A n u l XLVIII Blaj, la 9 Iulie 1938 Cenzurat

DIRECTOR

n r , AUGUSTIN POPA

_ AAETIA 8 a d m i n i s t r a ţ i a j

I N S E R A T E : O n ş i r g a r m o n d : 6 Lei. La publicări repe ta te după

învoială

Numărul 28 KEDACTOX

Prof. DUMITRU NEDA

ABONAMENTUL Pe un an . . . 200 Lei Pe 6 luni . . • 100 Lei Pentru străinătate 400 Lei

Foaie bisericească-polltică — Apare în fiecare Sâmbătă

Se va împlini un vis drag! (-}-). Am pomenit nu odată de casele de

exerciţii — aşa zisele KManreze" — şi de foloa-ie/s ce aduc ele zidirii duhovniceşti fn Biserica Hornului. Şi totdeauna nc-am gândit că avem şi »ji neapărată lipsă de asemenea aşezăminte. In-Ir'un editorial al gazetei noastre s'a şi insistat m tot deadinsul asupra acestei probleme, care firea totuşi a rămânea încă multă vreme, ca iUtha alte preocupări de bine, un simplu pium iesiderium.

De data aceasta însă avem temeiuri tari să miem că se va trece de.'a dorinţă la înfăptuire. S'a întâlnit pricepere, bunăvoinţă şi spirit de jtttfă din doue părţi idealiste şi aşa, ceeace între ilte împrejurări e un vis, fn cazul de faţă e realitate pe cea mai bună şi mai sigură cale de traducere în faptă. Ne precizam:

Avem la Obreja O mănăstire basiliană de tare legăm CELE mai frumoase nădejdi. Oameni II spiritualităţii pure şi integrale, fiii Sf. Vasile iau o atenţie deosebită rxsrciţiilor spirituale şi MISIUNILOR poporale. Fireşte însă că îndeosebi e-TERCIŢIILOR spirituale închise, la cari se poată participa, în serii, preoţime, călugărime şi mireni, DAR pentru aceista trtbueşte clădire anume a-ţmajată, pe cât se poate cu chilie separată pentru :mre persoană ce intră la sfintele deprinderi wfleteţti. Ei binel La Obreja clădirea există: nthiul castel de proporţii respectabile, care acum 0 nefolosit, în paragină, putând însă prea bine II FIE refăcut cu un etoj nou, în care s'ar putea >l»r aranja cam patruzeci chilii de o persoană — oManreză în toată regula.

Pentru aşa ava de sine înţeles că trebuesc FUTTRL băneşti, cari Părinţilor Călugări le lipsesc. $ aki B'au întâlnit bunele voinţe de cari se a-Mntea mai sus: Preoţii ce fac parte din asociaţia 'SI. Nichita al Remesianei* întruniţi săptămâna MTAŢTA la exerciţii spirituale în Blaj, răspunzând •wi scrisori a păr. egumen Augustin A. Pop dela j°tt/a, au hotărîi unanim să contribue cu tot ce j» adunat până csum din cotizaţiile lor lunare [tre-o 70-80.000 Lei) şi s'au mai făcut imediat w/e benevole în plus, de 53.000 de Lei, ră-y s f j ca cel mult într'un an să se ajungă la wO.000 Lei, cât li-s'a cerut ajutor ca să se

realiza pe toamna anului viitor visul casei «««/re de exerciţii.

E la mintea oricui că penim un aşezământ ml p^nuit> s u m a aceasta e mai mult decât „„ Voinţa Părinţilor Basiliani cari ştiu să

?* s ă Wtfească, precum şi însufleţirea Jn M « a celor ce înţeleg să-şi tragă dela gură ca lte:C^ftrioue realizarea unei opere de bine KST • c a r i s i ~ m a d u s obolul au fost preoţii mV n . Llzuchioi-Cadrilater şi din Brăila), it fmai indoim însă că, având ajutorul Celui

° s ă d a c ă i a 6 u K sfârsit c e e a c e s ' a

k f„ "^ r ' »« chip atât de înălţător. Iar asta î, iiern:m'- un atelier al Spiritului mai mult fi t ' r t e a noastră. Un atelier în care vor căuta Oom f r l m i "oui forme şi forţe de viaţă întru it , v n u "«mai cei cari au făcut gestul măreţ Hl _ c i J* altfi mulţi-mulli: monahi, ieromo-'» de a f l d e M i r $ i mireni'. Rând pe rând şi hntrn ~7 V o r deschide şi alţii inima şi punga * t X e ? C C " a r e a reaIteării visului drog al casei trtittfP'fkla. Obreja f Sase are te fără în-TIAICI RFLS D A T ? U I E Î T O D A T - M A I A L E S A C U M

* ]iPsi £ u r i r i speciale nu credem să mai fie • Ne cunoaştem prea bine cetitorii.

Datorie naţională Pentru ridicarea unui monument pe Câmpia Libertăţii din Blaj ( = ) . Primim, Ia redacţie, o scrisoare pe

care o aşteptăm de 20 de an'. Are în frunte, drept „motto", această frază din cuvântarea pe care a rostit-o la Blaj, în 1920, Prinţul Carol, gloriosul Suveran de azi: „Românii nu vor uita niciodată, că aici în Blaj se găseşte, lângă lo­cul unde stăm acum, Câmpia Libertăţii, la care neuitatul Simlon Bărnuţlu a proclamat în 1848 fiinţa etnică a neamului românesc". După a-ceastă Introducere, urmează textul scrisorii, care este un apel la conştiinţa românească. —Iată-1:

Un comitet de iniţiativă, constituit tn al 90-lea an al comemorării marelui act istoric dela S\15 Mai 1848, şi fn al 20-lea an dela unirea tuturor Românilor, sub presidenţia de onoare a I. P . S. Mitropolitului Nicolae Bălan, a I. P. S. Mitropolitului Alexandru Nicolescu, a D-lui General de Div. tn rezervă A. Alimănescu şl a D-lui General M. Skel t t t i , — a hotărtt r i d i c a r e a u n u i m o n u m e n t p e C â m p i a L i b e r t ă ţ i i d in B l a j , care să simbolizeze însemnătatea acestei adunări, ca un o-magiu adus generaţiilor cari au trezit poporul roma­nesc din 11 ansitoania la conştiinţa di neam a înainta­şilor noştri.

El trebuie să fie pentru generaţiile viitore un izvor de înviorare a virtuţilor strămoşeşti, pentru a men­ţine trează conştiinţa de neam, libertate şi dragoste de Ţară.

Pentru strângerea fondurilor necesare ridicării acestui monument, vă rugăm să binevoiţi a ne da con­cursul D-v, făcând un călduros apel la obştea româ­nească pentru a contribui cu o sumă cât de modestă.

Sumele strânse, vă rugăm să binevoiţi a le tri­mite prin poştă (cec) pe adresa arătată tn Cec, cu destinaţia: „Fond pt. ridicarea monument. Câmpia Li­bertăţii Blaj".

Salutăm, cu însufleţită bucurie, această iniţiativă de mult aşteptată. Pornită la drum sub auspicii atât de norocoase, cu binecuvân­tarea celor doi mitropolit! ai Ardealului şl cu concursul hotărît al conducerii Premilitâriei, ea va împlini o mare datorie naţională: va ridica, pe Câmpul Libertăţii dela Blaj, un monument vrednic de oamenii şi faptele de epopeie ale lui 18481

Era timpul suprem. Nu se mai putea a-mâna nici un ceas această arzătoare poruncă naţională. Se împlineşte, doară, în curând vea­cul, de când s'a rostit, ia Blaj, conştientă şi năpraznică, voinţa oropsiţilor Iobagi români din Ardeal, de a trăi liberi, ca naţiune, pe glia strămoşească. A fost, adunarea din 3/15 Mai 1848, Ia care a participat prin reprezentanţi străluciţi neamul românesc de pretutindeni, unul din momentele culminante şi hotărî-toare ale istoriei noastre. Fără ea, cine ştie în ce parte s'ar fi plecat axa greu încercatului nostru destin! Fără conştiinţa care a proclamat atunci, vijelios, „fiinţa etnică a neamului roma nesc"; fără suflul eroic care a străbătut gene­raţia străbunilor de atunci, cărturari şi ţărani deopotrivă, cine ştie când ajungeam să vedem

împlinit visul mare, de jalea cui ne-au răposat şi moşii şi părinţii.

Şi totuşi, până astăzi, părea că /-am uitat Părea că nu mai vrem să ştim de aceia, din a căror moştenire trăîm. Rar, la aniversări maî mult ori mai puţin prăznuite, dacă le mai în­chinăm cununi de vorbe şl omagii de banchete. Câmpul sacru însă, unde s'a croit drum nou destinului nostru, a rămas şi pe mai departe păşune năpădită de spini pentru vacile gospo­darilor blâjen'. Iar peatra, modestul stâlp de piatră, poleit de atingerea pioasă a miilor de mâini de elevi cari s'au perândat prin bătrâ­nele ctitorii spirituale ale Blajului, a rămas singură şi părăsită, ca un altar din alte vre­muri. Doar la 15 Mal se mal aprindea la faţă, când simţia fâlfăind, în cinstea el, în turnurile catedralei, pe vârful vr'unui stejar din berc ori sus, Ja crucea Iancului, trei-colorul nostru drag, împlântat acolo în ciuda jandarmilor cu pene de cocoş şi cu riscurile puşcăriei ungu­reşti. Dar serbarea trecea şi peatra rămânea. Pustiul creştea în jurul ei. Apele Târnavei au voit s'o înghită; a trebuit mutată. Mâini vrăş­maşe au aruncat-o în aer, cu dinamită; a tre­buit să fie clădită iarăşi, din fărîmiturile sale proprii ferecate cu ciment. Aşa stă şi azi.

Ştim şi simţim cu toţii, că altă cinste me­rită părinţii cari ne-au hărăzit, deodată cu su­fletul şi conştiiinţa naţională, România mare de de astăzi. Icoana, fapta lor măreaţă, trebue în-veşnicită într'un monument care să fie cu ade­vărat aere perennius, vestind prin veacuri grandoarea sufletului româneac.

Nu numai din pietate; din mândrie naţio­nală trebue să facem, ca acest monument să fie semn de ciipa solemnă din care a ţâşnit freamătul vremilor legendare din 48 şi a deschis orizonturi noui destinului romanesc. Nu numai recunoştinţa ne impune această datorie de con­ştiinţă naţională. Ci şi un interes de viitor uşor de înţeles. Trebue să creştem generaţiile de mâine în legătură strânsă cu cele de sub pă­mânt; în cultul faptelor şi oamenilor mari cari au luminat istoria neamului. Dar, în tot trecutul nostru, cu greu se va găsi un moment na­ţional atât de înalt, de cuprinzător şi de hotă-rîtor, ca adunarea dela 3/15 Mal. Cine vrea educaţie eroică românească şi înaltă demnitate umană, trebue să vie pe Câmpul Libertăţii. Şi trebue să găsească aci, încremenit în marmoră şi în aramă, suflul epopeei libertăţii, care aci îşi are începutul.

De aceea la 1948 va trebui să sărbătorim aniversara legendarei adunări într'un Câmp al libertăţii transformat în parc naţional, în care să se adăpostească umbrele eroilor din 48, a .

Pag. 2

N o u l o c d e p e l e r i n a j . începând cu praznicul din acest an al SS. Apostoli Petru şi Pavel, avem încă un loc de pelerinaj: Blibor-u\, din partea nordică a Secuimii. Pentru a de­creta de atare biserica acestei fruntaşe parohii păstorită de păr. Dr. Francisc Simon, călugăr franclscan-unlt, care-şi are deja aci mănăstirea, a venit încă din preziua, cu suită aleasă, însuşi I. P. Mitropolit Alexandra al Blajului (între alţii îl insoţiau păr, canonic Gh. Dănilă din Blaj şi păr. Artemiu Bogriu, protopop, din Gheorghenl). La marginea satului cel ce sosia în numele Domnului a fost primit de autorită­ţile locale şi mulţime de popor, Iar în uşa Im­pozantei biserici parohiale de păr; Slmon şi şl preoţii: A. Coşlocariu, V. Socol, I. Ladan şi Ios. Iacob, după care s'a slujit inseratul, in aceeaş zl au mai sosit şi părinţii Ieromonahi losif Tălmăcel-Bacău, Dumitru Lucaciu şi losif Chelaru-Liuzl Călugăra, apoi păr. Arieşan din Ditrău.

La mânecatul, şi mai ales la sf. liturghie, de a doua zl, au luat parte cel puţin cinci mii de credincioşi. De sfârşitul slujbei dumnezeeşti I. P. S. păr. Mitropolit, .într'o cuvântare entuziastă a îndemnat mulţimile ca atât cei prezenţi cât şi alţii, lămuriţi de ei, să vină an de an la acest loc de închinare dedicat SS. Apostoli Petru şi Pavel şi care-i menit să fie Ioc de sfântă reculegere şl întrămare duhovnicească. Dup'aceea a de­clarat sărbătoreşte biserica Bilborului ca sfânt lăcaş de pelerinaj şi a acordat celor de faţă Indulgenţa plenară obişnuită cu asemenea pri-

U N I R E A ; = —

• • Foiţa „Unirii44 • o iiiiitiiiiiiiiiiBifiiiiiiininiiisiiiiiiiiiHiMiniiiiiiii i B i i s i i i i i a i i i i i i i i i H i t i i h i n i n a u i i i i i i i i i i i

Creşfinăfaiea condusă de Papa esie o armată

Este declarat războiul ideologic alor o puzderie de duşmani contra creştinismului ge­nuin.

Papa este Părintele Creştinătăţii. Noi, fiii Bisericii, îl considerăm cu drept cuvânt Părinte al nostru. Dar astăzi Biserica are a se lupta mal mult ca oricând cu Porţile Iadului.

Pe Papa, Părintele Creştinătăţii, trebue să-1 considerăm acum nu numai de Părinte, ci de Comandantul nostru Suprem. Şi aceasta trebue să o subliniem mai vârtos pentrucă nu trăim în timpuri de pace, ci timpuri de luptă.

Ca să-1 considerăm astfel chiar simţim necesitatea. Şi cine-ar putea spune că nu este el de fapt Comandantul Suprem al Creştinătăţii ?

Titlul de Comandant Suprem al Creştină­tăţii, apoi, pentru noi este foarte sugestiv. Este în stare să frământe, să nască cele mai puter­nice Iniţiative.

Ne transformăm dintr'odată din fii în sol­daţi credincioşi.

Noul titlu ne face să înţelegem, că viaţa noastră este un răsboi continuu contra răului. Este răsboiul dirijat de Conducătorul, ce n i l - a lăsat Urlstos. Ce sunt Papii şl ce sunt mai cu

seamă Papii acţiunii Catolice, dacă nu Coman­danţi Supremi ai Creştinătăţii, cari mobilizează pe zl ce merge noui şi noui contingente, din ce în ce mai puternice, contra Râului ? !

* Papa este Comandantul Suprem al Creş­

tinătăţii, Iar sfetnicii lui Marele Stat Major. Acest mic adaos făcut cuvântului Papă, face să rămânem în nota vremii, chîar aşa cum mai .demult a rămas în nota vremii această profundă realitate zidită de Hristos, când a fost numit „Pontifex Maximus", sau cu alte nume tot pe atât de grăitoare.

Acum suntem pe vreme de răsboi. Creşti­nătatea are de purtat marele răsboi ideologic, spiritual. Soldaţii ei, creştinii sunt chemaţi să construiască fortificaţii, să înainteze şi să civi­lizeze din nou lumea. E adevărat, că nu putem vedea măreţia unui răsboi spiritual, până când nu avem cadre şi nu avem ofiţeri pricepuţi. Suntem însă siliţi acum să facem în grabă toate pregătirile, ce nl le cere acest răsboi.

Ne trebue cadre, ne trebue instructori. Cadrele vor fi organizaţiile „Acţiunii Catolice", iar instructorii, oamenii bine iniţiaţi, cari vor organiza, instrui şi recruta aceste grupări.

Scopul nostru este măreţ: apărarea inte-leactualilor şi apărarea ţăranilor şi muncitorilor, de curentele ce sapă Credinţa noastră creştină.

Ca să putem opune o rezistenţă cât mal mare curentelor de destrămare, ne tre­bue Instructori pentru lupta creştină, ce ne

aşteaptă. Ne trebue oameni fără socoteli i runte, oameni de acţiune, cari să înţele»! marele plan al „Acţiunii Catolice". Ne tret» oameni, cari să studieze în străinătate, u»1

lupta este mai pronunţată, strategia. Expe* lor de luptători probaţi să fie pentru noi călăuză. E altceva a stadia în străinătate-W . logia şi e cu totul altceva a se iniţia în acW t catolică. Acţiunea se învaţă acolo unde te Pţ avânta şi antrena. Acţiunea se învaţă acO; unde poţi să urmăreşti lupta dintre bine ş'1*

Ne trebue suflete puternice, antrenate/1, să învingă scepticismul şl cari cu însafleF pricepere să înceapă munca aşa demult ap t a t ă . . .

Idealismul nostru creştin trebue săW dela fraţii noştri catolici, dela fraţii noştri J tiri din Mexic şi Spania. Ei au murit, pe cu cuvintele: „Trăiască Hristos-Regelel* ,

Nouă, cărora nu ni-se ^cere un W mare grad de eroism, se cere totuş să rld'j steagul nostru şi cu cea mai mare sârg" să construim toate acele organizaţii, P e c i

vedem necesare. [f

Să avem aceste două lozinci: Trf'1

Hristos-Regele, Trăiască Comandantul .SflP al Creştinătăţii!

Suntem fiii Romei Papale. Şl vrejn rămârem şi să ne dovedim ca atari 1° de veci. „

Felician W- s ° r 9

într'acel timp .era ţară împovărată ' contribuţiilor de răsbolu, cari se r|rj| 1

multe miliarde şi vom vedea, câ executare ximel .Unir i i" noastre este ceva imposaJ* cu adevărat minunat. _ , J s

O pildă mal concretă ne dă u e s v o !

catolică în Prusia răsăriteană cu capita|a j nlgsberg şl cu dieceza catolică a -Warmiţj colo locuiesc două milioane şi jumătate d cuitori şl în mijlocul lor numai 368 mii catolici. Ei însă îocuiesc într'o massj compactă în patru cercuri (Kreise) cu trei! cimi ale populaţiei catolice, pe când două ^ cimi, vreo 150 de mii, locuiesc în 38 de(

curi (Kreise). Aşa ne putem închipui, care, nevoia religioasă a acelor fraţi ai noştri credinţă, mai ales fiindcă contrastele religie în Piusia răsăriteană se ciocnesc între ̂ cam aprig din vina unor cercuri necatoli Şi Iată, cu lozinca „Unirii" noastre, catolicii Prusia răsăriteană au clădit dela 1920, pânî .1930, douăzeci şi patru de biserici sau capi; dintre cari zece au fost declarate de blst parohiale. Afară de aceasta se face serviciu tolic religios în 74 de localităţi în caseprivai, în şcoli, oteluri sau case particulare.

Afară de biserici şi capele catolicii au în PAJ răsăriteană, în diaspora ei, doue case de ejţ citii, patru spltaluri, şase grădini de copii, d case de orfani şl un iestitut de educaţie pei tinerimea primejduită. Surorile de caritate sfintei Elisabeta au în diaspora Prusiei răsă tene douăzeci de staţiuni cu îngrijirea casnit a bolnavilor din partea Surorilor ambulant Surorile sf. E:aterina lucrează în cinci locali tăţl, două mănăstiri de ordine masculine spi jinesc pe preoţii diecezani.

Organizaţia s'a ridicat mai ales sub pi torirea episcopului actual, Preasfinţitul 1 ximilian Kaller. In fiecare parohie a diece de Warmla se face odată la doi ani o „sfântului Bonifaţlu". Preoţi specialişti pe împrejurările diasporel predică atunci şi deamnă la dărnicie făcând şi propagandăpent răspândirea societăţii „Sf. Bonifaţiu". In Gei nia sudică eparhia de Augsburg a luat asupraş vrednicia de „naşă" a eparhiei de Warmia, acolo se organizează, asemenea măsuri în

Jejuri rare şl sfinte. - A urmat apoi sfinţirea clopotelor şl binecuvântarea Casei Culturales Agrului local, slujbă săvârşită tot de I. P. S. păr. Mitropolit, în prezenţa unei mulţimi cum n u m a i văzuse Bilborul. După recepţia dela ca­sele parohiale şi masa frăţească luată împreună arhiereul blăjan a plecat din parohie în dangăt dé clopote şi uralele mulţimei.

Şl aşa, de praznicul Sf. Apostoli Petru şi Pavel din aaest an, in creer» munţilor, unde par'că făptura se simte mai aproape ca ori unde de Ziditorul său, s'a Inaugurat un nou loc de pelerinaj, de unde numai căldura şl lumina credinţei va iradia până departe-depărte... Sanc­tuarul dela Bilbor, clădit cu multă osteneală de păr. V. Socol, e încredinţat acum Părinţilor Franciscani de rit răsăritean cari, lucrând cu zelul iubirii apostolice desinterésate a sfântului lor întemeietor, s'gur vor avea parte şi de cele mai binecuvântate roade. — Ajute DomnulI

Să ne ajutăm singuri „Unirea" noastră ne dă în numărul său

din la . 6. 38. un îndemn prea frumos şi foarte practic. Dar verba movent, exempla trahunt (vorbele mişcă, pildele trag), zice un vechlu proverb latinesc. De aceea să-ml fie învoit a da o pildă din partea catolicilor Germani cari şi ei sunt nevoiţi a se ajuta singuri în diaspora getmană.

Teritorul diasporel germane cuprinde cam toată Germania nordică afară de Silesia supe­rioară, Renania şi cea mai mare parte a West-faliei. Numai într'acel ţinut cam uriaş catolicii germani au clădit, cu ajutorul societăţii „Sf. Bo-nifaţiu", dela 1924 până la 1954, şasesute cinci­sprezece biserici.

Cu dinadinsul am dat acel număr scris cu litere, ca cetitorii noştri să nu bănuiască cumva că aşi fi comis o greşeală. Numărul este un fapt Istoric. îmi pare rău că nu pot arăta numărul bisericilor catolice clădite într'acelaş timp în ţinuturile curat catolice, dar cele 615 biserici din diaspora singură arată, ce însemnează pu­terea executării acelei maxime ce ni-s'a dat din partea „Unirii": Să ne ajutăm singuri. Să ne aducem cu acest prilej aminte, că Germania

yânţl ca tojii faţa îndreptată spre .un. grandios monument ăl libertăţii, care să vestească prin veacuri mărirea străbunilor şi recunoştinţa ur­maşilor. r

Chlemăm deci la jertfă toată suflarea ro­mânească: statul, instituţiile publice, şi parti­culare, şi pe tot românul, bogat şl sărac, în care trăieşte vie dragostea de trecutul neamului jşl grija de viitorul ei. Să dea cu Inima largă şl caldă. Monumentul care va răsări pe Câmpul Libertăţii trebue să se ridice din jertfa şi din dragostea tuturor. Să fie cu adevărat al nea­mului întreg, dupcum neamului întreg l-a slujit eroismul românesc fără seamăn al anului 18481

f e a diasporjij^^iîisi|lîia |iSană, ba se fac v ° rdeosebite.conferinţe pentruca cleruLînsuşi,

eotiiiti ţinutul catolic să . f ie ; biné informaţi despre împrejurările grele ale catolicilor Pru­siei răsăritene. * Episcopul Maximilian se chiamă „Epis-

oul Bisericii Călătoare". In timpul din urmă C°\nt în Prusia răsăriteană în fiecare an o mul­lirle de catolici numai pentru treburi anumite L trecătoare. Pentru ei episcopul a orga­nizat -no număr deosebit de preoţi, chiar din .aite'dieceze. Aceşti adevăraţi apostoli ai Pru­dei răsăritene au făcut în anii din urmă, după î tglstrarea organului Sf. Bonlfaţlu „Bonifatius-blatt", serviciul divin în 150 de localităţi ale bisericii călătoare" afară de cele 74 pomenite

mai sus. Pilda vie a catolicilor germani în diasporă

să îmbărbăteze pe catolicii noştri în România, şi mai ales în scumpul nostru Maramureş. Dacă na toate măsurile din Prusia răsăriteană pot fi urmate la noi, buna voinţă şi prudenţa pasto­rală vor indica alte căi potrivite şi tot rodnice.

P. Felîx Wiercinski

P o s t u l a t e a l e c l e r u l u i o r t o d o x a r ­d e l e a n . Secţia Sibiu a asociaţiei „Andreiu Şaguna" a clerului ortodox român din Ardeal, întrunindu-se la Sighişoara în adunare generală, a votat o moţiune în care, dupăce se dă ex­presie bucuriei că la cârma ţării se află Sanc­titatea Sa Patriarhul Miron Iar ia ministerele Cultelor şi Educaţiei Niţionale (moţiunea s'a votat în 31 Maiu c.) Preasf. Nicolae al Clujului, se prind în 21 puncte dezideratele adunării. Şl se spune că se doreşte, între altele:

Legiferarea armonizării salariilor preoţeşti şi egalarea lor cu ale corpului didactic; calcu­larea alor 5 gradaţii de veehime la salarii, plus o gradaţie de merit; preoţilor cu teologia or­dinară să "Ii-se acorde salarii egale, indiferent dacă au ca bază 6 ori 8 clase liceale; să se acorde sporul de 25 la sută asupra salariilor preoţilor care nu au în folosinţă sesiuni şi case parohiale; să se acorde şi preoţilor din Secuime, Munţii Apuseni şi Zona Culturală spor de 50% la salar, sesiune parohială, e t c ; să fie scutiţi

de taxe şcolare fiii de preot; să se înlăture cu totul cumulul; să fie îndepărtaţi din învăţămân­tul de toate gradele profesorii aşi învăţătorii comunişti, sectant», ateişti; să fie luaţi în bu-getul statului şi absolvenţii şcoalei de cântă­reţi din Sibiu, ş. a. ... r

Dintre dorinţele adunării: fireşte că nu putea rămânea nici eternul cal de bătaie: de­nunţarea concordatului. Şi pretenţia-obsesle: re­pararea „nedreptăţii" cu numărul mic (?)al sluj­başilor bisericeşti ortodocşi (protopopi, consi­lieri, e tc) şi reducerea numărului consilierilor şi protopopilor cultelor ne-ortodoxe. — Bag' seama fără aceasta întrunirea dela Sighişoara îşi pierdea tot farmecul.

După 50 de ani. La sf. Petru, 29 Iunie, c , s'a ţinut la Blaj o întrunire colegială deosebit de duioasă. S'au revăzut absolvenţii de acum o jumătate de veac ai liceului de băieţi, promoţia 1888 Fuseseră, atunci, 25 de tineri entusiaşti, cari au plecat voioşi la lupta vieţii cu deviza: »Prin şcoală Ia lumină, prin lumină la unire, prin unire la tărie şi mărime*. Azi ? Abia trei au mai putut veni să-şi regăsească amintirile copilăriei: Pâr. Iiie Dăian, f. protop. al Clujului; Victor Fodorean, general de brigadă în rezervă, Bucureşti; şi Vasile Morariu, insp. gen. al poştelor, pensionar Cluj. Unul din ei, d. Dr. Ioan Anca, medic în Copalnic Mlnăştur, nu s'a putut prezenta din pricina infirmităţii; aiţii doi despre care se crede că mai sunt în viaţă, n'au dat nici un semn. — Totuşi, şi aşa puţini, cei 3 reprezentanţi cărunţi ai unei gene­raţii care se duce, au trăit o zi frumoasă şi emoţionată între bătrânele şi familiarele ziduri ale Blajului. S'au potrivit tocmai la serbarea încheerii anului şcolar la care, după sf. liturghie din catedrală, au participat şi ei cu senină bu­curie. Directorul liceului i a salutat în frumoase cuvinte, iar păr. Dătanu a ţinut o cuvântare bogată în observaţii istorice-politice care a făcut o deosebită impresie asupra tineretului. — Deşi ei înşişi cu plete cărunte, cei trei jubilanfi şi au găsit încă în viaţă pe unul din foştii profesori: nonagenarul canonic Ios :f Hossu, căruia i-au făcut o înduioşată vizită.

Revenire la adevăr „Universul" No 177 din 30 Iunie 1938 şi-a

împodobit întâia pagină cu frumoasa icoană de M. Berezovschi care reprezenta pe Sf. Petru cu .cheile împărăţiei cerurilor" şi cu o carte, iar pe Sf. Pavel cu o carte şi sabie. Pagina bisericească apoi a fost ornată de doctrina conformă adevărului divin. Cităm câteva texte cari fac cinste cotidianului care le aduce şi celor ce le-au aşternut pe hârtie.

In „Viaţa sfântului Apostol Petru" de Minai Niculescu am avut plăcuta satisfacţie să întâmpinăm următoarele texte: „Pe temeiul cre­atei lui şovăitoare îşi va sprijini Isus temelia Bisericii creştine, fixânda-i totodată şl rangul M mal înalt în ierarhia viitoare a acesteia*. ^ Jar după înviere, arătăndu-se ucenicilor i ă i a treia oară şt dupăce a prânzit ca ei, lut '•o încredinţat Mântuitorul soarta comunităţii VWlne, prin cuvintele: Păstoreşte oile mele ['om XXI, 16)u. - „Mal mult chiar, Mântui-torul se roagă pentru el ca să fie neşovăitor: s i nu scază credinţa ta (Lnca XXII, 32), ceea J «u a făcut nici pentru discipolul prea iubit'.

»Cam pe acest Petru — se va întreba chib­iţul socotitor — şovăelnic în credinţa lut, fri-

s fi slab în virtute, l-a copleşit Mântuitorul,

ksâtâta* C i n S t e ş i î n c r e d e r e ? " »Pe u m r i i M

ion l A â n t u i t o r u l povara răspunderii de a păş­tea H}a,K deP°rte creştinătatea". — „Petru Ja

"ut înaltă demnitate apostolică'.

Din „Iconografia Sfinţilor Petru şi Pavel" de Radu A. Steresca, transcriem cu aceeaş mulţumire creştinească următorul text: „De cele mal multe ori apostolii ţin în mână câte un sul de hârtie, iar mâna dreaptă pare gata să dea binecuvântarea. Sfântul Petru apare pretutindeni cu atribute cari vădesc întâietatea sa în rândul apostolilor. Astfel el poartă cheile pe cari i ie-a încredinţat Mântuitorul hotârân-da-l primul dintre apostolii săi şi şef al bise­ricii, libi dabo claves regni coelorum (Matei XV, 19) a făgăduit Isus primului apostol al său":

Nu cunosc personal autorii citaţi mai sus, dar îi văd mărturisindu-se a fi în dreapta or­todoxie. Aceşti doi buni şl scumpi confraţi se vede însă că n'au fost în şcoala P. S. S. Dr. Irineu Mihălcescu, care neagă sfântului Petru primatul şi totuş dela 2 Mai 1937 până azi nu şi-a apărat teza şi n'a combătut broşura mea „Mărturiile Cărţilor Bisericii Ortodoxe despre Papa" eă. II. — De-ar glăsui cel puţin păr. Dr. D. Feciorul

Elogiul nostru sincer şi plin de recunoş­tinţă se îndreaptă şl spre „Universul", care prin articolele dd. Mlhal Niculescu şi Radu A. Sterescu, ni-s'a arătat - de data aceasta — predicatorul adevărului divin. Ne putem aştepta din partea „Universului" şi Ia mal mari şl mal multe mărturisiri de dreaptă credinţă. — A-şteptăm.

Dr. Ioan Sianciu

Ştiri mărunte Pastorul cal mare Tn mijlociţi tur­

mei. Arhiereul Clujului, Preasf. luliu Hossu, însoţit de păr. Agârbiceanu, prof. de teologie £. Lemenyi şi alţii, a plecat zilele trecute în vizită canonică prin »fara cătanelor negre» (grănicerimea nâsăudeanij . A vizitat până acum parohiile Gâureni, Suplaiu, Zagra, Poienile Zigrii, Mititelu, Runcul Salvei, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Iiva Mare, Leşu şi Ilva Mică. Pretutinde-nea înaltul Ierarh a fost primit cu steaguri, banderii de călăreţi, porţi de triumf, coruri şi buchete de flori, slujind In tot lacul vecernia ori liturghia şi cuvântând mulţimilor. In acest drum apostolic a sfinţit şi biserica din Poem.

Pelerinaj roman la Lourdes. Pentru zilele de 7—28 August c , Uniunea Femeilor Române Unite din Arkidieceea Blajului organi­zează un Pelerinaj român ia Lourdes, oraşul minunilor de nedesminţit. Plecarea se va face dela Teiuş şi va duce la Veneţia-Padua-Milano-Lausanne-Milano-Veneţia, ca să se revină la Teiuş. Conducător al pelerinajului va fi d. Ovidiu Hulea, dir. Iic. »Titu Maiorescu* din Aiud. Spesele de drum şi Întreţinerea (minus mesele luate în tren in timpul călătoriei şi pa­şaportul): unsprezece mii de Lei. Terminul de Înscriere (la Uniunea Mariană, Biaj): 15 Iulie c. — S i sperăm că numărul pelerinilor va fi c&* mai mare.

Misiuni poporale. Păr. egumen al mă­năstirii dela Nicula, Preacuv. Sa Leon 1. Mânu, a ţinut de Rusaliile acestui an In Gădăltn sfinte misiuni poporale. Rezultatul a fost dintre cele mai mângâietoare: peste 500 apropieri de SS. Taine. La ascultarea spovedaniilor fireşte c'au dat ajutor şi fraţii în Domnul din satele înve­cinate. Bucuria păr. Hopârteanu, parohul local, ca şi a enoriaşilor Sf. Sale, a fost mare foarte.

Beatificarea unuî savant. Sunt trei veacuri de când a trecut la cele veşnice sa­vantul danez Steensen Nielst, pomenirea căruia o prăzauieşte acum lumea învăţaţilor. Cu acest prilej s'a făcut amintire şi de vorba lut Hum-boldt, c i adecă numitul savant danez ar fi »Pâ-rintele geologiei moderne*. Presa catolică mai adauge la acestea şi amănuntele: Steensen Nielst s'a născut şi a crescut în mediu pro­testant. Studiind însă catolicismul şi plecându-se adevărului, a intrat şi dânsul în rândul mărtu­risitorilor crezului roman. Mai mult: s'a făcut cleric; a fost hirotonit şi a ajuns şi episcop, trăind şi muncind ca un sfânt. Pomenirea lui cu laudă s'a păstrat in ţările nordice până în zilele noastre când au şi pornit la Sf. Scaun lucrările preliminării în vederea beatificării celui mereu venerat.

Locale. Dumineca viitoare, a cincea după Rusalii, va predica în catedrală păr. Liviu 7. Chineza, prof. de religie.

— Ieri s'au încheiat exerciţiile spirituale ale asociaţiei preoţeşti »Sf. Nichita de Reme* siana*, începute Luni d. a. şi conduse de Prea­cuv. Sa P. Leon 1. Mânu, egumenul mănăstirii dela Nicula. Au participat la ele 33 fraţi întru Domnul.

— Lunia trecută comisia de bacalaureat din B aj şi-a terminat misiunea. Au fost exami­naţi candidaţii dela liceele de bieţi şi fete din Blaj şi dela liceul de băeţi din Dumbrăveni. S'au prezintat 70 de inşi. Au fost admişi la o-ral 61. Au reuşit 50. Media cea mai înaltă: 900 , a avut-o candidatul Ioan Ban. — Comisia examinatoare a fost alcătuită în felul următor: Preş. Vintilă Mihăilescu, prof. univ. Bucureşti (geografie): Avram Todor, Bucureşti (I. română); Felicia Iliescu, Sibiu (1. franceză); Virgil Ungu-

Pag. 4

reanu, Dumbrăveni (1. latină); Şt. Pop, Blaj (is­torie; C. Todicescu, Braşov (drept-filosofic); Const. C. Iliescu, Craiova (fîzicc-chimice); Alex. Pop, Satu-Mare (matematici^; Cornelia Baltă, Blaj (naturale).

Şase vlăstare — preoţi. Nu de mult, cum scrie Vita Eccîesiae (15. 6. 38), carul mor­tuar ce purta pe străzile oraşului LUIe spre locul de veşnică odihnă, rămăşiţele pământeşti ale bunului creştin şi cetăţean de seamă Bas-quin, era urmat de şase preoţi. — Toţi erau fiii răposatului Leon Barquin, cavaler al ordinului S. Gregoriu Marele, care s'a învoit cu dragă inimă ca toţi fiii săi să intre în slujba altarului, de sine înţeles ca preoţi celibi. Slujba înmor­mântării a ţinut să i-o facă însuşi episcopul-cardinal Lienart al eparhiei de Lille.

După o Jumătate veac de apostolie. Părinţii Misionari de Seheut se ostenesc cu ves­tirea Evangheliei în Congo-Belgian de 50 de ani. In acest răstimp, după cum notează „Osservatore Romano", am botezat sute de mii de păgâni. De prezent în teritoriul lor misionar no mai puţin de 600.000 creştini şi 153.000 catehnmeni arată roadă ostenelelor apostolice ale acestor pionieri ai Evangheliei (actualmente: 199 preoţi şi 104 fraţi laici). Pe teritorul lor misionar se află 5573 şeoale elementare; 7 scoale secundare; 4 seminarii şi o academie teologică.

In loc de cunună pe sicriul f Zoe Mă­ria Popa din Reghin au contribuit: 1. Mătuşa Virginia Precup din Cluj 500. Lei la * Fondul pentru ajutorarea săracilor* — Reghin. 2 Ingi-ner-inspector Vasile Lazar cu soţia, din Cluj, 500 Lei pentru opera pontificală »Sfânta Copi­lărie.*

+ Gizella Stan n. Anderco, soţia păr. Iosif Stan, paroh-protop. on. în Someş-Odorheiu, s'a stins, la Sighet, în 30 Iunie 1938, în anul 58 al vieţii şi 38 al căsătoriei. — Odih­nească în pace!

T e l e f o n u l „ U n i r i i "

Oficial paroh ia l -B icsad. Am primit abonamentul p e 1937 şi 1938.

Oficinl pa roh i a l -Dubr i c ioneş t i . Chităm primirea abonamentului p e 1934.

Ofleinl pa roh i a l -Ga lgău . Confirmăm primirea abonamentului pe 1935-1937.

V. Dej . Am primit abonamentul pe 1937. S. laş i . Am primit abonamentul pe anul curent . T. L u g o j . Chităm pr imirea abonamentului pe 1938. Dr. C. Nad i ş . Am primit abonamentul pe 1937. M. P o r t a . Am primit abonam, pe 1937 şi 1938. M. Libin. Confirmăm primirea abonam, pe 1938. H. Sa tn -mare . Am primit abonamentul pe 1938. S. Şimlenl S i lvan ie i . Am primit abonamentul pe

jumătatea întâi a anului curent . Dr. H. V inga . Am primit abonam, pe 1936 şi 1937. M. Veş tem. Chităm primirea abonamentului p e

anul curent. D. Valea l u n g ă . Confirmăm primirea abon. pe 1937. 31. Tg , L ă p n ş . Am primit abon. pe 1936 şi 1937. Oficiul pa roh ia l V u l c a n . Chităm primirea abo­

namentului pe anul curent.

Liceul român unit de băieţi Sf. Vasile cel Mare — Blaj

Nr. 1510—1938.

Aviz şcolar 1. Primirea în liceu se face în baza. unei

cereri care se va adresa Direcţiunii liceului până în ziua de ji August. Cererea trebuie să fie timbrată cu 8 Lei şi 1 Leu de aviaţie. Cere­rile de înscriere, cari nu vor fi timbrate, ori nu vor fi prezentate la termen, nu se vor lua în considerare.

Cereri de înscriere trebuie să înainteze şi elevii cari au mai frecventat şcoala noastră.

Elevii cari cer pentru primadstă înscrierea

U N I R E A

la liceul nostru, vor alătura la cerere urmă­toarele acte: a) Certificat de studii delà şcoala unde au urmat anul trecut; b) aci de botes delà preot; c) extras de naştere delà matriculantul civil; d) certificai\ de rţvaccinare.

Elevii cari au urmat în anul trecut la Li­ceul nostru vor alătura la cerere numai Avizul şcolar.

Cererile cari nu vor avea toate documen­tele cerute de regulament şi specificate mai sus, nu vor fi luate în considerare.

Elevii cari cer primirea în clasa I vor face examen de admitere. Examenul constă din probe scrise şi orale la J. română şi o lucrare scrisă la matematică, din materiile cl. IV primare. Taxa examenului este 80 Lei.

In cl. I. vor fi înscrişi numai elevi cari la 1 Septemvrie a anului curent au vârsta de cel puţin 10 ani împlini i şi cel mult 13 ani.

Elevii corigenţi vor înainta cerere de ad­mitere la examenul de corigentă. După trece­rea examenului de corigentă vor înainta cerere de înscriere în liceu.

E'evii repetenţi vor cere înscrierea în liceu tot până în ziua de 31 August, plătind şi o taxă specială de 500 Lei, Tot până la această dată se vor înainta şi

Cererile de înscriere la examenul de ad­mitere in cl. V, precum şi cererile de înscriere la examenul de bacalaureat, ses'unea de toamnă. Taxa examenului de admitere în c' . V este 150 Lei.

Examenele de corigentă, integrale şi de diferenţă se vor ţinea în 2 şi 3 Septemvrie; e-xamenele de admitere în cl. I în 4 Septemvrie; examenele de admitere în cl. V in 5 şi 6 Sept.

înscrierea definitivă şi plătirea taxelor se vor face în 7 şi 8 Septemvrie.

2. laxele de înscriere sunt: a) curs inferior, cl. 1—IV: înscriere 225

Lei; taxă de construcţie 2C0 Lei; taxă de frec­venţă 1275 Lei. Total 1700 Lei.

b) curs superior, cl. V—VIII: înscriere 225 Lei; taxă de construcţie 300 Lei; taxă de frec­venţă 1475 Lei. Total 2000 Lei.

Pe lângă acestea taxe, fiecare elev va mai plăti şi o taxă specială de 50 Lei, pentru Fon­dul de construcţie al fnspectoratu'ui şi o taxă de 100 Lei pentru Poligonul de tir.

Taxele de înscriere, construcţie, inspecto­rat, poligon şi jumătate din taxa de frecvenţă se plătesc odată la înscriere. Rsta II din taxa de frecvenţă se plăteşte cel mei târziu până !a 1 Februarie 1939.

Elevii de altă naţionalitate plătesc taxe duble. Elevii cari au urmat în anul trecut la liceul nostru şi au restanţă de taxă şcolară, nu vor fi înscrişi numai dupăce vor achita Cassei Liceului toată restanţa.

3. Toţi elevii sunt obl'gaţi să poarte uni­formă şcolară, având pe braţul stâng brodat pe o bucată de stofă, formă de pătrat, în culoare albastră, de dimensiunea 5/5 cm., iniţialele Şcoalei şi numărul de ordine. Elevii, cari nu sunt prcmilitari, sunt obligaţi să aibă şi uni­formă de străjer. Elevii, din clasele superioare, cari sunt premilitari, in baza ordinului ministe­rial Nr. 69638/1936 sunt obligaţi să poarte uniforma de premiiitar, cu iniţialele Şcoalei şi numărul de ordine, cusute pe braţul stâng, ca şi la elevii din celelalte clase.

4. Pentru primirea în Internat se face ce­rere specială, adresată Preaveneratului Cons^stor Arhiepiscopesc în Blaj până la 10 August. Con-ditiunile de primire în Internat se publică se­parat.

5. Cvartire în oraş nu se pot angaja fără aprobarea Direcţiunii.

6. Cursurile încep în dimineaţa zilei de 9 Septemvrie, după invocarea Sf. Spirit.

Direcţiunea T i p o g r a f i a S e m i n a r u l u i T e o l o g i e g r . - « » i , « i s j

Publlcaţiune Banca Poporului S. A. din SlghiS0Q

vinde din m â n i liberă imobilul ei c u p ^ ' " 1

cf. Blaj-oraş Nr. 539 sub Nr. top. 344/1, w situat In strada Regele Ferdinand (foit! w ' 0

pfietatea lui Mărginean Ioan, măcelar şi tJ din Blaj). 1

Reflectanţii sunt rogaţi a căuta lfgj t a r i

cu Direcţiunea binci i . Sighişoara, la 1 Iulie 1938.

Banca Poporului 8. A. Sighîşoari ( i - i )

R 61

On f

f

Comandaţi Policandre la

LIBRĂRIA ANCA — CLUJ d i n s t i e l ă ~ e r i s t a l , î n d i f e r i t e forrm p e n t r u b i s e r l e l l e n o a s t r e d e l a sate,

Tot aici găsiţi Sfeşnice pentru «lt«, toate mărimile cu 1—3 braţe, cruci de perele şl cu talpă din lemn, metal, nichel şl argintai* orice mărime; Berete din Klott pt. preoţi Brâe, (cingulum) pt. teologi, preoţi şl proto­popi, în diferite lăţimi şl colori, din rm*U« sau lână. Se mai află: Potire, Ciboriunu Cădelniţe, Chivot, aurite şi argintate. Clo­potele pentru altar cu 1—4 clopotele. „Dru­mul Crucii" (Celvarla) 14:.buc. Icoane de hârtie fine colorate în diferite mărimi.

Mare depozit de Ornate şi prapori gata, în diferite colori, cu preţuri reduse Icoane de hârtie şi pictări. Tot solni de rechizite, W primate, Cărţi de rugăciuni şi bisericeşti, «e* dalioane, rozare şi stesgarl pentru Reuniune Mariane. Teatre şl Monoloage poporale şi ?c°' îare. „Drumul Crucii" avem gata înrăma îa lemn de stejar cu cruce si inscripţl* ^ 120 X 75 cm. rama, iar 75 X 54 cm. Icoanele pictate artistic în oleu. Lucrare artistici Ş1

toate cele 14 bucăţi costă 35-000 Lei. Careţi catalogul detailat şi ilustrat^

A s p i r y t noum a d i f i u t i e a

L I T U R e H I E R U LUj C r u d o . . . 250 Lei Lega t î n t r e g în pânză, a u r i t 340 » LIBRĂRIA SEMINARULUI - B « - a J

CM t»/Ş (fi! 1$ kr,

iru wf revt fiei ier

En lah por ca ron toit v neoi

M opr Im Şte h

iitr

m tau /o»; Dr, far inii per «er b/i noi Â.

Iun ti pe /fo le, h kt «i ii, itl Hi »îr cin Pai lo« Iu, P»i h ttn foi «m o i •al