Lucrare de seminar la

Mutații în cateheza actuală

Prof. Coordonator: Student:

Pr. lect. dr. Vasile Crețu FLOREA Ştefan- Eugen

anul I; Master Pastoraţie şi viaţă

liturgică

Bucureşti, 2015

Cuprins

pag.

Cuprins.............................................................................................................................................1

Date biografice şi convingerile religioase ale Dr. Pavel Chirilă......................................................2

Conceptul de Spital crestin..............................................................................................................4

Fundaţia Christiana.........................................................................................................................7

Fundaţia Irina..................................................................................................................................7

Clinica Nera.....................................................................................................................................8

Curriculum Vitae – Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă.........................................................................10

Bibliografie....................................................................................................................................13

1

Medicul Pavel Chirilă – propovăduitorul medicinei crestine

Date biografice şi convingerile religioase ale Dr. Pavel Chirilă

S-a născut în 1946, la Slatina Nera -Caraş Severin- într-o familie de oameni credincioşi, care au

făcut ani grei de închisoare în timpul bolşevicilor. El este doctorul fără de arginţi care le vorbeşte

bolnavilor despre leacul puternic al rugăciunii, medicul care ştie să alunge boala din trup prin

vindecarea sufletului şi împăcarea cu Dumnezeu. Este doctor în ştiinţe medicale, medic primar de

medicină internă, profesor de „bioetică laică şi creştină”, prodecan al Facultatii de Teologie din

Craiova, specialist în fitoterapie şi homeopatie, creator al conceptului de medicină creştină, autor de

cărţi şi tratate medicale, fondator al primului spital social din România şi al unui aşezământ de îngrijiri

paleative pentru bolnavi incurabili, ziditor de biserici şi a două mânăstiri de maici. A salvat multe vieţi

şi a renăscut speranţe, fără a-şi aroga făţiş nici un merit. La clinica lui de terapii alternative din

Voluntari, aproape de Bucureşti, se înghesuie zilnic zeci de oameni veniţi din toată ţara: bătrâni, copii,

săraci lipiţi ori proprietari de imperii, analfabeţi sau profesori universitari. Cei mai mulţi vin la el după

ce au încercat inutil toate căile medicinei clasice şi, din păcate, se află într-un stadiu avansat al bolilor

care le macină trupul. La sfârşitul fiecărui consult, după ce le recomandă tratamentul, îi priveşte în

ochi şi le pune mereu aceeaşi întrebare: „Cum staţi cu biserica, cu credinţa?”.

Era încă un copil când a descoperit în biblioteca părinţilor săi o carte ciudată, care avea să-i

rânduiască destinul. Se numea, simplu, „Rugăciunea”, şi era scrisă de Alexis Carrel, un medic celebru,

laureat al Premiului Nobel pentru medicină în anul 1912. Era primul medic care vorbea despre puterea

vindecătoare a rugăciunii. Mai târziu, în primii ani ai carierei sale de medic, Pavel Chirilă avea să afle,

cu o mare dezamăgire, că tot ceea ce învăţase în facultate nu îi era întotdeauna de folos, că în spatele

diferitelor boli se ascund cauze neînţelese, faţă de care actul pur medical pare să fie total neputincios,

ba uneori chiar fatal. „Cum să nu te pună pe gânduri drama unor oameni care mor sub ochii tăi, prin

şoc anafilactic la algocalmin sau ampicilină? Ori când vezi un bolnav foarte grav care, după tot ce-ai

învăţat la şcoală, ar trebui să moară, ori el se vindecă, în timp ce altul, cu o boală banală, moare în

câteva zile? Experienţele astea mi-au adus cel mai greu sentiment de neputinţă. Am înţeles atunci că

doar ştiinţa medicală, raţiunea şi aparatura de laborator nu sunt suficiente; că medicina se ocupă de

trupul bolnavului, dar niciodată şi de sufletul lui; că trebuie să mă îndrept cu smerenie şi în alte

direcţii, rânduite după legi care sunt mai presus de noi. Aşa s-a născut conceptul de medicină

creştină”.

Dumnezeu a vrut ca, in jurul varstei de 30 de ani, sa lucreze la Spitalul de Urgenţă din

Bucuresti. Ca orice nou-venit, a fost repartizat intr-o sectie mai puţin dorită: la tentative de sinucidere.

2

In seara de 4 martie 1977 medicul Pavel Chirilă era de gardă. Veneau răniţi cu sutele, unii dintre ei

aproape muribunzi. Saloanele şi coridoarele erau pline, medicii abia puteau face faţă, erau într-o

agitaţie continuă. Acolo, la Spitalul de Urgenţă, a lucrat aproape un an, la secţia pentru cei cu tentative

de sinucidere. Zilnic veneau cam câte zece asemenea pacienţi. El îi lua în primire, îi interna, îi

supraveghea, le prescria un tratament sau, dacă era cazul, îi trimitea la sala de operaţie. Apoi, după ce

îi punea pe picioare, îşi găsea timp să le afle necazul, lucru ciudat într-un spital unde „sinucigaşii” erau

doar nişte alienaţi amărâţi, care nu meritau decât dispreţ şi poate un pic de milă. El a înţeles atunci că

actul sinucigaş e încărcat de semnificaţii complicate, misterioase, întunecate, iar dacă nu încerci să

înţelegi şi să vindeci sufletul unui astfel de om, el va repeta gestul şi poate atunci nu va mai da greş.

Cazurile întâlnite acolo, destine tulburătoare, i-au deschis o nouă perspectivă asupra vieţii. L-

au făcut să-şi pună întrebări fundamentale, care până atunci nu îl preocupau. Astfel, a căutat în toată

Sf. Scriptură şi a găsit trei cazuri de sinucidere: două în Vechiul Testament şi unul în Noul Testament-

cel al lui Iuda. Toate trei sunt consecinţe a actului de trădare. Graniţa dintre viaţă şi moarte era foarte

vizibilă, chiar şi din afara celui care se afla pe ea, a celui care voise să-şi curme zilele într-un gest

disperat, pe care, cel mai adesea, îl regreta.

Având nevoie de argumente pentru credinţa sa a început să cerceteze istoria creştinismului.

Aşa a aflat că noi, ortodocşii, n-am schimbat nimic din cele statornicite de Hristos, întâi direct, apoi

prin Biserica Sa, în primul mileniu. Pentru el a fost argumentul fundamental să rămână ortodox şi să se

străduiască să traiescă ortodoxia. Ulterior a găsit la teologul rus Paul Evdokimov o frază frumoasă, în

care spunea cam aşa: "Sunt bucuros că mă rog ca Sfântul Ioan Gură de Aur şi că Sfântul Ioan Gură de

Aur se ruga aşa cum mă rog eu". Aceasta continuitate este pentru el necesară şi suficientă, ca să nu-şi

schimbe credinţa niciodată. Când începuse să studieze Sfânta Scriptură, cu creionul în mâna a observat

însă că există multe versete cu conţinut medical. Atunci şi-a propus să facă un studiu, să extragă toate

acele fraze, să le aşeze pe temele mari ale medicinei şi să le facă un comentariu ştiinţific, la care să se

adauge şi un comentariu teologic, scris de un teolog, respectiv de părintele Mihai Valică. Această

muncă, pe care a început-o mult înainte de 1989, a durat zece ani. Cartea a apărut în 1991, cu titlul

"Meditaţie la medicina biblică". Această carte îşi propusese să diminueze numărul avorturilor în

România, să fie mai puţini copii abandonaţi, medicii să acorde mai multă atenţie fiecărui bolnav, să

crească numărul operelor de caritate etc.; însă nu s-a întâmplat deloc aşa.

În decursul vieţii sale a stat de vorbă cu marii duhovnici ai ţării noastre: părintele Sofian

Boghiu, părintele Ilarion Argatu, părintele Ioanichie Bălan, părintele Iustin Parvu, părintele Arsenie

Papacioc, părintele Adrian Făgeţeanu. Cuvintele lor l-au întărit, mai ales atunci când, abia intrat în

Biserică, au început să se abată necazuri grave asupra sa. “Există astfel de încercări pentru toţi cei

care vor să trăiască în Biserică şi este şi risc de sminteală. Îţi trebuie un duhovnic bun, care să te

ajute să înţelegi că necazurile sunt examenul tău personal, că Dumnezeu îl lasă pe diavol să te

3

ispitească, pentru a-ţi vedea credinţa. Dar Dumnezeu nu permite niciodată să ţi se dea mai mult decât

poţi duce”.

Este militant împotriva educaţiei sexuale în şcoli şi a reuşit prin intermediul asociaţiei

Christiana să stopeze introducerea acelor manuale; este împotriva conceptului de eutanasie pasivă- act

normativ în Europa, spunând că abandonul terapeutic nu trebuie să înceteze atâta timp cât bolnavul

trăieşte. Despre homosexualitate este de părere că sunt “legi antiumane şi anticreştine” şi pe bună

dreptate spune că “ţăranul român nu a fost prin tradiţie homosexual”. În activitatea sa a avut pacienţi

homosexuali dar mărturiseşte că nu a avut nici un resentiment faţă de ei, având chiar o profundă

compasiune dorind să-i ajute în problemele lor de sănătate. Se publică chiar o carte la editura sa -

“Bolile homosexualilor” în care arăta la ce probleme sunt supuse persoanele cu orientări homosexuale.

Intenţia nu a fost să discrediteze acest stil de viaţă a lor ci dorea să-i ajute. Prefaţează şi cartea scrisă de

Virgiliu Gheorghe “Faţa nevăzută a homosexualităţii” apărută tot la editura Christiana.

Conceptul de Spital creştin

Actul medical este unul eclesial, pentru că în bolnav suferă Hristos, şi în medic lucrează

Hristos. Dacă adaugi că în preot dezleagă Hristos, avem deja o biserică într-un loc unde se face

medicină creştină. Căci Hristos spune: "Unde sunt adunaţi doi sau trei în numele Meu, acolo sunt şi Eu

în mijlocul lor"1. Chiar când bolnavul nu crede, medicul creştin este dator să ajungă la scânteia de

divinitate din el - pentru că ea există în fiecare om şi este indestructibilă. Dacă reuşeşte, atunci actul

său va fi şi unul eclesial, şi mai uşor tămăduitor.

“Până nu demult, mă rugam doar eu pentru bolnavii mei, însă acum câţiva ani, am deschis o

capelă pe lângă clinica noastră, cu binecuvântarea Patriarhiei. Am angajat un preot care, pe lângă

faptul că le asigura asistenta spirituală pacienţilor, în fiecare zi ia numele de botez ale bolnavilor din

registrul nostru de consultaţii şi se roagă pentru ei. Mărturisesc că de când facem asta, bolnavii pe

care i-am avut sub tratament au evoluat mult mai bine, s-au însănătoşit mai repede, au prins curaj, au

avut alt tonus, fără să ştie că se roagă cineva pentru ei. Iar la spitalul pentru bolnavi de cancer "Sf.

Irina" schimbările sunt şi mai spectaculoase. Am văzut acolo întoarceri neaşteptate la credinţă,

convertiri sau reveniri la ortodoxie, pe patul de moarte. Peste 95% dintre oamenii internaţi la noi s-au

împăcat cu Dumnezeu, s-au spovedit şi s-au împărtăşit pentru prima dată în viaţa lor” spune doctorul

Chirilă. Pentru o vindecare miraculoasă trebuie multă, foarte multă credinţă, iar primul pas este

iertarea vrăjmaşilor, să nu porţi în tine nicio urmă de rău, de ură sau resentiment. Apoi, trebuie să-ţi

înţelegi boala, să o accepţi, cum spun Sfinţii Părinţi, ca pe o lecţie, ca pe o pedagogie divină, pentru că

orice suferinţă a omului este spre mântuirea sa. A avut mai mulţi pacienţi care au respectat toţi paşii

aceştia şi au reuşit. “Îţi trebuie linişte sufletească, îţi trebuie măcar un pic de singurătate, ca să te poţi

întoarce cu smerenie şi sinceritate spre fiinţa ta, ca să poţi ierta tot răul din lume, ca să te poţi uita

1 Matei 18, 20.4

apoi spre cer ca un copil nevinovat”. El are conştiinţa că nu doctorul vindecă pe bolnav, ci Dumnezeu.

Există un verset în Scriptură care spune: «Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!». Un terapeut creştin

lucrează ca un preot. Dacă el este vindecat şi curat, atunci harul lui Dumnezeu lucrează prin el şi se

răspândeşte în jurul lui ca o mireasmă.

Pentru medicul creştin este inacceptabil, ba chiar păcat, să practice acte medicale care pentru

medicina oficială par “fireşti”: avortul, planning-ul familial, experienţele pe embrion, eutanasia etc.

Doctorul este un personaj biblic. În Vechiul Testament este menţionat şi ni se cere să-l tratăm cu

cinste. În Noul Testament i se cere doctorului să fie plin de smerenie, căci numele îi este menţionat o

singură dată: când nu a reuşit să vindece femeia cu scurgere de sânge. Medicul creştin nu depune

jurăminte laice şi pentru salvarea sufletului şi trupului unui bolnav înfrunta legislaţia civilă.

Spitalul creştin are în centru altarul, în jurul căruia medici, preoţi şi bolnavi descoperă sensul

suferinţei şi viaţa în Hristos. Sănătatea este în acelaşi timp şi o stare duhovnicească specială, care îţi

cere imperios, printr-un îndemn lăuntric, să-I mulţumeşti lui Dumnezeu in fiecare clipă pentru că eşti

sănătos. Boala sufletului este complexă; ea reprezintă, de fapt, necredinţa sau hotărârea sufletului de a

se depărta de Dumnezeu, cu tot ce decurge din aceasta. Exprimarea unui suflet bolnav se vădeşte în

trăirea unei vieţi vicioase. Avva Dorotei, citându-l pe Sfântul Vasile cel Mare, compara boala cu

întunericul, ea apărând acolo unde lipseşte lumina. Boală te ajuta să vezi că izvorul vieţii este

Dumnezeu.

Spitalul, ca instituţie, s-a născut în sânul Bisericii creştine; în Capadocia, Sfântul Vasile cel

Mare a fondat pentru prima dată în istorie o mănăstire - spital; apelativul “soră” folosit până astăzi în

spitale vine de acolo, căci bolnavii erau asistaţi de surorile religioase din mănăstire.

Iniţiativa construirii unui spital creştin, construirea lui, deschiderea şi funcţionarea lui se fac cu

binecuvântarea Bisericii.

Idei după care este condus un spital creştin:

- lucrătorii spitalului sunt membri activi ai Bisericii, creştini practicanţi;

- bolnavii sunt îngrijiţi în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos;

- există un program zilnic de rugăciune al întregului personal, atât colectiv, cât şi individual;

- preotul spitalului face parte din consiliul de conducere al spitalului şi din comisia de

disciplină;

- monahismul este implicat – conform unei lungi tradiţii ortodoxe- în îngrijirea bolnavilor;

- bolnavii asistaţi sunt pomeniţi la rugăciune pe numele lor;

- asistenţa spirituală: Sf. Liturghie, Sf. Maslu, citirea Psaltirii, acatiste, rugăciuni, spovedanie,

împărtăşanie;

- condiţiile sociale de spitalizare sunt egale pentru toţi bolnavii.

5

Pentru a oglindi cât mai bine diferenţele dintre o asociaţie filantropică creştină de o asociaţie filantropică necreştină, am alcătuit următorul tabe l2:

Criterii Asociaţia filantropică creştină Asociaţia filantropică necreştină

Numele nume de sfinţi; ex.: Vasiliada, Christiana, Agapia.

inspirat din numele fondatorului, din universul material; ex.: “O rază de lumină”; “Omenia”.

Membrii fondatori şi cei activi creştini pot fi oricare sau “nu contează ce sunt”

Conducătorul spitalului Hristos nu există

Textele biblice după care membrii spitalului se ghidează

“fără mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15, 5); “suntem slugi netrebnice pentru că am făcut cele ce eram datori să facem” (Luca 17, 10)

nu consideră Sfânta Scriptură o carte de căpătâi

Doctrina care stă la baza statutului

învăţătura Mântuitorului; doctrina şi morala Bisericii

principii umaniste areligioase

În numele cui se face vindecarea

Hristos Binele universal

Principii care guvernează întreaga lucrare

iubirea aproapelui; credinţa creştină; fraternitatea în Hristos.

binele universal; egalitate; drepturile omului; libertate; prietenie.

Însemne creştine există sunt excluse

Rugăciunea şi practicarea virtuţilor creştine

stânca pe care se zideşte lucrarea

nu le consideră demne de luat în seamă

Sediul socal şi duhovnicesc alasociaţiei

eclesial extraeclesial sau neeclesial

Binecuvântarea Bisericii este importantă nu este importantă

A vorbi bolnavilor sau săracilor despre Hristos

este o datorie creştinească şi un dar oferit celor în suferinţă

este considerat atentat la libertatea spirituală a bolnavilor

Bolnavul personaj biblic pe care Dumnezeu îl cercetează (Iov 2,

un caz medical oarecare

2 Tabel prezentat de Dr. Pavel Chirilă în lucrarea “Spitalul crestin- introducere în medicină pastorală”, Editura Christiana, 2009, pp. 72- 74.

6

5-6), îl mângâie (Ps. 40, 3), îl vindecă

Săracul personaj biblic căruia Dzeu îi ascultă plângerea (Iacov 5, 4), îi face dreptate şi moştenitor al Împărăţiei cerurilor

un caz social oarecare

Convertirea sau revenirea unui bolnav sau sărac la creştinism

prilej de mare bucurie şi de a da slavă lui Dumnezeu

indiferentism religios

Fundaţia Christiana şi fundaţia Sfântă Irina

a. Fundaţia Christiana

Visa că poate într-o zi ar putea să zidească un spital pentru oamenii amărâţi, un fel de

aşezământ medical şi ecleziastic, după modelul Sfântului Vasile cel Mare. Au mai trecut câţiva ani şi,

după căderea dictaturii, visul lui s-a împlinit: împreună cu Maria, soţia lui, şi în parteneriat cu

Ministerul Sănătăţii, a reuşit să întemeieze un spital creştin, cu 400 de locuri. Se numea „Aşezământul

Social Christiana”. Despre povestea tumultuoasă a acestui proiect s-au scris sute de pagini. „A fost

poate cel mai frumos capitol din viaţa mea. Totul funcţiona perfect, după doar şase luni, spitalul avea

dotări ca în occident, numai din donaţii. Am angajat cei mai buni şi cinstiţi medici, am adus duhovnici

care vizitau periodic bolnavii şi le citeau Psaltirea, am ridicat o biserică, o mânăstire, o şcoală

sanitară monahală, am trimis câteva maici să facă facultatea de medicină. Luam de pe stradă oameni

fără adăpost, cerşetori, orbi, invalizi, bătrâni singuri pe lume, şi îi îngrijeam. Totul a durat patru ani,

după care a început prăpădul”. A fost distrus pentru ca unor oficiali nu le prea placea mirosul de

tamaie care se dezvoltase in acel asezamant, pentru ca erau maicute care ingrijeau bolnavi si un preot

care se ingrijea de partea spirituala a bolnavilor.

a. Fundaţia Sfântă Irina

La capătul unui an de calvar, Pavel Chirilă fusese înfrânt. Aşezământul Christiana, visul lui cel

mai drag, a fost năruit. „Şi totuşi, din tot coşmarul ăsta, Dumnezeu a vrut să se întâmple un miracol,

întorcând tot răul în bine. Am luat-o din nou de la zero. Împreună cu soţia mea, am făcut un credit la

bancă, am cumpărat o bucăţică de teren în Voluntari şi am ridicat cu mâinile noastre un cabinet de

terapii alternative, unde consultam bolnavii, până aproape de miezul nopţii. Mai târziu, am construit o

capelă şi apoi un mic hospice pentru bolnavii de cancer în fază terminală.”

În 2007, destinul l-a pus din nou la o încercare cumplită: soţia lui, Maria, a murit în urma unui

atac de cord. Era şi ea medic, un alergolog de excepţie, a salvat şi ea multe vieţi şi a fost părtaşă la

7

toate reuşitele lui. Cele două fete au absolvit tot medicina. Cea mare trăieşte în Italia şi este deja o

mare specialistă în chirurgia mâinii. Cealaltă a rămas acasă şi are cabinet la clinica tatălui. Muncesc

amândoi acolo, de dimineaţă până noaptea, târziu. Este căsătorită şi are cinci copii.

Fondată în anul 1998 de către un grup de medici (cadre universitare, cercetători, rezidenţi şi

specialişti), Fundaţia „Sfânta Irina” are ca scop principal îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care sunt

bolnavi de cancer.

Fundaţia „Sfânta Irina” este ca o a doua familie pentru bolnavii de cancer, căci, odată întâlniţi

aceşti oameni minunaţi care au fondat-o, speranţa într-un viitor mai bun este redată celor aflaţi în

suferinţă.

Printre obiectivele fundaţiei, se numără:

• Reducerea discriminării la care sunt supuşi bolnavii de cancer aflaţi în stadiile avansate

ale bolii;

• Reducerea marginalizării familiilor bolnavilor;

• Degrevarea serviciilor medicale de oncologie.

În 2006, Fundaţia „Sfânta Irina” a construit Centrul de Îngrijiri Paleative „Sfânta Irina” pentru

a ajuta bolnavii de cancer în stadiu avansat, familia acestora şi comunitatea din care fac parte. În cadrul

acestui centru se acordă asistenţă medicală, socială, psihologică şi spirituală, atât bolnavilor, cât şi

familiilor acestora.

Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfânta Irina” este amplasat în oraşul Voluntari, la doar 2 km de

Bucureşti şi dispune de 37 de locuri (rezerve cu un pat sau două). În cei 8 ani de funcţionare de până

acum, în cadrul clinicii au fost asistaţi aproximativ 2.600 de bolnavi de cancer aflaţi în stadiu avansat.

Clinica Nera

A ajuns un doctor de renume, s-a impus în lupta cu cancerul şi a ales să ducă această luptă chiar

aici, acasă, la Slatina Nera. Doctorul a plănuit, astfel, să ridice aici prima clinică de recuperare

oncologică, pentru a reda speranţa de viaţă bolnavilor de cancer, cu predilecţie celor care au aflat că au

această boală. „Acesta este cel mai dificil moment, când află că au cancer. Acum au cea mai mare

nevoie de ajutor, nu în faza terminală. Ori noi tocmai asta dorim să-i învăţăm, să lupte cu boala“

explică doctorul Chirilă.

Centrul va fi destinat bolnavilor aflaţi în recuperare după tratamentele utilizate împotriva

cancerului. Lupta împotriva cancerului începe înainte ca această boală să invadeze organismul.

„Construim Clinica Nera pentru a-i asista pe cei care au trecut de primele tratamente pe drumul

înspre însănătoşire, cât şi pentru a-i ajuta să înveţe obiceiuri noi de viaţă, care să le anuleze

posibilitatea de recidivă. De asemenea, activitatea de cercetare care se va desfăşura în cadrul

centrului ne va fi de un real folos în a înţelege mai bine prin ce trec bolnavii de cancer şi cum putem

să-i ajutăm să trăiască”, a mai subliniat dr. Pavel Chirilă.

8

Motivul pentru care a ales această zonă a ţării pentru construcţia Clinicii nu este o pură

întâmplare. În primul rând este o zonă lipsită de poluarea urbană, apoi harta incidenţei cancerului

indică zona de Vest a ţării ca având cele mai mari valori de îmbolnăvire. Nu fără importanţă a fost şi

locaşul monastic de aici. La mănăstire sunt peste 62 de măicuţe, care ar dori să facă voluntariat în

clinică. Astfel că, 10 măicuţe sunt licenţiate în psihologie, 14 au calificarea de asistent medical şi două

au chiar doctoratul în medicină, se înţelege că doctorul Chirilă pune mare bază în ajutorul monahal.

Până în prezent, în România nu există nici un centru de recuperare oncologică

Clinica Nera va putea ajuta, să trăiască, peste 1.000 de bolnavi în fiecare an, în condiţiile în

care apar peste 2.000 de noi cazuri de cancer în fiecare an, România fiind printre fruntaşii Europei în

ceea ce priveşte mortalitatea în cazul cancerelor. Clinica va fi de tip rezidenţial, cu 42 de saloane

spaţioase şi confortabile, construite pe o structură arhitecturală şi funcţională de tip sanatorial. Fiecare

bolnav va fi găzduit cu grijă şi atenţie, într-un salon cu un singur pat, şi va beneficia de o cură de

recuperare de 14 zile. Proiectul Nera este un proiect al Fundaţiei „Sfânta Irina" care are, ca principal

obiectiv, construirea primului Centru de Recuperare Oncologică din România.

Proiectul Nera a obţinut o finanţare de la Uniunea Europeană, în valoare de 70% din totalul

costurilor de implementare a proiectului, cu condiţia ca restul de 30% să fie acoperit de Fundaţia

„Sfânta Irina" adica 1 000 000 de euro.

9

Curiculum Vitae – Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă3

Naţionalitate: roman.

Data şi locul naşterii: 04.09.1946, Slatina Nera, judeţul Caras Severin.

Starea civilă: văduv, având 2 copii.

Religia: ortodox.

Studii: Facultatea de Medicină Generală, Bucureşti.

Specializări: - medic primar boli interne.

-supraspecializare: fitoterapie, homeopatie.

Evoluţie profesională:

1971 - absolvirea Facultăţii de Medicină Generală, Bucureşti;

1971 - 1974: medic medicină generală la Circumscripţia sanitară rurală Movilă, judeţul Ialomiţa şi

Goldeni, judeţul Dâmboviţa.

1974 - 1976: medic medicină generală la Policlinica "Gh. Marinescu", Bucureşti.

1976 - 1985: Asistent universitar la Clinica Medicală a Spitalului de Urgenţă, Bucureşti.

1986 - 1990: medic cercetător principal gradul I la Institutul de Medicină Internă "N. Gh. Lupu" al

Academiei de Ştiinţe Medicale, Bucureşti.

1990 - 1996: medic director cercetător principal gradul I la Centrul de Medicină Socială

CHRISTIANA, Bucureşti.

1996 până în prezent: medic primar Centrul Medical NATURALIA.

1998: doctor în ştiinţe medicale

Titluri ştiinţifice: - doctor în ştiinţe medicale

- membru al Institutului Boiron - Lyon.

3 Preluat si completat de pe siteul http://www.sanatatesiviata.ro/alimentatie-sanatoasa/95-prof-dr-pavel-chirila/107-profesionistii-prof-dr-pavel-chirila-tvr-cultural-10-noiembrie-2008-46-minute .

10

Experienţă profesională:

- asistenta medicală de urgenţă;

- activitatea de cercetare;

- activitatea de învăţământ;

- practică clinică în domeniul terapiilor complemtare.

Cărţi, Studii : - autor şi coautor a 15 cărţi:

Manual de homeopatie, Dr. Gh. Bungeţianu, Dr. Pavel Chirilă, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983.

Caiet de diagnostice paralele, Dr. Pavel Chirilă, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983.

Îndreptar de terapie naturistă, Dr. Pavel Chirilă, Dr. Maria Chirilă, Ed. Sport - Turism, Bucureşti,

1985.

Tratament homeopatic - îndreptar de simptome şi semne, Dr. Maria Chirilă, Dr. Pavel Chirilă, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

Medicina naturistă - mic tratat terapeutic, sub redacţia Dr. Pavel Chirilă, Ed. Medicală, Bucureşti,

1987; ed. a II a Medicina naturistă - concept-diagnostic-tratament, sub redacţia Dr. Pavel Chirilă, Ed.

CHRISTIANA, Bucureşti, 1994.

Meditaţie la medicină biblică, Dr. Pavel Chirilă, Pr. M. Valică, Ed. Christiana, Bucureşti, 1992.

Meditation on biblical medicine, Dr. Pavel Chirilă, Pr. M. Valică, Ed. CHRISTIANA, Bucureşti, 1994.

Teza de doctorat "Contribuţii la studiul efectelor antimicrobiene ale unor extracte vegetale", Dr.

Pavel Chirilă, Bucureşti, 1998.

Bolnavul că victima...Răspunsul medicinii naturiste, Dr. Pavel Chirilă, Dr. Maria Chirilă, Dr.

Lavinia Chirilă, Biochim. Nicoleta Macovei, Biol. Elena Capetti, Ed. Christiana, Bucureşti, 2000.

Conceptul de medicină creştină, Dr. Pavel Chirilă, Ed. Christiana, 2001.

Principii de bioetică. O abordare ortodoxă, Dr. Pavel Chirilă, Ed. Christiana, 2008.

Vindecarea, Dr. Pavel Chirilă, Ed. Christiana, 2009.

Spitalul creştin. Introducere în medicină pastorală, Dr. Pavel Chirilă, Pr. Mihai Valică, Ed.

Christiana, 2009.

Psihologia în textele Sf. Scripturi, Dr. Pavel Chirilă, Ieromonah Teofan Munteanu, Ed. Christiana,

2012.

Nu hrăni cancerul, Dr. Pavel Chirilă, Pr. Mihail Adeodatus Ungureanu, Ed. Christiana, 2012.

Întâmplări din Biserică şi Spital, Dr. Pavel Chirilă, Răzvan Codrescu, Ed. Christiana, 2014.

Prevenirea Cancerului, Dr. Pavel Chirilă, Lect. Univ. Dr. George Popescu, Ed. Presa Universitară

Clujeana, 2014.

Schimburi de experienţă şi participări internaţionale:

1987 - o lună în Franţa la Institutul Boiron printr-un acord între Academia Romană şi CNRS.

11

1988 - Roma - membru fondator şi reprezentant pentru România al Organizaţiei Medicale

Homeopate Internaţionale .

1988 - Curs de fitoterapie - Facultatea de Farmacie Târgu Mureş.

1990, 1991, 1992 - Curs internaţional de Homeopatie la Viena, prin Societatea Austriacă de

Homeopatie.

1990, 1991, 1993, 1994, 1996, 1998 - Reuniunea anuală a Institutului Boiron - Lyon.

Activitatea socială:

Membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Filantropice Medical - Creştină CHRISTIANA, care

are 27 de filiale, 25 de şcoli postliceale sanitare pentru personalul laic şi monahal, editură, programe

sociale pentru prevenirea abandonului şcolar, programe Pro-Vita, lupta antidrog, promovarea

conceptului de medicină creştină, fondatorul fundatiei Sfanta Irina si initiatorul proiectului Nera -

primul Centru de Recuperare Oncologică din România.

Limbi străine: -franceză;

-engleza.

12

Bibliografie

1. Conferinţa "Tulburarea identităţii de gen şi viitorul omenirii" : https://www.youtube.com/watch?v=BFMiJ-3ye80 accesat la 02.05.2015; ora 18: 30;

2. Conferinta “Cancerul si prevenirea lui”, eveniment in cadrul caruia a fost lansata si cartea “Întâmplări din Biserică şi Spital”:

- partea intai: https://www.youtube.com/watch?v=NfZy9n-MFHQ accesat la 04.05.2015; ora 17:00;

- partea a doua: https://www.youtube.com/watch?v=FMdXx6dX1k0 accesat la 04.05.2015; ora 19:40;

3. http://www.prisma-online.ro/2963-doctorul-pavel-chirila-sansa-bolnavi-cancer/ accesat la

04.05.2015; ora 20:40;

4. http://www.formula-as.ro/2008/828/spiritualitate-39/dialoguri-in-pridvor-dr-pavel-chirila-9926

accesat la 05.05.2015; ora 14:00;

5. http://jurnalspiritual.eu/doctorul-lui-dumnezeu-creator-al-conceptului-de-medi%C2%ADcina-

crestina/ accesat la 05.05.2015; ora 14:30;

6. https://www.youtube.com/watch?v=G3BhU0qJRSg accesat la 05.05.2015; ora 21:00;

7. http://www.sanatatesiviata.ro/alimentatie-sanatoasa/95-prof-dr-pavel-chirila/107-profesionistii-

prof-dr-pavel-chirila-tvr-cultural-10-noiembrie-2008-46-minute accesat la 06.06.2015; ora

16:00;

8. https://www.youtube.com/watch?v=FaPlXXRA2NA accesat la 06.06.2015; ora 17:30;

9. www.clinicanera.ro accesat la 06.06.2015; ora 19:00;

10. https://www.youtube.com/watch?v=bMBCTRwSif4 accesat la 06.06.2015; ora 20:30.

11. “Spitalul crestin. Introducere in medicina pastorala”, Prof. Univ. Dr. Pavel Chirila, Pr. Dr.

Mihai Valca, editia a doua-a, Ed. Christiana, Bucuresti, 2009;

12. “Întâmplări din Biserică şi Spital”, Dr. Pavel Chirila, Razvan Codrescu, Ed. Christiana, Bucuresti, 2014.

13