flori fisa bucegi natura 2000

7/23/2019 Flori Fisa Bucegi Natura 2000

1/50

Flori Fia Bucegi Sit Natura 2000

0065 P Aconitum lycoctonum ssp. vulparia Fr denumire popular

0066 P Aconitum toxicum Fr denumire popular


2/50

0067 P Aegopodium podagraria Piciorul caprei, laba ursului

Originara din Europa si Asia, Aegopodiumpodagraria este o planta perena si face partedin familia Umbelliferae (Apiaceae), fiindinrudita cu morcovul. Denumirea populara

este cea de piciorul-caprei.Varietatea cultivata a plantei este numitaAegopodium podagraria variegatumdatorita frunzelor variegate, marmorate,colorate in alb si verde. Nu depasesteinaltimea de 20 cm si este cultivata ca si

planta ornamentala, datorita aspectuluifrunzelor fiind folosita pentru delimitareastraturilor cu flori sau ca planta de bordura.

Florile albe, grupate sub forma de umbele si foarte asemanatoare cu cele ale morcovului, aparprin mai-iunie

0068 P Alliaria petiolata Usturoia

Usturoia are nlimea obinuit de 30-85cm, tulpina fiindu-i vertical, ramificatspre vrf. Pe ea se inser frunzele mari,triunghiular reniforme (n form de rinichi)spre baz i cordate (n form de inim)spre vrf, toate avnd limbul ascuit apicali dinat pe margini. Frunzele bazale suntlung peiolate, n timp ce spre vrf aproapec sunt sesile (fr codi).Planta poart n vrful tulpinii, flori mici,cu petale cruciforme i albe, aranjate nraceme (vezi inflorescene), din care sedezvolt ealonat silicve rigide inoduroaseFrunzele usturoiei, cnd sunt frecate,

degaj un miros asemntor usturoiului. Aceast aroma este sesizabil i prin gust. Frunzele suntcomestibile, plcute la gust, aromate.


3/50

0069 P Anacamptis pyramidalis Bujor

Perioada de nflorire constatat n teren:mai - iunie.Rdcinile tuberizate suntntregi, globuloase.Tepalele sunt libere,aproape egale ca lungime. Forma este

oblong-ovat sau ovat-lanceolat, celelaterale externe patente sunt acute, celelalteconivente. Labelul este plan, pintenat, culungime ntre 4 i 7 mm, adnc 3-lobat, la

baz pe faa superioar cu 2 lameleproeminente, paralele, glbui pn lapurpurii. Lobii labelului sunt ovai, obtuzi,egali ca lungime sau cel median puin maiscurt .

0070 P Anemone ranunculoides Floarea patelui, pti

Este o floare solitar cu tulpina aerianneramificat i o tulpin subteran de tipulrizom, care d natere la tulpinile aerieneneramificate. La baza acestei plante segsesc 3 bractee sesile (fr peiol), caresunt palmat-sectate. n ceea ce privetefloarea, aceasta este hermafrodit(bisexuat) cu simetrie actinomorf sauradiar, prezentnd un nveli simplu.

Perigonul este petaloid alctuit din 5 tepalelibere (dialitepal); androceul florii estedialistemon, fiind alctuit din numeroasestamine libere. Gineceul este apocarp, aflatn poziie superioar fa de receptacul icompus din numeroase carpele libere, care

dau natere la fructul "polinucul".


4/50

0071 P Angelica sylvestris Angelina, iarba ingerilor, angelica de pdure

Angelica-de-padure este o planta raspanditain regiunile din nordul Europei, mai ales invaile muntilor Alpi si Apenini, la altitudinide pana la 3000 m. Este cunoscuta si cu

numele de angelica-salbatica, face parte dinfamilia Apiaceae si are denumireastiintifica de Angelica sylvestris.Angelica-de-padure este o planta perenasau bienala, ce are radacina ramificata,maronie la exterior, carnoasa si alba lainterior, tulpina inalta de pana la 2 m,frunzele de culoare verde cu marginiledintate, florile adunate cate 20-30 ininflorescente de forma unor umbrelegalbene-verzui. Polenizarea este realizata

de albine deoarece florile plantei suntfoarte dulci, parfumate si bogate in polen.Fructele plantei sunt maronii, in forma deachene ce au pe suprafata exteriora catevacoaste vizibile si in interior seminte.Perioada de inflorire a plantei este in lunileiunie-august, iar inmultirea se realizeaza

prin seminte.Planta se aseamana putin cu angelica-adevarata care are denumirea stiintifica de

Angelica archangelica si cu o alta planta otravitoare numita cucuta sau Conium maculatum, deaceea trebuie mare atentie in momentul in care se recolteaza aceasta planta deoarece ar putea fiusor confundata.De la angelica-de-padure se folosesc frunzele si radacina care contin taninuri,derivati cumarinici, pentadecenoico, acizi aromatici, rasini si alte componente ceea ce face caaceste parti ale plantei sa aiba proprietati terapeutice si aromatice. Mirosul lor este aromat, gustulacrisor si putin picant. Frunzele se recolteaza la sfarsitul primaverii inainte ca planta sainfloreasca, se pun la uscat intr-un loc uscat, racoros, la umbra si se depoziteaza in saci de hartiesau panza. Radacina se colecteaza in prima luna de toamna, se curata, se taie bucatele, se usuca

bine intr-un loc uscat si bine aerisit si se pastreaza in brocane de sticla inchise ermetic.

0072 P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa Fr denumire popular

Este o subspecie mezofil ce prefer staiunilesemiumbrite sau luminate, aprnd pecmpurile delapiezuri mpreun cu Carex humilis Leiss,

printre tufe de Sorbus dacica Borbas.Subspecia este endemit pentru Romnia


5/50

0073 P Arctium tomentosum Lipan, laptuc, brusture

n pmnt are un rizom vertical, ce secontinu cu o rdcin pivotant crnoas ;

tulpina nalt pn la 2 m este ramificat iproas, poart frunze dispuse altern deculoare verde pe faa superioar, cenuiutomentoase pe cea inferioar. Frunzele,inferioare sunt foarte mari, peiolate, culimbul rotunjit la baz i cu margineantreag, frunzele superioare sunt dedimensiuni din ce n ce mai mici spre vrf.Florile pentamere, tubulare, de culoare

purpurie, sunt dispuse n capituleglobuloase, nconjurate de bractei

ncovoiate la vrf n form de crlig;fructul este o achen.

Locurile de cretere. Este o specie erbacee bianual, foarte rspndit n ara noastr, prin locurivirane, pe ling garduri i la marginea pdurilor. nflorete n pe-rioada august-septembrie. Sentlnete de la cmpie pn n zona montan, n ntreaga ar.Se utilizeaz numai rdcinile (Radix Bardanae) recoltate fie nainte de nflorire, primvaratimpuriu (martie-aprilie) n al doilea an de vegetaie, fie toamna (octombrie-noiembrie) la plantelede un an, deoarece peste var rdcina este lemnoas i seac. Principii active: cantiti mari(40%) de insulin, acid palmitic, stearic, sitosterol i stigmasterol, ulei volatil, vitamine dincomplexul B, acid cafeic i o substan cu aciune antimicrobian, sruri de potasiu etc.Aciune farmacologic. Coleretic, diuretic i hipo-glicemiant; are i proprietiantifurunculoase. Extern : stimuleaz creterea prului, astringent i antiseptic.ntrebuinri. n diabet-ceaiul de brusture are nsuirea de a scdea zahrul din snge. Este diuretici diaforetic (provoac transpiraie) la hepato-renali, stimulnd funciile renale i cutanate. nacnee, furunculoz, eczeme i alte boli ale pielii ; n bolile de ficat, reduce calculii biliari ; ncreterea prului, fiertura de rdcin de brusture se folosete singur sau asociat cu rdcin deurzic i frunze de mesteacn. O dat pe sptmn, dup splarea i cltirea prului sefricioneaz pielea capului cu aceast fiertur, la care se adaug i o lingur de oet. n acnee,eczem uscat, pe tenurile seboreice (grase) prin aplicare de comprese.Preparare i utilizare. Intern, 2 linguri de rdcin mrunit la 500 ml ap clocotit ; se fierbe 2minute la foc sczut, apoi se ia vasul de pe foc, se acoper i se las 15 minute. Lichidul cldu se

bea n 34 reprize n decursul unei zile.Alt procedeu : se las la macerat timp de 30-60 minute 3-4 linguri de rdcin mrunit ntr-unlitru de ap clocotit, iar dup filtrare prin vat i ndulcire se bea n cursul unei zile. n cazuldiabeticilor ceaiul se ndulcete cu zaharin sau ciclamat de sodiu.Tratamente din tradiiile populare. Frunzele crude se puneau pe rni. buboaie, uime, scurte,umflturi, plituri; se mai puneau pe cap contra junghiurilor. Cnd pielea ardea ca focul, se

punea frunza verde pe piele. La bolnavul de lingoare i puneau frunz de brusclan pe cap s-itreac rutatea. Mamele i oblojeau copiii cu frunze de brustur, unse cu unt, dup ce-i scoteaudin scldtoare. Decoctul din rdcin se bea contra bolilor venerice i erupiilor de piele, sesplau cu el la rahii. Smna bine pisat se punea n rachiu de drojdie sau n ap nenceput i se

bea, n mai multe rnduri, contra boorogelii. La nateri grele, se fierbea brusture, se strecura

zeama, se punea zahr i se ddea lehuzei, apoi bea 3 zile ceai de romani.Etimologia denumirii. Arctium deriv de la cuvntul grecesc arktosurs, fcnd referire la fructulsu epos, asemntor cu blana zbrlit a ursului. Lappa ar rezulta din grecescul Lapsa mcri,


6/50

sau din cuvntul celtic Lapp = mn, adic fructele de brusture se prind de mbrcminte i delna oilor ca o mn.

0074 P Asarum europaeum Pochivnic, popilnic, piperul lupului

Popilnicul, sau piperul-lupului, ficea,

njitnic, pipru, piperni, trierei, tulipin,buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruian-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor,lingura-popii, este o plant european

peren, nalt de 10-15 cm. Are un rizomlung i trtor, cu pozitie oblic sauorizontal. Frunzele sunt lung peiolate, nform de rinichi, late de aproximativ 10cm. Sunt prevzute cu trei lobi, fiecaredintre acetia avnd marginea delimitat denc trei lobi mai mici, rotunjii. Peiolul i

limbul frunzei sunt proase. Florile sunt deculoare albastru deschis, cu diametrul cuprins ntre 2,5 i 4 cm. Pedunculul floral este pros.Fructele sunt nucule pubescente.Planta nflorete prin n lunile de primvar. n Romnia, vegeteaz n pduri, tufiuri umbroasemontane i subalpine din Munii Carpai i, deoarece este o plant monument al naturii, esteocrotit prin lege.Este o plant medicinal, folosit la prepararea de ceaiuri expectorante.

0077 P Bupleurum falcatum Urechelni falcat

Anticelulitic


7/50

0078 P Caltha palustris Calcea calului

Caltha palustris este o specie spontan,peren ierboas, hidrofil, nalt de 20-55cm, cu frunze crnoase, reniforme, fin

crenate pe margini, a cror peiol este lungla frunzele bazale, n timp ce n etajul foliarsuperior acesta lipsete.Florile sunt mari, constituite din 5 tepalegalbene-aurii. Staminele sunt numeroaseavnd o dispoziie spiralat. Fructul, lacalcea calului, este o folicul.Planta este specific locurilor cu exces deumiditate (mlatini, maluri de praie, bli)de la es pn n zona subalpin. Florileapar n aprilie iunie Astzi calcea calului

se mai utilizeaz foarte rar n fitoterapie.Att indicaiile de odinioar, ct i cele alefitoterapiilor actuale, se refer la o abordare

precaut, ocazional i n cantiti mici aspeciei. Cei mai muli fitoterapeuiconsider azi c, sub aspect oficinal, acest

plant prezint mai multe dezavantaje dect avantaje.Rizomul, dar i partea aerian de la calcea calulu, are proprieti laxative sau purgative, n funciede sensibilitatea individual, fr s produc crampe.Caltha laetha se mai folosete ca adjuvant n constipaiile asociate cu retenie hidric, atunci cndacestea apar pe un fond nervos.Rizomii uscai, dac se utilizeaz, se prepar sub form de decoct (o linguri la o can).

0079 P Cardamine amara Scuipatul cucului


8/50

0080 P Cardamine impatiens Rjnica, iarba mei

0081 P Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis Fr denumire popular


9/50

0082 P Carduus kerneri Spin, scai ghimpos, ghimpe, ciulin

Plant erbacee cu tulpina i frunzelespinoase, cu flori roii, care crete pe locurinecultivate

0083 P Carex chordorrhiza Fr denumire popular

Planta peren care se poate identifica peterenuri umede, mlastini.


10/50

0085 P Centaurea pinnatifida Albastrele de munte

Tulpina de obicei nalt pn la 25 cm, cu unsingur capitul mare la vrf, cu flori albastre-azurii, cele din centru tubuloase, adesea btndn roiatic, iar cele de pe margini cu ligule

ntinse, adnc i elegant spintecate n cte cincidiviziuni nguste, ascuite. Involucrul esteglobulos, nvelit pe dinafar de frunzioarestrns alipite i acoperite cu marginile una pealta, tivite pe margini cu cte o dungi latneagr i cu numeroi dini nguti, deasemenea negri. Frunzele ngrmdite la baza

tulpinii snt alungite, avnd de obicei pe margini civa dini mari (uneori adnc spintecate) i pedos acoperite cu o psl de peri argintii. Pant din familia Compositoe.nflorete n iulie-august.Crete prin pajitile nsorite de pe brne. Rspndirea n ar: munii Carpai

0086 P Cerastium transsilvanicum Fr denumire popular

Planta perena, endemic carpatic

0087 P Chrysosplenium alternifolium Splina


11/50

0088 P Clinopodium vulgare Fr denumire popular

Planta aromatica, folosita in industria farmaceuticaare efect antibacterian

0089 P Corydalis cava Brebenel

Brebenelul este o plant ierboas, de 10-30 cm, cutulpina vertical i glabr, care nflorete

primvara. La noi, se ntlnesc mai des trei forme.Toate speciile de brebenel nfloresc primvara naprilie-mai, sau chiar n martie, dac iarna a fost

blnd. Extractele de brebenel pot fi utilizate n

agricultura ecologic, ca insecticide i nematocidenaturale. Aceste efecte se datoreaz coridalineidin compoziia brebenelului, care prezint efecteanestezice asupra nevertebratelor, n special alarvelor, viermilor i a nematozilor.Brebenelul, indiferent de specie prezint valoare

oficinal, dar ca o consecin a toxicitii seutilizeaz restrns n fitoterapie. n schimb,culturile de brebenei, pot asigura substane activede mare valoare industriei framaceutice.


12/50

0090 P Crocus banaticus Brndusa, ofrnel

Plant erbacee cu frunze liniare, cu florile albastre- liliachii

0092 P Dactylorhiza fuchsii Orhidee de munte


13/50

0093 P Dactylorhiza maculata Scultoare, iarba sarpelui, mna Maicii Domnului

Planta erbacee raspandita la noi in tara inpoienile de munte din zona VaiiTeleajenului. In scop terapeutic sefoloseste planta intreaga, dar efect

afrodisiac au in special tuberculii,recoltata in prima jumatate a lunii iunie.Afrodisiaca, stimuleaza apetitul sexual,este considerata Viagra, romanesca,vasodilatatoare genitala, stimuleazaactivitatea gonadelor si secretiahormonilor sexuali si implicit de excitarea sistemului nervos, combate impotenta,frigiditatea.

0094 P Daphne blagayana Iedera alb

Specie de arbust trtor sau agatator, cufrunze verzi stralucitoare si cu flori mici,galbene-verzui, adesea cultivat ca planta

decorativa (Hedera helix).Iedera alba =arbust cu tulpina ntinsa pe pamnt, cufrunze pieloase si cu flori albe-galbui,aglomerate n capitule (Daphne

blagayana)IEDERA ALBA - DAPHNEBLAGAYANAPlanta este un arbust piticcu inaltimea de 15 - 35 cm. Tulpinile sunttaratoaresau erecte, ramurile au frunzenumai in varf. Frunzele sunt alungit -elipticesau ovate, stralucitoare. Florile suntadunate intr-o inflorescenta (capitul)

demarimea unui pumn si sunt de culoarealba - galbuie. Infloreste in aprilie-mai.Vegeteaza in luminisurile unor paduri de foioase sauconifere, pe povarnisuri pietroase si pe barnele stancoase din regiunea montana si subalpina a


14/50

muntilor Bucegi, Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia. Popular i se mai spune: blagaiana, floare deSf. Ana, ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege

0095 P Dianthus spiculifolius Garofia alb de stnci sau Barba ungurului

Garofia alb de stnci prezint numeroase

tulpini gingae, care formeaz plcuristufoase. Frunzele sunt nguste i ascuite,ca firul de iarb. Ele sunt aezate n perechii sunt mai ngrmdite la baza tulpinii. Lacaptul tulpinii crete cte o floare deculoare alb-lptos sau palid-roz. Florilesunt foarte plcut mirositoare. Caliciul estengust i lunguie, cu 2-4 solzi i 5 petalefoarte spintecate n numeroase diviziunifine, subiri, rsfrnte de obicei n jos.Garofia alb de stnci nflorete n lunile

iulie-august.n Romnia, garofia alb destnci crete n munii Carpai (Rodnei), pestnci calcaroase, mai des n etajul

subalpin i n cel montan (Este plant endemic pentru Carpaii Romniei).

0096 P Doronicum carpaticum Galbinel de munte

Este o plant cu flori din familiaAsteraceae, ordinul Doronicum, care cretedoar n munii Carpai i Balcani. Tulpinaare 200400 mm nlime, se termin n

partea superioar cu un singur capitul marede 3060 mm diametru, n centru cu undisc de flori tubuloase galbene, iar pemargini cu un cerc de flori cu ligule lungi,ntinse i nguste, tot de culoare galbene-aurii.Frunzele de pe tulpin nu au codie, suntovale, cu baza adncit i mbrieaz

tulpina. Cele de la baza tulpinii suntnumeroase, au codie lungi, cu form deinim i sunt regulat dinate pe margini i

cu periori mici. Glbinelul de munte nflorete n lunile iunie-august.n Romnia, glbinelul demunte crete pe stncile i bolovniurile din munii Carpaii Orientali i Meridionali, mai ales

prin vi, vlcele, hornuri umbroase i stncoase.


15/50

0097 P Draba haynaldii Fr denumire popular

0098 P Eritrichium nanum ssp. Jankae Ochiul sarpelui , flmnzica

Eritrichium nanum (denumire popularochiul arpelui) este o plant rar, cu

populaii srace, care se ntlnete pestncriile i bolovniurile calcaroaseexpuse la soare din etajul alpin i subalpinSe ntlnete n Alpi Centrali i de Sud i nCarpaii de S-E .


16/50

0101 P Gentiana frigida Ghinurica

Este o plant scund cu flori din familia

Gentianaceae, genul Gentiana. Tulpina are2080 mm nlime, la vrf se gsesc una-dou flori cu corola n form de cup, de 30

35 mm, pe margini are cinci dini scuri.Corola este de culoare alb-glbuie,transparent, cu cinci dungi albastresplcite pe interior. Adesea corola este

presrat cu puncte albastre mai nchise laculooare. Ghinurica nflorete n lunileiulie-august.Frunzele cresc n perechi, sunt alungite i

rotunjite la vrf. La baza tulpinii frunzelesunt mpreunate n cte o teac, vizibilumflat la frunzele de sus. n Romnia,

ghinurica crete n munii Rodnei, Bucegi, Fgraului, prin locuri stncoase i ierboase.

0102 P Gentiana punctata Geniana

Gentiana este o planta vivace, inalta de 20-60 cm, cu o tulpina dreapta, cilindrica, slabmuchiata, neramificata, glabra si goala lainterior. In pamant are un rizom lung dincare pornesc numeroase radacini. Frunzelesunt mari, ovale, opuse, sesile, cu 5 nervuri

proeminente, iar cele de la baza petiolate.La subsuara frunzelor se gasesc florile, deculoare galben deschis si cu puncte brune.Petalele in numar de 5 sunt unite intre ele,formand un tub lung. Infloreste in lunileiulie-septembrie. Creste pe stanci si prin

pasunile alpine.n scopuri medicinale,rizomii si radacinile se usuca imediat duparecoltare. Ei se aseaza in straturi subtiri,

intr-un puternic curent de aer, la soare sau incaperi aerisite. Rizomii si radacinile mai groase sedespica, iar cele lungi se scurteaza. Uscare artificiala se face la o temperatura de 40-60 grade C.Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Radacina de gentiana se foloseste

pentru stimularea poftei de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria de lichioruri.Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea rezistentei organismului.


17/50

0104 P Hepatica transsilvanica Crucea voinicului

Este o plant ierboas, peren, relativmrunt (7-25 cm), care prezint un rizom

bine dezvoltat n sol, cu multe rdcini.este o specie asemntoare poplnicului

iepuresc (Hepatica nobilis)

0105 P Heracleum palmatum Brnca ursului

Este o specie de plante din familia(Apiaceae), numele plantei provine de laforma asemntoare a frunzelor cu labaursului. Planta este peren fiind rspnditn Europa, unde se poate ntlni n pduri.Este o plant care prefer zonele montanei submontane de la noi din ar, undecrete pe malul praielor i n locurileumede i nisipoase. Ajunge nalt de pnla 2 metri, are florile albe i frunzele mari,adnc crestate. Are un miros specific, foartearomat i uor neptor, care esteinconfundabil. De la Brnca-ursului sefolosesc, de regul, florile i seminele,

precum i rdcina. Planta medicinalBrnca ursului denumit i ginseng romnesc[1] are o serie de proprieti terapeutice ce o faceutilizabil n tratamentul multor afeciuni. Planta este cunoscut ca remediu natural i ca

afrodiziac n tratamentul problemelor ginecologice i de fertilitate.Brnca ursului este recomandat, de asemenea, la mbuntirea digestiei, reglarea cicluluimenstrual, n tratamentul impotenei, infertilitii, epilepsiei i frigiditii.


18/50

0106 P Hesperis matronalis ssp. moniliformis Fr denumire popular

Planta superioara, endemica si rara. Poate fiintalnita in valea Jepilor

0107 P Laricifomes officinalis Fr denumire popular


19/50

0109 P Leontodon croceus ssp. Rilaensis Fr denumire popular

0110 P Leucanthemum vulgare Margarete

Sunt flori de cmp, care pot fi ntlnitefrecvent pe puni i pajiti.Margareta esteo plant peren cu tulpina ierboas, care

poate atinge o nlime ntre 30 - 60 cm.Are o tulpin neramificat care prezint pe

seciune transversal muchii. Frunzele suntlobate dinat, i nu sunt aezate perechi petulpin. Petalele sunt albe, aezate pe unsingur rnd. Florile, mai ales cnd ncep svestejeasc, au un miros neplcut.


20/50

0111 P Linaria alpina Linaria de munte

Plant din familia Scrophilnriaceae, cutulpini culcate, ridicate numai la vrf, cunumeroi lstari frunzoi, care se trsc

printre bolovanii grohotiului. Frunzele

aezate cte trei-patru la acelai nivel, njurul tulpinii, snt nguste, ascuite, de unverde-albstrui i brumate. Florile sntalctuite din dou buze i un pinten lung isubire, de culoare violet, cu o ridicturgalben-portocalie n mijloc. Buzasuperioar este spintecat n dou diviziunirsfrnte napoi, cea inferioar cu treicrestturi adnci. nflorete n iulie.Este foarte rar i se gsete numai pegrohotiuri calcaroase.

Rspndirea n ar: munii Bucegi (Grohotiu, Guanu), Piatra Craiului (Moara Dracului,Ceardacu Stanciului).Linaria de munte este una dintre primele plante care se instaleaz pe grohotiurile mobile. Ea esteconsiderata aadar ca plant pionier, contribuind prin tulpinile i rdcinile ei ntinse printre

bolovanii grohotiului la fixarea acestuia i la crearea de condiii mai prielnice pentru instalareaulterioar a altor plante.

0113 P Nigritella nigra ssp. nigra Sngele voinicului

Este o planta perena care are in pamant 2-5tuberculi comprimati si divizati, din care

pornesc radacinile. Tulpina este ierboasa,dreapta si inalta de 8-20 cm. Frunzele au oforma lineara, inguste, alungite si orientate insus. Culoarea lor este de un verde inchis pe fatasuperioara si un verde mai palid pe fatainterioara. Tulpina poarta terminal oinflorescenta de forma oval globuloasa, formatadin numeroase flori de culoare rosu-purpuriuinchis spre negricios. Ele raspandesc in jur un

parfum puternic, frumos mirositor, asemanator

celui de vanilie. Infloreste din iunie pana inseptembrie. Planta este inalnita in etajulsubalpin. Se mai numeste musucel.Aspectul frumos al florii si parfumul suav aufacut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pemulte plaiuri de munte ea a disparut definitiv, ingeneral fiind o specie rara, care, in Romania,este declarata monument al naturii. In Europaeste raspandita in Alpi, Pirinei, Apenini, Balcanisi Carpati.


21/50

0114 P Onobrychis montana ssp. transsilvanica Sparceta de munte

Este o plant din familia Leguminoaselor.Florile au cu codie scurte i sunt grupatentr-un spic la vrful tulpinii. Ele auculoarea roie-violet, cu vinioare mai

ntunecate. Florile se asemn cu cele defasole sau de mazre. Sparceta de muntenflorete n lunile iunie-iulie. Florile (la felca toate florile din familia leguminoaselor)au o structura deosebit i prezint osimetrie numai fa de un plan vertical. Elesunt formate dintr-un caliciu cu cinci diniinegali i din cinci petale. O petal, numitvexil sau stindard, este situat deasupra,spre vrf, i este mult mai lit, adeseatirbit. Alte dou petale laterale sunt mai

nguste, ele sunt numite aripi. Celealte doupetale sunt aezate la baz i sunt lipite cumarginea lor inferioar, formnd mpreuno singur pies n form de luntre, numitcaren. n Romnia se gsete n locuriierboase i stncoase, uscate, nsorite, peroci calcaroase. Endemism pentru Carpaiidin Romnia.

0115 P Orchis morio untul vacii, Poroinic

Specie de orhidee Este frecventa n fneelemontane i nflorete primvara. Florile, deculoare purpuriu-violacee, sunt grupatentr-un spic terminal, n pmnt are doituberculi.


22/50

0116 P Papaver alpinum Mac de munte

Plant din familia Papaveraceoe, cunumeroase tulpini nalte de 615 cm,

proase, lipsite de frunze, la vrf cu cte o

floare cu patru petale late, galbene i uncaliciu cu peri ntunecai. Frunzele, aezatenumai la baza tulpinii, snt adnc spintecaten diviziuni de l5 mm lime. nfloreten iulie-august. Crete prin grohotiuri i

pietriuri calcaroase.

0120 P Ranunculus carpaticus Galbenele de munte

Ranunculus carpaticus crete pe terenurislab acide, n pduri de molid i amestec defag i molid sau la marginea acestora,ntlnindu-se relativ frecvent n etajulforestier montan. Este o plant endemic


23/50

0125 P Achillea oxyloba ssp. schurii Coada oricelului

Este o plant erbacee, peren, din familiaAsteraceae, cu frunze penate, proase iflori albe sau trandafirii, originar din

Europa i din vestul Asiei. Este ntlnit dincmpie pn n regiunile subalpine.Numele generic de Achillea provine de laAhile, eroul legendar al rzboiului troian,care a descoperit planta i a folosit-o pentrutratarea rnilor soldailor Coada oriceluluireprezint un remediu natural n tratareamultor afeciuni: boli ale stomacului,hemoroizi, dureri menstruale, boli devezic, anorexie, osteoporoz, reumatism,nervozitate, boli intestinale, tuse, chisturi

ovariene, mncrimi vaginale, oxiuri,gastrit.Aciunea terapeutic se bazeaz pe

proprietile acestei plante: regenerator deesuturi, dezinfectant, expectorant,antiinflamator, calmant gastric, decongestivhemoroidal.

0126 P Aconitum moldavicum Fr denumire popular

Specie rar, endemic, ocrotit, deosebit de toxica


24/50

0129 P Allium ursinum Leurda

Leurda (usturoiul salbatic) este o plantaperena, care creste in umezeala padurilor,in locuri umbroase. Are radacinaasemanatoare unei cepe si tulpini inalte de

15 pana la 40 cm, care poarta frunze mari,stralucitoare, de forma ascutita si culoareverde, proaspat[. Din aprilie pana in iunieare flori albe, caracterizate de o aroma deusturoi. Planta are seminte negre si seinmulteste prin polenizare.Leurda nu necesita cultivare, are nevoiedoar de o locatie umbroasa, preferabil subcopaci, si va creste singura. Se dezvolta celmai bine in soluri umede, desi seacomodeaza si acolo unde solul este foarte

umed doar iarna. Cand are conditii propice va forma un adevarat covor si poate fi destul deinvaziva, avand tendinta de a se raspandi peste tot. Leurda incepe sa se dezvolte de la mijlocul

pana la sfarsitul iernii, infloreste primavara si moare in mijlocul verii, ceea ce permite altor plantesa creasca in acelasi spatiu.

0130 P Anemone nemorosa Floarea patelui alb

Este o planta ierboasa perena, originara dinEuropa si face parte din familiaRanunculaceae. Infloreste primavaradevreme, in paduri si pe margini de liziere,de la campie si pana la munte. O intalnimcu precadere in zonele cu sol umed dardrenat, usor acid. Se intinde in palcuri pezone mari si poate fi usor recunoscuta dupaflorile albe si dupa frunzele impartite in treisegmente. Este o planta de talie mica, abiaatinge 10-15 cm inaltime. Tulpina esteneramificata si pe ea, sub floare, se gaseste

un cerc (involucru) format din 3 bractee.Ce este interesant la aceasta planta estefaptul ca nu are petale adevarate, ceea ce

noi am fi tentati sa numim petale fiind de fapt sepale modificate. Acest aspect il intalnim si la alteanemone. Florile se deschid la soare, dar la caderea noptii si in zilele ploioase se inchid. Rizomiise gasesc la mica adancime in pamant. La inceputul verii planta intra in repaus dar va reapare dinrizomi in primavara urmatoare.


25/50

0131 P Angelica archangelica Angelica , antonic, bucini, cucut mare

Plant erbacee cu rizom gros, napiform, dincare pornesc rdcini adventive lungi. Tulpina

robust, cilindric, striat fin (pn la 300 cm).Frunze mari, lungi (6090 cm), cu teac mare,umflat i striat. Flori albverzui, grupate numbele mari, globuloase. Fructe diacheneelipsoidale. Rspndire: spontan n etajulmontan i subalpin. Prefer locuri umede istncoase.

0132 P Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis Romania de munte

Tulpinile sunt de obicei mai multe la un loc iau pn la 150 mm nlime. Tulpina poart lavrf cte un capitul mrior care are n centru undisc de flori tubuloase galbene iar pe marginiligule albe, ntinse n stea i tirbite la vrf (cudoi diniori). Romania de munte nflorete nlunile iunie-august. Involucrul este format dinnumeroase frunze mici nguste, care se acoperuna pe alta. Aceste frunze sunt tivite pe marginicu o dung neagr. Frunzele ngrmdite la bazatulpinii au codiele lungi i sunt spintecate ndiviziuni nguste, de-o parte i alta a axului. n

Romnia crete prin punile pietroase i pe bolovniurile din Munii Carpai.

0133 P Aquilegia transsilvanica Cldrua alpin

Numele genului provine de la cornetele cu nectar,din spatele florii, al caror aspect e asemanatorghearelor unei acvile. Este o planta toxica(contine acid cianhidric), are utilizari inhomeopatie: astringenta, diuretica, sudorifica etc.Petalele sunt transformate in cornete nectarifere,cele ce par a fi petale fiind, de fapt, sepale

petaloide. Dispozitia aparte a sepalelor a facut caplanta sa se mai numeasca in engleza si Granny-s bonnet, unde, numele ei comun este Columbine.


26/50

0134 P Arnica montana Cujda, carul zeilor

Crete n regiunile de munte, mpodobindpunile cu florile ei galbene-aurii. Poporul omai numete podbal de munte, carul-pdurilor,cujd sau carul-znelor. De la aceast plant se

folosesc. ncepnd cu secolul al VI-lea, a fostutilizat pentru proprietile sale calmante nAmerica de Nord, Germania i Rusia.[4] Eleconin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici,substane colorante de natur carotinoidic.Din florile acestei plante se prepar un ceaicare se folosete sub form de gargar nlaringit.Mai ales din florile de arnic se prepar o

tinctur care, diluat cu ap, n proporie de 10-20 g la 100 g ap, se utilizeaz ca pansament,antiseptic i cicatrizant al rnilor. n amestec cu ap de plumb aceast tinctur are proprietatea de

a decongestiona umflturile i loviturile.

0135 P Asperula capitata Snziene de munte

Sanzienele, flori mici, galbene-aurii, cu patrupetale aszate in forma de cruce, cu miros dulce-imbatator, asemanator cu cel al fanului proaspatcosit sau al mierii de albine, cresc de la campie

pana sus, la munte, la altitudinea de 2.500 de metri.Se pot vedea in covor galben, ca o ploaie de stele,

pe coastele insorite, pajisti aride, fanete, poieni,lanuri de grau, margini de padure, drumuri si caiferate.In scop terapeutic, se recolteaza doar varfurileinflorite ale tulpinilor, pe toata perioada infloririi,din iunie si pana in septembrie. Desi florile desanziene au fost folosite ca remediu natural de sutede ani in tratamentul bolilor de ficat, areumatismului, a bolilor tiroidiene, renale sinervoase, oamenii de stiinta n-au tratat-o, panaacum, cu atentia care poate i s-ar fi cuvenit, de

aceea in jurul acestei flori pluteste inca un oarecemister.Intern, sanzienele se administreaza sub forma deinfuzie, macerat, tinctura si pulbere, toate acestea

putandu-se prepara in casa. Infuzia se prepara din doua lingurite de planta uscata peste care setoarna o cana de apa fierbinte. Se acopera vasul si se lasa la infuzat doua minute dupa care sestrecoara. In caz de nervozitate, epilepsie, isterie, litiaze, impotenta se beau cate doua, trei cani deceai pe zi. Pentru cancer la limba, laringe, piele si organe genitale se beau cata patru, sase cani deinfuzie pe zi.In caz de afectiuni renale si ale vezicii urinare, nefrite cronice, pielonefrite, insuficienta renala,cancer renal si genital si la bolnavii carora li s-a extirpat un rinichi, se poate bea o infuzie din

amestec in parti egale, de sanziene, urzica moarta si splinuta. Sunt recomandate trei, patru cani deceai pe zi care se bea cu inghitituri mici si rare, pe parcursul a 10, 15 minute.


27/50

0136 P Astragalus australis Unghia gii

Are flori alb-liliachii, se gsete n arealerestrnse exclusiv n Munii Bucegi, frs se mai ntlneasc n alte zone aleTerrei. In scopuri medicinale se colecteaz

ntreaga plant, cu rdcini i psti, lanceputul fructificrii (august-septembrie).Se folosete, dup uscare, sub form dedecoct pentru eliminarea limbricilor,calmarea durerilor pulmonare sau digestivei n hernie.n utilizare extern, unghia gii fiart nlapte calmeaz eritemele pielii produse deiritaii sau arsuri solare, mai ales eritemulfesier al bebeluilor.Unghia gii nu a fost ndeajuns cercetat i

valorificat din punct de vedere farmaceutic, rmnnd o "Cenreas" a rudei sale asiatice.

0139 P Campanula glomerata Clopotei , ciucure

Planta perne robusta, formeaza o tufa compactade 15-20 cm, deasupra careia infloresc pe tije de40-60 cm inaltime, florile albastru intens spre

purpuriu.


28/50

0140 P Cardamine glanduligera Breaban, creasta cocoului

Breabnul este o plant ierboas, care sedezvolt dintr-un rizom orizontal, lung,subire, solzos. Tulpina scund (7-25 cm),

lipsit de frunze bazale, poart spre parteasuperioar trei frunze scurt peiolate,compuse, dispuse verticilat (la acelai nivelal tulpinii). Fiecare frunz, este compusdin trei foliole lanceolate, de culoare verde-intens, neunite la baz.Foliolele la breaban sunt crenat-serate pe

margini, cea din mijloc, purtnd la baz oglandul mic .

0141 P Cardamine pratensis Scuipatul cucului, spumeal

Cardamine pratensis este o specie de 10-50(60) cm nlime, cu frunzele bazale penatei dispuse n rozet Cnd frunzele bazaleintr mai mult timp n contact cu solulumed, de la subioara lor (locul de inseriela tulpin) se propag muguri din care se

poate genera o nou plant (nmulirevegetativ).Florile, la aceast specie de stupitulcucului, sunt violete, mai rar roz sau albe


29/50

0142 P Cardaminopsis neglecta Frigurele

Endemism carpatic

0143 P Carduus personata Ciulinele mare


30/50

0146 P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum Cornu de munte

Are tulpinile culcate la baz, mai sus securbeaz i apoi se ndreapt n sus.Frunzele sunt scurte, ovale, ascuite.

Frunzele au forma de vrf de lance. Florilecresc cte trei-cinci la vrful tulpinii. Ele auform de clopot alb. Au cte cinci petalealbe cu dungi subiri strvezii. Florile lavrf sunt uor tirbite i rsfrnte spreexterior.Periori mici i dei apar pe parteasuperioar a tulpinii i pe codiele florilor.Cornuul nflorete n iulie i n august. nRomnia se gsete n munii Carpai iApuseni prin locuri ierboase, puni,

grohotiuri ierboase.

0147 P Chelidonium majus Rostopasc

Cunoscut i sub denumirea popular de

iarb de negis au negelari, este o planterbacee uor de recunoscut dup latexul deculoare galben care n contact cu aerul se

brunific. Frunzele sunt simple, alterne,nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cusimetrie radial), bisexuate, de culoaregalben, grupate n umbele simple.nflorete din aprilie pn n septembrie.Fructul este o capsul.


31/50

0148 P Circaea lutetiana Fr denumire popular

0149 P Conioselinum tataricum Fr denumire popular

Crete n Europa de Nord Central, de Esti, n Asia. creste in padurile montane,tufriuri i zonele inundabile. Flori dinaugust pn n septembrie. Protejate prinlege

0150 P Corydalis solida Brebenel liliachiu

Corydalis solida se asemn mult cuCorydalis bulbosa, de care se deosebeteprin foliole frunzelor, care sunt adncdivizate, dar unite la baz i rotunjite sprevrf . Acest brebenel, are florile roz sauliliachii, tulpinile sale purtnd dou frunzemultiplu divizate


32/50

0151 P Crocus vernus ssp. vernus Brndue de munte

0152 P Dactylorhiza incarnata Orhidee de munte incarnata

Specie de orhidee slbatic


33/50

0153 P Dactylorhiza sambucina Orhidee galbena, Iris

Specie de orhidee. Genul Dactylorhiza estecel mai bine reprezentat in flora MuntilorTrotusului; dar numeroasele specii sunt

destul de greu de determinat din cauzaposibilelor hibridari dintre ele.Numele genului este dat de forma rdacinii,asemenea unei maini (dactyl + rhiza).Determinantul speciei (sambucina) provinede la mirosul de soc pe care il emana.Alte caracteristici: corola este vag trilobata,cu marginea dantelata, iar sepalele sunterecte, cea mediana fiind orientata sprecasca corolei; frunzele sunt fara pete.Culoarea comuna este cea galben.

0154 P Dianthus glacialis ssp. gelidus Gheaa roz


34/50

0155 P Dianthus tenuifolius Garofia de munte

Garofia de munte are tulpini subiri care potavea i 300 mm. Adesea formeaz tufe. Lacaptul superior al tulpinii se gsete cte una-

patru flori cu diametrul de circa 15-25 mmcare are cinci petale n stea de un rou-purpuriu. Petalele sunt dinate i lite la vrf,cu periori. Caliciul este ngust, tubulos,acoperit cu civa solzi bruni, ascuii la vrf.Garofia de munte nflorete n lunile iunie-iulie.Frunzele sunt nguste, aezate n perechi; celede la baza tulpinii sunt mai numeroase i

ierboase. n Romnia crete prin locurile ierboase i stncoase din munii Carpai i Apuseni.Garofia de munte este o plant endemic pentru Carpai.

0156 P Draba fladnizensis Flmnzica (fladnizensis)

Specie cu nume cunoscut ca flamanzicaarctic . Se poate gsi in Alasca, si emisferanordic.

0160 P Gentiana bulgarica Limba cucului

Limba cucului este o plant scund, avnd onlime de pn la 150 mm. Tulpina sa estedes ramificat. Ramurile au de obiceiaproape aceeai nlime, au flori de culoarealbastr-violet care au codie lungi. Florile aul020 mm lungime, cu corola tubuloas, pemargine avnd cinci diviziuni. Caliciul arecinci dini ascuii, nguti, ceva mai lungidect tubul corolei. Frunzele plantei cresc n

perechi; cele de la baz sunt rotunjite i auform de limb. Frunzele superioare sunt mai

ascuite. Limba cucului nflorete n lunileaugust septembrie. n Romnia, limbacucului crete prin puni, pe brnele din munii Bucegi, Piatra Craiului.


35/50

0161 P Gentiana lutea Ghinura galben

Ghinura galben este o plant robust.Tulpina poate avea i un metru nlime.Florile sunt mari i de culoare galben.

Ele stau n buchete dese la subsuoaraperechilor de frunze ca nite couleeaflate n partea superioar a tulpinii.Corola are tubul scurt i 5-6 diviziunilungi. Ghinura galben nflorete nlunile iulie-august.Frunzele verzi-albstrui sunt mari,eliptice, late, aezate n perechi. Ele au 5-7 nervuri puternice. Este o plantmedicinal: rdcina sa lung i foartegroas este utilizat n farmacie, datorit

proprietilor sale digestive i tonice.Ghinura galben recoltat n toamnaanului III de viaa este folosit ca plantmedicinal sau la producerea unui rachiuamar folosit ca aperitiv. Se recolteaz cu

plugul fr corman, rdcinile sedecolteaz cu secerea.Ghinura galben se recomand la gastritahipoacid, tulburrile dispeptice.Stimuleaz intens secreiile salivare igastrice; este antihelmintic; colerectic-colagog, antimalaric, antipiretic. nRomnia, ghinura galben crete nmunii Carpai pe grohotiuri i pecoastele nsorite ierboase, uneori i nzonele de pdure, n flora spontan.Planta este declarat monument alnaturii.

0162 P Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum Fr denumire popular

Planta de gradina, teras, ornamental


36/50

0163 P Helleborus purpurascens Spanz

Spnzul este o plant n ntregimetoxic care crete prin pduri inflorete primvara devreme.Este o

plant ierboas, ea are sepalele verzi,

pe spate de culoare roie. Petalelespnzului sunt transformate n cornetenectarifere.Frunzele sunt pedate, palmat sectate,mari i late, n numr de dou la baza

plantei.Florile au petale, uneori foarte mici,transformate n nectarine, staminenumeroase, ovare superioarenumeroase, rar hermafrodite, dispuse ninflorescene cimoase sau racemoase;

nveliul floral cu foliole persistente,verzi, sau pe partea inferioar roiatice,

pieloase. Spnzul comun, Helleboruspurpurascens, crete n pdurile de fagi molid, de la altitudinea de 300 metri,n interiorul arcului carpatic i de la500 - 600 metri n rest. Deoarece este o

plant calcicol, nu de dezvolt pepmnturile acide sau pe pmnturilescheletice, dar apare n jurul stncilor .Rizomul de spnz este utilizat nindustria farmaceutic, nproducerea unor medicamente

pentru bolile de inim si cancer.

0164 P Heracleum carpaticum Crucea pmantului, brnca ursului,

Crucea-pamantului invadeaza asezarilerurale si urbane. Se poate sa fi fostintrodusa ca o planta ornamentala datoritainaltimii sale impresionante si a florilor

sale albe ca zapada. Nu numai ca amenintaplantele indigene dar este cunoscuta si caun pericol pentru sanatatea oamenilor. Seva

bruta a plantei contine compusifotosensibilizanti, care pot cauza arsuriserioase cand sunt ajung pe pielea expusa lasoare. Parcurile, rezervatiile naturale,orasele, comunele si gradinile publicecolabreaza pentru a eradica crucea-

pamantului. Proprietarii de case suntincurajati sa faca la fel, dar sunt sfatuiti sa

fie foarte atenti cand indeparteaza din gradina aceasta planta invaziv.


37/50

0165 P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu Brnca-ursului

Sphondylium ssp. Transsilvanicu este ospecie de plante din familia (Apiaceae),numele plantei provine de la formaasemntoare a frunzelor cu laba ursului.

Planta este peren fiind rspndit nEuropa, unde se poate ntlni n pduri.Este o plant care prefer zonele montanei submontane de la noi din ar, undecrete pe malul praielor i n locurileumede i nisipoase. Ajunge nalt de pnla 2 metri, are florile albe i frunzele mari,adnc crestate. Are un miros specific, foartearomat i uor neptor, care esteinconfundabil. De la Brnca-ursului sefolosesc, de regul, florile i seminele,

precum i rdcina.

0169 P Leontopodium alpinum Floarea de colt, floarea reginei

Planta este lnat-tomentoas, nalt de 5 -20 cm, cu inflorescene compuse dincapitule, nconjurate de numeroase bracteelungi, alb - argintii, lnos proase. Dacn Romnia planta ajunge doar pn lanlimea de maximum 20 cm, ea poate

crete n alte ri pn la 50 - 80 cm.Inflorescena este mbrcat cu frunzeproase, unele mai mari, altele mai mici icare iau forma unei stelue.Aceasta esteformat pn la zece inflorescene cunumeroase i minuscule flori, ncadrate de5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dauntregului ansamblu nfiarea unei flori.Planta este acoperit cu peri catifelai,argintii, ce i confer o elegan deosebit.Perioada de nflorire este iulie august.

Crete n muni calcaroi n pajiti de peversani abrupi i nsorii sau pe stnci. La noi crete n Munii Carpai, fiind declarat monumental naturii din 1933 i ocrotit. Floarea reginei poate fi ntlnit n Munii Maramureului i Munii


38/50

Rodnei, Obcinele Bucovinei, Raru, Ceahlu, Ciuca, Munii Bucegi, Fgra, Cozia i Retezat.n afara spaiului romnesc, floarea reginei nfrumuseeaz zone din Abruzzi, Alpi, Balcani,Carpai, Pirinei, dar i din Asia Central i de Est.

0170 P Ligularia glauca Curechi

Plant erbacee din familia compozeelor, cu florigalbene-aurii i cu fructe achene prevzute cu peri(Ligularia glauca). Lat. colic(u)lus (= cauliculus).

0171 P Lonicera xylosteum asian Honeysuckle, madreselva pelosa.

Originar din Europa, Caucazi si Siberia;creste la marginea padurilor de foioase, dela campie pana la 1600 m altitudine.Prefera locuri calde si calcaroase, asociatcu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare,Prunus padus si Rubus idaeus. arbust,

ramificat de la baza, dens, erect; ramurisubtiri la inceput pubescente, apoi glabre.Scoarta galben-verde pana la gri-bruna.Frunze simple, 6 cm lungime, marginiintregi, pubescente pe ambele fete, pe

partea superioara verde inchis, pe ceainferioara verde mai deschis; frunzeletoamna au o culoare verde-galben; petiolscurt. Flori monoice si hermafrodite, panala 2 cm, bilabiate, alb-galbene, grupate cate

doua. Infloreste in mai-iunie, dupa infrunzire. Fruct baca, rosu aprins, contine 4 seminte,

veninoase.


39/50

0173 P Nigritella nigra ssp. rubra Sngele voinicului, musucel

Este o planta perena care are in pamant 2-5tuberculi comprimati si divizati, din care

pornesc radacinile. Tulpina este ierboasa,dreapta si inalta de 8-20 cm. Frunzele au oforma lineara, inguste, alungite si orientatein sus. Culoarea lor este de un verde inchis

pe fata superioara si un verde mai palid pefata interioara. Tulpina poarta terminal oinflorescenta de forma oval globuloasa,formata din numeroase flori de culoarerosu-purpuriu inchis spre negricios. Eleraspandesc in jur un parfum puternic,frumos mirositor, asemanator celui de

vanilie. Infloreste din iunie pana inseptembrie. Planta este inalnita in etajul

subalpin. Se mai numeste musucel.Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pemulte plaiuri de munte ea a disparut definitiv, in general fiind o specie rara, care, in Romania, estedeclarata monument al naturii. In Europa este raspandita in Alpi, Pirinei, Apenini, Balcani siCarpati. Apartine familiei Orchidaceae (Orhidee)

0174 P Orchis militaris bujor, bujorei, bujorel, gemnari, poranic,poranic,poroinic, poronic, scultoare, untul-vacii, vtmtoare

Specie de orhidee salbatica


40/50

0175 P Orchis ustulata bujor, bujorei, bujorel, gemnari, poranic,poranic,poroinic, poronic, scultoare, untul-vacii, vtmtoare

Specie de orhidee salbatic

0176 P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha Mac de munte subspeciegalben

Mac galben de munte, specie endemicaromaneasca, creste pe vrfurile inalte.


41/50

0180 P Ranunculus thora Piciorul cocoului

Se utilizeaza ca a plante ornamentale, sefolosesc: n parcuri i grdini (stncrii,

bazine, acvarii); n aer liber (pe malulapelor); ca flori tiate; la ghivece, ca plantede apartament. Runculus este un gen foartecomun care cuprinde cteva sute de speciispontane.

0181 P Rosa pendulina Mceul de munte

Macesul de padure crete pn la 1m

nlime si are flori de obicei solitare saugrupate cte 25 de 4-5 cm, de culoareroz-purpurie sau violacee.nflorete din mai pn n iulie, uneorichiar n august. Fructele sunt lunguiee,elipsoidale, de cea 2,5 cm lungime.Mceul de munte prezint importan

pentru bogia foarte mare a frunzelor salen vitamina C.


42/50

0186 P Saxifraga carpatica Iarba surzilor

Tulpina este dreapt, de 50-200 mm,ramificat spre vrf. Ramurile sunt arcuiten sus i au cte 2-5 flori cu petale albe saualb-glbui aezate n stea. Uneori petalele

prezint puncte roii. nflorete n lunileiunie-august. Frunzele de la baza tulpiniistau aezate unele peste altele n rozeterotunde, alipite de stnci. Au culoareaverde-cenuiu sau albstrui. Frunzele auform de limb, sunt scoroase i pemargini au dini mruni i ascuii. Diniisunt orientai drept nainte, suntcartilaginoi la vrf i acoperii cu o crustsubire de calcar. Se mai gsesc i rozetefr tulpini, izolate. n Romnia se gsete

pe stncile calcaroase din munii Carpai.

0187 P Saxifraga demissa Saxifraga Bucegilor

Specie endemica


43/50

0188 P Scabiosa lucida ssp. barbata Sipica, muscata dracului

0191 P Symphytum cordatum Brusture negru

Are frunzele cordate si flori de culoaregalben-pal. Creste prin paduri si tufisuri pe

soluri bogate n humus, in regiuneamontana. Este un endemism carpatic.


44/50

0193 P Thlaspi dacicum Pungua

0194 P Traunsteinera globosa Specie de orhidee salbatic


45/50

0195 P Trollius europaeus Bulbuc de munte

Este o plant peren cu flori din familiaRanunculaceae. Este specie protejat nBulgaria.Are tulpina mare, de 100 - 600 mm

nlime. La vrful tulpinii este o singurfloare mare ca o mciulie, cu 30 mmdiametru. Floarea este format din 10sepale nghesuite, aproape rotunde. Florilesunt galbene-verziu galbene-auriu i au nexterior vinioare verzi. nflorete n lunilemai-iulie.Frunzele au culoarea verde ntunecat, adncspintecate n 3-5 pri, cu segmente trifide,dinate pe margini. Frunzele de la bazatulpinii au codiele mai lungi. Fruct

folicul. Se gsete n Romnia n muniiCarpai i Apuseni, din zona de pdure

pn n zona alpin, prin puni, poieni,brne, n locuri umede.

0196 P Viola dacica Unghia psrii


46/50

0197 P Viola tricolor Panselua, trei frati ptai

Este o floare slbatic de origineeuropean, care crete n toate

anotimpurile. Panselua este o plant dedimensiuni mici, care crete pe tulpin,atinge cel mult 15 cm n nlime, cu floricare au un diametru de aproximativ 1.5 cm.Crete pe pajiti i n regiuni pustii, maiales pe pmnt acid sau neutru. De regulcrete n locuri parial umbroase inflorete din aprilie pn n septembrie.Florile pot fi purpurii, albastre, galbene saualbe.

0200 P Saxifraga cernua Floare de ghea

0201 P Saxifraga mutata ssp. demissa Floare de ghea


47/50

0202 P Senecio abrotanifolius ssp. carpathicus Fr denumire popular

Apartinand familiei Asteraceae, este unul dintrecele mai bogate genuri si cuprinde peste 1000 despecii de plante cu forme si caracteristici foarte

variate. Acestea pot fi anuale sau perene,cataratoare, arbusti sau arbori, terestre sauacvatice; unele pot avea tuberculi.In Romania creste in zonele stancoase unreprezentant al acestui gen, Senecioabrotanifolius ssp. Carpathicus.

0203 P Soldanella hungarica ssp. hungarica Degetru


48/50

0205 P Tanacetum corymbosum Margareta salbatic

0206 P Thalictrum alpinumRutior


49/50

0207 P Thymus comosus Cimbrior

Cimbriorul a fost denumit antibioticulsracului datorit multiplelor sale

proprieti:

- expectorante, antiseptice pulmonare iintestinale, antiastmatice, sudorifice,antitusive;- hepatoprotectoare, colagoge, coleretice,carminative, stomahice, antidiareice,antispastice, antihelmintice;- antimicotic superactiv;- diuretice, diaforetice, uor depurative,stimulatoare ale funciilor rinichilor;- antihemoragice, hemostatice;- sedative ale sistemului nervos;

- vulnerare, puternic antiseptice extern,bactericide, antivirale, dezinfectante;- stimulente generale, tonice locale,reconfortante;Cimbriorul prezint urmtoarele

aciuni specifice:- efect curativ n laringite, traheite, grip, bronite, infecii respiratorii i tuse convulsiv,tuberculoz (datorit uleiului eteric);- stimuleaz funciile hepatice (secreia bilei de ctre ficat i contraciile vezicii biliare) i pofta demncare la anemici i are rol n dischinezie biliar, enterocolite, enterite, dureri de stomac,dispepsii nervoase, crampe abdominale, constipaie, aerofagie, meteorism intestinal, hemoragiiinterne, hemoroizi;- reumatism, artrite, sciatic, scleroz n plci;-nevroz astenic, neurastenie, stri de oboseal, depresie psihic, migrene, apatie, convalescen,anemie, stri de slbiciune, epilepsie, paralizie;- stimularea memoriei;- inflamaii ale snilor, dureri menstruale, spasme ale organelor genitale;- eliminarea viermilor intestinali (ascaridioz, oxiuraz) datorit timolului din ulei;- alcoolism;- ulceraii tegumentare, rni, furuncule, abcese, arsuri, panariiu

0208 P Trisetum macrotrichum Fr denumire popular

Poate fi intalnit pe langa Cheile Znoagei, Urilori Ialomiei, i n Munii Cocora


50/50

0209 P Veronica baumgartenii Veronica, oprlia

Este cel mai variat gen din familia deplante nfloritoare Plantaginaceae, cuaproximativ 500 de specii.

0210 P Viola reichenbachiana Violete

flori fisa bucegi natura 2000

Documents