fiziologie_filozofică de paulescu

8/19/2019 fiziologie_filozofică de Paulescu

1/12


2/12

In)tinctele )unt de două eluri-

unele îl prive)c pe individ 3in)tinctele individuale4/

altele )e reeră la )ocietă!ile naturale adică la a'ilii, triburi,na!ii 3in)tincte )ociale4.

In)tinctele individuale )e î'part în trei cate1orii-

I. instinctele de nutriţie;

II. instinctele de aprare;

III. instinctele de repr!ducţie.

I. Instinctele de nutriţie con)i)tă în-

". trebuin!a de 5rană, 'anie)tată prin oa'e şi )ete/

$. ale1erea nera!ionată a ali'entelor şi a băuturilor ce )unt nece)are/ întro î'boldire i'perioa)ă de a introduce

ace)te )ub)tan!e în 1ură şi de a le în15i!i/ întrun )enti'ent de plăcere )au de )uerin!ă, după cu' trebuin!a e )au nu)ati)ăcută.

A)tel, un c(ine ce e ne'(ncat şi nebăut de 'ulte zile )i'te în 'od c5inuitor oa'ea şi 'ai ale) )etea. 0l ştie + ără

)ă ra!ioneze + )ă alea1ă, din 'ul!i'ea corpurilor ce îl încon6oară, toc'ai pe acelea ce con!in )ub)tan!ele indi)pen)abile

nutri!iei )ale.

*acă îi pui înainte c(teva bucă!i de piatră, de le'n, de cauciuc, de carne, precu' şi 'ai 'ulte )trăc5ini cu lic5ide

tran)parente, ca alcool, eter, 1licerina, apă, el )e va repezi nu'ai la carne şi la apă, care )in1ure îi )unt trebuincioa)e. %a

acea)tă ad'irabilă apreciere )e produce nu nu'ai a)upra calită!ii, ci şi a)upra cantită!ii ali'entelor. C(inele în c5e)tiune va

'(nca at(ta carne şi va bea at(ta apă c(t îi va i nece)ar, nici 'ai 'ult, nici 'ai pu!in.

II. Instinctul de aprare e)te co'pu)-

". din trebuin!a iin!ei de aşi )alva via!a/

$. din aprecierea nera!ională a pri'e6diei/ dintrun )enti'ent penibil de te'ere, de rică, de )pai'ă, de 1roază şi dintr

o i'pul)ie nerezi)tibilă de a o lua la u1ă 9rica iepurelui e un ee'plu bine cuno)cut, a)upra căruia e inutil )ă 'ai in)i)t.

III. Instinctul de repr!ducţie e con)tituit-

".dintro dorin!ă, o trebuin!ă, de a )e uni cu o iin!ă de aceeaşi )pecie, dar de )e dierit 3iubirea )euală4/$.dintro ale1ere nera!ională a unui individ, care )e apropie 'ai 'ult de tipul ideal al )peciei 3ru'u)e!ea4, în )copul i1norat

de a pă)tra şi de a perpetua ace)t tip )peciic 3)elec!ia )euală4/ în )(rşit, dintro i'pul)ie puternică de a îndeplini

actele reproducătoare, ce )unt în)o!ite de o vie plăcere 3voluptatea4.

Ace)t in)tinct, ca şi cele precedente, ei)tă la toate ani'alele, precu' şi la o'. In)tinctele )ociale prezida la or'area şi

'en!inerea )ocietă!ilor naturale, de a'ilie, de trib, de na!ie, în care trăie)c oa'enii şi ani'alele.

I. In)tinctele de a'ilie con)i)tă în-

".Iubirea con6u1ală ce îi uneşte între ei pe părin!i, adică pe tata şi pe 'a'a. Aşa, de ee'plu, turturelele, 'a)cul şi e'elă,

)unt le1ate între ele printrun )enti'ent de iubire inten)ă, care le ace in)eparabile. :oartea unuia din )o!i aduce după )ine pe a celuilalt.$.Iubirea părintea)că ce ace ca părin!ii )ăşi con)acre toată activitatea pentru a da copiilor 5rana zilnică, )ă îi

apere în caz de pericol, c5iar cu pre!ul propriei vie!i. Aşa, de pildă, o cloşcă îşi 5răneşte puii cu 1răun!ele pe care le 1ă)eşte

)cor'onind în pă'(nt. 7 )croaă îşi nutreşte purceii cu laptele !(!elor ei.


3/12

*ar a'bele îşi apără cu înd(r6ire pro1enitura, de care nu po!i )ă te apropii, ără ca 'a'a )ă nu )ară a)upră!i. *e iubirea

părintea)că )unt le1ate două in)tincte co'ple'entare, anu'e- in)tinctul de do'ina!ie şi in)tinctul de

proprietate.

".in)tinctul de do'ina!ie din partea părin!ilor şi de )upunere din partea copiilor core)punde trebuin!ei unei unită!i de

ac!iune, în 'en!inerea păcii în )(nul a'iliei şi în apărarea ei în caz de pri'e6die. A)tel, cocoşul eercită o adevărată

do'ina!ie a)upra 1ăinilor şi 'ai ale) a)upra puilor, pe care e 1ata )ă îi apere cu pre!ul vie!ii c(nd vreun pericol îi a'enin!ă.

La r(ndul lor,

puii )e )upun orbeşte la c(r(itul capului a'iliei.

$.in)tinctul de proprietate )e raportează la nece)itatea de a procura 5rana a'iliei şi de a o prezerva de inte'perii. Ace)t

in)tinct părinte)c e co'pu) dintro întreită i'pul)ie, şi anu'e-

a" Părin!ii clăde)c o locuin!ă, care )ă adăpo)tea)că puii, 'ai ale) î'potriva )trăşniciei iernii. 7 pa)ăre )i'te, la un 'o'ent

dat, trebuin!a de a con)trui un cuib. 0a ştie, deşi în 'od nera!ionat, )ă alea1ă 'aterialele cele 'ai proprii pentru ace)t )cop,

şi, )upun(ndu)e unei i'pul)ii neapărate şi 1rabnice, ea aşază ace)te 'ateriale cu o artă ui'itoare, deşi ni'eni nu ia arătat

vreodată cu' )e ace un cuib. Ceva 'ai 'ult- ea nici nu bănuieşte că ace)t cuib va )ervi )ă con!ină ouăle, pe care încă nulea ouat şi 'ai t(rziu puii ce vor ieşi din ele. Cu toate ace)tea, ea îl zideşte perect adaptat la ace)te viitoare u)a1ii. *e

a)e'enea, c(rti!a îşi aran6ează un culcuş, care e o adevărată capodoperă de ar5itectură, de o co'pleitate etraordinară şi

care po)edă toate co'odită!ile pentru a'ilie, p(nă şi un loc cu apă de băut şi o 1roapă pentru ecre'ente.

#" Părin!ii îşi apropriază o bucată de pă'(nt, pe care )ă poată cultiva plantele şi creşte ani'alele, ce )erve)c ca 5rană

a'iliei. Acea)tă proprietate ei)tă nu nu'ai la oa'eni, dar şi la ani'ale. Aşa, bunăoară, iecare a'ilie de capre )ălbatice

are c(te o păşune proprie, pe care no pără)eşte niciodată şi din care !apul 1oneşte orice altă a'ilie nou pripăşită. Acelaşi

lucru )e înt('plă cu 'arile carnivore 3ti1rul, leul4 ale căror a'ilii po)edă c(te un teren de v(nătoare bine deli'itat.

c" Părin!ii adună provizii )au rezerve pentru trebuin!ele viitoare ale a'iliei. Toată lu'ea a 1u)tat din proviziile delicioa)e

ale albinelor şi )a 'inunat de )(r1uin!a urnicilor de a aduna rezerve pentru ti'p de iarnă. Şoarecele acu'ulează uneori

1ră'ezi 'ari de 1răun!e, de nuci, de alune, ce atin1 p(nă la ;< c' înăl!i'e. 2n alt şoarece din :on1olia recoltează 'ari

provizii de (n, pe care le )tr(n1e în căpi!e, le acoperă cu 'ulte oi, pentru a le prezerva de ploaie şi de 1rindină. In iernile

1rele, 'on1olii îşi 5răne)c caii şi oile cu ace)te provizii ale şoarecelui. Proprietatea locuin!ei, a pă'(ntului şi a proviziilor e

a'ilială. 0a are o ori1ine in)tinctivă, adică du'nezeia)că.

II. In)tinctele de trib şi de na!ie )unt or'ate din-

".iubirea na!ională, care lea1ă între ei pe 'e'brii unei na!ii, şi care )e nu'eşte na!ionali)'.$.in)tinctele de do'ina!ie şi de )ubordina!ie, prin care un individ 3î'părat, re1e, prin!4 do'neşte pe)te ceilal!i 'e'bri ai

na!iei, care i )e )upun ără 'ur'ur. &olul şeului na!iei, identic cu cel al tatălui în a'ilie, e)te-

a4 )ă diri6eze apărarea na!iei contra pri'e6diilor eterioare/

b4 )ă 'en!ină ordinea interioară.

A)e'enea in)tincte )e ob)ervă şi în triburi, de pildă în )ălaşurile !i1anilor, în care vătaul e un el de )uveran. 0le ei)tă şi

în 'ulte )toluri, 5aite, tur'e, 1rupuri de ani'ale şi prezintă aceleaşi caractere ca la oa'eni.

III. In)tinctele de o'enire. In)tinctele )ociale ale o'ului nu )e opre)c la na!ie, ci )e întind şi la o'enirea întrea1ă. =ntr

adevăr, noi ave', pentru orice o', un )enti'ent in)tinctiv de )i'patie, ce )ea'ănă oarecu' cu iubirea na!ională, dar e 'ult

'ai )lab ca ea.Acea)tă iubire o'enea)că )e 'anie)tă )ub or'ă de 'ilă, 'ai ale) a!ă de o per)oană ce )ueră. Acu', că

şti!i ce e)te un in)tinct şi c(te in)tincte )unt,vă ac )ă re'arca!i că in)tinctele )unt nişte adevărate 'inuni.0le )unt eecutate,


4/12

cu o precizie neînc5ipuită, ără învă!ătură prealabilă.Şi, ceea ce e de în!ele), ele )e îndepline)c în vederea unui )cop, pe care

iin!a îl i1noră cu totul.Iată, ca probă, încă un ee'plu, de'on)trativ- larva unei vie)pi 3A'oila4 trebuie )ă ie 5rănită cu

!e)uturile vii ale unei 'ari o'izi. *e aici rezultă ab)oluta nece)itate pentru vie)pe )ă pă)treze o'ida în via!ă/ dar, în acelaşi

ti'p, )ă o acă i'obilă, pentru ca, prin 'işcările ei, )ă nu poată vătă'a larva. A'oila trebuie deci )ă îşi poată paraliza

prada, ără )ă o o'oare. Pentru acea)ta, ea e obli1ată, nici 'ai 'ult, nici 'ai pu!in, )ă di)tru1ă to!i centrii nervoşi, în

nu'ăr de nouă, care prezida la 'işcările o'idei. Şi, întradevăr, ea îşi îni1e acul în corpul o'idei, pe linia 'ediană, şi nu

pe a!a dor)ală, ci pe a!a ventrală, în nouă puncte dierite, şi de iecare dată de)iin!ează unul din aceşti

centri nervoşi. Acea)tă opera!iune e condu)ă cu o 'ăie)trie ne'aipo'enită. 7r, pentru ca )ă!i eplici, în 'od natural,

realizarea unui a)e'enea act )upranatural, ar trebui )ă ad'i!i că, la început, A'oila a cuno)cut anato'ia, topo1raia şi

iziolo1ia centrilor nervoşi ai o'idei, eectele paralizante ale di)tru1erilor, precu' şi trebuin!ele viitoare ale larvei )ale, pe

care nare nici 'ăcar ocazia )o vadă, căci 'oare înainte ca acea)ta )ă i ieşit din pă'(nt. =n rezu'at, oa'enii or'ează

)ocietă!i naturale- a'ilii, triburi, na!ii. 2n )enti'ent puternic de iubire 3con6u1ală, părintea)că, tribală, na!ională4 prezida

la con)tituirea şi la 'en!inerea ace)tor )ocietă!i, pe c(nd or1anizarea lor )e ace în virtutea in)tinctelor de do'ina!ie şi

)ubordina!ie. Ace)te in)tincte )e rezolvă şi ele în )enti'ente de iubire, căci capii de a'ilii, de triburi, de na!ii au un el de

)i'patie pentru )upuşii lor/ iar aceştia, la r(ndul lor, re)i't 1ratitudine pentru şeii lor bineăcători. 7r, )i'patia şi

1ratitudinea nu )unt, în ulti'ă analiză, dec(t variante ale iubirii. Prin ur'are, le1ea )upre'ă, care conduce

)ocietă!ile naturale, la oa'eni şi la ani'ale, e)te I2%I&0A.

CON$LICTE %I PATIMI

*ar ob)erva!ia ne arată că între oa'eni, ca şi între ani'ale, )e produc nu'eroa)e conlicte care par a i o )idare a le1i

naturale a iubirii.

Care )unt cauzele ace)tor învră6biri>

Conlictele iau naştere-

&. din tre#uinţele instincti'e naturale;

(. din tre#uinţele instincti'e alterate) adic din patimi.

&. Tre#uinţele instincti'e n!rmale, care provoacă conlicte, )unt de două eluri-

a4 trebuin!ele individuale- de nutri!ie, de apărare şi de reproduc!ie/

b4 trebuin!ele )ociale- de proprietate şi de do'ina!ie.

Ciocnirile ce rezultă din trebuin!ele individuale )e produc nu'ai atunci-

a4 c(nd 5rana lip)eşte )au e)te in)uicientă. 9oa'ea şi )etea ni'ice)c orice )enti'ent de iubire. Individul cel 'ai

puternic îşi apropriază cu or!a ali'entele di)ponibile, în dauna )e'enilor )ăi. *oi c(ini lă'(nzi, cărora li )e aruncă uno), )e bat pe el/ iar o)ul îi ră'(ne celui 'ai tare.

b4 c(nd via!a e a'enin!ată, bunăoară în incendii )au în naura1ii. Pri'e6dia de a )e îneca )au de a arde de viu îi î'pin1e de

'ulte ori pe bărba!i )ă caute )căpare, trec(nd pe)te cei )labi, pe)te e'ei şi pe)te copii. *e a)e'enea, o panică, întro tur'ă

de ani'ale, are ade)ea eecte deza)truoa)e şi în1rozitoare.

c4 c(nd reproduc!ia individului e î'piedicată de concuren!i. 7 ată de 'ăritat e pe!ită de 'ai 'ul!i lăcăi, dintre care ea

îl ale1e pe cel 'ai ru'o) 3adică pe cel care )e apropie 'ai 'ult de tipul ideal al )peciei4 şi îi re)pin1e pe cei ur(!i

)au dior'i 3adică pe cei ce au )uerit altera!ii ale caracterelor )peciice4. Acea)tă ale1ere 3care are )copul de a

î'piedica de1radarea )peciei4 provoacă ade)ea conlicte între pretenden!i. A)e'enea conlicte )e ob)ervă de altel şi la

ani'ale. 7 e'elă e )olicitată de 'ai 'ul!i 'a)culi, între care )e încin1e o încăierare în toată re1ula. =n cele din ur'ă, ea

îi cedează învin1ătorului.


5/12

*ar ace)te lupte + )i'ple de'on)tra!ii de ordine e)tetică + au drept )cop )ăl pună în eviden!ă pe luptătorul cel 'ai puternic

şi, prin ur'are, cel 'ai capabil de a )e reproduce.

(. G*lce'ile) ce provin din trebuin!ele )ociale, )e înt('plă nu'ai atunci-

a4 c(nd o'ul nare ce îi trebuie pentru aşi între!ine a'ilia/ adică ori nare locuin!ă, ori nare pă'(nt şi nu 1ă)eşte de

lucru, ori na putut )ă îşi a1oni)ea)că provizii pentru vre'e de iarnă. Acelaşi lucru )e înt('plă şi la ani'ale, care, în

1eneral, re)pectă proprietă!ile )e'enilor lor.

b4 c(nd ridicarea la )upre'a!ie a unui individ e )t(n6enită de rivali. *ar luptele ce )e dau între candida!ii la putere nu

con)tituie propriuzi) conlictele/ ele )unt nişte )i'ple de'on)tra!ii de ordine politică, de)tinate )ăl pună în lu'ină pe

bărbatul cel 'ai a1er la'inte şi, prin ur'are, cel 'ai de)toinic de a 1uverna. *e altel, a)e'enea lupte pentru înt(ietate )e

înt(lne)c şi la ani'ale. Toate ace)te conlicte )unt relativ pu!in )erioa)e şi rareori )unt î'pin)e p(nă la )upri'area păr!ii

adver)e. Trebuin!ele in)tinctive anor'ale, alterate, ce )e nu'e)c pati'i )au vicii, dau naştere la conlicte de o

1ravitate ecep!ională, care )e ob)ervă nu'ai la oa'eni, ani'alele neiind păti'aşe. *ar ce e o pati'ă> Şi c(te eluri de

pati'i )unt> Ani'alul, încătuşat de in)tincte, nu înr(n1e niciodată le1ile naturii. 7'ul în)ă, lă)at 'ult 'ai liber, a putut )ă

lepede lan!ul in)tinctelor şi a călcat în picioare ace)te ad'irabile le1i, pe care *u'nezeu lea )tabilit pentru ericirea lui. 0lnu !ine )ea'ă dec(t de )enza!iile plăcute, ce în)o!e)c îndeplinirea actelor in)tinctive. Şi, în loc )ă )e înal!e p(nă la )copul

in)tinctului, el nu ur'ăreşte dec(t plăcerea? din care şia ăcut !inta activită!ii )ale. A)tel )au nă)cut pati'ile )au viciile,

care nu )unt altceva dec(t căutarea eclu)ivă a plăcerii, ce rezultă din )ati)acerea unor trebuin!e in)tinctive anor'ale,

alterate, deviate. Sunt at(tea eluri de pati'i c(te trebuin!e in)tinctive, şi anu'e-

&.patimi de nutriţie+ #eţia de alc!!l) de ta#ac) de m!r,in etc.

(.patimi de repr!ducţie+ des,r*ul;

-.patimi de pr!prietate+ !ţia;

/.patimi de d!minaţie+ tru,ia.

=n capitolele ur'ătoare, vo' lua unul c(te unul toate ace)te vicii şi vo' arăta )uerin!ele în1rozitoare pe care le

îndură o'enirea de pe ur'a lor.

-. Tre#uinţa instincti' de aprare, de)tinată a eri de pri'e6dii, neproduc(nd o'ului nici o )enza!ie plăcută, nu a dat loc

la pati'i.

/. Patima de repr!ducţie )e nu'eşte pe ro'(neşte curvie. *ar ace)t cuv(nt iind trivial, la' înlocuit cu de)r(u, al cărui

în!ele) e)te ceva 'ai re)tr(n).

I. 0E1IA 2Patima de nutriţie"

In)tinctul de nutri!ie. *u'nezeu a dat o'ului, ca şi tuturor vietă!ilor, trebuin!a de a )e 5răni. Ion )i'te )ete şi oa'e. 0l

)e )atură b(nd apă şi '(nc(nd elurite '(ncăruri, pe care ştiin!a le de)parte în trei cate1orii- )ub)tan!ele albu'inoide

3carne, ouă, lapte4, ăinoa)e 31r(u, poru'b, orez, za5ăr4 şi 1ra)e 3unt, )lănină, ulei4.

Sati)acerea )etei şi a oa'ei )e în)o!eşte de plăcere. A)tel, Ion, c(nd e în)etat şi bea un pa5ar cu apă rece )au c(nd e

lă'(nd şi 'ăn(ncă un 'uşc5i de purcel bine ript, )i'te o 'ul!u'ire ne)pu)ă. 9oa'ea şi )etea, î'preună cu plăcerea ce

rezultă din )aturarea lor con)tituie in)tinctul de nutri!ie. Pati'a de nutri!ie. 0i bine, acea)tă plăcere e cauza unor vicii

de1radatoare, dintre care cel 'ai ră)p(ndit e cel al be!iei. *ar pati'a na putut recur1e la '(ncărurile şi la

băuturile trebuincioa)e o'ului, deoarece lăco'ia provoacă 1rea!ă şi văr)ături. 0a )a )trecurat în in)tinctul de 5rană, !in(nd

în 15eare o otravă, nu'ită )pirt )au alcool, care nu e de nici un olo) şi care nu e dec(t o 'urdărie, un ecre'ent al unui

'icrob, ce )e c5ea'ă dro6die )au levură. 7r, acea)tă otravă e a'e!itoare, şi a'e!eala, întunec(nd 'intea o'ului, îi produce

o )tare de ve)elie )tupidă, din care ia naştere pati'a be!iei. Se zice că un o' e be!iv c(nd el bea 'ult şi 'ereu, adică în


6/12

iecare zi. 2n individ beat poate )ă nu ie păti'aş, bunăoară dacă )e î'bată nu'ai din Paşti în Crăciun. *ar be!ivul e de6a

prada pati'ii be!iei. Acea)tă pati'ă )e capătă de 'ulte ori prin învă! rău. 2n o', încă t(năr, intră întro c(rciu'ă, cu

prietenii, care îl cin)te)c şi )(rşe)c prin al î'băta. =n ur'a ace)tei otrăviri, ce )e nu'eşte c5e, nenorocitul aiurează,

a'e!eşte, )e î'pleticeşte şi în )(rşit cade 'ort. 0l e du) aca)ă bolnav şi zace toată noaptea în ne)i'!ire. 0l )e dez'eticeşte,

a doua zi, cu dureri 'ari de cap şi cu 1rea!ă/ uneori el var)ă iere. Toc'ai a treia zi, el îşi revine în ire.

La o nouă ocazie de c5e, o'ul )e ereşte de a bea cu lăco'ie şi nu )e 'ai î'bată în 5alul de înt(ia oară. Pe ur'ă, el prinde

1u)t şi, dacă îi dă '(na, ace c5euri din ce în ce 'ai de)e. *ar, întro zi, )e po'eneşte că otrava îi e trebuincioa)ă şi că nu

'ai poate trăi ără ea. *in acel 'o'ent, el e ca şi pierdut, căci pati'a lui nu 'ai are leac. *e aici înainte, el devine

robul c(rciu'arului, în pun1a căruia el toarnă şi îndea)ă tot ce a1oni)eşte. Şi nu nu'ai 5rana lui, dar şi pe cea a e'eii şi

a copiilor lui )e duce pe rac5iu. =ntradevăr, pe zi ce trece, el )e t('peşte şi a6un1e )ă nu 'ai aibă dec(t un )in1ur 1(nd,

acela de a în15i!i )pirt.

8enorocirea e înzecită şi în)utită c(nd e'eia a căzut şi ea în pati'a be!iei. Tot ce po)edă o 1o)podărie, ca 'obile,

)coar!e, p(nză, p(nă şi ouăle de 1ăină, totul e )c5i'bat, la c(rciu'ă, pe alcool. =n zadar încerci )ăi de'on)trezi unui be!iv

că )e into'oară cu zile, căci ar1u'entele cele 'ai convin1ătoare nau nici un eect a)upra lui. 0l continuă )ă bea ştiind

bine că o )ă )e acă de r(), că o )ă bată c('pii pro)teşte, că o )ă u'ble pe două cărări, că o )ă zacă în noroi, întrun 5al cu'

unui porc iar i )c(rbă de el în)uşi. %e!ivul şia pierdut voin!a. Alcoolul ia luat ace)t dar du'nezeie)c, şi 'izerabilul )e

aundă din ce în ce în 'ocirla viciului.Pedeap)a. *ar nu e nu'ai at(t. *upă c(tva ti'p, be!ivul nu 'ai doar'e, )o'nul )ău devenind un adevărat c5in. *e

abia a!ipeşte, şi îl vezi )ărind din pat, năduşit şi cu oc5ii 5olba!i, de )pai'ă. 0l vi)ează vi)e în1rozitoare. I )e pare că a căzut

în prăpa)tie )au că e )(şiat de be)tii )au că arde de viu. Şi )ă nu crede!i că a)e'enea vi)e )unt înc5ipuite de 'ine/ ele )unt

reale şi )e înt(lne)c oarte de) la aceşti neerici!i bolnavi. =n ur'ă, vi)urile îniorătoare, începute noaptea, )e continuă şi în

ti'pul zilei. Individul aiurează/ el )e vede ur'ărit de duş'ani )au de iare )ălbatice şi caută )ă )cape, lovind, în di)perare,

în cei din 6urul )ău. =n acelaşi ti'p, el tre'ură din toate 'ădularele, ceea ce ace ca acea)tă a1ita!ie etre'ă )ă ie nu'ită

deliriu' tre'en).

*ar o a)e'enea zbuciu'are, a6un)ă la cul'e, nu poate dura dec(t o zi )au cel 'ult două. 0a e înlocuită printro toropeală,

care )(rşeşte repede prin 'oarte. *in ericire, ace)t deznodă'(nt, at(t de tri)t şi de dez1u)tător, )e înt('plă rareori în !ara

ro'(nea)că, deoarece ro'(nul din irea lui nu e be!iv. *i'potrivă, în alte !ări, în &u)ia, în 2n1aria, în @er'ania, în An1lia,

ba c5iar şi în 9ran!a, 'ul!i oa'eni )unt ucişi de delirul alcoolic. C(nd be!ivul are norocul )ă nu 'oară de aiurare, el cade,

'ai cur(nd )au 'ai t(rziu, întro )tare de t('peală, din ce în ce 'ai pronun!ată. 0l pierde încetul cu încetul no!iunea de

cură!enie şi trăieşte întro 'urdărie re)pin1ătoare, cu veş'intele în dezordine, )e'n di)tinctiv al pati'ii be!iei. 0l a6un1e

c5iar )ă acă pe el, at(t urina, c(t şi 'ateriile ecale. Ace)tea )unt principalele eecte ale alcoolului a)upra creierului.

7trava atacă în)ă şi nervii, c(nd e a'e)tecată cu e)en!ele de iz'ă, de ana)on, de portocală, de pelin 3ab)int4, produc(nd

nişte )enza!ii oarte dureroa)e de ar)ură 'ai ale) la picioare, care par a i pu)e )ă ri1ă pe 6ăratic. Ace)te )uerin!e

in)uportabile )e ter'ină printro paralizie a celor patru 'e'bre. *ar, înainte de toate, )pirtul provoacă o boală de

)to'ac, care )e 'anie)tă prin pierderea potei de '(ncare, prin văr)ături 'ucoa)e )au pituite, prin )lăbirea pro1re)ivă a

or1ani)'ului. =n unele !ări, bunăoară în 9ran!a, vinul al)iicat dă naştere la o boală a icatului, în ur'a căreia )urvinedropica. =n tot cazul, )pirtul îi debilitează pe cei ce îl beau şi îi predi)pune la otică. A)tel, în !ara ran!uzea)că, unde be!ia

e)te oarte ră)p(ndită, un 'are nu'ăr de oa'eni 'or oticoşi. *ar tuberculoza nu atacă nu'ai plă'(nii, ci,la copii, ea

loveşte în oa)e, în înc5eieturi, şi 'ai ale) )e urcă la cap 3'enin1ită4, o'or(ndui repede pe 'icu!ii pe care

părin!ii neştiutori îi îndoapă cu vin, vr(nd )ăi întărea)că. Spirtul e)te o otravă şi 'ai teribilă pentru copiii de !(!ă, cărora

'a'ele neîn!elepte )au doicile cri'inale le dau rac5iu ca )ăi adoar'ă, co'i!(nd a)tel un adevărat o'icid.

=n rezu'at, in)o'nie, cu aiurare, tre'urături şi 'oarte năpra)nică, )au i'becilitate, da'bla, dropică şi în cele din

ur'ă, otică? iată c(te bunătă!i îl aşteaptă pe cel ce cade în pati'a be!iei. 2nde 'ai pui că be!ivul e o adevărată paco)te

pentru a'ilia )a, pe care o )ărăceşte, ri)ip(ndui avutul, pentru aşi )ătura pota păti'aşă. 0l e un actor de dezordine în

)ocietate, căci e în )tare )ă co'ită delicte şi c5iar cri'e c(nd e )ure)citat de băutură.

*e a)tel, el îşi pri'eşte i'ediat ră)plata, nu nu'ai în via!a lui, după cu' a!i văzut, dar şi în cea a pro1eniturii lui. =ntr

adevăr, el nu )e 'ai poate în'ul!i, căci devine neputincio), dă naştere la copii pipernici!i şi )lăbăno1i, care 'or la o v(r)tă

ra1edă. Iar cei ce prin 'inune )upravie!uie)c )unt predi)puşi prin ereditate )ă contracteze pati'a nea)tă a părin!ilor.

Pedeap)a ace)tui viciu e


7/12

deci )curtarea ei)ten!ei şi )tin1erea de)cenden!ei. Alte pati'i de nutri!ie. C(teva buruieni otrăvitoare au dat naştere la

pati'i, analo1e cu aceea a be!iei + dar 'ult 'ai pu!in ră)p(ndite. Aşa, de pildă, tutunul e u'at şi in)pirat în plă'(ni,

e !inut în 1ură şi zea'ai puturoa)ă e în15i!ită/ e v(r(t în na), unde produce o 1(dilitură, ce provoacă )trănutul. %ine că nu

ia dat o'ului în cap )ă şil ba1e în oc5i Ceea ce de)i1ur )ar i înt('plat dacă praul de tabac nar i at(t de

u)turător. &e'arca!i că pati'a tutunului )e înt(lneşte 'ai cu )ea'ă la ra)ele inerioare- la )ălbaticii din A'erica şi din

Arica, la !i1ani, la un1uri, la turci etc. 0a dă loc la a'e!eli, în)o!ite ade)eori de 1rea!ă şi văr)ături/ iar, c(nd intoica!ia e

inten)ă, )urvin dureri )(şietoare de cord 3an1ină de piept4, care de 'ulte ori )e ter'ină prin 'oarte )ubită.

2n alt ee'plu e 'acul, care con!ine opiul şi 'orina, întrebuin!ate în 'edicină pentru cal'area durerilor/ el dă loc la

o pati'ă, de care cu 1reu po!i )căpa. 7r1ani)'ul )e obişnuieşte repede cu acea)tă otravă, care îi devine p(nă întrat(t

deindi)pen)abilă, înc(t )i'te o trebuin!ă i'perioa)ă şi pro1re)ivă de ea şi îndură )uerin!e inepri'abile c(nd nu poate i

)ati)ăcută.

7 e'eie, c5inuită de trebuin!a de 'orină, a declarat doctorului Lancereau, care o în1ri6ea, că, pentru a avea o

in6ec!ie, era în )tare )ă )acriice pruncul pe carel alăpta, azv(rlindul pe erea)tră de la al treilea eta6. &e'edii 1enerale. Să

ne întrebă' ce re'edii propune în!elepciunea o'enea)că î'potriva ace)tor deza)truoa)e pati'i.

". :arii ilo)oi nu )e ocupă de ele, di)pre!uindule.

$. Le1i)la!iile civile )e 'ul!u'e)c )ă pedep)ea)că delictele şi cri'ele 3in6urii, loviri, răniri, o'oruri4, )ăv(rşite )ubinluen!a be!iei.

Totuşi autorită!ile )tatului ar putea )ă înte'eieze 'onopoluri, prin care ace)te otrăvuri )ă ie inabordabile pentru cei 'ul!i,

şi )ă re1le'enteze în c5ip ri1uro) debitul, at(t al alcoolului, c(t şi al tutunului, al 'orinei etc, în )cop de a î'piedica

abuzurile şi repetarea lor. 0le 'ai pot )ă încura6eze co'er!ul cu băuturi inoen)ive )au pu!in vătă'ătoare 3ceaiul, caeaua,

vinul, berea4 + a căror al)iicare )ă ie a)pru pedep)ită + şi )ă interzică v(nzarea

băuturilor periculoa)e 3rac5iurile, )pirturile, e)en!ele, ca acelea de

iz'ă, de ab)int etc4.

;. Printre le1i)la!iile reli1ioa)e, cele pă1(ne ale lu'ii antice, în loc )ă co'bată be!ia, au divinizato prin %ac5u). Le1ea lui

:oi)e, precu' şi caricaturile ei, Coranul şi Tal'udul, interzic cu )everitate întrebuin!area alcoolului. A)tel )e eplică

aptul inconte)tabil că be!ia )e ob)ervă rareori printre evrei şi printre 'a5o'edani. *ar şti!i cu to!ii că 6idanii, dacă ei înşişi

nu )e î'bată, apoi nu )e )ie)c )ă otrăvea)că nea'ul ro'(ne)c prin cr(ş'ele pe care le eploatează şi care )unt puzderie,

'ai ale) în :oldova.

&e'edii creştine.

Trebuie )ă recunoaşte' că toate 'ă)urile de)pre care a' vorbit nu pot dec(t )ă prevină uneori contractarea pati'ii. 0le nu

)unt îndea6un) )ă o )upri'e deinitiv, întradevăr, orice 'ă)ură coercitivă, la care voin!a be!ivului nu aderă, nu ace dec(t )ă

ea)pereze pati'a/ iar, la cea dint(i ocazie, îndată ce

păti'aşul )e va )i'!i ne)uprave15eat, el va reîncepe )ă bea. Boin!a e )in1urul 'i6loc capabil de a vindeca o pati'ă. A)tel be!ivul nu poate )căpa de viciul be!iei dec(t atunci c(nd vrea )ă nu 'ai bea. 7r, %i)erica creştină )e adre)ează toc'ai

voin!ei pe care )ă o educe. Ca şi le1i)la!ia 'ozaică, ea interzice )pirtul şi rac5iul/ dar ea nu )upri'ă orice băutură alcoolică,

după cu' încearcă )ă acă Coranul şi Tal'udul. 0a în1ăduie creştinilor )ă bea vin la zile

'ari, la )ărbători, la aniver)ări şi 'ai ale) la nun!i şi la botezuri, c(nd e bine ca ve)elia )ă ie 1enerală şi oa)pe!ii )ăşi uite

1ri6ile şi necazurile. 0a ur'ează în acea)tă privin!ă pe Cel care a înte'eiato. =ntradevăr, la o nuntă din Cana @alileei,

ri)to), prin puterea Sa du'nezeia)că, a )c5i'bat apa în vin, pe care la dat nuntaşilor )ă )e înve)elea)că.%a încă, în înalta

şi de 'ulte ori neîn!elea)a Sa în!elepciune,*u'nezeu a ale) vinul, şi nu apa, )ă i1ureze S(ntul Său S(n1e în6erta

euc5ari)tică. *ar %i)erica, 'ereu ca o 'a'ă, are 'are 1ri6ă de iii ei, le arată ace)tora 1roaznicele pri'e6dii ale be!iei, care

nu e deloc o cur)ă a Satanei. 0a îi îndea'nă la cu'pătare, ca )ă nu îşi piardă

'intea şi )ă nu cadă 'ai 6o) ca ani'alele. 0a le de'on)trează că o'ul care )e î'bată renun!ă la darul cel 'ai pre!io) ce ia

o)t dat )ă pri'ea)că de Su), acela prin care )e a)ea'ănă cu *u'nezeu. =ntradevăr, o'ul, lucr(nd cu un )cop ştiut de el,

lucrează ca şi Atotziditorul, pe c(nd ani'alele, ce nu cuno)c )copurile actelor lor, îndepline)c, în )cop aproape 'ecanic,

le1ile divine, ce


8/12

con)tituie in)tinctele. 7rice o' are deci în el o rază a *u'nezeirii, pe care o întunecă prin acea)tă pati'ă

de1radatoare. *ar, pentru ca re'ediile creştine )ă ie eicace, e indi)pen)abil ca oa'enii )ă ie in)trui!i a)upra be!iei şi

a)upra eectelor ei une)te. A)e'enea in)truire nu )e poate căpăta dec(t

printro a)ocia!ie de educa!ie reciprocă, de)pre care e vorba 'ai

departe. %ineîn!ele), %i)erica interzice a )e bea alcool la în'or'(ntări şi la para)ta)e.II. 3ES$R45L 2Patima de

repr!ducţie"

In)tinctul de reproduc!ie. Ion e un lăcău în!elept, 'uncitor şi cu înă!işare plăcută. :ăria e o ată ru'oa)ă şi 5arnică la

lucru. Sau văzut. Pe ur'ă )au înt(lnit la (nt(nă, în )(rşit au 6ucat î'preună la 5oră, c(nd la a'(ndoi lea bătut ini'a.

Ion, 'ai cura6o), a zi)- „Brei )ă ii neva)ta 'ea>” :ăria a ră)pun)- „*a.” Şi )au du) în u1ă aca)ă şi iecare a pove)tit

părin!ilor înt('plarea. %ătr(nii )au )ătuit şi )au 5otăr(t )ăi că)ătorea)că. Preotul ia

cununat. Sa ăcut nuntă 'are şi ve)elă. Iar, la anul, t(năra a'ilie era co'pletată cu un prunc. Iată ce )e nu'eşte in)tinctul

de reproduc!ie îndeplinit. Prin ace)t in)tinct, *u'nezeu lea dat lăcăilor şi etelor trebuin!a de a )e căuta şi de a )e ale1e.

A)tel, de c(tăva vre'e, lui Ion îi era dra1 )ă )tea de vorbă cu etele şi :ăriei, cu lăcăii. =n)ă, iecare, ără )ăşi dea

)ea'a, îi )upunea pe convorbitori la un adevărat ea'en, ce e oarte ri1uro), căci de el depinde ericirea )au neericirea

viitorului. Acea)tă )tare de căutare )a prelun1it p(nă ce iecare şia 1ă)it ce îi trebuie, adică un ale) al ini'ii.

*ar pe ce 'otiv )a ăcut ale1erea> Pe 'otivul ru'u)e!ii trupeşti şi )uleteşti, adică pe 'otivul a)e'ănării cu tipulideal, creat de *u'nezeu şi care e cul'ea perec!iunii. A)tel, at(t Ion, c(t şi :ăria ar i re)pin), prin in)tinct, orice iin!ă

cu trup )c5ilod )au un )ulet vicio), ce )ar i prezentat pentru 'arele act al că)ătoriei. Scopul ace)tei ale1eri, ce )e ace ără

ştirea celui ce ale1e şi care e cuno)cut nu'ai de Cel de Su), e )ă 'en!ină caracterele naturale ale )peciei, î'piedic(ndui

de1enerarea. Şi ceea ce atin1e 'inunea e aptul că a)e'enea ea'en şi a)e'enea ale1ere nu apar!in nu'ai o'ului, ci )e

înt(lne)c la toate ani'alele. &eproduc!ia e unc!ia cea 'ai i'portantă a iin!elor vie!uitoare. =ntradevăr, or1aniza!ia ace)tor

iin!e are, ca )in1ură !intă, )ă per'ită unc!ionarea or1anelor 1enera!iei. Acelaşi lucru )e poate zice şi de)pre evolu!ie, cu

cele trei perioade ale ei- pre1enitală )au de creştere, 1enitală )au de 'aturitate şi po)t1enitală )au de bătr(ne!e. =n ti'pul

perioadei pre1enitale, iin!a )e prepară )ă realizeze 1enera!ia. Iar, c(nd ace)t )cop a o)t îndeplinit, ea devine inutilă, )e

veşte6eşte şi )(rşeşte

prin a 'uri. Prin ur'are, toate iin!ele vie!uitoare, ve1etalele, ani'alele şi

î'preună cu ele şi o'ul nu ac altceva dec(t )ă )e reproducă, adică )ă )e în'ul!ea)că. Toate ace)te iin!e nu ac în realitate

dec(t )ă )e )upună le1ii, pro'ul1ată de *u'nezeu în ti'pul Crea!iei-

„Creşte!i şi vă în'ul!i!i.” &eproduc!ia e deci adevăratul )cop

vizibil al vie!ii.

Pati'a de reproduc!ie. *iavolul viciului, duş'anul neî'păcat al nea'ului o'ene)c, vrea cu orice c5ip )ă di)tru1ă acea)tă

operă du'nezeia)că.

0l a de)coperit o porti!ă, anu'e plăcerea in)tinctivă, prin care, )trecur(ndu)e, a putut a6un1e )ă inecteze )uletul

o'ului. =ntradevăr, ca orice act in)tinctiv, trebuin!ele 1enitale produc, în 'o'entul îndeplinirii lor, o anu'ită )enza!ie

plăcută. Acea)tă plăcere, )pecială in)tinctului 1enital, con)i)tă întrun elde 1(dilitură şi )e nu'eşte voluptate.0i bine Boluptatea, căutată nu'ai pentru ea în)ăşi, cu înlăturarea )arcinilor procrea!iei, con)tituie pati'a de

reproduc!ie. Barietă!ile pati'ii de reproduc!ie. Pati'a de reproduc!ie )e ob)ervă at(t la bărba!i, c(t şi la e'ei.

&.=n a'bele )ee, ea )e 'anie)tă uneori prin viciul )olitar )au )in1uratic, viciu ruşino) şi dez1u)tător, care îl t('peşte pe

individul, ade)ea copil, ce ia căzut pradă, îl i)toveşte, îl oileşte şi poate )ă îl conducă la 'or'(nt.

(.Pati'a ble)te'ată )e 'ai arată )ub o or'ă şi 'ai re)pin1ătoare, care atin1e li'ita nebuniei şi în care păti'aşul recur1e

la co'plici de acelaşi )e, la ani'ale, )au c5iar la cadavre, ca )ăşi )ature i'boldul diavole)c.

-.*e)r(ul. *ar, de cele 'ai 'ulte ori, viciul ina' ia a)pectul de)r(ului.

%ărba!ii de)r(na!i îşi ale1 ca victi'e preerate copile nevinovate, ete )ărace, care )au nu 'er1 încă la şcoală, )au lucrează

la croitore)e, la 'odi)te ori prin abrici, )au, iind )ervitoare, 'unce)c din 1reu ca )ăşi c(şti1e o p(ine 'izerabilă. 0i )e

)erve)c ade)ea, pentru a v(na acea)tă pradă, de inter'ediari ina'i, care 'ai to!i apar!in unui nea' )trăin.


9/12

„Bă înc5ipui!i deznăde6dea ce o cuprinde pe o eti!ă de "D )au "E ani c(nd )e vede u'plută de boale ruşinoa)e, ce îi

)leie)c puterile/ )au c(nd, în )(nul )ău de copil, adăpo)teşte un pui de năp(rcă. C5inul trebuie )ă ie în1rozitor şi de

ne)uerit c(nd, aruncată pe )tradă, în cea 'ai nea1ră 'izerie, ără )pri6in şi ără o bucată de p(ine, neericita e )ilită )ă

nutrea)că şi )ă crea)că )ă'(n!a de)r(natului, care ia proanat tinere!ea şi a adăpato cu a'ărăciune pentru re)tul

zilelor”. Şi a)e'enea di)perare duce atal'ente ori la avort, ori la

inanticid ori la )inucidere. Iată deci, la )(rşit, o'orul, pecetea oribilă a *iavoluluipati'ilor.

/. Avortul. *acă bărba!ii de)r(na!i nu )e 1(nde)c la concep!ie, lă)(nduşi ructul în )pinarea victi'elor,

di'potrivă, e'eile de)r(nate ac tot ce le )tă în putin!ă ca )ă î'piedice ză'i)lirea. Şi c(nd ea a avut loc, ără voia lor, ele

recur1 la cri'e 'on)truoa)e, la avorturi şi c5iar la pruncucideri, adică la o'oruri. =ntradevăr, ză'i)lirea )e ace în

'o'entul înt(lnirii celor două celule )euale, a căror unire or'ează oul ecundat, în acel 'o'ent, *u'nezeu tri'ite

)uletul, adică arti)tul inco'parabil, care, )upun(ndu)e poruncii divine, )e pune i'ediat pe lucru, ca )ăşi con)truia)că

trupul în care va vie!ui. Şi )ă nu vă )candalizeze aptul că *u'nezeu e de a!ă la

actul procreării unui o', act ce nu e dec(t o ur'are a crea!iei divine şi care e voit, ba c5iar e i'pu) de în!elepciunea

ininită. 0i bine Ace)t )ulet, ce ie)e de)ăv(rşit din '(inile Creatorului, e a)a)inat de propria 'a'ă. Şi acea)tă 1rozavă

nele1iuire e apana6ul dat de Satana 'a'elor o'eneşti. 8u ve!i 1ă)i o iară, oric(t de )ălbatică şi oric(t de eroce va!i

înc5ipuio, care )ă ie în )tare )ă calce ordinul lui *u'nezeu şi )ă îşi di)tru1ă pro1enitura.Şi, dacă 6udecata oa'enilor le conda'nă pe ace)te ina'e cri'inale, precu' şi pe co'plicii lor 3'oaşe, doctori etc4,

la pedep)e ec5ivalente cu ale o'uciderii, vă înc5ipui!i în ce torturi inernale îşi vor i)păşi, pe veci, păcatele 'a'ele

pruncuci1aşe.

6. Adulterul. *ar viciului nu ia o)t de a6un) )ă î'piedice în c5ipul ace)ta în'ul!irea oa'enilor pe pă'(nt. 0l încearcă

)ă dea o lovitură piezişă în te'elia a'iliei şi )ă di)tru1ă a)tel izvorul natural şi ne)ecat al o'enirii. 0l a inventat adulterul,

prin care 6ură'(ntul de credin!ă al )o!ilor, 6ură'(nt conir'at de *u'nezeu, e bat6ocorit şi călcat în picioare. Ceea ce ace

ca adulterul )ă producă oroare oa'enilor şi )ă ie ble)te'at de Cel Atotputernic e aptul că acea)tă nele1iuire )e în)o!eşte

de un adevărat urt, în acelaşi ti'p 'oral şi 'aterial, de o perver)itate )atanică neînc5ipuită. A)tel, e'eia

adulteră îndrăzneşte )ă înşele iubirea părintea)că a bărbatului )ău, prezent(ndui ca iind al lui? un copil ce e al altuia. 0a

ru)trează zelul de părinte al bietului )o! înşelat, i'pun(ndui, de 'ulte ori, )ă lucreze ziua şi noaptea pentru ca )ă

5rănea)că şi )ă crea)că un copil ce nu e al )ău. 0a ură averea adunată de bărbat pentru propriul copil, şi o dă unui copil

)trăin. *e altel, ea îşi bate 6oc şi de ace)t nenorocit copil, căruia îi a)cunde ce e 'ai )cu'p pe lu'e, adică

paternitatea. Acelaşi lucru )e poate zice de)pre bărbatul adulter, care, între!in(nd concubine, ri)ipeşte averea pe care

*u'nezeu ia dato pentru 5rană, creşterea şi înze)trarea copiilor le1iti'i. Se în!ele1e uşor de ce adulterul a o)t

conda'nat, cu o a)pri'e ece)ivă, de toate le1i)la!iile antice, civile şi reli1ioa)e, şi 'ai ale) de cea a lui :oi)e, care

pre)crie uciderea cu pietre at(t a e'eii adultere, c(t şi a bărbatului cu care ea a păcătuit. Şi, dacă oa'enii procedează în

contra ace)tei cri'e cu at(ta )everitate, vă întreb ce crede!i de bătaia lui *u'nezeu, care va pedep)i

inernala )tricăciune> Pedeap)a. *e altel, pedeap)a du'nezeia)că începe c5iar din via!a acea)ta.„9ără a 'ai a'inti bolile 1rave, zi)e venerice, la care )e epun şi accidentele ade)eori 'ortale ale avortului, aceşti

păti'aşi )unt pedep)i!i prin aptul că )unt lip)i!i de de)cenden!ă. Ca şi be!ivii, de)r(na!ii nu )unt de'ni )ă procreeze

şi a'ilia lor )e )tin1e cu ei. *ar de)r(ul e une)t nu nu'ai pentru indivizi şi pentru a'ilii, ci şi pentru na!ii. 0l e)te

vier'ele civiliza!iilor înaintate, şi 'ai ale) al celor actice. Bai de na!ia în 'oravurile căreia a intrat libertina6ul, căci pieirea

ei e)te i'inentă 0e'plele abundă. Pentru a nu vorbi dec(t de noi, de)r(ul )a încuibat 'ai ale) în oraşe, a căror popula!ie

de baştină nu nu'ai că nu )e în'ul!eşte, dar încă )e î'pu!inează în 'od )i'!itor.”

&e'edii 1enerale. Să ne întrebă'- ce pre)crie în!elepciunea o'enea)că î'potriva pati'ii de reproduc!ie>

".:arii ilo)oi au di)pre!uit ace)t ruşino) viciu şi nici nu )au ocupat de el.

$.Le1i)la!iile civile )e 'ăr1ine)c )ă ia 'ă)uri coercitive, în contra abuzurilor de)r(na!ilor. A)tel )tatul ar putea-

)ă re1le'enteze pro)titu!ia/

)ăi pedep)ea)că cu 'are a)pri'e pe )educătorii de 'inore/


10/12

)ăi tri'ită la 'uncă )ilnică pe ticăloşii care v(nd ete tinere, arunc(ndule în de)r(u/

)ă i'pună tae con)iderabile a)upra celor ce trăie)c în concubina6/

)ă în1reuneze procedura divor!ului şi c5iar )ă )upri'e acea)tă paco)te, care nu nu'ai că deva)tează oraşele, dar )a întin)

şi la )ate/

+ )ă acă avortul )au inanticidul )ă ie con)iderate cri'e 'on)truoa)e, pa)ibile de aceleaşi penalită!i înricoşătoare ca

şi o'icidul. A)e'enea 'ă)uri ad'ini)trative pot )t(n6eni p(nă la un oarecare punct de)r(ul, dar nu îl pot )upri'a. =ntr

adevăr, cu toate că 'ulte dintre ele ei)tă în le1i)la!iile civile actuale şi )unt ri1uro) aplicate, totuşi pati'a diavolea)că )e

întinde din ce în ce a)upra o'enirii, pe care vrea )ă o )t(rpea)că.

;. Le1i)la!iile reli1ioa)e pă1(ne din antic5itate, în loc )ă co'bată de)r(ul, lau divinizat prin Benu).

Le1i)la!ia 'ozaică con!ine o 'ă)ură dra)tică înpotriva adulterului.

„7'ul care va preacurvi cu o e'eie ce are bărbat? cu 'oarte )ă )e o'oare şi curvarul, şi curva.” =n)ă ea per'ite

iz1onirea e'eii, adică divor!ul. 9al)iicarea ace)tei le1i, adică Tal'udul, dezlăn!uie viciul a!ă de e'eile creştine. Se ştie

că evreii )unt de)r(na!i şi 'ul!i trăie)c din )pecularea pro)titu!iei. C(t de)pre Coran, care e caricatura le1i)la!iilor

reli1ioa)e, el readuce de)r(ul, prin poli1a'ie şi divor!, la o cul'e ce întrece cu 'ult pe cea în care îl aşeza)eră pă1(nii din

vec5i'e. &e'edii creştine. Sin1ură %i)erica lui ri)to) a arătat că e în )tare )ă )e î'potrivea)că, în c5ip eicace, ace)tui

viciu ruşino), educ(nd voin!a, care e unicul 'i6loc capabil de al vindeca pe deplin. =ntradevăr, ca şi be!ia, acea)tă pati'ănu cedează dec(t nu'ai atunci c(nd pacientul vrea )ă )e opună el în)uşi i'pul)iilor ei. ri)to) arată 'ai înt(i în ce con)tă

de)r(ul pe care îl co'bate-

„Auzita!i că )a zi) celor de de'ult- Să nu preacurveşti. Iar eu zic vouă că tot cel ce caută la 'uierea altuia, )pre a o poti

pre ea, iată că a preacurvi cu d(n)a întru ini'a )a. Iar, dacă oc5iul tău cel drept te )'inteşte pre tine, )coatel pre el şi îl

leapădă de la tine. Căci 'ai de olo) î!i e)te !ie ca )ă piară unul din 'ădularele tale şi nu tot trupul tău )ă )e arunce în

15enă.”

Că)ătoria şi divor!ul. ='potriva potelor de)r(ului, ri)to) pre)crie re'ediul că)ătoriei. Şi, ca )ă arate oa'enilor

ce i'portan!ă dă *u'nezeu )intei uniri a că)ătoriei, 0l a binevoit )ă îi cin)tea)că celebra!ia, prin propria prezen!ă, la

8unta din Cana @alileei. Iar %i)erica creştină, în ne'ăr1initai în!elepciune, )in!eşte 1enera!ia o'ului, ridic(nd 'ăritişul

la treapta )upre'ă de taină

du'nezeia)că. 2nirea con6u1ală a creştinilor devine a)tel pentru vecie şi nu'ai 'oartea, care )epară )uletul de trup, poate

rupe le1ăturile ei, ce )unt indi)olubile. 0a nu )e poate reînnoi, după cu' nu )e reînnoieşte nici botezul. 0a nu )e poate

de)ace, deoarece e ăcută nu pentru )o!i, ci pentru copiii ce ie) din acea)tă le1ătură şi care au trebuin!ă de a'bii părin!i,

p(nă ce a6un1 la 'aturitate. Cu c5ipul ace)ta, divor!ul, care ei)tă în le1ea vec5e, e de)iin!at.

„Şi au venit la IIi)u) ari)eii, i)pitinduL pre 0l şi zic(nd- oare )e cade o'ului )ă îşi la)e 'uierea )a pentru ieştece

pricină> Iar 0l, ră)punz(nd, a zi) lor- *ar na!i citit că Creatorul a ăcut pre ei bărbat şi 'uiere> Şi a zi)- 7'ul va lă)a pre

tatăl )ău şi pre 'u'ă)a şi )e va lipi de 'uierea )a, vor i a'(ndoi un trup. Pentru acea)ta nu 'ai )unt doi, ci un )in1ur

trup. *eci ce a î'preunat

*u'nezeu o'ul )ă nu de)partă. Fi)au lui- *ar cu' :oi)e a poruncit )ă )e dea 'uierii carte de de)păr!ire şi )ă o la)e preea> &ă)pun)a lor şi a zi)- Că :oi)e, după înv(rtoşarea ini'ei voa)tre a dat vouă voie )ă vă lă)a!i 'uierile voa)tre. *ar din

început nu a o)t aşa. Iar eu 1răie)c vouă- Că oricine îşi va lă)a 'uierea )a aară de cuv(nt de curvie şi va lua alta,

preacurveşte. Aşi6derea, cela ce va lua pre cea lă)ată preacurveşte.” Şi bă1a!i de )ea'ă că cuvintele 0van15eliei nu )unt

zi)e în 1lu'ă. Ca toate cuvintele divine, ele au )anc!iuni înricoşătoare. Cel ce are urec5i de auzit )ă audă Că)ătoria civilă

şi concubina6ul. *ar, în aară de divor!, pati'a de)r(ului a 'ai nă)cocit în contra că)ătoriei creştine şi alte unelte

di)tru1ătoare, şi anu'e-

".Că)ătoria civilă, care atin1e 'ai ale) popula!iile atee din Apu)ul 0uropei/

$.Concubina6ul, care şia ale) cuibul în )atele &o'(niei. Că)ătoria civilă e)te un el de concubina6 public, care

pune le1ătura du'nezeia)că a )o!ilor la di)cre!ia viciului diavole)c al de)r(ului. Adulterul nu 'ai e o cri'ă abo'inabilă,

ci e ca o )i'plă călcare a unui contract de înc5iriere reciprocă.

Concubina6ul ro'(ne)c e o întoarcere la via!a dobitoacelor, din 6o)nicia căreia *u'nezeu a vrut )ăl ridice pe o' p(nă

la cul'ea că)ătoriei. 0l are ca pretet c5eltuielile nun!ii, ca şi c(nd ri)to) ar i venit pe pă'(nt )ă dea Sintele Taine? pe


11/12

bani 0l are con)ecin!e ba)tarzii, care poartă pe runte, pentru toată via!a, pata neştear)ă şi ruşinoa)ă a copiilor din lori. *ar

doctrina )ubli'ă a creştini)'ului 'ai are şi eectul 'inunat )ă de)c5idă oc5ii păti'aşului, )ăi pună 'intea în a!a lu'inii

du'nezeieşti şi )ăl acă )ă priceapă 'ăre!ia )copului Crea!iei, la îndeplinirea căreia e c5e'at şi el )ă participe. Con)ecin!a

unei a)e'enea purtări e o pocăin!ă totală şi

deinitivă. Ace)ta e dru'ul ur'at de :aria:a1dalena şi, după ea, de nenu'ărate curtezane, dintre care 'ulte au devenit

)inte, bunăoară ca S(nta Foe, ca S(nta :ăria 01ipteanca etc. *ar, pentru ca re'ediile creştine )ă poată i

olo)itoare, trebuie ca oa'enii )ă cunoa)că ce e de)r(ul şi care îi )unt ur'ările nenorocite. Acea)tă cunoştin!ă nu )e capătă

dec(t printro a)ocia!ie de educare reciprocă, de)pre care vo' vorbi în r(ndurile ce vor ur'a.III. 7O1IA 2Patima de

pr!prietate"

In)tinctul de proprietate. 7a'enii trăie)c în a'ilii, adică în )ocietă!i naturale, care )unt or'ate din părin!i şi din

copii. Părin!ii )i't pentru copiii lor un puternic )enti'ent in)tinctiv, nu'it iubire părintea)că. *ra1o)tea de părinte ace ca

at(t tata, c(t şi 'a'a )ă nu 'ai lucreze dec(t ca )ă a1oni)ea)că p(inea cea de toate zilele a copiilor lor. Şi acea)tă 'uncă

i'pu)ă de *u'nezeu, pe care părin!ii o îndepline)c cu )in!enie, durează ără ră1az c(t ti'p copiii nu )unt în )tare )ă îşi

procure ei înşişi 5rana zilnică. Şi bă1a!i de )ea'ă că *u'nezeu a dat o a)e'enea în)ărcinare şi ani'alelor. Cocoşul şi

1ăina bunăoară îşi nutre)c puii p(nă c(nd aceştia pot )ă îşi 1ă)ea)că )in1uri de '(ncare.

I. Pă'(ntul de cultivat. 7'ul )e 5răneşte-

". cu aer, pe care îl re)piră/

$. cu apă, pe care o bea/

;. cu bucate, co'pu)e din albu'ină, za5ăr şi 1ră)i'i, pe care le 'ăn(ncă şi pe care le ia de la plante )au de

la ani'ale. Aerul şi apa )e 1ă)e)c în tot locul. 0le )unt ale tuturor şi nu poate i vorba de un drept de proprietate a)upra lor.

Totuşi, e de a6un) ca o'ul )ăşi dea o)teneala )ă )ape un pu! pentru ca apa, a)tel dob(ndită, )ă ie a lui, şi nu a altuia. Prin

ur'are, apa, căpătată cu pre!ul 'uncii o'ului, e proprietatea lui. Acelaşi lucru )e poate )pune de)pre plantele şi ani'alele

de la care luă' 5rana zilnică. Ierburile ce cre)c pe c('p şi ani'alele ce trăie)c în )tare )ălbatică nu )unt ale ni'ănui. 7'ul

nare dec(t )ăşi dea o)teneala )ă le culea1ă pe unele şi )ă le v(neze )au )ă le pe)cuia)că pe celelalte ca ele )ă devină

proprietatea lui. *ar el nu va 1ă)i, în 6urul )ău şi întotdeauna, plantele şi v(natul ce îi trebuie pentru 5rana )a şi 'ai ale) a

a'iliei )ale, a e'eii şi a copiilor. A)tel o'ul e obli1at )ă )e'ene anu'ite 1răun!e 31r(u, poru'b4 şi )ă crea)că anu'ite

vite 3boi, oi, porci, pă)ări4, care )ăi poată da zilnic acea)tă 5rană trebuincioa)ă.

0l e, ără doar şi poate, proprietarul 1răun!elor adunate şi al ani'alelor cre)cute de el, căci ele )unt ructele 'uncii )ale.

*ar, în acelaşi ti'p, el trebuie )ă ie proprietar şi al pă'(ntului, pe care îşi cultivă plantele şi îşi creşte ani'alele, şi care e

unicul 'i6loc de a putea, prin 'uncă, )ăşi c(şti1e „p(inea cea de toate zilele”.

II. Provizii de 5rană.

=n plu), cule)ul plantelor cultivate nu )e ace dec(t vara )au toa'na. 7r, a'ilia trebuie )ă 'ăn(nce tot anul. *e aceea o'ul

a pri'it de Su) un i'bold )ă adune 1răun!ele în 5a'bare )au în pătule, adică )ă acă rezerve )au provizii pentru trebuin!eleviitoare. Ace)te rezerve )e pot ace azi şi în bani, în )c5i'bul cărora po!i căpăta 5rană, veş'inte şi alte lucruri nece)are.

III. Locuin!a.

7'ul 'ai )i'te trebuin!a in)tinctivă de a clădi pe pă'(ntul )ău o locuin!ă, )ăşi pună a'ilia la adăpo)t de ploaie, de v(nt,

de 1er şi de zăpadă. *ar ceea ce con)tituie o adevărată 'inune e)te aptul că toate ani'alele po)edă terenuri de v(nătoare,

adună provizii pentru iarnă şi îşi con)truie)c ad'irabile

cuiburi )au culcuşuri pentru preo1enitură. Prin ur'are, o locuin!ă, o bucată de pă'(nt de 'uncit 3care poate i înlocuită cu

o 'e)erie oarecare4 şi rezervele nutritive or'ează proprietatea pe care *u'nezeu ia dato în dar o'ului ca

)ăşi între!ină a'ilia, cu )in1ura condi!ie )ă şio ob!ină prin 'uncă cin)tită.

„=ntru )udoarea e!ei î!i vei căpăta p(inea.”

Pati'a de proprietate. *iavolul viciului atacă acea)tă proprietate de ori1ine divină cu )copul de a di)tru1e

a'ilia o'enea)că.=ntradevăr, îndeplinirea trebuin!ei in)tinctive de a a)i1uraa'iliei adăpo)t şi 5rană procură părin!ilor un

)enti'ent de )ati)ac!ie. 0i bine Ace)t )enti'ent plăcut, dezbrăcat de caracterul a'ilial, altrui)t şi tran)or'at întro


12/12

6o)nică 'ul!u'ire e1oi)tă

con)tituie pati'a de proprietate, care )e 'anie)tă prin cupiditate, adică prin lăco'ia de avu!ii. Biciul începe de obicei

printro 1ri6ă ece)ivă care )e raportează nu la viitorul a'iliei, ci la cel al păti'aşului. A)e'enea nelinişte, neînte'eiată, îl

î'pin1e pe cupid )ă )tr(n1ă nu'ai pentru el bo1ă!ii )upraabundente. 0l adună neîncetat şi ără 'ă)ură avu!ii, pe care de

'ulte ori le capătă nu prin 'unca )a, ci prin urt )au prin înşelăciune. Sunt na!ii între1i vicioa)e şi parazitare care nu cuno)c

alt 'i6loc de î'bo1ă!ire dec(t 5o!ia. 2nii păti'aşi )unt ri)ipitori. Ceea ce iau cu o '(nă dau cu cealaltă. *ar cei 'ai 'ul!i

)unt avari. Aceştia )e lip)e)c pe ei înşişi de cele nece)are, )acriic(nd

totul plăcerii de a aduna. Barietă!ile ace)tui viciu. Pati'a de proprietate poate inecta pe tot o'ul, 'are )au 'ic, bo1at )au

)ărac, t(năr )au bătr(n. *ar

ea îşi atin1e cul'ea la cei avu!i, 'ai ale) c(nd ei a6un1 la o oarecare v(r)tă.

0a )e 'anie)tă )ub diver)e a)pecte-

&.9urtul. Cupiditatea )e înt(lneşte la tot )oiul de 5o!i de 'e)erie, de la boraşi, 1ăinari, pun1aşi de buzunare, la e)croci, la

şarlatani, la 5o!ii de cai, la t(l5ari de ca)e, la bandi!i de codru, la pira!i de 'are. In acea)tă cate1orie de vicioşi intră şi

co'plicii 5o!ilor, cei ce cu'pără lucruri urate, de 1azdele 5o!ilor, tăinuitorii, oploşitorii etc.

(.=nşelăciunea. Pati'a cupidită!ii )e 'ai 1ă)eşte la tot elul de ne1u)tori necin)ti!i, de la v(nzătorii cu coşul )au cu taraba, p(nă la 'arii toptan1ii, ce prin acaparări, )pecul(nd a)upra trebuin!elor vie!ii, 6upuie)c o lu'e întrea1ă. 0a )e con)tată şi la

'e)eriaşii şi indu)triaşii necin)ti!i. To!i aceşti 5o!i nu )e 'ul!u'e)c că îşi iează ei înşişi pre!urile şi c(şti1ă 'ai 'ult dec(t

li )e cuvine. *ar, pe dea)upra, ei îl înşală pe bietul cu'părător, care, de obicei, e părinte de a'ilie, a)upra cantită!ii )au

a)upra calită!ii 'ării, şi iau a)tel un al doilea )au c5iar un al treilea pre!. Ace)t viciu îi )tăp(neşte de a)e'enea pe

a1ricultorii necin)ti!i 3'oşieri, arendaşi4 care nu plăte)c )alariul celor ce le

'unce)c, în 1eneral pe to!i indivizii care nu ac5ită leaa )lu1ilor. *ar el îi inectează şi pe 'eşteşu1arii, lucrătorii, )ervitorii

)au păzitorii care cer plată pentru o 'uncă pe care nau )ăv(rşito )au pentru un ti'p c(nd nau lucrat. Tot lăco'ia de bani

îi ace pe 'edicii păti'aşi )ă uite că au de îndeplinit un adevărat )acerdo!iu, ăurit din 6ertă per)onală şi din dra1o)tea

aproapelui, )ă )peculeze a)upra )ănătă!ii, care e bunul cel 'ai )cu'p al o'ului, şi )ă proite de rica de 'oarte, ca )ăi

)toarcă nenorocitului bolnav ulti'ul ban. =n acea)tă cate1orie de 5o!i intră şi ar'aciştii şi dro15iştii necin)ti!i care al)iică

'edica'entele, 6uc(ndu)e a)tel cu via!a oa'enilor, )au v(nd publicului, pe pre!uri colo)ale, )ub)tan!e pro)t )tudiate,

incapabile de a produce vreun eect apreciabil, în)ă ad'irabil ră)p(ndite printro recla'ă a)urzitoare.

-. Ca'ătă. Pati'a de proprietate b(ntuie cu urie 'ai ale) la indivizii care )peculează banii, de ee'plu-

a4la cei cei î'pru'ută pe nenoroci!i şi le iau, în plu) de zăloa1e de )i1uran!ă, o ca'ătă 6idovea)că, )u1(nd a)tel

tot )(n1ele a'iliilor ca nişte lipitori ne)ă!ioa)e. „*a!i î'pru'ut”, a zi) ri)to), „ni'ic nădă6duind.”

b4la cei ce în615eabă 'onopoluri, con)i)t(nd în carteluri, în tru)turi şi acaparează cele nece)are 5ranei şi vie!ii, pentru

ca, 'ai t(rziu, )ă le v(ndă la pre!uri că'ătăreşti. A)e'enea păduc5i ina'i )e în'ul!e)c 'ai cu )ea'ă în ti'puri

de nenorociri publice, de oa'ete, de războaie.

/. Gocurile de noroc. Pati'a lăco'iei )e ob)ervă la cei ce 6oacă la noroc, şi anu'e-

a4la cei ce 6oacă la bur)ă, 'ărind )au 'icşor(nd, după placul lor, pre!urile ali'entelor şi ale obiectelor indi)pen)abile/

b4la cei ce 6oacă la loterii, la cazino, la cur)ele de cai, la căr!i 'ă)luite )au ne 'ă)luite. To!i aceşti vicioşi vor )ă

)e î'bo1ă!ea)că ără 'uncă, to!i vor )ă c(şti1e pe )pinarea altora, ur(ndule de 'ulte ori ace)tor ne15iobi 5rana zilnică

a a'iliei. In)i)t, 'ai ale), a)upra pati'ii ina'e a 6ocului de căr!i,

pati'ă 1recea)că, ce, din nenorocire, )a încuibat în 'ulte ca)e ro'(neşti, de unde )e întinde din ce în ce ca o boală

'olip)itoareşi a'enin!ă )ă inecteze !ara întrea1ă.

fiziologie_filozofică de paulescu

Documents