florin GheorghitIncursiuni In Alte LumiCUPRINS:Prefat.Nevzutii de lng noi. Cele sapte raze.Straniile documente fotografice. Postfat.Prefat.n ultimele decenii ale acestui secol XX n cadrul cruia cunoasterea stiintific mbinat cu realizrile tehnologice a atins culmi extraordinare -, tot mai multi oameni de stiint si de cultur au relevat o constatare surprinztoare: o parte din conceptiile si din cunostintele cele mai avansate ale tezaurului cognitiv modern pot fi regsite cu exprimri foarte asemntoare n vechi texte ale unor culturi antice, precum si n vechi traditii transmise dintr-un trecut nestiut. Astfel de redescoperiri ncep de la profunde concepte ale cosmogoniei, se rsfrng n variate aspecte ale cunoasterilor lumii materiale vzute, ca si ale celei nevzute si se extind pn la intimitti si legitti fundamentale ale materiei si ale energiei. Astfel de constatri fcute de personalitti din diferite domenii ale activittilor umane accentueaz tot mai mult o prere care, desi este nc aspru judecat de forurile savante, se rspndeste totusi, treptat, n opinia public, precum si n consideratiile multor oameni de stiint: pe Pmnt, ar fi existat ntr-o epoc anterioar, nestiut ns, o ampl dezvoltare cognitiv si spiritual a omenirii; aceasta s-ar fi destrmat n urma unor cataclisme de mari proportii, lsnd n urm-i doar frnturi semnificativePoate c dintre fizicienii liberali ce resping dogmatismul unor conceptii anterioare puse, de altfel, tot mai mult n dubiu -, cel care s-a exprimat mai explicit n acest sens a fost cercettorul Fritjof Capra, care specifica n una dintre crtile sale de mare succes: Am petrecut multi ani desvrsindu-mi studiile de fizic si am fost implicat alti ani n munca de cercetare. n acest timp, am ajuns s m interesez de mistica oriental si s constat asemnrile acesteia cu fizica modern. M fascinau mai ales enuntrile paradoxale din filosofia Zen, care mi aminteau de paradoxurile teoriei cuantice. La nceput, a face legtura ntre ele era un exercitiu pur intelectualMai trziu a venit experienta dansului lui Shiva. A fost urmat de experiente similare, care m-au ajutat treptat s nteleg c viziunea asupralumii pe care o contureaz fizica modern este n acord cu aceea care strbate din vechea ntelepciune oriental Sper, de asemenea, s se ae printre cititorii acestei crti si fizicieni interesati de epistemologie si care nc nu au luat contact cu filosofiile religioase ale Orientului. Ei vor constata c mistica oriental ofer celor mai avansate teorii cadrul filosofic adecvat.Pentru a accentua acest aspect al originii mult mai ndeprtate a unor cunoasteri care si astzi ne uimesc prin nivelul si profunzimea lor, fizicianul american l cita si pe un autor de o vast cultur reputatul sinolog Richard Wilhelm -, care constatase si el vechimea si amploarea unui tezaur cognitiv mult mai vechi dect nssi epoca antic: Cartea Schimbrilor I King n chinez este indiscutabil una dintre cele mai importante opere literare ale lumii. Originile sale se a undeva n Antichitatea mitic; ea a constituit obiectul studiului celor mai eminenti nvtati ai Chinei, pn n zilele noastre. Aproape tot ce a avut cultura chinez mai important si mai bun n cele trei milenii de existent si-a gsit sursa de inspiratie n aceast carte sau a inuentat interpretrile care s-au dat acestui text. De aceea, s-ar putea spune c I King s-a nscut din ntelepciunea dobndit de-a lungul mileniilor.Cu mai mult curaj neconformist, anterior cu cteva decenii, arheologul amator englez, colonelul James Churchward, exprimnd o aceeasi constatare privind legtura direct dintre cunoasterea stiintific si filosofiile religioase, precum si vechimea deosebit a acestei legturi, lansase si o tulburtoare ipotez asupra localizrii n timp si n spatiu a unui ciclu anterior de civilizatie; de la acesta, actuala omenire ar fi mostenit frnturile respective de cunoasteri si conceptii, care pstrate cu grij de grupuri restrnse de initiati ar fi inspirat multe din actualele performante: Arheologia relev, accidental, c adevrata stiint este sora religiei; ele sunt inseparabile cci, fr religie, omul este incapabil s nteleag Fortele cosmice si, nentelegndu-le, el este incapabil s nteleag si Marea Iubire divin care ordoneaz Universul.Att plcile Nacaal, ct si inscriptiile mexicane dovedesc c a existat pe Terra o cultur incomensurabil mai veche, n multe privinte superioar celei prezente, mai ales n ceea ce priveste problemele si lucrurile esentiale, care de abia acum intr n sfera noastr de preocupri. Plcile cu inscriptii confirm si alte izvoare vechi si clarific faptul c acele culturi antice evoluate din India, Babilon, Persia, Egipt si Yucatan (Maya) pot fi considerate ca ultimul jar care se stinge ncet al celei mai vechi si mai mari culturi, aceea a continentului-mam.Scrierile inspirate si sfinte din continentul scufundat MU au fost opera cea mai mare si mai profund redactat vreodat de om, continnd o stiint care depseste conceptiile omenirii de astzi.Dintre cele mai sugestive texte care demonstreaz straniul fapt cntelep-ciunea-stiint a Antichittii a fost doar ultimul jar care se stinge al unor ample cunoasteri cu mult mai vechi, este poate util s reamintim Crtile lui Hermes Trismegistul. Scrierile atribuite acestui personaj, care ar fi trit ntr-o Antichitate mult ndeprtat, n vechiul Egipt apreciat drept cel de trei ori ntelept si, prin urmare, zeificat n epoca elenistic -, au evidentiat ouimitoare filosofie stiintific ce provenea n mod evident din cunoasteri anterioare mult mai profunde. Iat cteva enuntri din cadrul bogatelor sale consideratii enciclopedice, care sunt deosebit de semnificative: Nimic nu moare n lume, ns ceea ce a fost compus se divizeaz. Aceast divizare nu este o moarte, ci o analiz a unei combinatii; telul acestei analize nu este distrugerea, ci rennoirea. Ce este de fapt energia vietii? Aceasta nu este oare miscarea? Exist ceva imobil pe lume? Absolut nimic! Or, tot ceea ce se misc este viu, iar viata universal este o transformare necesar. n ansamblul su, lumea nu se schimb, ns toate prtile ei se transform.Nimic nu se distruge si nici nu se pierde (Cartea I, cap. XII).Asadar, cu mii de ani n urm, conceptul fundamental al evolutiei universale, bazat pe continua miscare a particulelor si, respectiv, a structurilor materiei, precum si pe manifestrile energetice inerente, era onvttur bine cristalizat, cunoscut si difuzat de ntelepti nc dintr-o Antichitate ndeprtat. Din pcate, ulterior, cunoasterea uman a tot continuat s decad jarul a continuat s se sting Abia n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, omul de stiint francez Lavoisier a redescoperit principiul conservrii materiei si a energiei, reformulnd dup milenii o aceeasi cunoastere: Nimic nu se pierde, totul se transform!Dar dintre numeroasele concepte de cunoastere superioar ce nuanteaz caracterul cu adevrat enciclopedic al Crtilor lui Hermes cel de trei ori ntelept, iat si o exemplificare a unui principiu care a fostredescoperit abia n ultimele decenii ale secolului XX: Totul este unitatea, iar unitatea este totulAcest ansamblu care contine totul si care este totul pune n miscare lumea, tot ceea ce este cuprins n natur. n unitatea multipl a vietii universale, nenumrate specii care se deosebesc prin diferentele lor sunt unite n asa fel, nct ansamblul este unul si totul provine din unitate (Cartea a II-a, cap. I).Usurinta n sintetizarea unor idei ce mbrtiseaz la un nivel savant att aspecte specifice microcosmosului, ct si macrocosmosului mergnd pn la universalitatea lor evidentiaz, desigur, existenta anterioar a unor teorii si a unor concluzii rezultate din frmntri logice si probabil si experimentale ale unor oameni de stiint care au trit ntr-o epoc ce a precedat poate cu mult timp epoca Antichittii cunoscut de noiDar iat cum a reformulat un om de stiint contemporan dr. Iuri Sirkov, din Moscova -, n spiritul teoriei fizice moderne a supersimetriei, un acelasi concept filosofic exprimat de Hermes Trismegistul cu mii de ani n urm, n baza unor cunoasteri mult anterioare: Este gresit s cutm n microcosmos cea mai mic ultima particul elementar. Fiecare particul se compune din toate celelalte, desi dimensiunile si masele celorlalte sunt mai mari dect dimensiunea si masa particulei nsesi. Fizica din zilele noastre formuleaz o tez radical nou, dup care n microcosmosTotul se compune din Tot.Nu este deci de mirare faptul c nssi ntelepciunea antic recunostea prea bine si afirma cum regsim, de exemplu, n textul biblicEclesiastul (I.9), redactat n secolul al III-lea .e.n. o constatare la fel de valabil si astzi: Nu este nimic nou sub soareAsadar, s-ar prea c multe din cunoasterile obtinute prin frmntri, eforturi si chiar sacrificii de ctre cercettorii, specialistii si savantii epocii noastre moderne au mai fost descoperite nc ntr-un trecut nestiut, dar apoi au fost pierdute pentru marea majoritate a omenirii ce a urmat; si atunci, ca si acum, au fost, desigur, secole de frmntri, eforturi si chiar sacrificii fcute de generatii de oameni pmnteni ce au edificat o civilizatie poate mult mai nalt sub diferite aspecte fundamentale -, fiind stears ns catastrofic din istoria cunoscut a umanittiin imensul ntuneric al necunoscutului pe care oamenii moderni se strduiesc s-l risipeasc, s-ar prea astfel c exist totusi o lumin, care a strlucit intens cndva. Pentru marea majoritate a populatiilor planetei, aceasta a rmas ns ca un fond cetos, leagn al miturilor, al diferitelor traditii si al celor mai variate legende; pentru cei care caut totusi s vad dincolo de obscuritatea obisnuintelor noastre n a gndi si a ne duce viata noastr cotidian, ea apare ca o licrire palid, ndoielnic; dar pentru unele grupuri restrnse de initiati care au pstrat cu rigurozitate de-a lungul mileniilor adevrate relicve sintetice ale vechilor cunoasteri sau pentru unii cercettori moderni pasionati ai descifrrii necunoscutului care au depsit cu deplin convingere limitrile unui dogmatism conservator, aceast lumin ancestral si-a pstrat mereu o strlucire proprie.La nceputul epocii moderne, un filosof european a consacrat o imagine cu o adnc semnificatie: datorit acumulrilor cognitive din toate domeniile preocuprilor umane, sfera cunoasterii creste treptat n volum si devine tot mai luminoas n imensitatea spatiului ntunecat al necunoscutului. Desigur c pe msura cresterii suprafetei ei, numrul punctelor de contact cuntunericul se mreste si el permanent, impunnd mereu noi si noi frmntri cognitive. Acest aspect l-a fcut pe marele om de cultur si de stiint Johann Wolfgang von Goethe s se exprime n mod vizionar: Cu ct stiinta se extinde mai departe, cu att se ivesc mai multeprobleme (Maximen und Reexionen, 579).Totusi, n contextul tulburtoarei afirmri a unei alte forme anterioare de civilizatie, care ar fi depsit n multe domenii chiar actualul nivel impresionant al cunoasterilor stiintifice contemporane, imaginea sugerat de filosoful modern va trebui s fie reconsiderat si ea, pentru a fi si mai sugestiv: luminoasa sfer a actualului tezaur al cunoasterilor umane, care si creste tot mai spectacular volumul si strlucirea, ar fi situat de fapt n centrul unei sfere radiante mai mari ce emite ns un alt fel de lumin si care a mpins mai departe hotarele contactelor cu imensul ntuneric al necunoscutului nc dintr-o epoc de mult timp trecut Chiar dac aceastcoroan de alt lumin, ce nvluie actuala sfer a cunoasterilor umane nc de pe vremea cnd era ca un bulgre, are aparent o luminozitate mai slab si chiar cetoas pentru cei mai multi, amplul su fond ideatic nu a fost doar un simplu leagn; marea sfer anterioar a fost si continu s fie o bogat surs de energie spiritual si cognitiv ce inspir si contribuiemereu la cresterea volumului si a strlucirii tinerei sfere moderne. Totul se ntmpl ca si n procesele fizice de mbogtire energetic a radiatiilor: treptat, emisia sferei ancestrale si-ar fi modificat calitativ domeniul spectral, trecnd n timp datorit nencetatului proces de evolutie spiritual a omenirii de la o emisie intens luminoas vizibil, ctre o emisie radiant mai putin vizibil, dar cu un continut energetic mai ridicat. n acest fel, sfera noastr a fost mereu stimulat energetic n dezvoltarea ei de ctre mareasfer matrice care ne-a fost lsat ca mostenire de strmosii din nestiute generatii ale trecutului. Dar, n fapt, acest proces de stimulare si chiar dealimentare a depins mereu si va depinde nc mult timp de modul n careoamenii epocii moderne au stiut si vor sti s discearn fie direct din vechea strlucire, fie indirect din ceea ce astzi li se pare fondul cetos al miturilor, al legendelor si al traditiilor valorile reale ale cunoasterilor anterioare, care ne sunt nc superioare si ctre care trebuie s tind mereu oricare civilizatie uman.Desigur c amploarea problematic a acestor aspecte este imens si, de aceea, ea va continua s inspire, ntr-un fel sau altul, multimi de tratate, de crti de popularizare scientizat si chiar de opere literare. ntr-un atare context extraordinar de amplu, cartea de fat va putea oferi doar anumiteincursiuni n ceea ce ni se pare nc necunoscut si n ceea ce poate a fost uitat. Ea a fost inspirat ns de aceast imagine filosofic a continuei dezvoltri a strlucitoarei sfere a cunoasterii contemporane n cadrul aceleisfere ancestrale mult mai mari, a crei radiatie desi mai putin vizibil pare a fi mai subtil, mai bogat ca energie informational. De aceea, reactivnd ntr-o manier actualizat diferite cunoasteri uitate rmase n traditii si legende pentru acei care pstreaz n gndire doar imaginea cetei mitice -, le-am mbinat cu necesare ncercri de lrgire a unor cunoasteri moderne situate la hotarul actualei sfere de lumin si chiar dincolo de acesta. Dac unor cititori li se va prea c astfel de incursiuni n alte lumi ar friza fantasticul sau altor cititori c ar ntretine captivantul n detrimentul realittilor recunoscute, mi permit s le reamintesc o afirmatie tot mai des exprimat si efectiv demonstrat n acest secol XX al uimitoarelor realizri umane: ceea ce astzi ni se pare fantastic sau doar captivant,mine va fi apreciat ca real, va deveni ntru totul adevrat!. n fapt, acesta este sensul unic al cunoasterii, al continuei dezvoltri a sferei tezaur ce caracterizeaz strlucirea evolutiei spirituale a fiecrei forme de civilizatie, lumina sa fiind singura mostenire care transcende timpul si nsesi cataclismele planetare. si, n fond, este o obligatie ntru totul fundamental pentru fiecare generatie de a reactiva mereu si de a contribui la amplificarea strlucitoarei sfere, al crei volum si al crei continut de energie informational nu vor fi niciodat limitate n imensitatea spatiului ntunecat al necunoscutului ce trebuie destrmatAutorul.Nevzutii de lng noi Ne este greu s renuntm la conceptiile actuale si la obisnuinte, pentru a reveni la cunoasterile din vechime. Aparentele ne farmec si refuzm s credem la ce este invizibilHermes Trismegistul (text antic Cartea I, cap. IV) Descoperirea de ctre Columb a unui nou continent terestru este o realizare de mai mic important dect demonstrarea unei forme de viat cu totul diferite ce slsluieste pe planeta noastr si care este separat de noi doar printr-o diferent redus a vibratiilor ceea ce face ca perceperea lor n domeniul functional al retinei noastre s nu fie chiar rar.Sir Conan Doyle (The Coming of the Fairies)De-a lungul unor siruri nestiute de milenii sute si mii de milenii -, majoritatea copiilor acestui Pmnt, dar si multimi felurite de oameni de cele mai diferite vrste au tot fost ncntati de captivante povestiri si legende pstrate prin viu grai, generatie de generatie; plcerea care izvora dintr-un ascunzis al suetului omenesc era cultivat mereu printr-o mpletire a palpitantelor actiuni n care erau antrenati cei mai diferiti oameni si diversefiinte misterioase, cu elemente fie de un dramatism zguduitor, fie ale unuifantastic acceptat mereu ca extrem de natural.ntr-adevr, cercetarea atent a trecutului ndeprtat arat c pentru oamenii altor epoci fantasticul avea o nuant mult diferit fat de notiunea conceput n epoca modern; cele mai extraordinare fapte sau fenomene orict de impresionante ar fi fost erau considerate ca normale, ntruct erau rezultatul interventiilor unor fiinte stranii, ce demonstrau mereu puteri superioare fat de posibilittile omului. n veacurile noastre, aceast acceptare a fost ns detestat tot mai mult, fiind pus mereu pe seama unei totale lipse de cultur si de discernmnt analitic a celor din vechime.Investigarea mai amnuntit a acestui mod diferit de concepere evidentiat la populatiile din epoci mult anterioare relev totusi un fapt aparent surprinztor: considerarea fantasticului ca fiind ntru totul normal provenea dintr-o cunoastere empiric prin foarte numeroase contacte directe a existentei naturale a diferitelor categorii de alte fiinte cu chip si trup de om, al cror corp nu era ns din carne si oase si care adesea manifestau puteri minunate. Rsfoind variatul tezaur mitologic si folcloric provenit din timpuri de mult trecute, pe care ne-am obisnuit s-l considerm cu atta usurint ca fiind produsul fanteziei umane si al gustului pentru fantastic, este totusi de remarcat faptul c absolut n ntreaga lume la toate populatiile, indiferent de nivelul lor de cultur si de civilizatie -, fondul epic avea un acelasi continut: ntlniri cu fiinte care apreau si dispreau n invizibil, tot felul de comunicri directe cu acestea, ba chiar si anumite triri si actiuni comune cu stranii conlocuitori. Din tezaurul extrem de bogat si variat al gndirii oamenilor din alte vremuri, iat n acest sens un exemplu foarte semnificativ, extras dintr-o numeroas nsiruire de fapte similare consemnate de cronicari antici ai marelui imperiu al fiilor Cerului si redate cu discernmnt modern de profesorul Yuan Ke o autoritate a mitologiei chineze: n Cartea muntilor si mrilor Shanhaijing (alctuit din optsprezece volume ce au fost datate n secolele XXI-XVI .e.n.) se scrie: n acel desert, stpnitorul (mpratul) este pzit noptile de saisprezece duhuri cu minile nlntuite, cu fetisoare mici si umeri rosii. Comentatorul Yang Shen a adugat: Asemenea fpturi pot fi ntlnite uneori la rsrit, printrebarbari. Ele sunt numite duhuri de noapte si ntlnirea cu ele nu i se pare nimnui ciudatZiua se ascundeau, iar noptile se iveau din nou. Oamenii le numeau Yeyoushen Duhurile care hoinresc noaptea. Iar dac cineva le ntlnea noaptea n cmpie pe aceste duhuri care mergeau tinndu-se de mini, stia c si fac slujba (de paznici ocrotitori) si nimnui nu i se prea acest lucru ciudat.Dar poate c exemplificarea cea mai cunoscut de lumea din epoca istoriei scrise a fost divinizarea unora dintre fiintele cu puteri miraculoase, sub denumirea generic de zei care tot coborau printre pmnteni si apoi se duceau din nou n cer; multimi de texte si de opere de art din vechime demonstreaz n modul cel mai concludent c prezenta acestora si imixtiunea lor continu n viata oamenilor era un fapt cu totul normal, acceptat de toate nivelurile de conductori si oameni cultivati, pn la cel mai umil om. Acest aspect l regsim evidentiat n mod elocvent de studiile si lucrrile moderne cu caracter istoric, care au reconstituit nu numai viata, ci si conceptiile vechilor populatii, prin descifrarea treptat a tezaurelor arheologice antice si preistorice. Iat, de exemplu, unele concluzii sintetice ale istoricului francez Jean Deshayes, extrase din volumul al doilea al lucrrii sale Civilizatiile vechiului Orient: n mituri, ca si n monumentele cu figuri sculptate, zeii apar mereu cu aspect uman. De altfel, textele sumeriene, babiloniene sau biblice nu afirm oare, n unanimitate, c oamenii au fost creati potrivit imaginii zeilor? n Mesopotamia si n trile nvecinate se credea c omenirea a fost creat n mod exclusiv pentru a-i sluji pe zei.Cu toate precautiile luate, oamenii de-atunci erau obsedati tot timpul de ideea c s-ar putea s nu-si ndeplineasc ndatoririle fat de zei, riscnd astfel ca mnia acestora s se abat asupra lor.Chiar si oamenii cei mai umili si aveau zeul personal, obiect al unui cult particular. Zeii acestia protectori erau un fel de interpusi pe lng marile divinitti inaccesibile, i asistau pe oameni n lupta lor necurmat mpotriva demonilor, i ajutau n toate mprejurrile grele ale vietii si, mai cu seam, le ofereau remedii mpotriva pcatului.Toleranta religioas, att de caracteristic pgnismului oriental, a dus la o continu mbogtire a personalittii principalilor zei si la o proliferare a entittilor divine, al cror numr a atins o mie la hititi, pe cnd n Asiria, n sec. al VII-lea .e.n. existau mai mult de dou mii cinci sute .Eruditul cercettor al miturilor vechilor popoare profesorul Mircea Eliade a accentuat si el acest aspect, pe care l-a regsit att n Antichitatea civilizatiilor mediteraneene, ct si n mitologia asiatic: Interpretarea chinez a mitului zeii si spiritele care descindeau pe pmnt ca s-i asupreasc pe oameni este secundar; majoritatea variantelor exaltau, dimpotriv, caracterul paradisiac al epocii primordiale, cnd extrema apropiere dintre Cer si Pmnt permitea zeilor s coboare si s se amestece cu oamenii Regsim de-a lungul ntregii istorii a Chinei ceea ce s-ar putea numi nostalgia Paradisului, adic dorinta de a reintegra, prin extaz, osituatie primordial: cea reprezentat de unitatea/totalitatea originar sau timpul n care zeii puteau fi ntlniti direct.Un mare numr de povestiri si legende provenite dintr-un trecut nestiut au fost preluate astfel n epoca modern sub forma unor mitologii culte ale diferitelor popoare, devenind capitole distincte ale stiintelor istorice contemporane; n paralel, nc din milenii anterioare, politeismul diferitelor multimi de zei locali a fost transpus, n bun msur, n marile religii ale erei noastre, prin ierarhizarea anumitor categorii de ngeri.Dar tezaurul basmelor populare si al miturilor cu nuante culte transmis din adncul timpurilor si mbogtit mereu pe parcursul generatiilor cu noi si noi fapte similare apare ca fiind mult mai variat. n afar de multimile de zei cu puteri supraumane, care ntr-o anumit epoc se amestecau cu oamenii, traditii adnc nrdcinate care si astzi inuenteaz gndirea oamenilor din multe prti ale lumii au evidentiat existenta si a altor fiinte ce si fureau un chip uman atunci cnd apreau un timp, pentru ca apoi s dispar din vzul oamenilor: elfii, znele, spiridusii, nimfele, gnomii, silfii, salamandrele sunt doar cteva dintre numeroasele denumiri care li s-au dat de locuitorii celor mai diferite regiuni din toate continentele. n fapt, nu numai n vechime si n Antichitate au tot circulat povestirile despre ntlnirile oamenilor cu acestea si despre comunicrile lor directe, precum si despre anumite fapte ale unor astfel de fiinte stranii, dar si n Evul Mediu, apoi n veacurile Renasterii si n nssi epoca modern regsim numeroase texte si crti ce descriu permanenta coabitrii pmntenilor cu asemenea fiinte eterate.Este, desigur, interesant de reamintit un eveniment foarte ciudat la prima vedere petrecut n secolul al VIII-lea e.n. si consemnat de cronicarii timpului respectiv si care a avut drept urmare emiterea unor edicte mprtesti ce amenintau grav ntr-un mod care astzi ni se pare att de ridicol pe locuitorii lumilor nevzute! Textul citat mai jos este un extras din introducerea scris de omul de cultur englez A. H. Clough la o reeditare contemporan a operei scriitorului grec Plutarh (secolul I e.n.), citat de matematicianul dr. J. Valle (v. nota 11): Faimosul cabalist Zedechias si-a pus n cap n timpul domniei regelui Pepin cel Blajin (715-768, n.a.) s conving lumea c Elementele (este vorba de cele patru elemente ale filosofiei antice: aerul, apa, focul, pmntul, n.a.) sunt locuite de aceste fiinte a cror natur o voi descrie. Faptul pe care dorea s-l realizeze era acela de a-i sftui pe Silfi s se arate oamenilor, n aer. si acestia au fcut acest lucru ntr-un mod spectacular. Aceste fiinte au fost vzute n aer sub form uman, unii n tinut de lupttori, mergnd la pas, oprindu-se pe crengile copacilor, sau fcnd un campament sub corturi magnifice; altii erau pe corbii aeriene minunat construite, ale cror formatii zburtoare se lsau s pluteasc dup placul Zefirilor.Dar ce s-a ntmplat? Bnuiti c acel Ev ignorant voia s reecteze asupra acestor spectacole minunate? Oamenii au crezut imediat c vrjitorii au luat n stpnire aerul cu scopul de a strni furtuni si de a face s cad grindina pe recoltele lor. Savantii teologi si juristi au fost imediat de aceeasi prere cu lumea. si mpratul a crezut la fel; si aceast himer ridicol a mers ntr-att de departe, nct nteleptul Carol cel Mare si dup el Ludoviccel Blajin au amenintat cu amenzi grele pe toti acei presupusi tirani ai aerului. Puteti citi o relatare asupra acestui subiect n primul capitol al Capitularelor acestor doi mprati.Dincolo de aspectele evident semnificative att cu privire la existenta acestor lumi ale fiintelor care apar si dispar invizibil, ct si respectiv la reactia lumii ignorante -, se mai distinge ns si un detaliu care intrig: au existat (si exist, desigur, si acum) initiati care beneficiau si de un anume gen de mediumnitate -, ce puteau si stiau s intre n contact si s converseze cu fiinte din lumile eterice! n veacurile anterioare, n lumea cult european aceast capacitate era considerat ca accesibil doar persoanelor care ar fi fost initiate n cunoasterile Cabalei ebraice. Iat n acest sens si alte exprimri semnificative:Abatele Montfaucon din orasul francez Villars publicase n anul 1670 primul volum (v. nota 15) al unei crti neobisnuite, avnd titlul Le Comte Gabalis Entretiens sur les sciences secrtes. Din cadrul acesteia, dr. J. Valle (citat mai sus) relevase urmtorul extras: Evreii aveau obisnuinta a numi aceste creaturi care sunt ntre ngeri si om Sadaim, iar grecii, schimbnd literele ntre ele si adugnd doar o silab, i-au denumit Daimones. Vechii filosofi considerau acesti demoni ca fiind ai unei Rase aeriene ce stpnea elementele muritoare, dar care erau necunoscuti n acest secol de cei ce caut Adevrul n vechiul su lcas adic n Cabala si n Teologia Evreilor -, aceia ce posed arta special de a fi n legtur cu acest Popor aerian si de a conversa cu toti locuitorii aerului.Aceast idee o regsim pstrat pn n secolul al XIX-lea. ntr-un gen de dictionar enciclopedic, intitulat Repertoriu universal al fiintelor, personajelor si al crtilor, redactat de J. Collin de Plancy (tiprit n a patra editie n anul 1845), la prezentarea silfilor se specifica: Marea Cabal, sau Cabala n sensul modern propriu-zis, este arta stabilirii de relatii cu spiritele elementelor Salamandrele locuiesc n regiunea focului; silfii, n spatiul aerian; gnomii, n interiorul pmntului; ondinele si nimfele, pe fundul apelor. Aceste fiinte sunt compuse din cele mai pure prti ale elementelor pe care le locuiesc acestor fiinte le place s discute cu noi atunci cnd le chemm.Cabalistii ne asigur c zeitele din Antichitate si acele nimfe care si luau soti dintre muritori si acei demoni incubii si succubii si aceste zne care n timpurile moderne se arat sub clarul de Lun nu sunt dect silfi, sau salamandre, sau ondine.Personalitate recunoscut a perioadei de trecere spre epoca modern, medicul si alchimistul elvetian Paracelsus (Theofrastus Bombastus von Hohenheim, 1493-1541) a etalat si el, la vremea sa, variate cunoasteri (mai mult sau mai putin reale) privind aspecte ale vietii spiritelor naturii. n cartea sa De nymphis, sylphis, el a descris cu total convingere diferite amnunte din nestiuta existent a acestor fiinte ascunse, cu care considera c am coabita nc din timpuri preistorice. Desi el presupunea c ele ar mnca si ar bea la fel ca oamenii, necunoscutele entitti ar avea corpurile dintr-o materie ntr-att de fin, nct pot s ptrund si s treac prin orice structur material din lumea noastr. ncercnd s rspund la ntrebareace rost ar avea existenta fiintelor respective, Paracelsus afirma c Dumnezeu i-a pus paznici peste tot ceea ce exist n Natur, ntruct El nu a lsat absolut nimic neprotejat. Ca toti initiatii din trecut, care ascundeau anumite cunoasteri, medicul elvetian sustinea c Dumnezeu a mai avut si un alt gnd atunci cnd a creat aceste entitti n general nevzute, gnd ce va rmne ns nestiut si care va fi revelat doar la sfrsitul timpurilorn urm cu trei decenii, iat cum sintetiza eruditul autor englez W. Raymond Drake o prezentare a elfilor, n baza traditiilor si a textelor regsite la popoarele nord-europene: Inferiori zeilor, elfii aveau totusi puteri miraculoase. Ca si Celestii din literatura sanscrit, elfii luminii erau deosebit de frumosi, fiind asociati Soarelui; ei apreau n vesminte delicate si transparente si locuiau n Alfheim, dincolo de nori; aceste fiinte ncnttoare se asemnau cu silfii din Evul Mediu. Cu totul opusi erau elfii noptii trolii si piticii -, care triau ca si Ciclopii ntr-o singurtate absolut, sub pmnt; ei erau urti la chip si defavorizati de soart, dar, n schimb, stpneau stiinta subtil a puterilor misterioase ascunse n metale Despre femeile elfe, cunoscute la toate popoarele sub numele de nimfe, fecioare-lebd sau dakini, se spune c au avut multe povesti tragice de iubire cu muritorii; asemenea povestiri, ntlnite n folclorul tuturor popoarelor, surprind prin similitudinea cu basmele teutone, sprijinind ideea c, de fapt, noi am coexista pe planeta noastr cu o alt ras, secret, despre care oamenii nu stiu nimic.si popoarele Asiei au cristalizat n vechile lor tezaure mitice, precum si n cele initiatice, cunoasterea existentei multimilor de spirite ale naturii, mbinat cu cele mai variate episoade epice rezultate din manifestrile impresionante si din relatiile directe cu fiintele eterate avnd aparente trupuri de om, formate ns din materii care treceau usor din invizibil n vizibil si invers. Dar chiar mai mult dect cele patru categorii cunoscute de populatiile europene n raport cu mediul specific n care si-ar duce viata aceste entitti (sub pmnt, n ape, n aer, n locurile cu foc), oamenii Orientului ndeprtat au vorbit mereu si au consemnat convingerile lor despre existenta unorspirite ale norilor care ar inuenta manifestrile atmosferice. (n legtur cu acest aspect, este, desigur, interesant de remarcat faptul c la vechii hititi din Asia Mic Zeul Furtunii avea o important preponderent, la fel cum si la populatiile pre-columbiene din America Central, Zeul Ploii Tlaloc a fost mii de ani unul dintre zeii principali.)Separat ns de toate aceste categorii de spirite ale naturii care, conform cunoasterilor spiritualiste mai elevate, ar avea sarcini permanente legate de desfsurarea armonioas a tuturor proceselor fizico-chimice si, respectiv, biologice care au loc de milioane si milioane de ani n Natur -, stiintele spirituale (ce si au originile din timpuri foarte ndeprtate) afirm c exist si o treapt mai evoluat cu atributii ceva mai complexe. nc din vechea cultur sanscrit a fost consemnat existenta lumii devasilor, constituit, de asemenea, din fiinte invizibile cu trupuri de tip uman, care, n functie de vointa lor, ar putea trece si ele, temporar, n vzul oamenilor; detinnd puteri nentelese de pmnteni, manifestrile lor specifice spredeosebire de spiritele naturii ar fi ns n functie de nivelul de evolutie obtinut de fiecare entitate n parte. Fiind perceputi nc din timpuri strvechi ca avnd o structur intim si moduri de manifestare ntru totul asemeneangerilor din religiile erei noastre, iat o prezentare sintetizat din cultura spiritualist a Orientului asiatic, redat de ctre initiatul indonezian C. Jinarajadasa: n cerul superior triesc Devasii de tipul cel mai elevat, cunoscuti sub numele de Devasi arupici sau Devasi fr form -, pentru c materia corpurilor lor apartine celor trei sub-planuri superioare ale materiei mentale numit si fr form -, iar n aceast materie gndul nu se condenseaz n forme definite, ci se exprim printr-o vibratie complex si radiant.Pe cele patru sub-planuri inferioare, numite sub-planuri rupice sau sub-planuri ale formei pentru c aici gndul creeaz gnduri-form cu contururi nete, triesc Devasii kamici, sau Devasii cu form.Pe planul astral se gseste o categorie inferioar de ngeri, numiti Devasii harnici sau Devasii dorintei -, pentru c lumea astral n care triesc ei este domeniul emotiilor.Spiritele Naturii sau znele sunt pentru Devasi cam ceea ce sunt pentru noi animalele domestice obisnuite. Cu toate c speciile lor superioare sunt nzestrate cu o mare inteligent, znele nu sunt nc individualizate, adic ele fac parte dintr-un suet colectiv suetul grup al znelor. Ele se individualizeaz lent si devin ego-uri permanente gratie devotamentului cu care i-au servit pe Devasi.Faptul c oamenii de pe ntregul glob terestru mentin nc din cele mai vechi timpuri si pn n zilele noastre -, n traditii, n mituri si povestiri, ct si n descrierile initiatice vechi si contemporane, convingerea obtinut mereu pe cale empiric asupra realittii acestor lumi invizibile implic un aspect aparent surprinztor: n spatiul terestru ar exista un numr extraordinar de mare de spirite ale naturii si de devasi! si, ntr-adevr, initiatul citat mai sus mentiona existenta a miliarde de fiinte nevzute care, totusi, atunci cnd vor sau cnd sunt antrenate n actiuni demonstrative,stiu s se fac vzute si chiar s aib diferite relatii trectoare cu lumea pmntenilor.Desigur c n acest veac n care cultura materialist scientizat continu s domine gndirea cotidian, pentru o mare parte din contemporani astfel de relatri si consideratii sunt apreciate ca apartinndpovestirilor pentru copii sau confuzului domeniu al superstitiilor. Exist totusi si multe, multe persoane care s-au informat si unele chiar s-au documentat ntr-un cadru lipsit de prejudecti si cu dorinta deschis de a aasmburele de adevr (realitatea faptic sau fenomenologic) ce se a n miezul miturilor din ntreaga lume, precum si n cunoasterile de acest fel.Drept urmare, oameni de cultur din diferite secole (astfel cum s-a exemplificat si anterior), precum si diversi initiati, abordnd acest gen de evenimente si de aspecte analitice, au scris texte si crti prin care au oferit unele explicatii accesibile nivelului contemporan de ntelegere; n principal, astfel de scrieri au pornit de la triri reale ale celor mai diferiti oameni, autoriilor constatnd necesitatea dezvluirii publice a cazuisticii respective, a evidentierii structurii fizice att de deosebite a unora dintre activittile specifice percepute, precum si a sensului existentei acestor fiinte n cadrul coabitrii terestre, n planuri ns invizibile ochiului uman.Cunoscutul scriitor britanic Sir Arthur Conan Doyle a publicat n anul 1923 o carte intitulat Venirea znelor, care a strnit numeroase controverse, ntruct nu numai c textul privind existenta si manifestrile spiritelor naturii constituia un afront la adresa conceptiilor stiintifice contemporane, dar oferea n plus si o provocare nemaintlnit pn atunci: era prima carte din lume ce includea fotografii ale unor micute zne si chiar a unui micut gnom!Tulburtoarele nregistrri fuseser realizate n anul 1911 de dou fete tinere din localitatea englez Cottingley; acestea obtinuser cu greu de la tatl lor aparatul de fotografiat (care la vremea respectiv era totusi un obiect mult mai rar), pentru a-si fotografia prietenele ce apreau si dispreau n aer si cu care stabiliser relatii apropiate.Documentndu-se ulterior asupra acestui captivant eveniment, iat cum prezenta pe scurt scriitoarea francez Dorothe Koechlin de Bizemont desfsurarea faptelor ce au condus la ineditele fotografieri si apoi la publicarea lor: Cele dou fetite, care pretindeau c vzuser znele si s-au jucat cu ele, nu minteau! (Se poate vedea pe fotografiile alb-negru c aceste fetite aveau o aur foarte frumoas nicidecum aura minciunii.)Ele se numeau Elsie si Frances, erau verisoare si locuiau n Cottingley, n comitatul Yorkshire, n nordul Angliei. De ani de zile povesteau printilor c se jucau cu znele ntr-o vlcea din spatele casei. Pn aici, nimic anormal pentru niste fetite englezoaice: n Anglia, copiii sunt lsati s cread n zne, considerndu-se c este bine si, urcnd n Scotia si tara Galilor, gsim tot mai multi oameni mari care si mrturisesc, fr fals rusine, credinta n zne! Acolo, toat lumea cunoaste pe cineva care a vzut una (cel putin)! ntr-o zi, domnul Wright, tatl lui Elsie, aduce acas o cutie magic: un aparat de fotografiat! Elsie l ciclea n fiecare zi pe tticul iubit: D-ne aparatul s le fotografiem pe prietenele noastre, znele!. Tticul era sceptic, dar, biat bun, a sfrsit prin a ncredinta pretiosul aparat celor dou fete, mpreun cu o plac (nc nu existau pelicule pe atunci). Fetele au plecat ncntate si s-au ntors seara, srind ca niste purici: znele veniser la ntlnire! Li s-a fcut o fotografie! Tticul cel iubit, putin cam sceptic, nu s-a grbit; au trecut zece luni pn la developarea plcii. Apoi, ntr-o zi s-a hotrt. si iat socul: pe fotografie apar siluetele znelor dansnd n jurul lui Frances. Siderat, domnul Wright arat fotografia rudelor si vecinilor. Unii cred c a fost trucat.Vorbeste cu fotograful local care este ns categoric: Aceast fotografie, domnule, este autentic: v imaginati c nu dispunem la ora actual de mijloacele tehnice pentru a face un asemenea trucaj!. Tticul se ntoarce acas din ce n ce mai perplex si d din nou aparatul fetelor, cu un teanc de plci de aceast dat. si iar noi fotografii de zne, reusite n acele momente a intervenit Sir Arthur Conan Doyle. El a aat de la o prieten a verisoarei lui tticu de existenta acestor fotografii. Face cercetri Face expertiza fotografiilor n cele mai bune laboratoare din Londra care, nunanimitate, l nstiinteaz c nu este nici urm de trucaj. Atunci si public ancheta si este un succes imens n toat Anglia.Unii au criticat vehement fotografiile, aducnd ca argument faptul c znele pe care le vedem acolo au o nftisare modern.De ce ar fi avut ele o costumatie din alt epoc? Maurice Magre, care a studiat mult aceast chestiune, a rspuns: Spiritele Naturii iau nftisarea oamenilor pe care obisnuiesc s-i vad.Alte mrturii merg exact n acelasi sens. De exemplu, cea a prietenei mele Anne Denieul, scriitoare si sociolog: Nu credeam mai ales n existenta znelor. Auzisem despre ele vorbindu-se ca de o realitate indiscutabil Dar ntr-o zi, am nceput s vd Vedeam ca n filigran, nu neaprat alb-negru, o entitate n dou dimensiuni, fr grosime chiar numai o idee din acea entitate, pe care am exprimat-o imediat cu o rapiditate fulgertoare.Recunosteam, denumeam, dar imaginea se destrma Iat ce mi s-a ntmplat ntr-o dimineat de primvar M gseam foarte prozaic n buctrie, unde mi pregteam micul dejun, cnd am vzut, la nltimea fetei mele, o fiint mititic de-o palm, mbrcat cu un corsetel si cu o fustit ncnttoare, cu pr lung si cu aripi transparente, ca de uture dup form, si de libelul dup structur.A disprut destul de repede, dar am zrit-o de mai multe ori pe drum, apoi n cas, n decursul ctorva zile, ca si cum m-ar fi urmat. Aceast mrturie mi se pare cu att mai interesant cu ct autoarea ei este o universitar cultivat, din secolul XX. Cunoscnd-o, sunt sigur c este vorba de o experient autentic.Autorul francez Roger de Laorest, care a publicat mai extins relatarea respectiv n cartea sa Prsences des invisibles (Ed. R. Laont, Paris) -, a redat si o alt mrturie interesant, aceea a pictoritei franceze Catherine de Limbourg-Stirum; iat un extras suficient de semnificativ: Cnd aveam ntre patru si sase ani, vedeam Znele n mod obisnuit. Aparitiile lor erau frecvente, dar scurte, fugitive, ns n orice caz foarte precise. Fratele meu si cu mine ardeam de dorinta de a le ntlni. Vorbeam adeseori despre ele si le chemam cu glas tare, rugndu-le s nu se ascund. n fapt, nu stiam dac acestea erau Zne; noi le numeam asa. Erau fpturi mici, din Natur, a cror mrime nu depsea 20-30 de centimetri, foarte bine proportionate, cu miscri vioaie si gratioase, cu aripi transparente de libelule. ntre noi, le spuneam piticutii. Cteodat, pe neasteptate, aprea unul pe care l vedeam foarte aproape de mine, adevrat, ca din carne si oase, dar apoi disprea la fel de brusc.Sir A. C. Doyle a publicat si o a doua editie a provocatoarei sale crti, n cadrul creia a completat textul si ilustratia cu relatrile si fotografiile primite de la o tnr doamn din Germania. Aceasta d-na Else Jung nu numai c reusise prin anii 20 s stabileasc relatii prietenesti cu niste fiinte mici din lumea invizibil ale cror trupuri eterice colorate le vedea n anumite intervale de timp -, dar obtinuse si acordul acestora de a le fotografia. Pentru englezi ns n primul rnd -, documentele fotografice obtinute de tinerelefete de la Cottingley au fcut epoc si au constituit subiectul de anchet, analiz si prezentri editoriale si din partea altor autori.Legat de fotografiile respective, precum si de imagini asemntoare obtinute ulterior, este poate interesant de relevat explicatia dat de Sir Arthur Conan Doyle cu privire la fenomenul fizic al surprinderii de ctre peliculele foto-sensibile a unor astfel de prezente obisnuit invizibile, ct si nsusi modul n care vedea el consecintele nmultirii inerente a documentelor fotografice de acest gen; iat ce scria n acest sens n prefata primei editii a crtii The Coming of the Fairies: Mintii umane i vine greu s accepte existenta la suprafata acestei planete a unei populatii poate la fel de numeroase ca si rasa uman, populatie care si desfsoar activitatea n felul su, desprtit de noi doar printr-un nivel vibratoriu diferit. Cci noi nu vedem obiectele dect n limitele culorilor spectrului nostru vizibil, n timp ce dincolo de el exist infinite vibratii colorate, pe care nu le putem vedea. Dac vom concepe c poate exista o ras de fiinte alctuite din materie, ale cror unde prea scurte sau prea lungi nu pot, din acest motiv, s fie percepute de noi, aceste fiinte rmn invizibile pentru noi exceptnd cazul cnd am putea s intrm pe aceeasi lungime de und sau s-o adaptm lungimii undelor noastre. Exact acest lucru nseamn, de altfel, mediumnitatea: mediumul este capabil s-si modifice vibratiile, intrnd pe alte lungimi de und.n prefata celei de-a doua editii, scriitorul englez oferea cititorilor si o viziune de larg deschidere spiritual: Trebuie s mrturisesc c dup luni de gndire, sunt incapabil s concep adevrata semnificatie a acestui eveniment (fotografierea znelor, n.a.). Sunt clare una sau dou consecinte.Experientele copiilor trebuie s fie luate mult mai n serios. Aparatele fotografice trebuie s le stea la ndemn. Alte cazuri foarte autentice vor fi astfel obtinute. Aceste fiinte mici (spiritele naturii) ce apar ca existnd n apropierea noastr, care sunt separate de noi doar printr-o mic diferent a vibratiei, ne vor deveni familiare. Gndul la ele, chiar dac nu le vedem, va aduga la farmecul fiecrui pru si al fiecrei vi si va oferi o atractie romantic pentru fiecare plimbare rustic. Recunoasterea existentei lor va zdruncina gndirea materialist a secolului XX din mpotmolirea sa n fgasul ei rigid si o va face s admit c existenta respectiv este o vraj si un mister al vietii. Descoperind acest lucru, lumii nu-i va fi att de greu s accepte mesajul spiritual sustinut prin fapte fizice, mesaj care a fost exprimat att de convingtor si mai nainte. Eu am vzut toate aceste fotografii, dar pot exista cu mult mai multe. Cnd Columb a tras clopotul de rugciune pe trmul Americii, care ochi profetic a vzut ct de mult avea s afecteze destinele lumii noul continent? Se pare c si noi acum suntem pe trmul unui continent nou, care ns nu este separat de oceane, ci de conditionri psihice subtile, care pot fi totusi depsite. Eu privesc n viitor cu veneratie.Totusi, dup mai bine de sase decenii, epilogul setului de fotografii fcute de fetitele din Cottingley a fost redat sub o form total diferit, de ctre un alt scriitor renumit. Dotat cu talent literar dublat de o fantezie bogat, Arthur C. Clarke si-a bazat captivantele sale scrieri SF si pe o variat documentare cu tenta unui cercettor adevrat. Prin continua abordare afantasticului scientizat, era ntru totul normal ca si el s abordeze ntr-un anume mod straniul domeniu al lumilor invizibile. si fiindc ecoul crtii lui Sir Conan Doyle s-a mentinut decenii ntregi, cutnd s ptrund n fondul fenomenelor insuficient ntelese, A. C. Clarke a reusit s o gseasc si s discute cu una din cele dou fetite autoare ale fotografiilor de la Cottingley; aceasta era ns btrn acum.ntr-un comentariu filmat reluat si de un post de televiziune din tara noastr -, acest cavaler al SF-ului modern, relatnd discutia avut cueroina respectiv, afirma c aceasta i-a povestit cu un accent de umor unsecret ascuns de-a lungul ntregii sale vieti: pentru a-i convinge pe cei din jurul lor despre relatiile cu fiintele invizibile existente n natur, mpreun cu verisoara ei au tiat din reviste imagini de zne si ale unui gnom pe care, punndu-le ntre crengi de arbusti si pe iarb, le-au fotografiat! Deci, pozele respective nu au fost niste trucaje de laborator fotografic, n schimb, au fost un trucaj inspirat si de amplu efect, imaginat din joaca unor copile Totusi, n video-comentariul respectiv, Arthur C. Clarke a adugat o completare foarte semnificativ, care a mbogtit fondul cognitiv al dezvluirii respective: chiar dac fotografiile de la Cottingley au fost trucate de acele copile, el cunostea alte documente fotografice ntru totul veridice, care nregistraser n mod real astfel de prezente invizibile, despre a cror existent era pe deplin convins!Dar dac diferiti scriitori care s-au documentat sau chiar s-au implicat n aceast tulburtoare convietuire din timpuri ancestrale si pn n clipele noastre ne-au oferit secol de secol, deceniu de deceniu, viziunea att de necesar a unor cunoasteri mult mai ample, desigur c la fel de instructive sunt si specificrile verificate ca onestitate persoanelor care au participat direct la astfel de evenimente; si aceasta cu att mai mult cu ct n domeniul respectiv doar aparent foarte straniu, dar n realitate foarte natural -, oamenii care vd sau intr n relatii apropiate cu fiinte din lumile eterice (invizibile pentru marea majoritate dintre noi) beneficiaz n mod evident de aptitudini suplimentare mediumatice si chiar de anumite capacitti de clarvedere. Dar dac vreun cititor mai crede c evocarea si relatiile directe si prietenesti cu spiritele naturii au intrat n legende, ct si n istorie doar ca un produs al imaginatiei populare care ar fi dominat gndirea oamenilor din veacurile si mileniile trecute -, el se nsal singur Pentru a se edifica asupra veridicittii nentelesei realitti fundamentale ce ndeprteaz n mod inerent aprecierea simplist c tot ce s-a spus si s-a scris despre lumea respectiv nu ar fi dect fantezii -, cei mai sceptici ar trebui s se duc n Anglia si s viziteze grdinile de la Findhorn; culturile vegetale de acolo constituie si acum o demonstratie ntru totul real, care a uimit si a tulburat numerosi oameni de stiint si specialisti, ct si pe toti cei care le-au vizitat din curiozitate sau mcar s-au informat de la distant asupra lor.Publicat n zeci de reviste si n multe crti din diferite tri, ciudatapoveste modern a grdinilor respective si are nceputurile n anul 1962, lng mica localitate pescreasc Findhorn din nordul Angliei.Nereusita vietii familiale a determinat-o pe canadiana Dorothy MacLean s ajung n acel colt de tar, ca functionar la un mic hotel. n timpul liber, una dintre noile ei prietene a nvtat-o s fac meditatii spirituale. Dar dup un timp, brusc, o voce interioar a nceput s-i porunceasc s scrie cele ce dorea s i le comunice. ns acelasi fenomen straniu i-a survenit si colegei sale, Eileen sotia lui Peter Caddy; mesajele respective aveau s produc o cotitur radical n viata acestora, fcnd ca prietenia lor s evolueze ctre un neprevzut cu totul insolit. n fapt, neobisnuitul s-a declansat dup un somaj prelungit care i-a adus att pe Dorothy, ct si pe familia Caddy n situatia de a nu mai avea resurse materiale nici pentru hran; atunci, vocile le-au recomandat ambelor prietene acelasi lucru dezolant: s cultive terenul din jur, cu legume Dar cum s se apuce de grdinrit ntr-un pmnt nisipos si pietros, aat ntr-un climat nordic cu adevrat vitreg si, n plus, fr ca vreunul din ei s se priceap la asa ceva? Vznd ezitarea plin de slbiciune a acestora, vocile parc s-au schimbat la timbru si au intervenit tot mai poruncitoare, ca niste fiinte nevzute. Cine erau oare aceste prezente nevzute, care se manifestau ntr- un mod att de neobisnuit?Fat de modul de manifestare a acestora, cele dou femei aate n suferinta lipsurilor materiale le-au considerat ca fiind ngeri si le-au denumit cu termenul generic din literatura spiritualist: devas. Din acele momente, Dorothy MacLean a nceput s scrie dictri tot mai ciudate: Da, esti menit s cooperezi la aceast grdin. ncepe s te gndesti la spiritele naturii si la spiritele lor superioare. Branseaz-te, armonizeaz-te cu ele; este o solicitare att de neobisnuit pentru ele, nct le vei trezi interesul. Vor fi extrem de bucuroase s gseasc n sfrsit niste membri ai rasei umane doritori s le cear ajutorul n lumea nou care va veni, aceste trmuri vor fi complet deschise oamenilor sau, mai bine spus, oamenii se vor deschide ctre ele.Cutati contactul cu glorioasele regnuri ale Naturii, punndu-v n aceast cutare ntreaga inteligent si ntreaga simpatie. si aati c aceste fiinte sunt Fiinte de Lumin, doritoare s ajute ns nu au ncredere n oameni, care caut tot ce este fals.Au urmat felurite mesaje prin care micul grup era instruit ndeaproape cum s execute lucrrile necesare, despre care la nceput nu avea nici cea mai vag idee. Dar ca aspect remarcabil n comunicrile respective era insistenta asupra unei componente pe care noi, cei multi, o desconsiderm cu usurint; nimeni nu-i instruieste nici pe adulti si nici pe tineri asupra acesteia: necesitatea manifestrii unei prietenii sincere, a unei dragoste deschise fat de toate fiintele vegetale! n fapt, cu totii ar trebui s stim, s simtim si s ne comportm ca atare fat de o realitate esential:energia iubirii spirituale este una din fortele primordiale ale cosmosului, este fundamental n ansamblul ntregii Creatii universale, fiind generat continuu de Divinitate ca o und purttoare a tuturor relatiilor intime ce au loc n imensul cadru al variatelor forme de viat! Din pcate ns, noi, oamenii, nu intuim si nu simtim acest lucru, majoritatea dintre noi lsnd reexele biologice-materialiste s resping astfel de gndiri Iat ce scriaDorothy MacLean n acest sens: Putin cte putin, spiritele naturii ne-au nvtat cum s arm terenul, cum s-l semnm, cum s tratm fiecare fel de cereale, de legume, cum s le hrnim, cnd s le culegem si cum. Terenul a nceput s se fertilizeze si s ofere roade. Devasii ne-au explicat c radiatiile emise de grdinar contribuie la cresterea plantelor, c fortele emotional- sentimentale care vindec solul pot fi o hran adevrat pentru vegetale.Unele persoane le stimuleaz astfel cresterea, dar altele le-o frneaz, pe cnd altele le-o blocheaz pur si simplu. Ei ne-au repetat c grdinile au nevoie de dragoste si de sentimente tinere, ca si copiii.ntr-unul dintre mesajele de acest fel, comunicarea era foarte ferm:Dac omul gndeste c este o parte a unei vieti unice, el poate transmite atunci multe vibratii, mult energie. Plantele sunt recunosctoare pentru ap, dar sunt mai ales pentru iubirea ce poate nsoti apa.Treptat, n terenurile att de srace cultivate de micul grup s-au dezvoltat plante de o vigoare deosebit, roadele obtinute fiind de mrimi nemaivzute de exemplu, verze de cte 20 de kilograme! Variatele plante, ori si chiar pomi fructiferi pe care nimeni nu i-ar fi putut aclimatiza n zona aceea arid si friguroas au condus la miracolul unei adevrate grdini exotice, de o vigoare uimitoare. Desigur c s-a dus vestea despreciudtenia de la Findhorn si, astfel, au nceput s vin specialisti si vizitatori care rmneau uimiti de fenomenele respective, fr a le putea gsi ns explicatii pe linia actualelor cunoasteri stiintific-materialiste. Dar au fost printre acestia si persoane care s-au simtit puternic atrase de realizrile extraordinare datorate substratului spiritual al relatiilor sincere cu lumea fiintelor naturii si, respectiv, cu lumea devasilor, rmnnd definitiv alturi de micul grup initial. Treptat, s-a format o comunitate local, ce a extins continuu grdinile din Findhorn cu ajutorul benefic al entittilor senzitive si potente din lumile nevzute; n paralel, s-a ajuns si la instituirea Fundatiei Findhorn, care organiza expuneri privind posibilittile demonstrate ale colaborrii dintre lumea oamenilor si lumea spiritelor naturii si care a editat si crti (v. nota 31) apreciate de cei care au nteles profunda semnificatie a faptelor respective.Pe parcurs, n cadrul mesajelor pe care cele dou prietene Dorothy si Eileen continuau s le primeasc, nsusi nivelul filosofic al ideilor transmise a crescut, adesea comportamentul comun al oamenilor fiind mustrat n mod cu totul justificat: Copacul care va creste din smbure contine ntregul su proiect nscris n smnt. Acest proiect este sub protectia devasilor si se manifest n frumusetea orilor si n sntatea fructelor. Acesta este cuvntul devenit materie; la fel este n ntreaga creatie, ntretinut n echilibru de niveluri de viat pe care voi nu sunteti capabili s le percepeti cu nivelul limitat al constiintei voastre, la care continuati s v mentineti din ignorant.Un alt deva-nger comunica o aceeasi idee: Dac voi, oamenii, doriti s ne dominati pe noi elementele naturii -, nvtati mai nti s v dominati pe voi nsiv, natura voastr turbulent si viziunea voastr limitat. Apoi, fitiuniti ntre voi, fiti plini de iubire n numele Domnului, fiti apropiati asa cum suntem si noi, si minunile se vor realiza.Iat si o alt exprimare foarte semnificativ: stiu foarte clar ce am de fcut: trebuie s manifest cmpuri de fort, oricte obstacole vor fi, cci sunt multe n lumea infestat de om. Regnul vegetal nu are nici un resentiment fat de cei pe care i hrneste; dar omul ia cu nepsare ceea ce i se druieste, fr mcar s multumeasc. Acest mod al lui nu ne place si ne face s-i fim ostili. n general, oamenii parc nu ar sti ncotro se duc si pentru ce. Dac ar sti, ce mari productori de energie ar fi! Dac ar fi pe calea cea bun, ct de bine am fi putut coopera cu ei!n fapt, n paralel cu instruirile att de benefice pentru lucrarea si ngrijirea grdinii si a pomilor, care conduceau la recolte impresionante, criticile fat de lipsa gndirii spiritualizate si a cunoasterilor mai evoluate ale oamenilor fceau si ele parte din lectiile transmise cu cele mai bune intentii: Cum puteti fi att de obtuzi si s nu stiti c ntreaga constiint a Pmntului particip la suferintele fiecrui individ n parte? C, de asemenea, aceast constiint se exalt la bucuria fiecrei fiinte, participnd si ea? Acest principiu al unittii este exprimat si reprezentat pretutindeni. Noi dorim s subliniem clar faptul c fiinta voastr este legat n mod total de ntreaga lume si c voi nu puteti maltrata Pmntul fr a v face ru vou nsiv.Unitatea este global, pentru c tot ce exist este Creatia lui Dumnezeu. Cine perturb proiectul global al Pmntului, echilibrul anotimpurilor si armonia tuturor manifestrilor materiale perturb opera sacr si distruge sperantele legate de viitorul omului. V surprinde uneori violenta elementelor? Ele vor deveni si mai violente dac omul nu-si va transforma atitudinea fat de adevruri!. (Acest mesaj aparent filosofic transmis n anii anteriori nu a fost cumva o viziune profetic a consecintelor violente care se deruleaz n ultimele decenii? Oare nmultirea si cresterea n intensitate a cutremurelor, a taifunurilor si a ploilor care provoac mari inundatii si mari alunecri de terenuri nu sunt reactii planetare tot mai violente, datorate manifestrilor tot mai perturbatoare si mai lipsite de respect ale oamenilor, fat de armonia care trebuie cultivat cu profund convingere n ntreaga Creatie?)Grdinile de la Findhorn au fost si sunt o realitate material care a uimit multimi de oameni, depsind si sfidnd ncercrile de explicare a impresionantelor fenomene biologice doar prin cunoasterile docte contemporane. Dar realitatea respectiv nu este numai una din att de numeroasele demonstratii ale potentelor superioare de care dispun lumile invizibile ce convietuiesc cu noi n spatiul planetar. Aceasta este totodat si o demonstratie a ct de benefice pot deveni relatiile bazate pe cunoasterea acestor lumi, pe un respect si o dragoste spiritual reciproce, pe o comportare loial a oamenilor nu numai fat de semenii lor, ci si fat de tot ceea ce este viat si fat de nssi fiinta astral care este planeta Pmnt; numai prin transformarea comportamentului oamenilor ctre o astfel de atitudine se va putea mentine si dezvolta armonia (lipsit de violentele naturii) mediului n care trim si a nsusi mediului cosmic proiectat nc din nceputuri n imensitatea ntregii Creatii. Iat, asadar, c dup milioane de anide coexistent cu fiintele lumilor nevzute, omenirea terestr mai trebuie s primeasc nc si acum variate lectii de comportare corect material si spiritual -, ntruct dup attea epoci de existent planetar oamenii nu au ajuns nc s fie constienti de apartenenta la un imens si admirabil Tot si de rspunderea individual si colectiv ce rezult din aceast apartenentDar n acest secol XX att de scientizat si de materialist, grupul si apoi pasionata comunitate de la Findhorn nu constituie un exemplu izolat al relatiilor directe dintre oameni si fiinte ale lumilor invizibile. Iat, de exemplu, ce si amintea si ce afirma renumitul clarvztor american Edgar Cayce, care a uimit o lume ntreag prin lecturile sale din timpul somnului si al strilor de trans hipnotic, desfsurate de-a lungul mai multor decenii din prima jumtate a secolului XX: Odat, privind pe fereastr, am vzut zne care m chemau afar s m joc cu ele. De data aceea, mama le-a vzut bine si nu m-a oprit s ies la ele. Aceasta s-a repetat un anotimp ntreg, adic o var ntreag.S descriu elfii din copaci, znele din pduri, sau ceea ce mi se pare a fi ngeri, prezente, n frumusetea si minunile care le nsoteau, n-as putea s o fac, cci mi s-ar prea un sacrilegiu (Lectura 464-12 supliment).Gnomii, spiridusii, znele, vrcolacii nu sunt elementali. Sunt entitti fcute din elemente, care sunt ca entitti la fel de exact definite ca si fiintele umane ce triesc n lumea material (Lectura 1265-3).Persoana era cineva foarte priceput s colaboreze cu lumea nevzut, cu energiile elementare. Era n legtur cu znele, cu toate aceste fiinte care nu se exprim sub o form material si pe care numai cei bransati la infinit le pot observa (Lectura 2547-1).La prima vedere, este foarte stranie aceast exprimare plin de nteles initiatic; numai cei bransati la infinit le pot observa Dar si alti autori au sesizat repetat existenta unei capacitti extinse a domeniului vizual ce o posed unele persoane care vd efectiv fiinte din lumile eterice, chiar dac aceast posibilitate deosebit se manifest pe un interval limitat n timp.Astfel, de exemplu, autorul francez Maurice Magre, documentndu-se n acest domeniu, se exprima ntr-o carte scris cu mult pasiune, n modul urmtor:Ceea ce la noi este considerat superstitie si legend era un adevr n urm cu trei mii de ani.Legendele vorbesc ntotdeauna despre dansurile znelor pdurii sau ale piticilor Pmntului; toti aceia crora li s-a ngduit s vad Spiritele Naturii spun c ele au o fire foarte vesel. Natura si desvrseste opera n bucurie si aceast bucurie predomin pe msur ce constiinta se dezvolt la regnurile superioare. Acum ns ele nu se mai las zrite de creaturile umane, care ucid cu plcere. Ele stiu c si cea mai inocent fiic de om nu se va gndi, atunci cnd se duce n locurile n care triesc ele, dect s smulg sau s rup ceea ce ele au creat cu dragoste si care este iubirea lor orile.n vremea cnd pdurile erau linistite si cnd vegetatia se dezvolta liber, chintesenta vie a lumii vegetale se materializa si putea deveni vizibil pentru acei oameni ajunsi la clarvederea lumii subtile care ne nconjoar.Toate populatiile, chiar si cele primitive, vorbesc despre aceste creaturitimide, fugitive, binevoitoare, care sunt Spiritele Naturii si toate le atribuie aceleasi calitti si aceleasi defecte.Legat de aceast capacitate deosebit a unor persoane de a vedea si chiar de a intra n comunicare cu fiinte ale lumilor invizibile, iat o explicatie partial prezumat de doamna Else Jung, n cadrul unui text intitulatExperienta mea cu Spiritele Naturii publicat n cartea autorului austriac D. Swarovski (v. nota 26): Pentru a face credibile pe ct posibil ntlnirile mele cu spiritele naturii, trebuie s mentionez c am fost nzestrat cu capacitti de medium, care s-au manifestat singure ntre anii 20 si 30 ai vietii mele. n anumite perioade, eram capabil s vd mai multe lucruri dect ceilalti oameni. Aceast facultate mi-a fost testat n mod stiintific n mai multe rnduri de ctre cercettori ai domeniului din Berlin -, unde am trit ctiva ani. Unul dintre acei profesori credea c este important de stabilit n legtur cu obisnuinta mea de a vedea gnomi, zne, fiinte ale copacilor si elementali, sau cu aceea de a citi cu usurint pasaje din texte ascunse pe care nu le cunosteam dac fenomenul era obtinut cu ajutorul razelor infrarosii. Astfel de teste repetate de multe ori, pe diferite ci, reuseau ntotdeauna. Dar nu numai c eu puteam s vd fiintele naturii mentionate mai sus, dar am fost capabil chiar s le si fotografiez.Acum sunt convins c era posibil s obtin acele fotografii numai datorit radiatiei mele personale; drept urmare, actionnd ca medium, prin aceast radiatie fceam ca puterea de reactionare a emulsiei filmului s devin deosebit de sensibil.Desigur c ncercrile fcute de specialistii din Berlin de a stabili dac radiatia emis de mediumul temporar care a fost doamna Else Jung era din domeniul undelor infrarosii au condus la rezultate negative; n fapt, investigatiile respective fceau parte doar din primele experiente de investigare stiintific a domeniului radiant al energiilor att de nentelese ale manifestrilor parapsihice. Multitudinea de experimente cu caracter stiintific care s-au efectuat n diferite tri n deceniile care au urmat, cu dorinta de a se identifica domeniul radiant specific, a demonstrat (n special prin ecranrile masive folosite) c n astfel de fenomene se manifest un cu totul alt spectru energetic mult mai activ si mai penetrant -, care nu a putut fi ns identificat de stiinta modern nici pn n zilele noastreDesi s-a evidentiat ca un initiat mult avansat, si indonezianul C. Jinarajadasa mrturisea c nu a identificat sursele intime ale proceselor energetice cu totul deosebite care i diferentiaz pe mediumi si pe clarvztori de oamenii obisnuiti. El se exprima n acest sens n cadrul acelorasi consideratii analitice referitoare la lumile nevzute, citate anteriorn urmtorul mod: n ceea ce priveste lumea mai vast si invizibil care ne nconjoar, eu tratez acest subiect nu din auzite, ci din propriile observatii si cunostinte directe. Nu stiu ce capacitti speciale posed centrii creierului meu fat de cei ai unui om obisnuit; sunt ns constient de faptul c exist permanent n jurul meu o lume invizibil.Cunostintele culese de savantii de traditie ocult ne arat c lumea noastr fizic nu reprezint dect o parte din lumea real si c n ea, sidincolo de ea, exist numeroase lumi invizibile. Fiecare din aceste lumi este material; ele nu sunt doar o reprezentare a spiritului, ci sunt alctuite din materie. Materia din care este creat lumea invizibil este mult mai subtil dect materia cu care suntem obisnuiti.Misterul vietii si al mortii va fi dezlegat atunci cnd fiecare persoan va putea observa n felul acesta lumile invizibile.Trei tipuri distincte de entitti aate n curs de evolutie si mpart aceste lumi:1.Fiintele omenesti (n aceast categorie sunt cuprinsi oamenii si animalele).2.Devasii sau ngerii, mpreun cu Spiritele Naturii.3.Viata Esentei elementale.Evolutia entittilor cunoscute sub numele de Devas sau ngeri este cu totul diferit fat de viata din lumile vizibile si invizibile.ntr-o anumit msur mai explicit, pictorul englez Benjamin Creme care a relevat o ampl eruditie n domeniile cunoasterilor initiatice privind lumile eterice si problemele evolutiei spirituale a oferit la rndul su elemente informative ntru totul semnificative:Znele, gnomii etc. sunt constructorii inferiori, care utilizeaz substantele din planurile eterice si astral pentru a crea si a asigura dezvoltarea vegetatiei Pmntului.Devasii sunt n mod efectiv constructorii activi care lucreaz n mod inteligent cu substanta, pentru a crea formele a tot ceea ce vedem.Devasii sunt folositi foarte des pentru vindecri, n special devasii verzi si violeti numiti si devasii umbrei -, dar nu numai ei n mod exclusiv.Devasii sunt fiicele sentimentului. Ei actioneaz cu sentimentul si lucreaz s-l perfectioneze, n timp ce noi, oamenii, folosim mentalul pe care trebuie s-l ducem la perfectiune.Exist dou mari linii paralele de evolutie care, ntr-un viitor ndeprtat, vor fuziona Fiecare o completeaz pe cealalt, regnul uman reprezentnd aspectul masculin, iar cel al devasilor aspectul feminin al uneia si aceleiasi realitti.Evolutia devasilor urmeaz o linie distinct, paralel cu cea pe care o urmeaz oamenii.Evolutia devasilor este foarte complex, fiind totodat inferioar si superioar celei a oamenilor. Multe dintre aceste entitti sunt nalt evoluate, fiind acum dincolo de nivelul uman prin care ele au trecut odinioar.Membrii cei mai senzitivi ai rasei umane, care vor nvta s-i invoce, s-i perceap si s-i contacteze, vor primi de la ei o nvttur si o formare.tinnd cont de naltul nivel initiatic la care Benjamin Creme si oferea cunoasterile sale explicative n cadrul zecilor de conferinte expuse n ntreaga lume si, respectiv, n crtile sale traduse n principalele limbi -, este de relevat o repetare foarte autorizat a aceleiasi afirmatii stranii fcute n anul 1640 de abatele Montfaucon, regsit apoi n anul 1845 si la initiatulJ. Collin de Plancy citati anterior. Totusi, spre deosebire de acestia, B. Cremenu limiteaz tulburtoarea posibilitate de contactare a devasilor respectiv, a ngerilor ca fiind accesibil numai initiatilor Cabalei, ci o consider n mod cu totul real ca o posibilitate general, specific membrilor senzitivi ai rasei umane care vor nvta s-i invoce. Or, astfel de invocri de tip samanic sunt cunoscute n multe colturi ale lumii nc din vechime, n cadrul ntr- adevr mai restrns centrelor de instruire care cultiv si aprofundeaz cunoasterile spiritualiste. De altfel, aceste relatii deosebite dintre ngeri aati pe trepte superioare ale capacittilor specifice si oameni au fost cunoscute nc din timpuri strvechi. Iat cum relua n urm cu peste cincisprezece secole teologul crestin Dionisie Pseudo-Areopagitul aspectul de fond al acestor relatii, intrate n traditii ancestrale (Ierarhia Cereasc, cap. IV.2): Din aceast pricin, ordinele sfinte ale fiintelor ceresti particip la comuniunea dumnezeiasc ntr-o msur mai mare dect lucrurile care au numai existent (material), dect fiintele nerationale sau dect cele rationale de felul nostru. Cci ele l imit pe Dumnezeu n chip supranatural si doresc s-si transforme, potrivit acestuia, fiintarea lor spiritual; de aceea, ei se bucur de o mai strns comuniune cu divinitatea, fiind si mai struitori si rvnind ntotdeauna spre cele superioare; apoi, pe ct cu putint, fiind ncordati n dragostea cea divin si neschimbtoare, ei se nalt sus si primesc n sine strlucirea izvorului de obrsie, ntr-un chip nematerial si netulburat; ei se cluzesc dup acestea si si stpnesc ntreaga lor viat n chip spiritual.Cci aceste (fiinte) ajut mai nti si n mod felurit la participarea lui Dumnezeu; si iarsi lor li se descoper mai nti si n felurite chipuri partea cea tainic a divinittii; de aceea, s-au nvrednicit ele, naintea celorlalte fiinte si n mod deosebit, de numele de ngeri, pentru c ele au strlucit mai nti iluminarea divin si prin ele ni s-au mijlocit nou revelatiile, care depsesc puterea noastr de cunoastere. Asa de pild legea, cum nvat teologia, ne-a fost dat nou prin ngeri si ngerii au cluzit pe strmosii nostri spre cele divine, nainte de lege si dup lege; fie c ei i nvtau ce trebuie fcut si i cluzeau, scotndu-i din rtciri si dintr-o viat fr de sfintenie, ctre drumul cel drept al adevrului; fie c le explicau ori le descopereau ca niste vestitori unele rnduiri sfinte sau vedenii tainice ale misterelor celor mai presus de lume, sau unele profetii divine.Totusi, initiatii cunosc bine faptul c spre deosebire de ngerii superiori n lumea fiintelor invizibile exist si categorii de devasi ngeri care nu au ajuns nc la nivelul oamenilor superiori. Dar, n fond, att n lumea fiintelor spirituale ncarnate ca oameni, ct si n cea a devasilor, absolut toate fiintele respective sunt inserate strns ntr-un amplu si continuu proces evolutiv; acest proces este gigantic, necuprins de mintea noastr, fiind nssi motivatia fundamental a Marelui Univers, conceput ca atare si edificat de acea Inteligent Absolut pe care o numim Divinitate. Explicitnd comparativ aceste aspecte, iat cum le contura initiatul englez Benjamin Creme n continuarea textului mentionat mai sus: Evolutia devasilor se desfsoar printr-o crestere nencetat a constientei a ceea ce este aici si acum -, a ceea ce exist n manifestarea viului, n materie, n vibratii, a tot ceea ce i poate aprea spiritului ca ceva ce a fost creat. n acestea se situeazexperientele lor. Ei simt viata si materia n fiecare clip si si dezvolt constienta a ceea ce sunt ei. De fapt, si noi oamenii facem acelasi lucru gratie sistemului nostru senzorial-material, ns noi mergem mai departe. Cel putin, devasii aati pn la nivelul uman nu analizeaz experientele lor, nu lementalizeaz. Pe parcursul evolutiei lor le devine specific o constient senzorial de o sensibilitate extrem si de un nalt nivel, extins la cea mai fin variatie a vibratiilor. Ei evolueaz progresiv ctre o percepere din ce n ce mai subtil a ceea ce exist acum.n evolutia devic, acest proces nu are limite; aceasta este natura existentei si a dezvoltrii lor: cu ct experimenteaz mai mult, cu att se ridic evolutiv. Noi, oamenii, avem sarcina mai dificil, aceea de a dezvolta intuitia a ceea ce exist n creatie, dar si a ceea ce nu este nc manifestat, a ceea ce trebuie s mai fie, ce ar putea s fie, poate, a ceea ce este creat prin actiunea mentalului Fcnd s intervin facultatea mental, omenirea, omul, poate evolua ntr-un alt tip de creatie, n care devasilor le este nc imposibil s existe. De aceea, aceste dou linii de evolutie sunt paralele, ele avanseaz si progreseaz mpreun; totusi, Planul prevede cndva unireafiilor mentalului cu fiicele senzatiei, ale sentimentului. Dar acest fapt este departe nc, foarte departe n timp.Cine caut s se informeze mai mult n astfel de problematici doar aparent stranii, datorit lipsei noastre de informare, de cunoastere, ns deosebit de reale n fondul lor faptic constat c asemenea conceptii si elemente explicative s-au perpetuat mereu de-a lungul veacurilor n diferite moduri; acest aspect evidentiaz un fapt esential: undeva a existat din timpuri nestiute un acelasi filon ancestral al unor cunoasteri fundamentale.Poate c cea mai categoric evident a existentei unui filon arhaic al cunoasterii coexistentei fundamentale si a permanentelor legturi extrem de strnse si de necesare dintre lumea noastr, vizibil si lumile invizibile a fost constituit de continua transmitere a acestora, nu numai pe linia marilor religii, ci si prin numeroasele grupuri de initiere care cultivau Misterele organizate mereu pe aproape ntregul glob terestru, din Antichitate si pn n zilele noastre. Astfel, acum se stie bine faptul c ntregul continut initiatic, ritualurile, modul de organizare, de mobilare, de decorare a actualelor Loji masonice si nsesi nsemnele majore purtate de F. F. la lucrri sunt aproape aceleasi ca cele ale anticelor Mistere egiptene. Desi se mai afirm uneori c originea francmasoneriei se trage dintr-o initiativ a nteleptului rege evreu Solomon (973-933 .e.n.) legat de construirea marelui templu de la Ierusalim -, multi cercettori au evidentiat c ntregul ansamblu al ritualului masonic a fost consacrat cu mult nainte n cadrul acelor Mistere foarte riguros organizate n vechiul Egipt care, si ele la rndul lor, ar fi fost preluate de la populatii mult mai vechi. Continuitatea organizrii, a dotrii si a ritualurilor Lojilor dup traditiile egiptene a fost demonstrat documentar si de o personalitate a Lojii-Mam din Anglia initiatul clarvztor C. W. Leadbeater care la un moment dat a ajuns la gradul de Venerabil al Lojii.Iat unele extrase din instructiva sa carte n care a dezvluit o parte dinsensul si continutul vechilor dar actualelor Mistere, ale cror ritualuri se bazeaz efectiv pe legtura si colaborarea esential dintre lumea oamenilor si lumile paralele invizibile! Aceast stranie legtur, mentinut mereu ca un mare secret, si avea de fapt un tel cosmic comun al nostru si al lor -, acela al realizrii unei continue evolutii de ordin spiritual; printr-o atare conlucrare, grupurile vechilor initiati si, respectiv, ale actualilor francmasoni selectati ca si la grupurile antice care oficiau Misterele n mare secret, n functie de dorinta si de receptivitatea la initiere ar contribui mpreun cu grupuri de fiinte invizibile (!) la realizarea amplului Plan al evolutiei cosmice, stabilit din nceputuri de Marele Arhitect al Universului: n biserica crestin, serviciul divin ncepe prin ridicarea unei vaste forme-gnd, destinat s constituie un fel de acumulator sau de condensator pentru forta spiritual; ea poate fi pstrat pentru a nu se risipi n mod inutil n spatiul nconjurtor; n francmasonerie trebuie luate aceleasi precautii. n ambele cazuri este invocat ajutorul entittilor care, trind n planurile subtile, sunt obisnuite s lucreze cu energiile acelor niveluri si s le dirijeze; exist totusi o oarecare diferent ntre metodele adoptate de religia crestin, pe de o parte, si cele ale vechilor Mistere egiptene care stau la baza francmasoneriei -, pe de alt parte.n crestinism, sunt invocati ngerii sublimi, a cror dezvoltare spiritual este cu mult superioar fat de cea a noastr.n francmasonerie, este invocat, de asemenea, ajutorul angelic, dar ngerii la care facem apel sunt mai apropiati de propriul nostru nivel de dezvoltare si de inteligent si fiecare dintre ei aduce cu sine o serie de subordonati care s le execute ordinele.Pretutindeni ne nconjoar o imens evolutie invizibil, pe care o putem considera ca fiind paralel cu cea a noastr. Dup cum linia noastr de evolutie traverseaz regnul vegetal, animal si uman, iar apoi ne conduce la dezvoltrile supraumane ale Adeptului, tot astfel aceast evolutie paralel traverseaz diferite regnuri elementale: mai nti cel al spiritelor naturii, iar apoi cel al devasilor si al ngerilor. n acest mare regn angelic exist mai multe grade de inteligent si sfintenien francmasonerie se face ns apel la fiinte invizibile situate la nivelul oamenilor, sau foarte putin deasupra; acestea sunt nsotite de asistenti apartinnd regnului spiritelor naturii sau chiar regnului elementalilordar ceea ce trebuie s fie bine nteles este c nu numai devasii si spiritele naturii, ci si alte creaturi ciudate (fig. 1, n.a.) si pe jumtate constiente numite elementali care exist pe arcul evolutiv descendent n fiecare din aceste planuri consimt s rspund si chiar rspund la invocarea cuprins n formula laconic pronuntat la deschiderea Lojii. Enumerarea oficiantilor ca rspuns la primele ntrebri ale Ven. este o modalitate de a le trezi atentia, un apel care traverseaz diferitele regnuri ale naturii si astfel devasii, spiritele naturii si elementalii sunt nstiintati c li se va oferi ocazia Folosirea lor ntr-o lucrare ca cea masonic este una din principalele metode aplicate evolutiei lor, asa se face c ele rspund apelurilor cu mare bucurieDintre aceste ntrebri, prima lucreaz ca un apel adresat unei anumite categorii de deva,cea de care este nevoie; acest deva apare imediat si, ca o adevrat cpetenie, ia conducerea spiritelor naturii si a elementalilor care nu ntrzie s apar. A doua ntrebare i adun n jurul acestui deva pe supusi; sub inuenta sa, acestia se asaz n ordinea dorit. De exemplu, cnd este mentionat al doilea Exp., un freamt strbate nivelurile astralului; un deva care are ca vehicul inferior un corp din materie astral (numit n budism Kama-deva) apare imediat si se asaz deasupra capului celui de al doilea Exp.n acelasi timp, este chemat s ia parte la lucrare si un grup de spirite ale naturii cu trupuri din materie astral, precum si o mare mas de natur elemental, apartinnd celui de-al treilea din marile regnuri elementale.Atunci cnd este pus ntrebarea relativ la ndatoriri, cpetenia deva se nconjoar de supusii si astrali, i asaz n ordine si, n acelasi timp, fcndu- se stpn pe masa difuz de natur elemental, o adun n forma-gnd de care este nevoie pentru ndeplinirea lucrrii cerute.[O atare descriere pare la prima vedere ca o povestire plin de fanteziede genul Lampa lui Aladin. Totusi, cititorul a retinut desigur c C. W. Leadbeater era clarvztor (din celelalte crti ale sale se poate constata c avea capacitti deosebite de vizionare n lumea invizibil), astfel c, n fapt, el relata manifestrile respective din perceperi directe de la fiecare sedintale comportamentelor fiintelor nevzute care veneau s participe lalucrrile comune. O ilustrare sugestiv de acest gen, aceea a sosirii diferitelor entitti la servicii religioase, am inserat-o n cartea Lumi invizibilefig. 57 si 58; dar la fel de impresionant este si participarea ctorva zeci de fiinte luminoase invizibile la o expunere de initiere spiritual, surprins n Bucuresti (fig. 2).] Primul Exp. este reprezentat tot de o cpetenie deva, al crei vehicul inferior este alctuit din materia subplanurilor inferioare ale planului mental (un Rupa-deva), care foloseste spiritele naturii si elementalii de la nivelul planului suConductorii devas care corespund celor trei oficianti principali sunt numiti n Orient Arupa-devas; ei posed constiint si mnuiesc fortele speciale ale planului pe care l reprezint fiecare.Cnd, n sfrsit, se schimb ultimele ntrebri si rspunsuri, Loja ntreag palpit de viata elementalilor, care ard de dorinta de a ncepe viitoarea lucrare, oricare ar fi aceasta. Nivelul de dezvoltare si de inteligent al elementalilor, ca si al spiritelor naturii venite de la diferite niveluri sunt extrem de inegale. Dar Loja prezint aspectul cel mai frenetic atunci cnd grupurile se reunesc si cnd, artndu-si culorile distinctive, fiecare pluteste deasupra capului oficiantului care l reprezint n planul fizic.Ct despre oficiantii mai mult sau mai putin inferiori, o usoar clarviziune este suficient pentru a vedea aceste fiinte cutndu-si n zbor locurile care le sunt desemnate, fiecare grup avnd aparenta unei sfere sau a unui nor luminos. [n fapt, se pare c acolo unde se adun oameni pentru a discuta n comun lucruri deosebite, sau chiar la concerte, apar globuri radiante sau nori luminosi, invizibili pentru marea majoritate a oamenilor (fig. 3).] Acest nor este gri-violet pentru Acop., crmiziu pentru cel de al doilea Exp. si galben pentru primul Exp. Definirea nuantelor corespunztoarecelor trei oficianti principali este ns un lucru dificil, cci fiecare pare s aib toate culorile posibile n acelasi timp. S-ar putea spune c galbenul de aur predomin n sfera celui de al doilea Supr. si un albastru viguros-electric n cea a primului Supr. Globul luminos al Ven. este cel mai strlucitor din toate, reunind rozul, auriul, albastrul si verdele, fiecare din aceste culori strlucind mai viu dect ale altora n unele momente ale ceremoniei. Revrsarea de energie devine posibil datorit devasilor; totodat, n plan fizic, fiecare oficiant al Lojii trebuie s participe la lucrare potrivit faculttilor sale. Dac oficiantul se strduieste s se ridice la nltimea acelui deva care l reprezint, si dac el permite energiei s treac liber prin el nsusi, adugnd acestui curent energia propriei sale vointe, atunci el va alctui mpreun cu deva un singur tot. Nu numai c atunci va deveni un canal larg deschis pentru forta divin, dar el nsusi va descoperi n ndeplinirea lucrrii un mare ajutor si o mare fort.Deva care l reprezint pe Ven. este un nger al celei de a 7-a raze (cititorul va gsi ulterior, n textul crtii, explicarea problemei celor sapte raze n.a.), din momentul n care, mpreun cu multimea lui de asistenti ngeri si elementali -, el preia conducerea general. Cpeteniile tuturor celorlalte grupuri mai mici si concentreaz atentia si totul este gata pentru momentul suprem n care se va deschide Loja.Venerabilul, care lucreaz n numele Marelui Arhitect al Universului, declar Loja deschis si se aprind toate luminile. Dar lumina fizic nu este singura care strluceste n acel moment cci, de la primele cuvinte ale Ven., deva care l reprezint si ridic sceptrul si toate cele sapte grupe de spirite ajuttoare, care pn atunci nu erau pentru clarvztor dect niste nori luminosi, ncep s-si rspndeasc propriile culori naturale, n toat strlucirea si frumusetea lor. Fiecare grup, cuprins instantaneu ntr-o raz de lumin nsuetit, planeaz deasupra oficiantului fizic si de acolo si revars puterea asupra lui, ori de cte ori acesta este chemat s ia parte la ceremonie. n general, reprezentantul deva pluteste mereu deasupra locului special rezervat oficiantului si cnd acesta se deplaseaz n Loj pentru a-si ndeplini lucrarea, raza de lumin nu-l prseste niciodat, iar intensitatea ei creste n momentele n care oficiantul lucreazdar nu trebuie uitat c fiecare Loj masonic regulamentar constituit este ncredintat unui nger al celei de a saptea Raze.n momentul deschiderii Lojii, toate entittile prezente, ngeri, spirite ale naturii, creaturi elementale si devas, si mprstie culorile lor strlucitoare.Se pare ns c unele aspecte importante ale semnificatiei spirituale si chiar ale unei anumite etici, care decurg din colaborarea si ntrajutorarea dintre oameni si fiinte ale lumilor invizibile din cadrul ritualurilor francmasonice au fost totusi deformate si chiar pierdute de-a lungul mileniilor. n cartea sa, C. W. Leadbeater critica discret aceast situatie: Din nefericire, masonii moderni au pierdut din vedere ceea ce s-ar putea numi caritate interioar, adic puterea planurilor superioare de care ei pot s dispun. Cu greu ar putea ntelege dac li s-ar spune: Trebuie s emiticurenti de energie mental; aceasta trebuie s fie una din formele voastre de caritate. Este regretabil c aceast datorie interioar este adesea ignorat, deoarece efectele sale pozitive sunt imense si fiecare F. ar putea beneficia de ele Cum este si firesc, Lojile masonice nu se a toate la acelasi nivel intelectual; sunt unele care si consacr mai mult timp banchetelor si mai putin studiului.O aceeasi pierdere semnificativ a constatat-o si Maestrul Djwhal Khul Tibetanul, care, n una din crtile redactate mpreun cu initiata englez A. A. Bailey aprut sub numele acesteia -, remarca: Masoneria, asa cum a fost ea instalat la origine, n noaptea timpurilor si cu mult nainte de inuenta ebraic asupra sa, a fost organizat n baza indicatiilor directe primite din Sirius si copiat pe ct posibil dup anumite institutii existente acolo.De-a lungul veacurilor, traditia masonic a fost pstrat, schimbndu- se ns din cnd n cnd denumirile si interpretndu-se din nou Formulele Puterii; drept consecint, s-a ndeprtat tot mai mult de frumusetea si intentiile sale originare.Acum a venit ns timpul, conform legii ciclice si n vederea pregtirii noii ere, ca francmasonii care au ntelegere spiritual s trebuiasc s opereze anumite modificri.Iat deci c n secolul XX al nostru a fost dezvluit n mod larg unul din marile secrete ale omenirii: realitatea nu numai a existentei, ci chiar aceea a conlucrrii permanente dintre entittile invizibile ale planurilor cu zonri specifice ale materiilor eterice si oamenii lumii vizibile! Acest mare secret mentinut ca atare sub jurmnt si sub amenintarea pedepsei capitale timp de mii, de zeci de mii de ani a stat la baza nsusirii cunoasterilor superioare doar de ctre acei oameni putini la numr care si-au nteles sensul existentei lor terestre si nsusi sensul unic ce domin ntreaga Creatie acel Plan divin al continuei perfectionri, al evolutiei tuturor formelor ce populeaz microsi macrocosmosul. Nu este deci deloc ntmpltor faptul c asemenea idei le gsim tot mai des exprimate nc din primele decenii ale acestui veac, alturi de alte manifestri care ni se par nc stranii, nsesi nregistrrile fotografice ale unor fiinte din lumile invizibile fiind un semnal al deschiderii generale spre orizontul realittilor fundamentale. Astfel, de exemplu, legat de aceast att de putin stiutntrajutorare pe linia continuei evolutii legice cercettorul englez dr. Edward L. Gardner scria urmtoarele consideratii n cartea sa citat la nota 21: Cele dou curente ale vietii evolutive uman si devic -, cu toate c n unele aspecte sunt opuse, sunt n mod vital si ntr-o manier admirabil complementare. Cu tipuri orizontale si respectiv verticale de constient, aceste curente pot fi considerate foarte bine ca urzeala si bttura texturii manifestrilor vietii. Multimile devasilor sunt inspirate de constienta legii divine; acestea triesc numai ndeplinind vointa Tatlui astfel cum afirma o veche exprimare -, ns constienta fiecrei categorii este limitat strict la acea portiune a schemei naturii n care fiecare grup a fost angajat n timp. De cealalt parte, omul are ca sens al responsabilittii individuale capacitatea de a analiza critic, de a-si exercita libertatea de actiune si de alegere, precum sicontrolul extensiv orizontal asupra unui foarte larg registru al domeniilor naturii. Problema care le st n fat si sarcina ce trebuie ndeplinit este att pentru omenire, ct si pentru devasi s se cunoasc mai bine unii pe altii. n prezent, stim foarte putin despre activitatea devasilor, dar viata devic n mediul lor este adesea desconsiderat si chiar tulburat de ignoranta omeneasc, prin intruziuni brutale.Parcurgnd diferitele citate exemplificative inserate pe parcursul textului, cititorul a putut s constate, desigur, c n paralel cu multimile de povesti, de credinte populare, de traditii, de mituri (care n veacul nostru au intrat n variate texte istorice si literare), s-a format si o literatur cu totul deosebit: crti care popularizeaz si chiar analizeaz scientizat o ampl realitate pe ct de impresionant, pe att de ascuns -, aceea a lumilor nevzute ale spiritelor naturii si ale devasilor. Amploarea acestei doar aparent fantastice realitti nu poate fi exprimat n cifre, cci chiar dac de- a lungul epocilor istorice si preistorice au existat oameni care reuseau din cnd n cnd s vad astfel de entitti, nici un om nu a putut s ae cte miliarde de fiinte eterice de acest fel populeaz n mod nevzut spatiul terestru. Necunoasterea actual este, de fapt, la fel de extins ca si acum o mie cinci sute de ani, atunci cnd aprecieri n acest sens au fost scrise n textele atribuite teologului crestin Dionisie Pseudo-Areopagitul; dar acestea reluau la rndul lor o viziune apreciativ consemnat ntr-un text biblic mult mai vechi, atribuit proorocului Daniil. Iatcum se exprima teologul n capitolulXIV.1al scrierii citate anterior (Ierarhia Cereasc): Din Daniil capitolul VII.10 nvtm c numrul ngerilor este foarte mare, dar nu este infinit, ci mrginit; totusi este mai mare dect poate fi nteles de oameni, este cunoscut numai de Dumnezeu si depseste numrul tuturor celor care au corp.si acest lucru este vrednic, dup credinta mea, de atentie spiritual; c anume, traditia scripturilor vorbeste de mii si miriade de miriade de ngeri, repetnd si multiplicnd de multe ori pe cele mai nalte dintre numerele noastre si, prin aceasta, lsnd s se nteleag n mod clar c ordinele fiintelor ceresti nu pot fi socotite de noi. Cci ostirile fericite ale spiritelor celor mai presus de lume sunt numeroase, depsind simetria slab si limitat a numerelor noastre materiale.ns o parte imens a lumilor invizibile, parte care de fapt ni s-a evidentiat mereu n mod deosebit, prin diverse manifestri numai aparent stranii, dar n sine foarte naturale si normale, este, desigur, multimea extraordinar a suetelor omenesti; de foarte mult timp, din negura vremurilor trecute, pe diferite ci s-au obtinut tot mai multe cunoasteri asupra marii populatii a omenirii de dincolo, cunoasteri care au fost mentinute ns ntr-o regretabil ascundere; n totalitatea lor, acestea constituie ns o stiint paralel deosebit de extins si de profund, reactualizat periodic si mbogtit mereu. De-a lungul unui ntreg sir de milenii, complexa problematic a lumii suetelor de tip uman a tot fost considerat ca fiind un domeniu exclusiv al diferitelor religii locale. Dar, pe msura trecerii timpului, oamenii au nteles treptat c fundamentul fiecrei religii const ntr-o doctrin cu caracter etic, care recomand respectareaunor legi revelate si drept urmare considerate ca avnd origine divin; mentinerea unei morale sociale sntoase, care s se ncadreze n armonia conceput pentru ntreaga creatie, a devenit astfel un mijloc major de atingere a scopului fundamental al existentei cosmice a fiintelor omenesti: continua evolutie a constiintei si a capacittilor extraordinare ale nucleului spiritual ce defineste fiecare fiint uman n parte. Dar pentru atingerea acestui scop esential al vietuirii noastre planetare, la fel de necesar este si extinderea permanent a cunoasterilor admirabilelor principii legice care stau la baza a tot ceea ce exist pe Pmnt si n cosmos, multiplele realitti perceptibile artndu-ne mereu adnca perfectiune a gndirii creatoare a Divinittii, specia omeneasc fiind doar o prticic dintr-un Tot ce frizeaz infinitul cosmic. Cu ct fiecare dintre noi va descoperi, va cunoaste si va ntelege mai mult si mai bine profunzimea gndirii inteligente care a stat la baza formrii si nsuetirii fiecrui atom, a fiecrei celule, a fiecrei ori sau insecte, a fiecrui animal sau a fiecrui om, a fiecrei planete sau stele, a fiecrei galaxii si a fiecrui univers, cu att va simti mai intens n intimitatea fiintei sale necesitatea respectrii preceptelor morale, precum si a apropierii de Creatorul divin printr-o continu nltare sueteasc acea evolutie spiritual prin care ne determinm nsusi propriul parcurs ca pelerini cosmici atemporali.Totusi, n veacurile ce au pregtit sfrsitul celui de al doilea mileniu al erei noastre, se pare c spre deosebire de mileniile anterioare mari prti din omenire att din zonele lipsite de cultur, ct si din regiunile n care au fost atinse cul