trecut care ne-au incantat privirea. Din pacate, festivi-tatile s-au incheiat asa cum au inceput, adica, haotic! Conducerea comunei fiind retrasa la um-bra intr-o in-capere laterala a Caminului, la ora 18 cand cheful abia se incinsese, pariticipantii au fost expediati acasa de catre prezentatoarea spectacolului. Speram sa se invete ceva din deficientele si re-alizarile acestui in-ceput. G>S.

Duminica, 4 iulie a.c., a avut loc in satul nos-tru manifestarea Ziua Rezervatiei Naturale Arpasel, organizata de ONG Progresul Silvic Sibiu, cu par-ticiparea Primariilor Arpasu de Jos si Car-tisoara.

Primul eveniment in program a fost Masa Rotunda cu tema Importanta Pro-duselor Locale pentru Conservarea Naturii. Valori naturale si antropice de patrimo-niu in zona Arpasu-lui, Traditii in zona Arpasului, Viitorul meseriilor tradition-ale au fost doar

cateva din temele deo-sebit de importante dezbatute de vorbitori avizati. Din pacate, din cauza unor grave deficiente de organi-zare si a secretomaniei care a dominat pre-gatirea evenimentului, Arpasenii ( cei carora li se adresau oaspetii de seama de la Sibiu) au lipsit de la intalni-rea din Scoala Gene rala. In rest, asa cum puteti vedea in foto-grafiile din acest nu-mar, sarbatoarea care a urmat a fost deosebit de reusita. Remarcam efortul celor ce au scos din fundul lazii costume datand de la inceputul secolului

DE 4 IULIE , LA ARPAS

ARPAS, FILE DE ISTORIE(PROF. BALASA M ARILENA ) In anul 1762, im-parateasa Maria Tereza a Austriei aproba infiin-tarea granitei militare transilvane , numindu-l pe Adolf Bukow, comisar pentru rezolvarea acestei probleme. Militia granicereasca urma sa fie compusa din 2 regi-

mente romanesti de in-fanterie, 2 regimente secuiesti de infanterie, un regiment romanesc de dragoni si un regi-ment secuiesc de husari. Prin aceasta se urmarea paza granitelor pentru a opri migrarea

spre Moldova si valachia a taranilor transilvaneni oprimati, folosirea ca soldati a celor din militia dar si consolidarea cato-licismului.

Constituirea Regimentu-lui I de la Orlat-Sibiu incepe in 1764, dupa

FUNDATIA CULTURALA CLUBUL ARPASU MARE

APARE DE DOUA ORI PE LUNA , IN 1 SI 15 VOLUMUL2, NR. 29, 15 IULIE 2009 PE INTERNET : WWW .FOAIA -ARPASEANA .SOBIS.RO

FOAIA ARPASEANA

DIN CUPRINS

DE 4 IULIE , LA ARPAS

1

ARPAS, FILE DE ISTORIE

1

DRAMA CAPSU-NARILOR

2

UN BAIAT SI DOUA STRENGARITE

3

COMPOSESORATUL PODEIUL

3

S-A FACUT LUMINA !

4

INSIDE STORY 6

Stimati consateni nu avem dreptul sa judecam pe nimeni. Stim foarte bine ca acest exod a devenit din pacate solutia pentru semenii nostri din comuna Arpas pur si simplu pentru supravietuirea lor si a familiilor lasate acasa. Ba mai mult cred ca trebuie sa ne incli-nam in fata acestora si sa-i privim cu recunostinta si admi-ratie. Uitati-va ce s-a intamplat in sat dupa plecarea lor! Nu exista o ulita a satului pe care sa nu fi fost sau sa nu existe un santier. Veti spune ca toate eforturile sunt in folosul lor dar nu este tocmai asa. Banii trimii n ar de romnii care lucreaz

n strintate, au adus Romnia pe locul 8 n topul mondial al statelor n curs de dezvoltare.Banii asa-zisilor capsunari reprezint cam 5% din produsul intern brut al Ro-maniei.

Romnii aflai la munc n strintate i-au ctigat statu-tul de cei mai mari investitori n economie, innd cont c banii trimii de ei acas sunt cu 30% mai muli dect cei investii de strini n Romnia. Faptul c ei au trimis att de mult valut acas a nsemnat un ajutor important

DRAMA CAPSUNARILOR(URMARE DIN NR.TRECUT

ARPAS, FILE DE ISTORIE(URMARE DIN PAGINA 1)

trimit aproape la fel de muli bani acas ca n 2008, investi-torii strini sunt din ce n ce mai reticeni, sumele investite la noi fiind din ce n ce mai mici. Toate acestea sunt si spre binele nostru. Nici nu e cazul sa-i invidiem. Imaginati-va ce se petrece in sufletul lor acolo, departe de casa, unde poate conditiile de trai si de munca nu sunt deloc confortabile. Strang din dinti si rezista. Trebuie sa reziste pen-tru ca alta cale nu au. Pe multi

dintre ei dorul de casa ii macina cel mai mult. Imi spunea un vecin italian ca atunci cand vine in Romania, conduce non-stop numai sa ajunga odata acasa.La intoarcerea in Italia trage de timp. Un altul spunea ca ii este dor de tot ce in-seamna Arpas, de casa, de vecini, de bolovanii de pe ulita. Acestia sunt romanii nostri. Sa invatam sa-i pretuim.

Dan Nitu Nicolaie

Arpasu de Sus

dat nu numai familiilor sau prietenilor ci i un sprijin impor-tant pentru leul romanesc. n timp ce romnii din strin-tate au reuit si in 2009 s

PAGINA 2 FOAIA ARPASEANA

infiintarea Regimentului I Nasaud. Regimentul I de la Orlat trebuia sa pazeasca granita transil-vana de la Portile de Fier Dunare pana la Tohan Brasov, spre Tara Romaneasca,

Operatiunea de infiintare a acestuia a durat pana in 1766, fiind condusa de generalul Ziskovic, aju-tat de contele Lazar si de cancelarul transilvan Nicolae Bethlen. Datorita faptului ca viitorii graniceri trebuia sa treaca la religia unita , autoritatile insarcinate cu granicerizarea localitatilor romanesti stabilite a face parte din Regimentul I Orlat au intampinat o puternica rezistenta din parte populatiei.

In cursul anului 1765, cand s-au facut presiuni asupra populatiei romanesti din Transilvania recur-gandu-se chiar la batai si schingiuiri, au fost expulzati multi locuitori, iar mai multi au plecat de bunavoie in Tara Romaneasca, la fratii lor de dincolo de munti, cum le placea sa spuna

Spre exemplu, din loclaitatea Vestem au fost expluzati 187 de tarani, in sat ramanand doar 10 fa-milii.

Arpasenele de Sus Arpasenele de Sus Arpasenele de Sus Arpasenele de Sus sunt tari la sunt tari la sunt tari la sunt tari la politica si lapolitica si lapolitica si lapolitica si larazboiul de razboiul de razboiul de razboiul de tesut.tesut.tesut.tesut.

toata noaptea, dand ce-lor ce treceau pe sosea imaginea unui sat locuit de oameni. Noi ne-am tinut biserica si su-fletele in bezna, atata timp!!! Prin stradania doamnei Silvia Vasu (Korey), cu sprijinul Primariei si cu con-tributia lui Gheorghe

Dupa mai bine de zece ani de diligente, ru-gaminiti si insistente, s-a facut lumina intr-o parte a Arpasului Este vorba despre lumi-narea cu proiectoare a Bisericii. In localitatii mici ( Rucar, de exem-plu..) de ani buni, biserica era luminata

Miclea din Noul Ro-man, s-a indeplinit in sfarsit pohta ce-am poftit! Dupa cum se spune in Biblie Sa fie lumina si Lumina s-a facut ! Ne ramane speranta ca cu voia Domnului, se va face Lumina si in sufletele si mintile noastre. Amin ! G>S>

UN FLACAU SI DOUA STRENGARITE

SI ...LUMINA S-A FACUT !

L IMPEZIRI LA COMPOSESORATUL PODEIUL

partire a fost avizat si de catre Comitetul de Con-ducere al Composesoratu-lui, iar in final si de catre Prefectura Sibiu. Deci, daca cineva dintre cei 96 de membrii ai compose-soratului au dovezi ferme in legatura cu o eventuala neregula in efectuarea cal-culului suprafetelor respec-tive, el trebuie sa se adre-seze -in scris Prefec-turii, dar sa o faca cat de repede. Discutii pe la colturi de tipul stiu eu, mi se

pare, am auzit, nu fac decat sa blocheze activitatea Composesoratului.

Iata documentele care stau la baza impartirii suprafetei Compose-soratului:

Adresa 804/25.05.2004(Primaria Arpas)

Hotararea 491-Prefectura Sibiu

Proces verbal Comitet Composesorat 21.05.2004 G.>S>

Dupa indelungi cercetari si documentari, putem spune ca in sfarsit s-a limpezit situatia suprafetelor atribuite fiecarui membru al Com-posesoratului Podeiul de catre Comisia Locala de Fond Funciar de pe langa Primaria din Arpasu de Jos. Suntem in posesia docu-mentelor care au stat la baza atribuirii suprafetelor respective, si nu am reusit sa gasim deficiente in modul de calcul. Dealtfel, la vremea respectiva, modul de im-

PAGINA 3 VOLUMUL2, NR. 29, 15 IULIE 2009

In nici un caz pentru a face placere carcotasilor care acuza pe toate lungimile de unda Foaia Arpaseana ca doar critic ( au probabil nostalgia publicatiilor din epoca de aur, care cntau in cor Multumim din inima partidului!), ci pentru c realmente ne face plcere, prezentam la superlativ o reusita a Scolii din Arpasu de Jos.

Dupa cum am zis mai sus, un flacau si doua strengarite : Pavel Lu-minita, Onciu Madalina si Chirtop Razvan , au obtinut rezultate merito-rii, fiind admisi, toti trei, cu medii peste nota 9, la un liceu bun din Sibiu, Liceul Goga! Bravo lor ! Felicitari parintilor si dascalilor ! Speram ca cei trei vor fi prezenti si in publicatia scolii despre care am auzit ca va apare in curandG>S>

FECIOREASCA CA LA ARPASU DE JOS JUCATA DE ABSOLVENTELE CLASEI A VIII -A

FAMILIA ARPASEANA,IN PRISPA CASEI PARINTESTIFAMILIA ARPASEANA,IN PRISPA CASEI PARINTESTIFAMILIA ARPASEANA,IN PRISPA CASEI PARINTESTIFAMILIA ARPASEANA,IN PRISPA CASEI PARINTESTI

Lacrima de pe obrazul ArpasuluiLacrima de pe obrazul ArpasuluiLacrima de pe obrazul ArpasuluiLacrima de pe obrazul Arpasului.

Revenim asupra tragicelor impreju-rari care au dus la daramarea bisericii din Arpasu de Jos. Citito-rul nostru, Dobrin Aurel, face o binevenita punere la punct. Biserica din centrul satului (ridicata in rosu) a fost distrusa de catre comunisti doar dupa ce populatia satului consultata f