fiziopatologie sga
DESCRIPTION
SGATRANSCRIPT
23:05 1
PATOGENIA GENERALA A
BOLILOR
23:05 2
Motivatie
Robert Fagles (1933 – 2008)
Drasanta pathos, pathei mathos; "Every drama evokes suffering, suffering produces wisdom."
23:05 3
Reglarea de “constanţă” /reglare de “tendinţă”.
23:05 4
“nu există boli ci bolnavi”
23:05 5
SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE
• Hipertrofie corticosuprarenaliana
• Atrofie timico-linfatica• Hemoragii gastro-
intestinale
Hans Hugo Bruno Selye (1907 - 1982)
23:05 6
Predecesori
Theodor Billroth (1829 – 1894)
Thomas Curling (1811 - 1888)
Émile Roux (1853-1933)
Alexandre Yersin (1863-1943)
23:05 7
"A Syndrome Produced by Diverse Nocuous Agents," by Hans Selye (Department of Biochemistry, McGill University, Montreal, Canada) is reprinted
by permission from Nature (vol. 138, July 4, 1936, p. 32);
23:05 8
Great emitional stress/time of stress
Walter Bradford Cannon (1871 - 1945) Fight or Flight
23:05 9
Trei tipuri de agenţi stresanţi:
• Somatici • Psihici • Sociali
23:05 10
Totalitatea reacţiilor nespecifice, de sistem, care apar în cadrul S.G.A., ca răspuns la diferiţi agenţi stresanţi, se caracterizează prin:
• hipertrofia corticosuprarenalelor cu secreţie crescută de corticoizi;
• hemoragii şi ulceraţii la nivelul tractului gastro-intestinal;
• involuţie timico-limfatică;• leucocitoză cu eozinopenie;• hiperglicemie.
23:05 11
S.G.A. prezintă o evoluţie stadială:
A. Reacţia de alarmă
B. Stadiul de rezistenţă
C. Stadiul de epizare
23:05 12
Reactia de alarma
Într-o primă etapă în acest stadiu pot fi identificate fenomene de şoc:
hipotensiune, hipotermie, hemoconcentraţie, hipocloremie, creşterea
permeabilităţii capilare,
• depresia sistemului nervos
23:05 13
fenomene de contraşoc:
• hipertrofie şi hipersecreţie corticosuprarenaliană,
• eozinopenie,• Hipercloremie,• TA• Membrane stabilizate
23:05 14
• Reactia de alarma este rezultatul activarii SNV care stimuleaza organele implicate in aparare (cord, plaman, ficat, muschi) si inhiba functiile inutile acestei faze (digestie, reproducere).
• Activarea SNV recunoaste un raspuns particular pe medulosuprarenala avind drept consecinta eliberarea de adrenalina si noradrenalina.
• Efectul activarii pe corticosuprarenala este secretia de hormoni corticoizi.
23:05 15
Stresor
RECEPTIE
organe senzoriale
Cortex (aria asociativa senzoriala)
Sistem Limbic
Cortexul Frontal
Formatiunea Reticulata Hipotalamus
SNVS SN-E
Organe efectoare APARARE
23:05 16
Cortex + SL
Hipotalamus + Format. reticulata
Centrii medulari vegetativi
Medulosuprarenala Ach
Adrenalina (90%)
NA (10%) Adrenalina
CordPlamanMuschiFicatArtere
REACTIE DE ALARMA
NA
Gg. Veget. Laterovert
SGA este deci raspunsul organismului elaborat de cortex si SL si transmis pentru elaborare SNV si SE prin intermediul hiopotalamusului si formatiunii
reticulate
23:05 17
Centri medulari vegetativi
Medulosuprarenala
Corticosuprarenala
Adrenalina (90%) NA (10%)
Corticoizi
Organeinterne
23:05 18
Eustresul defineşte reacţiile ce asigură rezistenţa şi menţinerea homeostaziei. În categoria eustresului sunt incluse fenomenele plăcute: râsul, satisfacţia, succesul, etc. care implică uneori modificări neuro-umorale mai importante decât stresul fizic sau psihic.
Distresul defineşte reacţiile disproporţionante care dezorganizează capacitatea de adaptare şi provoacă boala.
23:05 19
Concepţia cortico-viscerală
• Elaborată de Ivan Pavlov şi şcoala sa acordă o importanţă consecinţelor pe care le au dereglările proceselor fundamentale de la nivelul scoarţei cerebrale (excitaţia şi inhibiţia).
Ivan Petrovici Pavlov (1849 – 1936)
23:05 20
Concepţia sindromului de iritaţie vegetativă (Relly)
Pune accentul pe modificările vegetative simpato-adrenale şi parasimpatice asupra microcirculaţiei.
23:05 21
ROPA/RSPA
Pornind de la această concepţie, pe care o combină cu elemente din Sindromul General de Adaptare, elaborat de Sellye, Laborit dezvoltă teoria agresologică a bolilor.
Henri Laborit (1914 – 1995)