florian garz - ghidul spionului roman

Download Florian Garz - Ghidul Spionului Roman

If you can't read please download the document

Upload: pedrosso1975

Post on 27-Jun-2015

4.319 views

Category:

Documents


52 download

TRANSCRIPT

col.(r) Florian Gdrz

':

Tainele unei vechi mesenrrt

Editura

ln memoria celor cdzuti pe fronturile "rdzboiului tdcut"Florian GArz

NOTA EDITURII:Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu efemeridele publicafii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinlean",

'

"Obiectiv de Dambovi,ta", "Obiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd altceva dec6t furturi de proprietate intelectuali, pentru care cei vinovati vor fi sanctionati de lege.

Tel/Fax: 05ll 418.943, 094.708.957 OP 8, CP 812 - Craiova

Tipirit la: PRINTEX

'

S.R.L. eraiova

Tel.: 0511146.701

Tehnoredactare comput erizatil: Daniela Munteanu

ISBN: 973-99881-1-3

cUvANTUL EDIToRULUt"incd un tittu-bombal'- ve[i spune, mai mult ca sigur. ,,incd o carie-bombdl" - punctdm noi. "Ghidul spionului romin" nu e numai un tiflu de senzalie. Este gio carte demnd de "Colec,tia Exploziv", aga cum, de ani buni, ne-am obignuit

cititorii. cititori care au inleles repede ta, nu degeaba, editura noastri se numegte "Obiectiv" gi cd ceva "exploziv" poate fl gi ,,ohiectiv,,, nu senzalional cu or.ice pre!... -[n ce ne privegte, ne-am convins, cu timpul, cd avem cititori extrem de inteligenti gi, mai ales, adevdrati romAni. Nu voi spune cd sunt mai inteligenli decdt ai "altora", cum o fac anumi{i "academicieni" cu umor, {ar un lucru este cert: cititorii nogtri sunt avizi de a cunoagte ADEVARUL, chiar dac5, inilial, au mai avut unele prejucl-ecdli generate de o continud gi (in)congtientd campanie antinalionald post-decembristd. patrioti gi bine intenfionali. Lucru dovedit de sutele dd taloane-comenzi gi scrisori de felicitare/propuneri primite, de reaclia pozitivd a numeroase "nume grele" ale RomAniei acestui inceput de mileniu. Mai rim6ne, doar, si inleleagd gi unii parvenifi ai perioadei post-

decembriste cd, intr-o asemenea tranzilie spre dezastru, pe ldngd faptul cd sunt datori celor pe searna cd.rorb s-au imbogdtit, sustinerea adlvirului gi a ima$inii Rominiei este mai importanti dec6t sponso rizareageneroasd a unor concursuri de Miss, cu avantajele (sperate)de rigoare! Cd unii nu pot avea bogdlia lor materiald dar speri intr-o bogdfie spirituald pe care nu gi-o pot permite.la prefurile (obiectiv subiective)actuale, cd in toate trebuie sd existe gi o compensafie. Un lucru pe care Mecena l-a inteles foarte bine...Mai trebuie sd inteleagd, apoi, gi cei care au (mai) rimas sd se ocupe de comerlul cu o "marfd" extrem de fragili: cartea. Cd a te baza doar pe marii editori gi a-i neglija pe ceilalli (posibiti viitori mari editori) inseamnd nu numai o gregealS de strategie economica dar gi a pune bazele unei dictaturi editoriale, cu grave consecinle ulterioare, nu numai pentlu libertatea cuvantuluidargipentru propria libertate giexisten!6... cd a accepta aga-zigi "colegi'i specializali in neseriozitate gi "!epe" inseamnd o gregald fatald pentru breasl6, pe care ar:trebuisd o evite giediturile serioase.

Cartea nu este numai o "marfdi'. Este "hrana spirituali" a existenlei unui popor, in cele mai grele momeirte sau perioade al6 bale. o Nalie rdmasd fdrd culturd mai are un singur pas de fdcut pentru a dispdrea de pe scena lstoriei: sd renun{e la limba nalionaldl lar o ,'cultur6t'anti-nafionald, berbece impotriva istoriei, valorilor nalionale gi congtiihlei de neam, duce la acelagilucrul

"Unii" incearcd sd ne "invete" cd ideea de naliune e ceva periculos, cd romAnii sunt progti, lenegi; ho!i, escroci, cdzulidin copac Ai, maiales, nerecunoscdtori fald de strdinii care ne vor binele, vor sd ne "civilizeze", sd "intrdm in Europa"!

Noi vrem si demonstrim, in mod obiec,tiv gi cu date concrete, nu numai ci poporul romdn nu e mai rdu decit alte popoare, ci, chiar, ci este undeva in frunte, prin istoria sa de cel pulin 10.000 ani,motiv de a ne "bucura'l de numeroase gicane gi "tdlpi" bine puse. Ceea ce dovedegte, pe lAngd altele, cd in Rominia, tridarea, nepdsarea criminali gislugdrnicia au ajuns deja un cancer nafional!... Vrelio dovadS? Ei bine, am incercat, in nenumirate rAnduri, sd colabordm. gisd ne difuzdm cdr{ile prin releaua celor de la "Humanifas" gi, daci pAnd atunci mai avuseserdm indoieli, discufia cu d-na Liiceanu (so[ia "mareluifilosof') ne-a ldmurit total: purtdtorii numelui unor mari loje masonice din RomAnia gi Europa nu vor sd "difuzeze asemenea fantasmagorii" ! Adicd, m6ndria de a fi romAn, in primul rAnd... lar dacd in privinla unora care igi mai zic romdni (degi mai au doar cetdlenia gi le este, probabil, rugine cu ea!) am mai avut speranfe, cAnd a fost vorba de angajalii unor firme strdine speranla a fost minimd gi, s-a dovedit, pe bund dreptate... CAli astfel de "romAni"'existd astizi, nu e cazul sd mai insist. Ve[i citi, in f'secretele Terrei - Istoria incepe in Carpafi", o listd interminabild gi vd vefi ldmuri. Vd asigur cd sunt, acolo, printre cele mai cunoscute nume gi firme din RomAnial Oameni care se bat cu pumnul in piept cd sunt mari patrioli, unii fiind chiar platili sd fie... Pdnd una-alta, ca un preaviz gi pentru al[ii, voiaminti cAteva 'nume" ale ideii de neseriorizate (eufemism): r reclami firi bani: "BERE Scornicegfi" SA, "Microcomputer Service"SA (Ctin M6ndruleanu), "EXTENSIV"SA (fralii Nicu gi Eugen Mihdilescu - un an vechime!); r difuzori "fepari": "Calypso Press" Bucuregti (so!ii Lupagcu, celebri dejat) "Danubius" Cdldrdgi, "Eliptic Prqs's" Timigoara, "Ell Press" Zaldu, "Oldan Press" Cluj-Napoca (Bogdan Potra) ;

o difuzorl "uituci' (neseriogi): "Tinerama" Botogani, "Comgis"

'Aceste liste nu sunt decdt o ingiruire.de nume care au in spate o singurd "calitate'i: NESERIOZITATEA. Unii, cu miliarde in cont, au vrutreclamd, s-au dat patrioli atunci dar au "uitat" (de 1-4 ani!) sd gi.pldteasp5... Allii, au "dispdrut in cea!d", ori s-au specializat in "tepe", cum sunt bucuregtenii de la "Calypso", arhicunosculi in brangd, de te miri cum de nu au fost "eliminati"

FocAani, AF "$tefan Georgicd"P. Neam!, "Daniva Serv-lmpex" Bucuregti, "loan & Dan" Sibiu, "Candy" lagi, "Andana" Orgova, "Dacia Traiand" Sibiu, "Samlibris" Satu Mare, "OrlescLt" Regila, "Libris" Dr.Tr.Severin etc.

pane acum, ca o mesba stricatd ce poate distruge intregul organism.:.

Difuzarea de carte este un domeniu greu, pentru oameni, in primul rdnd, de bun simt, la care trebuie si te agtepti la un nivel de culturd mult peste media celor din come(. Cu at6t mai mare e surpriza cAnd te lovegti, in domeniu, de indivizi "de cartier", pe care,artrebui sd-iafldm undeva prin tArgurile de vechituri. . . Poate aga se explicd de ce "pia{a"

este inundatd de subproducfii: reviste gi cdr{i pornografice sau diverse kitsch-uri. Pentru cd le cere "piata" iar "piata" sunt astfel de oambni care pricep prea pulin din fenomenul numit culturd... Dacd nu md crede[i, vd spun cd suntzone in care difuzoriise plAng cd,"nu merge" dar, in schimb,primim o groazd de taloane-comenzi, telefoane sau serisori prin care cititorii

se plAng cd ar vrea sd ne cumpere cd(ile gi nu le gdsesc aflgate... Ca orice societate cpmerciald, pentru a fi viabilS, o edituri trebuie si aibi vinzare gi, in primul rind, incasiri cit mai prompte. Sunt legi ale comer{uluicare nu potfl eludate. Editarea de carte este, insi, un domeniu aparte, din toate punctele de vedere. Care se inv6rte intr-un cerc vicios, in nici un caz in favoarea eclitprului. Difuzorii seriogi nu sunt mulli. Falimentele in domeniu sunt multe gi te lovesc atunci cAnd te agtepfi maipulin. Comisioanele de difuzare au tot crescut, incdt au ajuns la dublul sau triplul dreptului de autorl Gralie "sprijinului" acordat de stat, hArtia gi toatechettuielile de tipirire se tot "umfld", adeseori peste cursul dolarului. Nu existd sponsoriziri de la Ministerul Culturii, decAt, eventual, pentru cd(i gen "O istorie a evreilor" - PaulJohnson, a Editurii HASEFER (a Federaliei Comunitd[ilor Evreiegti din RoniSnia), in care romdnii sunt "fdcuti" cei mai mari cri; minali de rdzboi, iriaintea austriecilor gi gerrnanilor...

in condifiile in care prelurile tot cresc, comisionul de difuzare urcd dincolo de 30%, dreptul de autor reprezintd 15% (iar prin lege e gi maipulin!), suslinerea statului lipsegte cu desdvArgire, pldlile se fac dupd multe

luni de zile, (iar uneori nu se mai fac!).credefi-md, a fi editot in eondifiile actuale, inseamnd unul din urm6toarele lucruri:sa fii nebun de-a binelea; sd fii patriot (adic5 fraier, dupd perceptelg actuale); sd fii papagalul unor interese strdine (bine pldtite). Prefer sd fiu... nebun gi fraier! Vorbesc la singular, pentru cd editura imi apa(ine in totalitate, am pornit-o cu cei... ZOO.OOO lei deipre care am amintit deja prea mult gi, dacd in "OBIECTIV'a apdrut ceva ce nu convine, eu suport consecinlele: accidente, tentative de accidente, procese (cu "OB\ECT\V MAGAZIN'), "tdlpi" etc., etc. Constat cu stupoare cd un om care incearci si faci ceva (bun)

-

pentru lara lui nu are decit... stress gi dezavantaje, mesajul fiind clar! Mullise mird de ce ne pleacd valorile din !ara, de ce o ducem din rdu

in mai riu.'Ca unul care arfitrebuit sd lucrez, de pe vremea lui Ceaugescu, "in exterior" gi care aveam toate atuurile si reugesc "afard"i ag fi putut sd fac acelagi lucru demult. Cred, insd, cd maitrebuie sa existe gi romAni inRom6nia, sd-gi serveascd lara din interior, sd n-o lase prada unor neaveniti. Nu m-a interesat niciodatd politica, de la inceput am zis cd "sunt toti o apd gi-un pdmdnt" deci, oricumnu era loc pentru oam-eni "nedisciplinati';, cu conceplii proprii despre lu mea inconju rdtoare. Nu m-a interesat niciodatd sd intru in "lumea informatiilor", degi, vorba unor"'racolatori" de ocazie, ar fi fost "lumea mea": informalii, aventurd... Da, poate ag fi putut fi un bun gef de I'analize gi sinteze"! Numai cd nimic nu este maifrumos decit libertatea de gdndire!Am fost incomod gicAnd am lu"iratin presd ("Cuvdntullibertdlii"Craiova, "Adevdrul","Evenimentul zilei') gi.de fiecare datd a trebuit sd plec, pentru cd nu "cadram" cu politica gefilor (eiziceau 'a ziarului'),degiam contribuit mereu la imbundtd-

lirea imaginii gi tirajului ziarului. Atunci m-am convins, incd o datd, ce inseamnd sa aigefigicare le este "mullam"-ul ! Pentru faptul cd nu am vrut niciodatd sd fiu la cheremul nimdnuisau sd fiu influenlaVmanipulat, vd asigur, am "tras" destulin viaidl Astfel de oameni deranjeazi, chiar daci sunt profesionigti, patrioti gi bine intentionati... Un astfel de caracter este gi autorul acestei cirli gi acest lucru, probabil, ne-a apropiat foarte mult, in ciuda diferentei de 22 de ani. Cine a fost cu adevirat col.(r). Florian Girz, puteti afla din biografia (expeditivd) publicatd in paginile urmdtoare., , Ei Uine, dl. Florian GArz, este unul din pufinii militari care s-a manifestat fdfig impotriva lui Geaugescu, cerdndu-i schimbarea, motiv pentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit di1 Centrala M.Ap.N., dupd30 de ani lucrali ca ofiler in"Serviciul de Cercetare Strategicd al Armatei. Vefi vedea, nedumeri{i, din aceasti carte, cd dl. Gdrz ii apreciazd gi acum patriotismul lui Ceaugescu. Consecvent, insd, permanent gi public, nu i-a

apreciat metodele (dictatoriale) 9i strategia (dovedit gregitd ). . . Pdnd atunci, fdcuse pregitire la Academia de Pace a ONU (19791981), participase ca expert la citeva seminarii gi colocvii internafionale (despre iare scrie giin carte), pe linie de securitate europeani gi mondiali, 9i adusese (de 1a Viena, in 1979 9i 19Bl ) primele regulamente gi instructiuniin legituri cu rolul gi locul trupelor de menfinere a picii. Unii ar,.spune acurn: securisf gi iomenctafurisfl $i ar "reiolva" problema, pentru ca nu cumva sd mai apard un. "dizident" (adevdrat) printre at6lia contrafdculi. . . Numai cd Florian Gitrz n-a fost, niciodatd, nici "securist" 9i nici

'nomenclaturist"t

in fond, "securist" nu inseamnS,"in nici un fel... "fiilSatanei"/4m maiscris 9i nu vreau sd revin pe larg: dacd to{isecurigtii arfifost "diavoli", la cdt nu mi-am putut "[ine gura", Revolulia ar fi trebuit sd md gdseascd dizident, adicd dupi gratii... Oportunigti 9i jigodii sunt peste tot gi majoritatea gi-au "revenit" iar unii ne ionduc Ai acum... De ce n-ar fi fost gi in Securitate? Esenla este ca toate jigodiile umane ale poporului romdn si fie:"eliminate", gi cit mai rapid. De acord, dar dacd nu putem si le "elimindrn" pe cele care sunt la vedere (eu m-am chinuit, in presi, aproape 10 ani, cu sute de parvenili ai 'Junglei" postdecembriste.gi majoritatea au, acum, putere 9i mai mare!), avem dreptul moral

si

acuzim,

firi

dovezi, oameni "din trecut"?

Un lucru este clar: col.(r). Florian GArz, gi daci ar fi vrut, n-ar fi putut fi un opresor! Pentru cd a lucrat in Armatd 9i, nu numai at6t, gi-a servit lara fie in strdindtate, fie risc6ndu-9i postul 9i chiar viala, incercdnd sd-i' "deschidi ochii" lui Ceaugescu.., A lucrat in strdinitate, "pe sudoarea poporului" etc., etc. (gtili sloganurile)? Da, cum sd nu, Florian Gdrz, ca gi alfi golegi, s-a "imbuibat": sti intr-un apartament in Bucuregti pe care metroulil cam "ocolegte" 9i are, ca magini, o "Dacia" ce ar putea fi dati model de rezistenli la

gropile din Rominia!...Poate n-ar fi trebuit sd dezvdlui asemenea informalii la care n-am dreptul dar cred cd dl. Girz meriti, totugi, o imagine corecti! Chiar gi trecAnd peste incredibila sa dozd de modestie gi de bun sim!, calitifi proprii doar marilor valori. $i, poate, nu e rdu sd vedeli cum sunt tratate marile valoriin Romdnia, nu numai acum, in perioada aceasta de tranzilie interminabild spre dezastru, cigiin "epoca de aur'1... $iatunci, cum sd nu apreciezi un om, care, in ciuda greutSlilor sau gicanelor, gdsegte puterea dea aprecia patriotismul unui gef de stat care nu l-a apreciat la adevdrata sa valoare? Un profesionist adevdrat, afldm acum, nu se lasi niciodati pradi sentimentelor gi rimdne la fel de... OBIEGTIV! Nu-i aga cd, nu intAmpldtor s-a ldsat "racolat" de noi?!. Dacd-iveli citi biografia, vi ve!!convinge, probabil, cd col.(r) Florian GArz ar fi trebuit, de ani buni, si fie general ! E treaba celor in drept, nu hotdrAm noi, dar nu putem si nu observdm cd sunt (mdcar) zeci de oameni care au fost rdspldtili cu acest grad, pe motive politice, firi sd aducd servicii ldrii nici pe sfert cAt Florian GArz... Aceasta, apropo de aga-zisul nomenclaturism.

Patriotismul gi profesionalismul col.(r). Florian Girz sunt deasupra oricirei indoieli, indiferent cdt ar vrea unii si gdseasci "noduri inpapurd". Aproape intreaga sa pregdtire militard a fost efectuatd de pe pozilia

de gef de promofie. Nu este, deci, de mirare cd, in 22 august 1968,

onal'in toate cele trei sectoare ale unui.serviciu de informalii, gi incd unul militar, adicd extrem de dificil gi delicat: a aluns gef ai Secliei Analizi-sintezd din cadrul serviciului de cercetare strategici al Armatei (anii '80) gi al Secretariatulyi Consiliului Sufrem de Apirarea

dispus la dezvdluiri, fostul (contra)spion a ldsat destule uurme" pe unde a trecut, iaraceasta cu o dovadi clard a profesionalismului: respectul nelimitat aladversarilor! Ca un profesionist adevdrat, Florian GArz nu spune niciodatd mai mult decAt doregte sd spund. Beleaua este cd un ziarist are, uneori, aceeagi (dacd nu superioard, nefiind uneori luat in seamd) calitate de a obline informafiigi de a citi printre r6nduri!... lar ca o concluzie din corelalii, Florian Girz gi-a ficut perfect datoria fali de lard 9i, culmea!, a obfinut 9i respectul indestructibil al celor de la Beijing, Ankara gi Londra... Ei bine, dacd veli gti sd citili printre rAnduri unul din volumele anterioare, "ClA contra KGB",vefi afla una din loviturile de maestru ale col.(r). Florian GArz 1... Un foarte bun spion poate devenioric6nd (mdcar) un bun contraspion. lar un bun (contra)spion are oarecarjganse sd ajungd "cineva" in Serviciul Analizd-Sintezd. Florian Gdrzadovedit ci se poate adapta lapxcepfi-

a ministrului lon lonifi cu ambasadorul (Davis) 9i ataqatul militar (col. Rossa) aiAmbasadei SUA ian Nicolae Ceauiescu l-a solicitat ca translator la intilniri cu atagati militari gi delegatii militare striine. un amdnunt pentru istorie: col. Rossa i-a "evidentiat" cd rugii vor trece Ro. mAnia (in 1968) sub genileie tancurilor, i-a propus sii.scoatd din {arii drept "colet diplomatic" gi a rdmas perplex in fafa refuzuluisdu hotdr6t... Autorul acestui volum se aseamini, in multe privinfe, cu maregalulAntonesc,u, degi nu-i aprobi in totalitate politica: a fost mereu gef de promof ie gi a indeplinit (intr,e 1961 9i 1975) misiuni specifice pe tinie militard in aceleagi metropole: Londra, Beijing giAnkara. Adicd, exact acolo unde se vede, cu adevdrat, valoarea unui atagat militar... Degi nu e

cdpitanul GArz, ofiler in Secfia de Legaturi Externe a Armatei Romdne, a fost chemat de urgenfi pentru a asigura translafia intdlnirii istorice

]irii - CSAT (1991-1997) 9i nu degeaba este considerat {e specialigti unul dintre cei mai buni analigti ai domeniului politico-militar (nu

numaidin Rom6nia!). O dovadd a profesionalismului sdu sunt gi predicfiile din anterioarele cirti, unele deja implinite (rizboiul NATo-Jugoslavia, predictie fdcutd inainte de 27.05,1993), altele in curs de realLare (a se vedea titlul cd(ii din 1995: 'NATO - gtobatizare sau disparilie?,). Mai pufin profesionigti s-au dovedit,din picate, "consumatorii,' firegti ai analizelor sale politico-militare.-La pu{in timp dupd plecarea:

(pensionarea) sa de la Cotroceni, Florian GArz a trimis pregedintelui Emil Constantinescu un stud.iu de intindere privind situa{ia din Balcani.Cu o analizd "la sdnge" gi prediclia de'rigoare a evenimentelor ulterioare,

care s-au confirmat intocmai! Culmea indiferen[ei gi neprofesionalismului, ceide la Cotroceni l-au ignorat pe "proaspdtul" pensionar. Dupdo perioadd suficientd de agteptare, din disperarea omului care vrea sd-gi

serveascd lara prin orice mijloace, exasperat, Florian G6rz ne-a trimis materialulgi, firegte, l-am publicat. Ei bine, dupd multe sdptdmAni, cAnd predicliile incepeau sd se confirme in mod nelinigtitor, rn-am trezit cu un telefon, de la un consilier prezidenlial, care, culmea!, imi solicita si le trimit coleclia cu numerele in care apdruserd articolele'lui Ga'rz! Probabil, pierduseri documentul oficial !!!... ,' \r'qluqrul de fatd poartd denumirea de 'tGhidul spionului romdn"

(

.'

din mai multe motive. El po

1 \

de aventuri, riscuri gi cu o singurd satisfaclie: aceea de a-!i servi Jara, chiar dacd (adeseori) in absolut anonimat 1duce Este "ghid" pentru cd nu urmiregte senzafionalul ieftin, ci il conpe cititor in istoria multimilenard a acestei meserii. Chiar dacd acest J gh,iO cuprinde mai multe cazuri senzationale dec6t alte volume care J I urmdresc exact acest lucru.. Ca un pirinte intetegitor, autorul volumului de fald subliniaid, uneori cu umor, faletele pldcute gi nepldcute ale vie{ii de spion gi il

J

ee-adxeieaze{ I mod Eslg r..a" pe"tru u pEtrioli, atragi de o asemenea vialii, plind special, tinerilor romdni

indrumi pe cititor pe culoarele unui labirint rareori luminat cum se cuvine. Nu degeaba, multe genera[ii de (contra) spioni ai Armatei (om6ne i-au spus gi ii spun "Pdpd" ! Ei bine, daci politicienii nogtri ascultd mai mult de _ce spune Papa gi mai pulin de Patriarhul Romdniei, poate ar fi bine si citeasci extrem de atent gi si asculte dumnezeiegte ce spune (scrie) Pdpd GArz cu privire la spionajul secolului XXI ! Mdcar atdt sd relind din acest nou volum de excep[ie al sdu...Eugen DELCEA

cor.(r)

FLORIAN GARZ

S=a ndscu/ /a 1 aprilie 1935, in safu/ Borozel, cornuna Borod, din judelul Bihor.

in urma Dictatului de la Viena din 1940, familia

s-arefugiatin Banat.A absolvit gapte c/ase in municipiul Resita, remarcdndu-se ca un elev de exceplie. De la vdrsta de 16 ani, s-a dedicat carierei militare, u rmd nd cu rsu rile Lice u lu i M il itar,,D.im itrie Cantemir", pe cdre l-a absolvit in 1954, fdcdnd parte dintr-o ,,promofie

de dur" care l-a inclus si pe marele poet, scriitor si dramaturg Marin Sorescu. A absotvit $coala Mititard de ofileri ,,Nicotae" Bdlcescu" in 1957, Academia ae indne Studii Militare in 1'972 gi Cursut Post-Academic de Strategie in 1986, toate cu titlul de sef de promo!ie.Cariera militar.d, de la gradul de locotenent pdnd la cel de colonel,gi-a

derulat-oin cadrul Directiei de lnformatii Militare.

lntre 1961 9i 1975, a indeplinit misiuni pe linie de cercetare strategiCd la Londra, Beijing siAnkara. ln momentele de tensiune maximd ale epocii rdzboiului rece, cqm au fost criza rachetelor din Cuba din 1962, ,,Rdzboiul de 6 zite" din 1967 si ,,Rdzboiut Yom Kipur" din 1973, debarcarea militard turceascd din Cipiu1982, precum gi fenomenele de criza din fosta lume comunistd, mai dles cele din Polonia de dupd 1981, s-a dovedit a fi un expert atdt in cule-

in "1974, conflictul militar anglo:argentinian din Atlanticul de Sud din

gerea de informatii, cit giin cea de analizd si prognozd, anticipdnd cu precizie evolutii acolo unde serviciistriine de informatiide mare prestigiu au esuat. ln perioada 1991-1997, a delinut funclia de consilier in Departamentul pentru Apirare, Siguranti Nationald si Ordine Publici si de gef al Secretariatului Consiliului Suprem de Apdrare a Jirii din cadrul Presedinliei Rom6niei. Este autor a numeroase studii de specialitate, printre care ,,Surprinderea in rdzboiul modern" gi ,,Bdtdlia aero-terestrd 200A", publicate in anii '80 si confirmate, in special de rdzboiul din Golful Persic din1990-1991.

Cd$ite sate,,Jugoslavia in fldcdri" (1 gg3),,,N.A.T.O.- Globalizare sau dispairi,tie" (1995), ,,Expansiunea spre est a N.A.T.O." (1997) sunt modele de geopoliticd aplicatd, constituind material bibliografic in toatecentrele dq invdfdmd.nt superior, atdt militare, cdt gi civile.' Cei care-l cunosc, din lard gi strainatate, it apreciaza ca pe un analist politico-militar ce nu a fost nicicdnd surprins de evenimente.10

Xf-----.-,-

r '

CUVANT INAINTE

4-

Aflate in avangarda luptei pentru supravieluirea neamului, pe frontul invizibil, serviciile de informa{ii ale RomAniei 9i combatanlii lor au trecut prin momentd tragice in ultima jumdtate a secolului XX"Spionul romAn gi cercetagul militar au sdngerat pe frontul de est (1941-

"

1944),fiind 'bchii gi ulechile ogtirii" la Odesa giin Crimeea, la Stalingrad giin Munfii Caucaz. Cei care au supravieluit infernului de pe frontul de est au cdlduzit ogtirea pe frontul de vest (1944.1945) pAnd la Budapestb, Viena gi Fraga. intors vlaguit din rdzboaie, spionul romAn n-a apucat sd-gi vindece rdnile, fiind azv6rlit in marile bdtdlii ale rdzboiului rece, pentru interese strdine. Dupd aprilie 1964, cAnd patria lui s-a trezit "din somnul cel de moarte",desprinzAndu-se din corsetul sovietic, dovedind "originalitate gi independenla politicd" gi lLrpt6nd cu eroism impotrivb integralionismului rusesc, spionul romAn a fost tot in avangarda evenimentelor.

"

Perioada de ghorie a serviciildn seerete de infor:matii aleRomdniei din epoca postbelici a fost cuprinsi intre anii 1964-1978. in acest interval, spionul rom6n s-a avdntat in "rizboiul tdcut" cu toatd priceperea gi toatd daruirea de sine de care era in stare. in anul 1978; spionul romdn primegte o lovituri de moarte, dar nu din partea inamicilor, de care nu se temea, ci din partea unuiq-din proprii lui mari gefi, res-

-

pectiv din partea generalului lban Mihai Pacepa, locliitorul tehnic al Serviciuluide lnformalii Externe al RomAniei, care i-a impl6ntat pumnalul ruginit al tradiriiin spate. Dupd 1996, acest odios triddtor a fost "reabilitat" gi fdcut "erou al lupteiimpotriva comunismului", la ordinul

C.l.A., pentru care a lucrat. intre 1978-1989, serviciile de informalii ale RomAniei au fost decimate pAnd la temelie de furiaoarbd a fostului dictator Nicolae Ceaugescu. Au venit, apbi, valurile revolu[iei de la 1989 care au mdturattotulin cale, impingAnd, timp de peste un deceniu, intreaga Rominie pe margineaprdpastiei.

Spionul patriot romdn a fost scos din istorie. Hiituit gi denigrat de mass-media gi "clasa cultd", inldnluit

gi dezar-

mat de ignoran[a gi iresponsabilitatea clasei politice, spionul patriot romdn s-a dus "sd rhoard pulin", dupd cum obignuia sd spund prietenul gi colegul

meu din Liceul Militar "Dimitrie Cantemirl', nemuritorul Marin Sorescu. Romdnia a intrat in secolulXXl legati nu numai de mdini gi de picioare, ci legati 9i la ochi, deoarece serviciile de informalii i-au fostparalizale, deprofesion alizale, timorate, dezorientate gi puse sub control

striin, prin penetrarea lor de cdtre aga-zigii consilieri dupi anul 1996.11

Cartea nu se adreseazd clasei politice rominegti, deoareceaceasta este eterogend, de tranzilie, defazatd, preocupatd de orice numai de propdgirea neamului romAnesc nu, aga cum a demonstrat-o in ultimul deceniu al secolului XX. innoirea totald a acestei clase, cAt mai curdnd posibil, este condilia fundamentald a supravieluirii nalionale gi statale a romAnilor gi a reinscrierii Romdniei pe coordonatele de progres gi civilizalie. Nu se adreseazd,"nici marelui public romdnesc, deoarece acesta este coplegit de sdracie gi mizeriile fara de sfArgit ale tranziliei. Cartea se adreseazd tineretului RomAniei, singura noastrd sursd de speranfd (tineri gi tinere), pe care il chem si se apropie de serviciile de informalii nalionale, sd invele, aceastd meserie biblicd. Dupd ce vor deprinde bine megtegugul; sd facd spionaj pentru prosperitate, aga cum au fdcut toate statele dezvoltate care au stdpA nit lumea in ultimii 500 de ani. Dacd nu vom-proceda aga, vom deveni slugi, aga cum am fost in vremea stdp6nirii otomane.

Cartea este mai putin de istorie gi mai mult de invildturi,ajutAndu-i pe cei interesafi gi dotali sd pdtrunda in tainele artei spionajului. Am scris aceastd carte cu speranla ca mdcar un mdnunchide tineri ai Rom6niei sa ajunga spioni patrioli de marcd in decursul secoluluiXXl. ,

L

,

-*l

Autorul

12

Capitolul

I

DE LA EDEN LA WASHINGTONLucifer

-

spio.nul 9i Moise

-

geful de agenturd...

,, ') lumii gi a nmului de citre bunul Dumnezeu, dupi prostitutie.

Cu foarte multe secole in urmd specialigtiiin materie au fost unanimi in a recunoagte cd Spi-o:ngiul este a doua ind

i \

Soionaiul are c6teva caracteristici comune cu prostitutia. cum ar fi: banii. secretismul. sexul, marele interes din partea publicului, reputatia

aar!enllgr-e.IlCdt de vechi este spionajul? La aceasti'intrebare a incercat sdrdspundd, printre allii, Walter L.Pforzheimer, unul dintre fondatorii Agenliei Centrale de lnformalii (C.l.A.) din Statele Unite ale Americii. Potrivit pdr:erilor

timpurilor agenft,l hii I ucifer - deqhizat in $afpe, streeurEaJi*Er;@? A fost Edenului a s-o "recruteze" pe Eva, care, la rAndul ei, "recrutat" Adam siambiiau tdin "mdrul oprit", ceea ce a condus l-aacestui veteran al spionajului american,.primulpion al tuturor noastre.

Biblia sau "Cartea cdrfilor", cum ise mai

ne, la Nunni4lUl 1j!_din Eu

iulTestament

lui lsrael: din fiecare trib sd trimiti cdte un om".a cAte unui

intr-o misiune s*ecretd da spignai cu o duratd de 40 zile., dAndu-le uindtorul ordin ce se distinoe orin claritate. concizie si orofunzime strateoicd: "Vd veti denlasa oe acesf drum sore sud. apoi veti urca pe munte. Veti obserua acesta; ii ve{i studia pe oamenii

trditoripe acestesautrdiesc oamenii, in corturi sau in sau rdu? Cum

Nu trebuie sd fii expert innul de misiunema

maestru in arta

pEntru a-!i putea da seama cd cdtrdMoise celor 12 al neamului lui lsrael de timpurile moderne.13

de spi_on?j organizatd.de cdtre Moise in Tara Canaan s-a ^ cu un esec, degi aceasta s-a intreprins lEEfdffilat de Dumnezeu. Lncheiat

Misiunea

Astfel, agenlii lui Moise s-au inapoiat din misiune aducdnd cu ei date gi .jqformatii extrem de contradictorii,.Maioritatea acestora au raoortat' cd - Canaan este locuitd de giganti. suslindnd iu tarie cd aceasta estq Tara imposibil dg inyadat gi de cucerit. Numai doi dintre cei 12 agenti s-gu plgnunlqt in favoarea invaddrii. lmensa majoritate a evreilor din cete 12 triburi au intrat in panic6, Dumnezeu le-a retras evfe_ilqr Pam6ntul q e d u i n te i, pd p eA v J_ai6 ,F e t l_n a n o u i I m pentru fiecare zi din misiunea ratati de spioni!_lrimi$i, .un an luiMoise, conducerea a fost preluatd de cdtre ne la cale cea de-a doua marei

e'ffi

l;

i

ne

maialesCei doi spioni, tineri gi vigurogi, dupi ce au qgrcetat tarajnlUngsi .jn.lat au ajuns la lerihon, unde se afla gi resedinta regelui. Acest orag brbltc tostsludlat cetre , biblic a fostsludiat metodic de cdtre spionii evrei pe timoul zilei, iar pe ev,rei *!impul noplii.'drept loc de odihnd. a fost aleas casa unei celebre aleasd ..prostituate de lux pe nume-BfllAB, cunoscutd chiar de regele lerihonului., prin deduc{ie, cd.

dispuneau de bani si

tati de cdtre ceidoispioni. ins5, un tilEilSimaiinteresfiffi in lumind de cartea sfAntd, este la lerihon a unui glqAnizat de contBEplgnaj. Acest uluitor adevdr rezultd din faptul cdrelatiile acestora cu care se"latd,

Din modulcum s-au derulatevenimentele Biblie in cazulfrumoaseigi inteligentei-Rahab, rezultd cd aceasta

oameni din fiii lui

au venit aici in noaptea aceasta,

cisa

iscodeascd laral"Oameni din siguranla regelui, sau mai exact din "securitate", au fosttrimigi la Rahab cu urmdtoarea poruncd: "scoate pe oameniicare au

intrat in casa ta in noaptea aceasta, cd au venit sd iscodeascd tara". Frumoasa Rahab, purtatoare a unei inteligenle superioare, s-a dovedlt a fi gi o mare acrild. Ea nu s-a ardtat surprinsd gi nu a negat fqptul cd cei doi strdini au fost in casa ei, aflrmdnd: "Adevdrat, au venit la mine nipte oameni dar, in amurg, cdnd se inchideau porlile, barbalii au plecat gi nu gtiu unde s-au dus. Alergali dupd ei gi-i veti ajunge". in realitate, inainte de venirea "securigtilor" regelui, Rahab i-a urcat pe cei doi spioni evrei pe acoperigul casei, acoperindu-i cu fuioare de c6nepd aflate la uscat. Dupd plecarea urmdritorilor, qahab s-a urcat pe acoper:ig, la cei doi spioni evrei, gi le-a spus: "Priefenii mei, eu gtiu cdalvostru comandant esfe pe cale sd cucereascd lerihonul dar pentru bundvoin,ta pe care v-am ardtat-o scdpAndu-vd de a fi pringi, doresc Ai eu ceva in sci;himb din partea14

voa*re. Eu vreau sd juralicd atuncicdnd armata voastrd va cucerioragul, tatdl, mama, fralii gi surorile mele nu vor fi ucigigi /i se va permite sd-gi pdstreze proprietdlit e". Ceidoiagenlis-au angajatselemn fa!5 de Rahab cd dorinlele sale vor fi respectate: "Viala noastrd pentru vielile voastre, dacd te legi sd nu sufti o vorbd despre inletegerea noastrd", au conchis cei doi spioni. lnainte de a escalada zidul ce inconjura lerihonul, cu o funie pusd la dispozilie de'cdtre Rahab, spionii evrei,i-au fdcut acesteia ultimele precizdri: "Cdnd vei auzi cd armata noastrd se apropie, sa-li adunitoata familia gi bunurile sale in casa ta, iar la fereastrd sd atirni aceastd funie rogie. Dacd cineva din familie va pardsicasa gi va fi ucis, aceasta va fi din vina tui. Dacd ne veitrdda dupd plecarea noastrd, ne vom coisidera absolvili de promisiunile pe care ,ti le-am fdcut". Cei doi spioni au escaladat apoi zidul s-au ascuns timp de trei zile printre dealuri gi vdi, i-au ingelat pe urmiritori, au ajuns cu bine la logua, pe care l-au informat foarte complet asupra situaliei din lerihon, inclusiv asupra angajamentului sirb jurdm6nt luat fald de Rahab. BazAndu-se.pe informafiile deosebit de precise gi valoroaseaduse de citre ceidoispioni, logua gi-a condus armata spre lerihon; pe ca-re l;a incercuit. inainte de declangarea asaltului general asupra oragului, logua a atras atenlia ca, imediat ce se va intra in lerihon, familia lui Rahab sd fie scoasi din orag gi adusd in tabdra israeliana. in fruntea primelortrupe evreie$titare au pdhuns in lerihon s-au aflat cei doi spioni ajutali in indeplinirea misiunii lor de cdtre Rahab. Acegtia gi-au linut pro. misiunea fdcutd in totalitate. Dupd punerea in sigurantd a familiei prostituatei Rahab, armata israeliani condusd de logua a ras de pe fala

pimAntului oragul lerihon, iar pe locuitorii acestuia i-au ucis pdni la unu, dupd cum scrie Biblia. Se vede cd cele zece porunci date de citre Dumnezeu lui Moise, printre care gi porunca "sd nu ucizi", nu prea erau respectate de citfepoporul lui lsrael !. Una invildm gi alta facem. in legdturd cu viala ulterioard a luiRahab au circulat doud ver,siuni. in prima versiune, susfinutd gi de Biblie, Rahab a devenit solia lui logua,pundnd bazele uneifamilii din care a rezultat un fiu pe numele de Boaz. Din rarnura lui Boaz s-ar fi ndscut David, iar mai apoi lisus din Nazaret. A doua versiune este aceea ci Rahab s-ar fi cesetorit cu unul din cei doi spioni, iar Boaz ar fi fost primul lor niscut.

lndiferent'de versiuni, rezulti cd Rahab, recrutati de spionajul israelit, a fost foarte bine recompensati. Biserica romano-catolici, la rAndul ei, a recompensat-o pe Rahab trecind-o in rindul sfinfilor, fiind sirbitoriti in calendarul catolic la 1 septembrie. Aceasta nu figureazd in calendarul ortodox.15

,

Samson

gi Dalila

.neamului lui lsrael, un fel .de Hercrrles evreu. Pe la 1161 i.H., pentru cd l-au supdrat pe Jehovah (Dumnezeul evreilor), nearngl lql lsrael a cazut sub dominatia fili3teniior. .9gSqn s-a ndscut dintr-o femei stearpd, prin "intervenlia" unui ingertrimis de lehova. Anun!6nd-o cd va nagte un fiu, ingerul i-a destdinuit mamei I u i sa mson cd fi ul e i a fostsle-rd e-Er hgy? sd-i sggglapecvrer de gub-Iqbia filistenihr, -dupa cqsi-voll@

qoale" dar i-au plicut femeile filistine mai mult decAt evreicele. Acesta a trecut gi prin experienla nefericitd a uneicdsdtorii cu o filisteand, spre marea dezamdgire a neamului lui lsrael. Biblia ne povestegte, insd, cd, mai presusde orice, era.puterea

Samso! a crescut mare, a ajuns judecitor, a omordt un leu "cu mAinile

supranatum

,

{giSamso!. Astfel, pentru cine este dispus

sd creadd, se vorbegte des}re o luptd dintre Samson gi 3.000 de filisteni, pe timpul cdreia acesta a ucis nu mai pulin de 1.000 de soldali inamici, av6nd, drept armd o falcd de asin...

Asa cum s-a procedat din vremuri imemorabile si se orocedeazd peste tot $iin zilele noastre, pentru a afla sursa extraordinarei puteii _detinute de adversar. conducdtorii

filisteni au apelat la singura

adici

la

acesta a fost prins in mod deliberpt in plasa unei curtezane. de o -tulburdtoafe frumusete, rnaestri in "tehni.ca sexuald", de o excgptionaldinteliqentd, pe nume Dalila. Aceasta a fost-atrasd la colaborare de citre Serviciul de spionaifilistean si, in schimbul sumeide 11.000 arqinli, is cerut_sd-l seducd pe Samson $i sd afle de la acesta sursa outeriisale.

-,

o luoti cumoliti. un "rdzboi al iargonul spionaiului modern. l! .Samson Si-a dat seama din primul momenl gq UMlilqgle Dalila gi, tot focultrdirilor sentirnentale si carnale dintre ei. a ocolit rispunGli-i"a -cu intrebarea insistentE a Dalilei et, orivire la sursa puterii s?le, spur-rEfrd-illl .acesteia o sumede Farmecele personalq inteligenta $i perseverenta Dalileiau triumfat p?n4$ urln4, dovedindu-se ci si cei mai puternici oameni ai lumii au slibiciunisieste doar o chestiune de timp pini ilrxl acestea sunt

. Mdrturisindu-i Dalilei cd puterea lui std in pir, Samson s-a eoncramnat. gjngrtdapjgire, chiar dacd, in final, a reugit sd ddr6me temptul filistenilor. _DaUk, femeia fatald, cAntatd in versurile sale gi ddmarele Eminescu,

care st-a

tn

'

@tatea

misiunea incredintatd in numele $i interesul propriului popor. Exemplele biblice, de la Grddina Edenuluigi p6nd la fara Canaan, pun in eviden!6 gere

gltrjtg@impof;lnti,a actiuni

omeneasce G-a lunqut tuturor timiurilor.

Biblia ne demonstreazd cd nici bunul Dumnezeu nu s-a ptitut sustrage efectelor spionajului, in urma cdrora omul a fost izgonit din Rai. Putem concluziona, deci, cd, aportul spionajului, neamul

lui lsrael nu ar fi putut'intra in posesia Tdrii canaan, ddruitd db

firi

Dumnezeu evreilor. la lerihon au

desfrinata Rahab. Acegsta si-tr tridat poporul, care a fost masacratxane h ultimul om, in schimbul proteidriiv-leiilcuvinte

ge poatg spune despre

vorbi despre spioni $i trddetori.Pentru neamU nrc

vorfi vtcgdati implicate in acfiuni de spionai le-ag recomanda si se cornporte ca Dalila gi nu ca Rahab, chiar daci li s-ar promite cd vor fi trecute in rindllGfintelor...Tu_turor romdncelor care

inviliturile lui Sun-Tzu'citre spionigi importanla acestei omeneasci, legaii in special de rizboi, L-PlgviDi-lnlQhilta-fiind-atrihuite"generalrdui SuntT-rr, rrnul rlintre cei

j

-P!_mele=dove?i scrise I indeletniciri in societatea despre spionaj

Ilai

rep_u(ati teoreticieni militar:i ai tuturor timpurilor. Gener.alul Sun-Tzu s-a ndscut in statul Chi, situat in estuarul Riului

Galben, dar gi-a petrecut cea mai mare parte a vielii sale in statul Wu, afldndu-se in slujba regelui Ho Lu. Sun-Tzu a intrat in istoria universald, nu atAt prin numeroasele victorii pe care le-a repurtat pe cdmpurile de luptd 9i cuceririle fdcute, cdt prin uluitoarea gi nemuritoarea'sa operd teoretici destinatd artei rdzboiului gi spionajului, apdrutd in anul 510 i.H., intitulatd-giagtFa { Principiilq raz[q !.t!! lIi

-Desi a apdrut cu peste 2 500 de aniin urmd, opera lui Sun-Tzu'este studiatd cu interes in toate marile centre de invdtdmhnt mititar din Eurooa17

in arta militard a Chinei sub conducerea lui Mao-Tze-dung in,

Principiile formulate de cdtre Sun-Tzu gi-au gdsit o strdlucitd aplicare

anii

rdzboiului civil, cAt gi in arta militard a Japoniei, in operaliunile de uscat. statului Sun-Tzu era convins cdcAt gi pe timpde 41zboi, acesta

puternic. Statulcele

sa al

dusmanE

Dacd in Europa, chiar gi in zilele noastre, spionajul este vdzut ca ceva condamnabil gi degradant pentru cei care il practicd, iar spionii capturali erzuSi

incd mai sunt executali fdrd prea mult ceremonial, 9udT3g

conlggla

gplonajul drept qaglltvitalq-nobila-I99q[gldald--qa-agen]iiAgb-Gec la con dG61ffi pplLtiQij! m ilErdjerm anedLalQ! zi u a, cAt $i noa ptea. rnamrcr ucr torul militar chinez eraEl recomanda ca cula , bine

in acest mod Sun- zurealiza ceea ce tn

i sdu de

generalul Sun-Tzu a

putea'

.

100 de drame de arEint chgltuite pentry

obP OErazOoi;

r

o Dacd ili cunogti ina teme nici de o suti de bitdlii;

tee

victorie vei suferi o infr6nqere; r Dacd nu te cunosti nici ifiinfrant in toate bEtiliile. # intonOitiite in care dispuide fo(e materiale gi morale comparabile "cu cele ale adversarului, principiile de mai sus surit absolut valabile Si ih zilele noastre. ficut gi o clasificale a spignilor pe care i-a utilizat in re{elele sale, rezultAnd urmdtoarea tipologie:

ffia

.

. spionii intede stat cua

.spionii locali. recru

din

ii inalte

valoare constituili din

i

dubli,

informatii false si trimisi la vor sDune sub efectele torturilor intoiiEarea cu informatii false a adversarului.1B

\

de sacrificiu, evident fdrd

in clrrsulCelll de-al doilea_rdzboi mondial. in leqdturd cu debaicdrite trupelor americano-britani,ce in Sicilia si in Normandia. . spionii proprii instruiti special. infiltrati pe terilbriul adversarului. carespionivolanll Ioate aceste cateqorii de agenti ai serviciilor de informalii existd ii in zilele noastre, intrAnd in stfucturile elementelor umane. secrete, de pulegere de informatii. Din celd cinci categorii de sF ioni definili de cdtrematUn asemenea" aflat

se intorc din misiuni cu informatii, cunescuti si sub numele de

in slujba C.l,A. a

i Serviciului deun agent internSun-Tzu" estesecole

lnformatiide spionai,

FomAnie_i, fuqitin S.U.A. in l9TS.lnigjgonulserviciiloramericane

structunte servlctllor de spionai sau

ul ommilenii

istoria universali care ne-ace i se cer unuitidintre cet mat I cei ce t de dintre ceideosebit de ;

;da

ici subterane foamea, frigul, mizeria si umilinta". ,Asemenea calitdti sunt universal valabile in hrmea spionilor. de le biblici $i p6nd in zilele noastre si nu se qesesc pe toate drumurile. .qei .Spionul de profesie. indiferent cdt este acesta de temut si de blaqet,

tine de oameni de inalti clasd. Sun-Tzu considera drept o

conducdtor) aal, care

lu ner

nt de

_9i

cele maivechi

valabil 9r ln

Alexandru Macedon, cifrul

.9i...

cenzura

lstoria a demon_strat cd toU mafii conducitori ai lumii, din _anlighitate si pAna in zilele noastre. au dispus de-eiEeGiie serviEilde -tlonaj:Ji ingi$i fiind pricepuli in selectarea, recrutarea 9i utilizarea spioniloi. Acegtia au avut un rol imens in obtinerea victoriilor in rilzboaie, in construirea marilor imperii gi asigurarea securitSlii statelor. .apxangg celtl/la (356-323 i. H.), fi u at Batca n itor, cet ma i strdtucit comandant de ogti al tuturor timpurilor, creatorul prirnei armate de soldali de profesie, a fost priFyl general eurgpean care a infetgs19

rolul esential elspionaiuluiin rizboi, folosindu-l cu mare art5, ceea ce gie;plicd victoriile incomparabile pe care le-a repurtat. De,numele.luiAlexandru cel Mare este legatd introducerea cifrului Berytru qorespondenta secretS, precum si a cenzurii militare, pe ldngd folosirea pe scard laroi a spionilor. marele general Hanibalsi, in final, strdlucita cetate a Cartagineide pe datoriti faptului cd aceslia au dispus cle un excelent :iu de soioni .< de la Zama i.H.). a trimis intr-o misiune de ileun qruo de ex cerceta sistemul i in lucrdriucrdri $i d

de Ite[ior "

unul din marii

lnseaelulelV|:lgg (d.H,),

lFperiularclrmun

ii

de soionai outernice si bine structurate. ln scrlerile arabe din secolul Xl (dambasadorii nu numai in

starea rAurilorS

iSg_ltaicereau

9i date

de

r:eligioasd, dacd este sau nu consumator de bduturi alcoolice si amalor de femei, daci femei sau bdieti tineri.

AU

un front

remaal

Xll,lea. La baza relaliilor cu lumea exterioard a ja se situeazS; mai presus de toate, suspiciunea. Aceasta l-a determinat pe un istorie occidental care a vizitat Japonia cu multe secole in urmd sd declare cd exclusiv din clasa samurailor, cunoscutisub numele de "nrnjal'. Printre

allele, acegtia sunt neintrecutiin arta camuflajului si a deqhizdrilor. in afara. mdiestriei de a tanglfofma orice obieclinlr-o armAgctggga.. . Surse documentare bogate gi incontestabile, printre care gi cartea "Rom6nii gi hoarda de aur'ra istoricului Alexandru Gonfa, apdrutd la Mrinchen in anul 1983, evidenliazi faptul cd cel mai mare conducitor de osti din epoca feudald care s-a folosit cu mdiestrie de arta spionaiului in construirea uriaguluj-lnfreriu Mongol de la Oceanul Pacifie gi f'Ani in inima Europei a fost Gingis-Han. Victoriile fulgeritoare impotriva Chinei din perioada 1213-1215, precum.asupra imensului spaliu al Asiei de vest dupi 1219, cu pdtrunderi strategice gi la vest de Munlii Urali, s-au datorat nu numai calit{lilor excep{ionale ale cavaledei mongole, cigiexisten{ei unuiserviciu de cercetare strategicd de mare eficien!5, comparabildoar cu cel al luiAlbxandru Macedon.gi

le ca intensestudiau cdile

re ale lui

G

tales in

nctele tari de atac,

la intdmplare, fapt pentru care nici un oras si nici o cetate din imensu cucerit nu le-au . Cuceririle luiAdolf Hitlerin

n

il. care au nainte de a ajunge generali

gi

conducitori de ogti

Mongol, Subotai gi Gepe Noian au slujit cu succes in serviciul de spionaj,

indeplinind misiuni extrem de riscante, mai ales pe direcliile strategice din Europa.

-

gtefan cel Mare, fondatorul... Securitilii

!

Cu toate distrugerile pe care le-au produs in spaliul rominilor din Moldova, Muntenia gi Transilvania, gi cu toate cd i-au linut pe strdrnogii a avut nogtri o sutd de ani in robie intre 1242-1342, ygnirea urmiri politice pozitive. Cucerirea monqol5 a dus i Tara Romdneascd si la inldturareaa

din toate

cizut s

ar catolici si vorbeam

D espre serv ig!tr desplqnaiale,t:ofnq!! t oJ d e-a u n g u I zb u ci u mate i lor istorii, s-a scris mult gi se va mai scrie. in esen{d, de relinut este faptul ci acestea au cunoscut perio?dg de glorieI

politice

gim

gi

!e

.

girii lor sub dominalia strdind, romAnesc au fost scu te de un nume ilustre. Aceasta, pentru cd romant nu s-a bucurat de tare ice ca in statele din ci de un votevozt, i domnitori, slabi, care au 1-2 anisichiar de Astfel, intre 1300 9i 1866, !ga[g!gt de Hohenzollem, in Moldova, Jara Romdneascd gi Transilvania s-au, succedat circa 430 de domnii cronologice luate la un loc, in timp ce in Franta, in acelagi interval istoric, s-au succed at 22 de regi gi impirafi. una din cauzele jstorice pentru. "latd care Romdnia, de numai 83 de ani (191 periferia la

ultimile cinci secole, romdnii au avut in fruse sacrifice

Propisire? neamului.lumi

ale neamului romAnesc care auinte

in mod iscusit se tnscne in orimulrSrii Romdnesti.

Nimicirea aproape totald a a.rmatei Unqariei. condusd personal de cdtre

regele Carol Robert de Anjou, in intervalul de cAteva zile dintre g-12 noiembrie 1330, de citre ogteniivoievoduluiromAn, in bdtdlia de la posada,Brfi fost irnpos-ibilS fdri o perfe,ctd cungasterea

fo4etoi

iffii6utuliliGniiiior

l"_"ur"nt tot r* p*tr"""" in =f'"ti,'l din "u "" intelepte si a utilizatfo4a armelor. "clnoscdndu-se pe srne gi cunoscdndu-t gjr rnaml.c"(Sr.rn-Tzu), fapt ce i-a asiqurat victorii gac-fceririGritori;le-cu etecte pana ln zilele noastre. Puterea gi influen{a politico-diplomaticd ale lui Mircea cei Batran au fost at6t de mari, incdt acesta gi-a putut permite imixtiuni in lupta22

politige urjndrite de cdtre acesta, precum sia migcdrilorii-spatjila-ieEffiatei i"naniice. Toate acestea sunt sarciniale spionajului, pe care marele BaGaiab a gtiut sd-l utilizeze cu mdiestrie 9i cu rezultate totale. 9ptoqeiUsfg.lglomafia merg mdni in mdni, fiind cete doud fele ale aceluiasiEiilEbitea'au fost riOicate be iiliniineOinuiie Oe catie un alt mare domnitor romdn, Mircea cel Bitrin (1386-It1g) (,,bdtr6n" in scaunuldomnesc, nu in vdrsti), care, prin iscoadele sisolii sdi, a fost

B"ffi

pe-ntru succesiune la tronul imperialotoman,

ficAndu'lsultan pe Mu-sa,

unul din fiii lui Baiazid, cel bdtut gi luat in robie de cdtre Timur Lenk, urmag al marelui Gingis-Han, in bdtdlia de la Ankara (1402). Dacd atest mare domnitor s-a putut intitula: "lo Mircea, mare voievod gi domn din mila lui Dumnezeu gi cu darul tui Dumnezeu, stdpAnind 9i

domnhd peste toatd lara lJngrovlahiei 9i a pdr,tilor de peste mun,ti, incd ' gi cdtre par[ite tatdregti gi Amlagului gi Fdgdragului Herleg gi domn al Banatului , Severinu.lui gi de amdndoua pd(ile pe toatdPodunavia, incd gita Marea cea MarQ gi stdpdnitor al cetdlii D1rstorului",.un mare merit leicdrturarit

solii, au

tn

altdrii

secoluluiXXl, dar

Am revenit lar 1457-15041, cu cea mai lungd domnie p6nd la cea a regelui Carol I de Hohenzollern, poate din iffiiia romdnilor fi considerat creatorul primelor organe de stat

Vorbind in termeni actuali gi pe inlelesul tuturor, $tefan cel Mare 9i SfAnt si-a creat, pe plan intern, una dintre cele--mai putqlnisq gillai

efi

securitate" din

Er

i, viclenisi, la nevoie, excelenli mAnuitori de monezi de secrete, aur, sdbii. pumnale si chiar otrdvuri. Datoriti celor care "au colaborat cu securitatea", adicd a

FffiliOe inaltd culturS, cunoscdtoride

limbistrdine gicoduri

-

dei

a

t ostil5 pe toatd care r-a poporului Mare si Sfint auE uau uII9q vv 99 vvrgr

isale (vezi "O istorie sincerd a 1997, pag. 103-104),.Stefan celGare s-au

"hiclenit". Dacd

6na TntAi, cu gi ar fi sfargit-o ca 9i siguranld c5 ar fi domnit gi el cel mult caliva anigori

tatdl

siu, sub loviturile de pumnal al unor boieri complotigti."

"Polifia politici" vine de la Apus...liei(1558-lea, ceva maitdrziu,

care s-a distins ca unul din cei mai evul mediu'occidental.

Aceasta a salvat-o pe regind de la peste 20 de tentative de asasinat gi a condus-o spre egafod pe Maria Stuart, pretendenta catolici la tronul

Angliei. Serviciul de spionaj extern, parte a "poliliei politice" de sub conducerea luiwalshingam a ajutat-o pe regina Elisabeta I sd zdrobeascd "lnvincibila Armada" (1588) a Spaniei gi si declangeze exp-ansiunea coloniald a regatuluisdu, pdnd atunci destulde sdrac aide slab. Tot Elisabeta I a patronat pirateria de stat, care i-a adus mari bogaliiin tezaurulregal. icil'din Franta a (1585-1642), condusd de preotul Tr

germane divizate, contribuind la alipirea de cdtre Franla a provinciilor Alsacia gi Lorena. itice au devenit standard feuda789:1 794, de cursul istoriei. Am insistat asupra exemplelor de mai sus, ?ncepAnd cu $tefdn cel Mare, pentru atrezi la realitate acele elemente ale clasei politice gi mediile

intelectuale din Rom6nia contemporani care acuzd gimul politic romAnesc din perioada 1945-1989 cd ar fi-dispus de "poli{ie politici,' intruchipati in organele securitdlii statulu ul "demascdrii Secuca politie boliticdl'este cea maisd stiticd toate

statale, de acum

dispun de structuride Federal de(F.B.l.) este cea ma

ti

mp de ma i m u lli an i i nformator atElif,EEffiif6irator a r securitdli i" ) I California, av6nd acoperirea de "actor la Holtwood". iar

Fostul pregedinte al S.U.A., Ronald &ggan_(1981-1989) a fost

s-a numrcane reqimul comunist a

care au contribuit la creareaStudiere a Dosarelor Securitdtii nu vom

sului Consiliu ar face bine

anisau nu se umblisub numele de24

lmpdratul Rusiei, Alexandru al ll-lea (1855-1881); a modernizat serviciul secret de securitate si spionaj care a fost denumit "Ohrana". La lui Nicolae alll-lea. "Ohrana" avea

i

ridicate pe noi culmi. intre 1917-1991. de cdtre puterea politicd comunistd

-qglq KrernljL

sl " "g"f .mirare ci spionajul. rusesc_face ravaqii in Stafele_lhite ale Americii, ale . qdror servicii secrete au imbrdgat fprme moderne abia in urma celor doud

-n"a"O

ir"

:

I5zboaie mondiale.

Frederic al ll-lea (1740-1786de

al Prusiei din

de

ic cel Mare" a fost un

de rdzboaie contra slrdlucit conducilor-dsosti. Acesta a purtat o Austriei, a luat parte la rizboiul de gapte ani gi la prima impd(ire a Polonieiin 1772. in urma unei victorii rapide 9i strdlucite impotriva armatei austriece, Frederic al lt4are a fost intrebat care este explicalia victoriei sale atit de decisive? Regele Prusieia rdspuns: "in timp ce adversarul meu a avut

un spion sutd de b'ucdtari, e si ng u r bucdfar". Aceasta explicd totu

si;

-"t*""|le

- *ionqj gi

dezinformare

in stil imperial:..nicu era rizboaielornt

Revolutia francezi de la 1789-1 . -...,..

state ale lumii.lmensa a istoricilor francezi gi strdini au explicat victoriile strdlucite repurtate de Napoleon Bonaparte impotriva statelor feudale din Europa exclusiv prin prisma geniului militar al acestuia.. Pulini gtiu sau inclind sd admitd cd aceste victorii s-au datorat 9i altor cauze. in zilele noastre, ,se un rol in infringerea iar unii dintretre care si Kad

Soult, Du

unor victorii decisive ca rmont si Lannes-

Muratsau

lmeister s-a niscut in Alsacia, in familia unui preot luteran. Bucurdndu-se de o inteligenld striluciti gide o educalie aleasd, precum gi de un fizic fermecdtor, in anul 1804, cdnd a fost recrutat de serviciul de

25

'

spionaj al lui Napoleon, acesta vorbea cAteva limbistriine, dintre care'in condilii perfecte franceza, germana gi maghiara. Schul-meister s-a doyedit un artist in arta deghizirilor.

La inceputul anului 1805, Karl Schulmeister gi-a ficut aparilia la Viena sub acoperirea cd este "nobil maghiar" expulzat din Franla sub acuzalia cd era "simpatizant" al Austriei. Tinta spionajului francez era aceea de a intra in graliile maregalului austriac Charles Mach - baron de L:eiberich, comandantul armatei imperiale. Prin farmecul sdu personal, elegania, inteligen{a gi banii de care dispunea, Schulmeister a cucerit repede inalta societate vienezd. Acesta nu numai cd l*a cunoscut pe maregalul Mach dar a devenit in scurt.timp unul din preferalii sdi. Pentru a-gi consolida "legenda" de acoperire, Schulmeister a pus la dispozilia serviciului de spionaj alAustriei o seamd de informalii credibile cu pr.ivire la situalia politicd, militard gi socialS din Franla, seleclionate cu grijd de

citre contraspionajul

fra ncez. Cucerindu{ pur gi simplu pe. maregalul Mach, Karl Schulmeister nu numai cd a fost asimilat in cartierul general al arrnatei

Austriei dar a fost numit director al serviciului de spionaj al Austriei, pozilie incredibilS pe care nimeni nu a mai egalat-o vreodatd in Europa. De pe aceastd pozilie, Schulmeister a intoxicat pur gi simplu conducerea politicd gi militard de la Viena cu "informalii de la fala locului" cu privire la presupuse stdride nemullumire din armata francezi gi la situalia tot mai "dificild" a Franlei, toate conducAnd la concluzia cd lui NapoleonBonaparte i-ar fi imposibil sd se poatd angaja intr-o campanie militard impotriva Austriei. Toate aceste gtiri false au fost larg rdsp6ndite 9i prin intermediul presei austriece, prin articole, fabricate in Fran{a gistrecurate in ziarele din Austria contra unor sume frumoase de bani.

impiratul Austriei, Francisc I (1792-1835) gi maregalul Mach cizut victimi acliunilor de dezinformaie desfdgurate cu miiestrie de citre Schulmeister, crezAnd cd Franla s-ar afla in pragul unei "exploziiau sociale". in realitate, Napoleon se pregdtea sd atace Austria. Acest lucru s-a giprodus prin surprindere, iar pebazainformaliilorfurnizate de cdtre spionul francez implantat in insugi cartierul general al armatei austriece, aceasta a fost incercuitd gi obligatd sd capituleze in urma bitdliei de la Ulm din 9 octombrie 1805. Karl Schulmeister "reugegte" sd se strecoare printre liniile armatei franceze, revenind la Viena, inarmat cu o seamd de documente secrete "originale" puse la dispozilie de cdtre serviciul de spionaj al lui Napoleon, cu care reugegte, in bund mdsurd s5-l convingd pe impdratulAustrieigi pe generalii sdi "asupra celor mai indicate cdi de urmat".A urmat dezastrul armatelor reunite ale Austriei gi Rusiei de la Austerlitz, din 2 decembrie

1805, rdmasd in istorie sub numele de "bdtdlia celor trei impdrali" (Napoleon, Francisc I giAlexandru l).26

servi

. ln anul 1809, Schulmeistera ajuns in funclia de eomisar-general al armatei imperiale franceze. El a reiigit s5-gi implanteze un spion in chiar cartierul general al impiratului Rusiei, Alexandru L Cu toate meritele sale extraordinare, Napoleon a refuzal sd-i confere ordinul "Legiunii de onoare", motiv6nd cd "pentru spioni, singura rgcompensd este aurul'i Cu banii cagtigali, atdt de la austrieci, cAt gi de la francezi, Karl Schulmeister a ficut o avere imensS, pe care a pierdut-o in totalitate dupd infringerea lui Napoleon la Waterloo, in anul 1815. El a supravieluit acelui eveniment incd 40 de ani, deceddnd in anul 1853 la Strasbourg, unde delinea un chiogc de tutun. Cu toate cd Napoleon nu a avut niciodalatnc'reaefejn_Agenlii

ion--al

Secolului al XIX-lea $i unuldintre cei mai reputati din istoria spionaiului, i:a fost cel mai devotat din toti oamenii importanti care l-au incgniurat pe impiratul francezilor in tot cursul vielii sale. Napoleon l-a denumilpe -Karl Schulm eister "impdratul spionilor". ln timpul rizboiul napoleoniene, serv.iciul de spionaj britanic .a reugit si infiltreze doi agenli in interiorul Ministerului de Externe at luiTalleyrand. Acegtia au descoperit clauzele secrete ale Tratatului de la"Tilist dintre Napoleon giimpiratul Alexandru l, degi intilnirea dintre cei doi impirafi s-a desfigurat pe un doc plutitor in mijlocul r6ului Memel, la 27 iunie 1807. De numele lui Napoleon este legati aparilia in Franla a unui

sistem central de spionaj cu o componenti de securitate interni, denumiti "Suret6 Generate" (Siguianla Generald) care a devenit "Surete Nationale" (Siguran{a Nalionali) iar ulterior mai simplu "Sur6t6" adiciSiguranla, sistem din care s-a inspirat gi RomAnia. ln termeni pe inlelesul tuturor, este vorba de polilia politicd secretd sau "securitatea", termen devenit anatemd in RomAnia postsocialistS.

Serviciul de spionaj al lui Napoleon este autorul celebrului "Testament al lui Petru cel Mare", prin care sunt "dezvdluite" intenliile Rusieide a cuceri cea mai mare parte a lumiigide a iegila mdrile calde. Acest "testament" este unul dintre cele maistrilucite acfiunide dezinformare puse la cale de serviciul de informafii al Franlei dinaintea campaniei lui Napoleon impotriva Rusiei. "TestamentulluiPetru cel Mare" a fost atit de convingitor ticluit, inc6t a cdpdtat crezare pe toatd durata secolului XlX, a fo6t extins in secolul XX in epoca U.R.S.S., avAnd l'credibilitate" chiar gi la inceputul secolului XXl. Existi mulli romAni din "cercurile intelectuale bine informate" care cred in acest testament. Despre falsitatea acestuia se vorbegte in "Enciclopedia asupra spionajului" (autori: NormandPolmar gi Thomas B.Allen, Editura Greenhil, S.U.A., 1997, pag.217). 27

Dupi inliturarea lui Napoleon Bonaparte, serviciul de spionajal Frantei s-a degradat. Aceasta abontribuitin mare mdsuri la zdrobitoarea infr6ngere a armatei lui Napoleon al lll-lea in rdzboiulfranco-prusac din 1870-1 871 . Dupd acest rdzboi, serviciile secrete ale Franfei au fost reorganizate dupd modelul prusac. ln armatd, a luat fiintd Biroul 2, insircinat"

cu spionajul militar, preluat gitn armata Romdniei. Franfa este prima lari din lume care a pus bazele institufiei atagafilor militari, inci din secolul XVlll. Napoleon Bonaparte a preluat gi extins practica trimiterii de ofileri de informalii pe ldngd misiunile sale diplomatice din strdinritate, iar dupd Congresul de la Viena din 181S, toate statele maridin Europa au inceput sd facd schimb de atagali militari. Misiunea acestora este aceea ca, sub protec{ia pagaportuiui diplomatic, si faci spionaj militar, inclusiv recrutarea de agenli autohtoni. Schimbul de atagali militari se face pe bazi de acord intre state care, in realitate, inseamnd "primegtetu spionii mer, ca sd primesc Aieu dpionii tdi".Tn cercurile diplomatice de pretutindeni, atagatului milit-ar i se mai spune "spion in uniformd" sau n'prsrcd cu clopolei", Atagalii militari nu sunt diploma{i, degi ei pretind acest lucrd. Deoarece spionajul militar s-a complicat foarte mult in secolul XX gi atagaliimilitaris-au specializatpe categoriide fo(e ale armetei, respectiv: atagali ai trupelor terestre, ataga{i aero gi atagali navali, iar pentru a-icoordona, statele mari, cu posibilitdfifinanciare, trimit gi atagali ai apiririi. Ca giin cazulambasadorilor, pentru trimiterea de atagali militarieste nevoie de primirea acreditdrii din partea statului care ii acceptd. Marile puteriale lumii, S.U.A., Rusia, Franla, Marea Britanie, China, Japonia 9i altele, trimit ofileri de informaliiin strdindtate sub o multitudine de alte acoperiri civile.

Spionii gi independenla SUA

)fi gi singura superputere militard de ta inceputul secoluluiXXl, spionajul igiare sorgintea in Revolulia americand anticoloniald gi rdzboiul de independen{d purtat impotriva Angliei, din perioada 1775-1783. PdrintOle fondatoral S.U.A., generalul George Washington (17321799), pe l6ngd calftdlile sale de om politic vizionar, dl comandant gi sirateg, a fost gi un strilucit arlizanal spionajului revolufionar nord-american, care a contribuitintr-o mdsuri decisivd la incheierea victorioasd a rdzboiului de independentd. George Washington nu a avut studii militare gi academice superioare dar a cagtigat experienli in rdzboi gi mai ales de ofiler de informalii, ca urmare a serviciului prestat in armata enElezd, in contextul rdzboiului dintre Franla giAnglia pentru posesiunile coloniale din sp.aliul nord-american.ultima jumdtate a secolului

ln Statele Unite ale Americii, cea mai mare putere economicd din

CAnd cele 13 colonii americane au hotdrAt sd inceapd rdzboiulpentru independenld impotriva Angliei, lui George Washington i-a fost oferitd funclia

de comandant al tuturor trupelor continentale, pe care a acceptat-o la

3 iulie 1775. Odatd.cu preluarea comenzii, G.Washington a trecut la infiinlarea unui nucleu secret de spionaj in cadrul statului siu major, pe care l-astructurat gi condus personal. Primiispioni nord-americani au fost recrutali, instruili 9i trimigiin misiuni in adAncimea dispozitivului trupelo; engleze gi in interiorul controlat de acestea, personal de citre George Washington. Din documentele istorice de arhivd rezultd cd, la 15 iulie 1775, G.Washington a plStit suma de 330 de dolari unei "persoane neidentificate" pe care a trimis-o in garnizoana englezd din Boston "cu misiunea de a afla valoarea trupelor engleze, deplasdrite gi,inten,tiile acestora gi sd /e raporteze prin corespondenla secretd stabilitd". ln 1777, G.Washington a infiinlat un serviciu de spionaj bine structurat, cu un personal numeros, avdnd elemente de legdturd cu toate cele 13 state aflate in rdzboicu trupelb coloniale engleze. Sub directa sa conducere s-a trecut la recrutarea sistematicd de spioni gi crearea de relele de agenturi in teritoriile controlate de englezi.

Tallmadge a organizat o relea clandestini de spionaj la New York, cunoscutd sub numele de "releaua Culper", care s-a dovedit a fi cea mai eficientd din toatd perioada rdzboiului de independenld. Aceasti relea a fost condusd personal de G.Washington. Tot lui G.Washington ii revine meritul de a fiinfiinfat gi primul serviciu de contraspionaj din istoria S.U.A. Spre cinstea conducdtorului revolulieiamericane, acesta nu s-a grdbit niciodatd sd-ispAnzure pe spionii englezi arestali, aga cum procedau comandanlii englezi, ci ii trata cu atenlie pentru a-i atrage la colaborare gi a-itransforma in "agenli dubli". intre 178-9-1796, generalul G.Washington a slujit in calitatea de primul preqedinte al Statelor Unite ale Americii, refuzind altreilea mandat cind acesta i-a fost propus.ln calitatea sa de gef direct al serviciilor de spionaj gi contraspionaj, G.Washington gi-a plStit la timp 9i cu generozitate spionii.

Benjamin Franklin

-

spion "dubtu"?

Unul din spionii de marci ai generalului G.Washington a fost Benjamin Franklin, savant, om politic Ai diplomat, trimis la Paris incalitate de ambasador al Statelor Unite, in septembrie 1778. B.Franklin a fdcut parte din Comitetul Secret infiinlat de Congres pentru cumpirarea de armament gi materiale de rdzboidin Europa.

l-a Paris, in cadrul misiunii diplomatice americane condusd de B.Franklin, a fost trimis 9i Silas Dean, spion calificat, de mare inteligenld gi curaj, recrutat gi instruit de cdtre G.Washington. Din punctde vedere politic, misiunea ambasadoruluispion B.Franklin la Paris a fost aceea de a atrage Franta ?ntr-o coalilie cu Statele Unite, impotriva Marii Britanii, de care s-a 9i achitat in mod strilucit. Pe timpul ambasadoriatului sdu, impreund cu Silas Dean, B.Franklin acolaborat gu serviciul de spionaj al Franlei, reprezentat de Caron deBeaumarcf,ais, cunoscut drept dramaturg, autor al pieselor "Nunta lui Figaro', gi "Bdrbierul din Sevilia", puse pe muzicd de citre Mozart gi respectiv Rossini,dar care, in realitate, era un mare agent al spionajului francez.

Cu ajutorul lui Beaumarchais, a fost constituiti compania'deacoperire 'Roderique Hortez et Qic", cate a transportat in mod clandestin mari cantitati de armament, munitii gi materiale de rizboi in America, fird de care armata lui G.Washington nu ar fi putut cdgtiga rdzboiul. Prin agenlii sdi trimigi in Anglia, B.Franklin a urmdrit migcdrile de trupe engleze 9i pregdtirile in vederea trimiterii lor in America, pe care le raporta lui G.Washington.

, Activitatea de spionaj a lui B,Franklin a avut insi gi o pati neagri, care nu a putut fi elucidatd nici pdnd in zilele noastre. Astfel, se gtie cd spionajulbritanic a reugit sd implanteze pe unul din agenliisiiin cadrul misiunii diplbmatice americane de la Paris, din acea per:ioadd. Este vorba de Edward Bencroft, om cu preocupdri gtiinlifice, membru in Colegiul Regal de Fizicd 9i al SocietSlii Regale. Acesta l=a cunoscut pe B.Franklin la Londra, inainte de revolulia americand, in calitate dedgent colonial din partea Pennsylvaniei. intre cei doi, s-a legat o prietenie specifiid oamenilor de gtiinla. E.Bencroft era, pe de altd parte gi agent al serviciului de spionaj al Angliei, iar preqcupdrile lui in domeniul fizicii erau o acoperire credibilS. Reintdlnindu-se la Paris, B.Franklin l-a angajat pe Edward Bencroft pe postul de secretar personat. Nimic mai covenabil pentru spionajul Marii Britanii! in limbaj profesional aceasta se numegte "penetrare" gi constituie "visul de aur'' al tuturor serviciilor de spionaj din lume, de la spionii biblici 9i p6ni in zilele noastre. Un spion bine instruit ajuns intr-o asemenea pozitie poate face ravagii... E.Bencroft a linut legitura cu serviciul de spionaj englez in mod indirect, fdrd contact personal, prin procedeul numit "dead drop,,(cdsula moartd) in argoullumii secrete anglo-saxone. Acesta consta dintr-o sticld in care se introduceau documente scrise, care se depunea in Scorbura unui copac din grddina palatului Tuileries, de unde-era ridicati de cdtre

agentul englez.

in afard de aceasta, Be6croft ficea dese cdldtorii30

la

Londra, fiind gi un reputat jucdtor la bursd.

Edward Bencroft a transmiS Londrei informafii precise 9i extrem de valoroase cu privire la alianla militard ce s-a formatintre Fran{a 9i $tatele Unite dar regele George al lll-lea nu le-a dat crezare, apreciindcd acestea ar putea fi "speculaliile" lui Bencroft pentru a afecta acliunile la bursd. Pe de altd parte, din surse istorice americane, rezultd ci B.Franklin

,

ar fi inlesnit in mod premeditat acliunile de spionaj ale lui Bencroft in favoarea Londrei, deoarece. nu era sigur cine va iegiinvingitoare

in rizboi gi dorea si fie asigurat in cazul ci Anglia ar fi cigtigatrizboiul. Aceastd pozilie duplicitard a lui Franklin a fost sesizatd decdtre serviciul de contraspibnaj al lui G.Washington iar, la reVenirea in S.U.A.* acesta a fost cercetat de cdtre o comisie a Congresului. Neput6ndu-se dovedi nimic concret, B.Franklin a fost ldsat in pace, trdind ca un cetSlean onorabil, cu merite in revolulie. Daci a fost sau nu "agent dubh-r", nu s-a

aflat niciodatd.

Cu totul iegit din comun este faptul

ci

simbolul patriotismului

american este legat de viala gi activitatea unui spion din timpul rizboiului de independenld. Este vorba de Nathan Hale (1755-1776), cipitan in armata generalului George Washington. N.Hale a fost absolvent al Colegiului din Yale, promo\ia 1773 gi, inainte de a se inrola in armatd, a fost profesor in Noua Londrd din Connecticut. in anul 1776, avAnd gradul de cdpitan, N.Hale a fost cooptat in

in luna septembrie a aceluiagi an, in baza unui ordin de misiune primit direct de la generalul George Washington, N,Hale a plecat la New York unde se afla cartierul general al armatei engleze gi numeroase trupe aduse in vederea indbugiriiserviciul de spionaj al armatei. revoluliei americane. N.Hale a reugit sd pdtrundi in addncimea dispozitivului trupelor engleze gi sd se prezinte drept profesor cu acte in regulS, "loial coroanei brifanice;, care a fost i'persecutat" de rebeli gi'doregte sd-gi exercite profesia sub administralia britanicd. Afost crezut gi ldsatin libertate. in zilele urmdtoare, N.Hale a adunat informalii gi a Tntocmit scheme cu privire la efectivele, dislocarea, disponibilitdlile in armament gi materiale de rdzboi ale armateiengleze, cu care se pregdtea sd treacd linia frontului. A fost capturat in timpul tentativei de'trecere, iar asupra lui, ascunse intr-o gheatd, au fost gdsite informa{iile culese. Comandantul armatei engleze, generalul William Howe, a ordqnat executarea fdrd juddcare a cdpitanului N.Hale, refu-.zAndu-i acestuia chiar gi dreptul la un preot, permis oricdrui condamndt. A fost executat prin spinzuritoare (fapt degradant pentru un ofiler) la data de 22 septembrie'1776.31

Aflat pe egafod, in fala uneimullimide "rebeli" americaniadunatisd ia aminte, cdpitanul Nathan Hale a rostit: cd nu am decdto i-o ddruiesc . Cuvintele luiau rffia6

, capitanu

1914, la Universitatea din Yale, a fost o coore a acestei staa clddiriirar

inil

statuiaidicatda S.U.A,

in fata intrdrii

Centrale de

ale vietii lui. au de spionaj ale S.U.A. ln anul 1985strdini nu le-a scipat din vedere int6rzierea de 138 de ani cu care americanii l-au onorat pe acest erou, dar vorba aceea, mai bine mai tArziu decdt niciodat5... O explicalie ar fi aceea ca moderne S.U.A. s-au I

de-al doilea rdzboi mondial.luat fiin fondul rdzboiului rece

in 1947a Washi ii occidentali,mentale:

superdimenSionarea, hipertehnicizarea gi ineficienla...

32

Capitolul ll

INTELIGENTE ,

iN

ILEGALITATE!

Spionaj fac intotdeadna ceilalli

mii de ani pe care i-am trecut in revistd, nici un impdrat, la aceastd

"dezonorantd"

au oractrcat-o

!

anume intelligence !. Acest termen, tradus in limba romdnd, inseamnd inteligenld, inlelepciune dar gi informalii gi spionaj. Combinalia este una logicd, deoarece

au un rdesr

n care

r9r acopera

inteliqentd. Din aceastdqauzd. spionaiul este definit ca . Mai este defrnit gi prin ltq cum sunt l&lgyl se,crel:: "f,&bgjilsllbteran",'@WEqW gi,mai outin eleoantd. "rdzboiul murdaf'.

Esenlial este faptul cd -qpionajul reprezinti o formi de rdzboi nedeclarat intre stale. care nu cunoagte pauze. fiind o -ac!!yj!ate cu lnuu st ntcr. Pentru a nu face discriminare state, intre alialigiadversarii potenliali, vom utiliza, pAnd la capdtul lucrdrii, termenul simplu gi pe inlelesul tuturor, adied ac.ela de spionaj, indiferent despre cine este vorba.

un instrument al

militard, spionaju! a statelor, o formd de

I poate fi definit ca o g-ctivitate de culegere de informatii

incalci leqile statuluicare sunt de pe

vizat.. Spi

i

i

a

gidintoatesursele,respectivumane9itehnologice'@din comolexa activitate a serviciilor de informalii moderne.

,legale giilegale

linear al activitdtii de proces a rea, i nteg rarea,an

al iza, eva I u a re a g

i

ca, in epoca rdzboiului rece 1947-1989, serviciile de inforrnalii ale celor doud superputeri S.U.A. gi U.R.S.S. au fost tehnicizate dincolo de orice proporlii, s-a ajuns, in final, la concluzia cd nlqi un fel de substitui in activitatea de Elementul de neinlocuit, al economtc este

t

constituie o mare bdtdlie

moment

-un centru3rl valora de La Termopile, spartanii de sub comanda regelui Leonida au nti numai dupd ce spionul grec triddtor Efialtes le-a ardtat pergilor o cale ascunsd de manevrare a trecdtorii, permildnd trupelor adverse sd-i incercuiasci pe bravii luptdtori greci.lume.

aur al tuturor

n instruit 9i im

Premiul Nobel se obtine mai ugor...defineste oe aoentul de soionai ca fiind ocare de informaUNUI

in secret. in sluiba unui ouvern. in scooul ggrele de uscat, fortele aeriene sau.fo4ele strdin sau zug:]Je informal! cujglgc.lg1segt cu

datd. considerd dreptSpion o persoani care observi in obiective,

armametc.

militare de infradoc'umente

Prin aceastd definilie sunt puse in lumind nu numai,scopurile urmdrite de cdtre un agent al unui serviciu de spionaj, ci, gimetodele folosite de acesta pentru a-giTndeplini misiunile. _Spionii se recruteazi; potrivit nevoilor de informa{ii ale statelor gi

*

le in existd oameni valoare SprdGxemplu, dacd nu poate un ofifer superior din compartimdntul operalii al unei armatei, poatre fi recrutat un subofifer sau un angajat civil care mAnuiegte documentele secrete. Daci nu poate fi recrutat ministrul Apiririi, poate fi recrutati amanta acestuia, cu rezultate devastatoare. Un savant atomist poate fi spionat, in modul cel mai eficient gi mai rapid, de citre un alt savant atomist, aga cum

guvernelor,-din mediile sociale

34

s:a putut constata din acliunile de spionaj atomic derulate in cea de-a doua jumdtate a secolului XX, precum gi in zilele noastre.

,

de seducere, de

a momentului

a

tsemnat. Cu toate un \

diferiti naturain selectarea

un rol acestora

estede altfel extrem de

ldeterea lor

sebazeazd

tr-un domeniile

serviciile

de oeniu. Acest ni

Richard,Sorqe, Rudolftot filhul draconic ce se aolicd. in serviciile de

conformba

de conducere

ile secrete de

i. dar mai hles desarcini utile din

nici estetic ai nici etic. Rdrndn ceea ce sunt, rmensa

,dn35

terizatd prin

Lavrdn-tiE6i;ia-- fost sef al K.c.BlFgar l.H@e Enl-geaffiE;Ts-a, drstins prin-o-i$reiry'Gvalorile umane, prin "are gi bestialitate. crimd -Termenul de spion ("spy" - engl.) a apdrut in Anolia in secolul XIV pe vremea marelui poet..1$)o[gJ-.1ChauceLunul dintre intemeietorii literaturii nalionale engleze. Experien{a multimilenard a omeniriiin materie de spionaj, de la spionii blibliciqi pand in zilele noastre, ne demonstreazd cdlangleslgptlneipalrr'l gi,ce!mai,rispindit mobil pentru care un om poate acbpta si rtevini

glnism, coruptie, sadisF, mergind pdni la Ldul satanilc este reprezentat de asemenea lipuri precum-NietzscheJdolf Hitler,

U!-$gggflnalcare

se incadreazd intr-o diagramd proprie, carac-

_:pjgl

Se gtie cd luda iscarioteanul l-a vAndut pe Hristos pentru suma de 30

de arginli. "Banul este ochiul dracului", spune inlelepciunea populariromAneased, iar se

Un comentator francez scria in alnul Pentru face nimic fdrd sd cumpere

de la secretar la valet, de la seruitoare la amanta aveau la i ln anul 'Tonduri operative" pentru recrutarea gi plata agenlilor. Nu e-isti pe fata Pimdntuh,i de la izgonirea luiAdam gi a Evei din

Grddina Edenului Si pdnd la instalarea lui G.W.Bush in funcfia de pregedinte si nu fi al S.U.A. in anul2001,-i a i din toa de cont. riide , de care

!@

America

-'

paradisul spionilor

At6t in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, cAt gi in timpul rdzboiului recejara cu g-ei mai multi qalrleniqu.?c-cqg la.inforTnalii secr4e qredispugisd le vindi pe bani buni a fost S.U.A. Nu degeaba iseFpune S"U.A. "fara tuturor posibilitililor"! Celor care doresc sd se convingd de acest lucru, le recomand si studieze cartea"Spy Book",ola Editura

York, in anul 1997.

cea mai mare putere economicdnu este de mirare c

si.militard a lumii,

risesc Americii, condi{iilor specifice isi oisesc de lucru in Statele Unite ale Americii, Datoritd conditiilor soecifice

existentein S.U,A., uriaga amploare a legiturilor economice, politice gi militare pe care americanii le intretin ca superputere cu vocalie global6, aeeaEti ului. a traficului de nrer nu se

--

de armament

AlxrAfsm. este vizitatd de circa 450 milioane de strdini. Existd 120 milioane de automobile inmatriculate in afara teritoriului american, B-10 milioane de containere cu mdrfuri, 720.000 de avioane mari$i mici Sicirca 300.000 de nave strdine, care trec frontierele S.U.A. Cine ar putea depista cu eficacitate spionii gi acliunile de spionajin asemenea condi!ii?

La toate acestea, se adaugd caracterul eterogen al populafiei S.U.A., alcdtuitd din emigranli venili din toate ldrile lumii, pentru care patriotismul nu.este cea"mai puternicd trdsdturd. ln schimb,*glolSgg!5i aurul sunt zeii,la care se inchini toti americanii care "visazd" la imboodtire. latd cdteva,exemple mai apropiate de zilele noastre: . .$[1!glr!Amesl ofiler superiorin cadrul C:1.A., din seclia ?nsdr-' cinati cu spionajulainerican in U.R.S.S. giapoiin Federalia Rusd,{ggruIat de ru$i in anul 1985. A furnjzat iqformatii ultr?gecretq in legdtufd cu peste 100 de actiuni c.lendesgne ale q.l.A. in spaliul ruFesc ai date in lesElGe-mO de agenF-d

e_s p_lg naiqglo h'!qn i_Ieclutati d e C. l.A. D ntre acegti a, i_q au foslexecutall Cea mai mare pierdere suferitd de C,l.A. de pe urma trdddrii lui Ames a fost arestarea gi executarea generalului maior rus Dimitri Poliakov, care a lucrat pentru S.U.A. aproape 20 ani. Aldrich H.Ames a fost arestat ini

1994 9i condamnat la inchisoare pe favoarea rusilor pentru bani,Tn schimbul serviciilor sale, A.Ames a primit :suma de 2.700.000 dolari. Degi avea un galAriujanul!lq!_Zg.000-- olanpe an. Ames gi.a cumpdrbt o casi splendidi in valoare de 540.00-0 dolari . Ei o masind Jaqirar del0-OO0iolarL-Probabil cd prin acesJe cheltuieli ce-i depdgeau cu tnult posibilitSlile s-a si demascat si a cdzut; a Jay Pollard, ofiler superior in Forlele Maritime ile

via!6.@

il l.fiiGffitanford Tn 1976 9i al gcolii de informalii S.U.A., marinei in 1979. A lucrat ani de zile la Centrul de lnformalii al Fo(elor a maritime de la Suitland, in apropiere de Washington. A fost.recrutat la New York, in 1984, de cdtre colonelul Aviem Sella, din badrulW!SAD-* serviciul de spionaj al lsraelului gi predat pentru exploatare informativd unui ofiler de informalii israelian pe nume Yosef Jagur, cu acoperire diplomaticd de consul la Consulatul lsraeluluidin mis servicirllui de israelian New York. amencan a1.800 de documente statul oficible din S.U.A., indiferent cAt ar fi

secretenu le-ar fi

secretepe car

Pentru serviciile prestate,.Jonathan Pollard, spion de mare valoare

implantat in chiar creierul serviciuluiEJfrfirmalii at fo4elor maritime ale S.U.A.. a fost rispl5tit cu dirnicie de citre MOSSAD.Sub legenda foarte credibild cd se cdsdtoregte, J.Pollard s-a deplasatla Paris, unde a fost cazat intr-o casd conspirativd a MOSSAD-ului. Cu acest

prilej, a primit indicalii gi misiuni foarte precise din pahea lui RlfaelFitan (alias 'Rofi') - geful serviciului de spionaj gtiinlific din Ministerul Apdrdrii al lsraelului, cunoscut sub acronimul LAKAM. Rezulti ci-Pollard a furnizat ,Jsraelului informatii secrete din domeniul tehnico-gtiintific militar. Pe timpul gederii la Paris, logodnica lui Pollard a primit drept "cadou" un inel eu diamant, in valoare de 10.000 dolari. Cei doi "logodnici" au fdcut un sejur la Mbnte Carlo, apoi ?n Elvelia gi Germania gi s-au cisdtorit dupd toate regulile la Venelia, toate cheltuielile aferente fiind suportate de cdtre MOSSAD. Dupd cisdtorie, s-au imbarcat pe "Orient Expres" gi, 'in final, au ajuns in lsrael; unde au fost tratali regegte. La plecare, "proaspelii cisdtorili" au primit, in numerar, suma de 10.000 dolari. lntors la Washington, Jonathan Pollaid s-a apucat serios de lucru. De. tggi ori pe siptimini, Pollard preCa omului sdu de legdturd din cadrul

Acestea erau, apoi,-copiate intr-uintrelinute de serviciul de spionaj israelian la Washington. Materialele erau returnate la intdlniriconspirative, de reguld, lunea dimineafa. Acesta esteun mod de lucru folosit de cdtre marea majoritate a serviciilor de spionaj. Le-am folosit cu succes si noi rominii. in peri

ffi

oi,omaGTorere cu oo"urenle uffasecrere.

Oin@lg rur"

din nou, in yjtlqligAnd spionii nogtrivor ca tn oe regarura tsraeilan ar tut t oilaro. JoseT Jaqur (altas -yossr-1, \uilIerur l-ag!!1t pe acesta f unar cu suma de 2.500 dolari, i-a depus intr-un-conld

Totodatd, "Yossi" i-a ardtat lui J.Pollard un pa$aport israelian pe ele Dannv Gohen. cu care acesta urnra sd'ffi in care F.B.l. ar ajunge pe urmele lui. cauza cdderii comandorului de de

lui 60 de

nico-militare dinOin

vor dori acest lucru...

in urma acestui caz de spionaj, relaliile dintre lsrael, cel mai apropiat 9i mai fidel aliat al S.U.A., au fost pe punctul de a face explozie. MinistrulApdrdrii

al S.U.A., Caspaf Weinberger, a declarat cd "prejudiciile aduse de cdtrecomandorulde marind Pollard intereselor securitdtii S.U.A. au fost enorme".

Pollard" scoate in evidentd un altuniversalS ce se aplicd cu riqurozitate in

ncipiu d ului si anume

"Qazul Pollard" este gi care au fost men{inute in secret in unul din sutele care s-au consumat relaliile interaliate. Acest adevdr rezultd gi din cartea "Rdzboiultdtcut - inletegdn'd lumea spionajului",scrisd de Abram H.Shulsky, un veteran al spionajului american, apdrutd la Editura Brassey's din New York in anul 1993. Ar fi in beneficiul RomAniei dacd viitorii ei spioni ar fi convinsi cd orice

firi

identali" din cadrul N.A.nici un felde

acorduri intre state care vi?eazi limitarea reciproci a actiunilor de sunt teribil de unasemenea acord. pe, care cele doud pdrti nu l-au respectat niciodatd. Spun acest lucru, deoarece, dupd 1992, gub impactul unor imense Frresiuni dinS.U.A. si

Sd credem

ci

C.l.A. nu maiface

imbecilism nalional! lumii, aliatesau nu

-pionajin Romdnia? AiTfln--act de de altfelin todte statele C.l.A. sunt

linia serviciilor de informalii.

sa

ln 1988, Parlamentul israelian (Knesset) a inaintat un memoriu cdtre fostul pregedinte Ronald Reagan si-lgralieze pe Pollard. Acesta arefuzat. in 1993, primul ministru al lsraelului Yitzak Rabin, a ficut apel in acelagi sens la pregedintele William Clinton, dar gi acesta a refuzat. in 1996, Shimon Peres, ministrulde Externe al lsraelului; l-a rugat din nou pe WClinton sd-l gralieze pe Pollarddar tot in zadar. in lsrael, Jonathan Pollard, aflat in inchisoare gi in anul 2001, este l. in incheierea acestui caz, ag men[ionaun mic "amdnunt'? fosta lui sunt de evrer. Jonathan

Solia acestuia, Anne Henderson Pollard, a stat in inchisoare 37 de luni, dupd care a fost eliberatd gi a divortat de Pollard. I

co@Et

39

Capitolul lll

coNgTilNTAalt mobil

- O MARFA LA MARE PRETinlumea de

!

Tn baza

'*Locurile sfinte" ale "spionilor de constiinti" din perioada ici 1918-1 au fost celebrele din Marea B Gambridge. Este perioada in care ideile maxiste, valorile Socialismului erau predominante in congtiinfa intelectualitSfii de pretutindeni, perioadi istoricd in care celebra operd a lui Karl Maa, "Capitalul', se situa pe locul doiin lume, dupi Biblie. Aceastd stare de lucruri a fost generatd de mizeriile provocate de primul rAzboi mondial, care au compromis atAt capitalismul, cAt gi burghezia, clasa purtdtoare a acestui sistem.

credeau s-au nirmit "spioni de constiinf{ sau "W!_de su!!!,'. Acest tip de spioni B 9i sociat din Eur.opa;min lume, din perioada interbeliei, maiales ca urmare a victoriei revolufiei bolgevice din octombrie 1917. Ei au supraviefuit 2-3 decenii gi dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial. Dupi incetarea rdzboiului rece, adicd_dupi 1989, acest t! c, precum dinozaurii. ln condiliile "tnumfului democrafiei 9i economiei de pia{5",Jgmea spionilor nu-y'ea si mai ' e" decit pe bani.

mondiald a fost 9i morale. trddat {ara $is-au pus , care Tn slujba unor puteri strdine cu oare simpatizau gi in ale cdror "valori"

affi

-o

XX, a impirtigit ideile marxiste gi gi-a exprimat convingerea lumea trebulp si fie guvernati de sociatigti.

Chiar dacd ne place sau nu, revolulia din Rusia, de la 1 g17, a constituit o sursd de speranfd pentru imensa parte a oamenilor de culturd din Occident. Englezul Bertrand Russel, cel mai mare filozof alsecotului

ci

"Apostolii" de la GambridgeGei mai

in MareaalRusiei

" ai secoluluisub

XX au

britanice, mai ales in rdndul tinereila

Din

rindulintre anii 1930-1

GaTfr6li?1ffi niti:in "," ai secolului XX,

de care se De serviciile prestate, acegtia nu accepti si fie pldtiti. Motivalia acestor spioni este putenicd si durabili in timp. ViaEl lor activi este mai lungi decdt ce a aspionilor recrutati dupi alte criterii. Din "Reteaua de la Cambridge", in ordinea importantei lor, au fdcut parte.Har_old Kim Philby, Donald Maclean, Francis Db Monqy Burges, John Gairncross. Alan Nunn Mav. Leo Lonq si lordulAntonv Blunt. Toli

acegti"spionidecongtiinli"aucAteva.caracteristicic inconfundabile: -,toli. fdrd exceptie, au fdcut parte din familii celebre ale aristocratiei britanice, deci nu au fost "fii de proletari" gi nici nu au fostmembri ai Partidului Comunist din Marea Britanie, care sd-ifi selectionatgi apoiimpins in bralele K.G.B.-ului; - toli au fost oameni de inalt

ce le-a permis sd pdtrundi in cele mai sensibile structuri ale statului britanic, ceea ce le-a conferjt o valoare informativd exceptiqtald; -Jiata activi a spionilor din "Reteaua de [a Cambridge" a fost lungi, au fost din familii bogate gi nu au triit din vinzarea de secrete: - - nicl un "spion de congtiinld" nu a tridat cauza pentru care a lucrat. degi ficea acest lucru impotriva intereselor propriei tdri;" care au cdzul, acest lucru de la ei au fost tr : de soignai ale fostei U.R.S.S., care au cerut azil politic in Marea Bjitanie gi in S.U.A., atrasi de requl5, de opulenta Occidentului si dorinta de imboqetire prih vi Cu toate cd gi-autrddat patria, ficdnd, deci, parte din clasa spionilor trdddtori, pentru inaltul lor profesionism gi calitdlile personale de exceplie, acegtia sunt descrigi cu o notd de respect gi chiar o amard admira{ie de cdtre Peter Wright, unul dintre cei mai strdluci{i 9i eficienli ofileri de contraspionaj din ultimii 50 ani din Marea Britanie, in cartea scrisS de acesta "Spy Catchel ("V6ndtorul de spioni"), apdruti la Editura William Heineman din Australia, in anul 1987. Pentru aceasti carte, interzisd a fitipdrita in Marea Britanie, Peter Wright a fost urmdritin justilie de cdtre M.l.-5 (Serviciul Secretde Securitate britanic). Referindu-se la lordulAntohny Blunt, recrutat de rugiin anul 1930 gi demascat in urma unui act de trddare comis de citre un ofiler de informalii

niv

A, ceea

lor din

nu li

41

'in favoarea U.R.S.S.

rus transfug in 1979, Peter Wright scrie: "Blunt a fost unul dintre cei mai eleghnli, mai fermecdtori gi cultivali oameni din c6li mi-a fost datd sd intdlnesc in viald". Peter Wright l-a interogat in stare de libertate pe Antohony Blunt timp de gase ani, firi a putea extrage de la acesta informafii de valoare asupra moduluicum a lucrat cu rugii. in acest "rdzboi al inteligenlelor", aristocratul englez Blunt vorbea la perfectie cinci limbi strdine. era un soecialist in istoria artelor. matema-tician si ru Jilozof de taliejnternationald, cu un cqraclelr imposibil de a accepta sd fie interoqat, luiAntthonv Blunt is-a acordat imunitate iuridicd tglali-Elnu a fost niciodati iudecat sicondamnat pentru cii a spionat

subiuqa

,

informarea si cultura " "somnul cel de moarte" $iva din sdiin perioadele de

romAn"

va trezi

cumale ai "Relelei de la Cambridge".

' Kim PhilbyHarold Adrian Russel Philby (1912-1988) a fost fiul lui Harry St.JohnPhilbv, ,aristocrat. e.plorator. administrator colonial Si spion al Marii Britaniiin Triniti, 9nCnlUl_atab."Ce nagte din pisicd, goareci mdnAncd!

facultatea de

recrutat des-a a

citremod "centrul" de la Moscova, Philby cotidian "The Times" din Londra si s-a oferit d tui influent cotidian statul maior al

"cores t" al eralului Franco,n

icivil din

intr-un

. ln acelagi an, Philby a fost "recrutat" de, gitre M:1.:6. Secret dq lnformalii al Marii Britanii. ATest lucru a fost ugurat gi de faptul cd tatdl sdu era pTieten Cu--ir SGward Menzies, geful acestui serviciu. in anul 1941, Harold Philby a fost numit e .qeful Sectlei

anul 1939, a lui

ad

F ffiIfif'me.ite -lffii?elimbiiubitDim'a

gg11[rasplggijn anul 1945, Philby a fost distins cu Qrdinul lmperiuluiexceptionate" in timpul

toate tumea

pe.,t- i.*etigenl6'i[iT[EiuEii6Ei6, vorbitorfermecdtor,

razffi*-

a

o ascensrune

coroanei britanice"

la in anul 1945, Kim Philby este.lrimis sub lstanbul. Printre altele, la lstanbul, Philby s-a fdrd urmd. unor soioni enqlezi in Turkestanul atin n anul 1949, Philby a fost trimis ca d dintre M.l.-6 si arii Britanii Ia Washinqton, ca ofiter de C.l.A. ln aceasti calitate, Philby a avut acces neingrddit la o mare

clTffiie de informatiisiactiuniale C.l.A. si F.B.l.. gAndite si implementate in comun de cdtre seryigiile de spionaj americane sibritanicg impotriva lumii comuniste in si a fostei U.R.S.S. in speci americaniin decriptare au rr n anul 1951, ex I cifrul rusesc .S. Unul din acegti decriptori care lucrau americani, pe nume Meredith Gardener, i-a ardtat lui Kim Philby cele descoperite. Era vorba de Maclean. si Burqes, din .lRglg.ggg_dg_lg Cambridge", prieteni apropiati ai lui Philby.,.Ca atare,-K.lG.B. a fost alarmat iar cei doi inalti tanii, in realitate ai serv. Aceasta a fost o

lovitur