fizicalitate si pantomima

7/21/2019 Fizicalitate Si Pantomima

http://slidepdf.com/reader/full/fizicalitate-si-pantomima 1/15

MAINILE

Acest exercitiu incepe prin examinarea mainilor. Mainelie se tin inainte si

se xemineaza cu atentie. Se strang pumnii, se misca degetele, se intorcmainile pe ambele parti, se face un pumn, apoi se desface, etc. Fiecare copil

trebuie sa se gandeasca la cat mai multe feluri in care sa-si miste mainile.

Amintiti-le copiilor ca dupa fata, mainile sunt ce amai expresiva parte a

corpului uman.

Apoi indrumatorul trebuie sa le arate cum se pot face animale din maini.

Primul aminal ar putea fi un păianjen care se urca pe noi. revuie sa

reactionati exact ca in realitate! sa va strambati sau sa va steriati" #opiilor

mai mici le place foarte mult"

Apoi copiii trebuie sa inventeze si ei cate un animal"

RIMA

oti copiii trebuie sa stea intr-un cerc. $ndrumatorul trebuie sa spuna% &Ma

gandesc la un cuvant care rimeaza cu &mititică'"'

(ricare dintre copii care cred ca stiu cuvantul trebuie sa ridice mana.

$ndrumoatul alege apoi un copil care trebuie sa se duca in centru cercului si

sa mimeze acel cuvant. )* are voie sa vorbeasca" +a &mititica', deexemplu, cuvantul are rimeaza cu acesta ar putea fi &pisica'"

aca se giceste cuvantul la care se gandea indrumatorul se trece la altul.

aca nu, se alege alt copil, care are alt cuvant care rimeaza cu cel spus de

profesor. Aceasta poate dura pana se giceste cuvantul.

ariatii%

Pentru copiii mai mici care nu au inca notiunea de rima, se poate face

cu lietere alfabetului. e exemplu% &Ma gandesc la un cuvant careincepe cu litera A'

Pentru cei mai mari s epoate complica putin jocul. e exemplu % & Ma

gandesc la un cuvant care rimeaza cu &balon' si este un instrument

muzical' /trombon0, &Ma gandesc la un cuvant care rimeaza cu

& maine & si este ceva care s epoate manca' /paine0, etc

INVENTIILE

1



Se fac doua gruprui de copii. Fiecrae grupa are un conducator. Acesta

trebuie sa se gandeasca la o inventie, la o masinarie pe care apoi trebuie sa o

formeze din copiii din grupa lui.Pe rand cele doua grupe isi arata inventiile si celalalt grup trebuie sa

giceasca ce este.

STATUILE

Acest exercitiu invata copiii sa se simta bine in propriul lor corp, ii invata

sa-si exprima idea si emotii intr-un mod estetic, si ii invata sa aiba incredere

unul in celalalt.

Prima parte%

Se inparte grupul in ecipe de cate 2 copii. *nul va fi &sculptorul' si

celalalt &statuia'

Sculptorul incepe sa-i modelze statuia spunandu-i fie cum sa stea, roi

aratandu-i. Se poate merge pana la cele mai mici delatii% degetele, expresia

fetei, etc.

#and sculptura e gata, &statiua' nu terbuei sa se mai miste.

3 important sa le expliacti copiilor ca acesaa statuie, opera lor trebuie sareprezinte ceva

A doua parte%

Aceasta parte reprezinta turul &galeriei de arta'. $ndrumotorul este cel care

analizeaza fiecare statuie. rebuie sa se opreasca la fieare statuie in parte si

&sculptorul' acelei statui trebuie sa-i explice ce reprezinta. upa ce a

terminat cu o statuie aceasta poate sa iasa din &poza' si sa plece impreuna cu

scultorul ei la locurile lor.

#and turul s-a terminat se reai exercitiu si se scimba locuirle. Astfel

&sculptorul' devine &statuie' si invers.

Discutia:

2



$n discutia de dupa copii sunt intrebati &e cati artisti a fost nevoie pentru

crearea statuii4'. aca raspund &unul' trebuie sa le explicati ca au fost de

fapt doi. Avand in vedere ca &statuia' era de fapt un om si nu o statuie facuta

din lut, a contribuit si el artistic la crearea operei de arta.

Aceste exercitiu este o buna introducere in intelegerea relatiei dintre autor-

regizor-actor- actroul are o constititie foarte importanta la crearea operei de

arta ciar daca face ce ii spune regizorul, asa cum regizorul are si el

contributia lui ciar daca piesa a fost scrisa deja de dramaturg.

OGLINZILE

Acest excercitiu se face in grupe de cate 2. *nul dintre copii esteconducatorul, si celalat oglinda. #onducatorul trebuie sa faca miscari simple

si lente de la mijloc in sus. (glinda trebuie sa faca exeact ce face cel din fata

lui, asemenea unei oglinzi. #ei doi particianti trebuie sa se prveasca in oi

tot timpul.

#u mult execricitiu trebuie sa se ajunga l performanta in car indrumoatorul

nu isi pota da seama cine ste conducatprul si cine ste oglinda.

#ei doi trebuie sa se ajute! sarcina cea mai grea este, contrar a5arentlelor, a

conducatorului, cel care initiaza miscarile. $n functie de ceea ce face si cum,

oglinda va reusi sa faca la fel, in acelasi timp /aproape0 upa ce s-a ajuns la o buna practica a acestui exercitiu s epoate trece la

miscari ale intregului corp, nu numia de la mijloc in sus.

ariatii%

(6+$)A" Acesta este un &joc' de controlare a copiilor. or exista

moemente in care acestia nu vor putea fi controlati si ca sa ii aducem

cu picioarele pe pamaant si sa ii facem sa sculte de indrumoaror, vom

aplica urmatoare regula% Atunci cand indrumarorul striga

&(6+$)A"' toti copiii trebuie sa opreasca orice faceau si sa fie

oglinda indrumoatorului. Asta implica faputul ca nu au voie sa

vorbeasca.

7ocul s epoate face s in cerc implicand toti participantii. #a sa nu s

epuna problema mainelor /cand conducatorul misca mana dreapta

ceilalti ce ar trebui sa miste40 li se explica ca trebuie sa foloseasca

8



ambele maini deodata. upa un timp, cand au inteles regulile jocului

foarte bune, se poate trece la o alta varinata in care unul dintre copii

trebuie sa iasa din clasa, ceilalti incep sa faca o miscare dirijata de un

conducator. #and cel de afara intra trebuie sa fie foarte atent la ce fac

cei din cerc si sa isi dea seama care este initiatorul miscarii. Miscarile

se pot scimba pana copilul din afara cercului giceste. rebuie

explicat de asemenea ca participantii nu trebuie sa se uite direct la

conducator, pentru a nu-l &demasca'. Miscarile nu trebuie sa scoata

sunete /batutl din palem de exemple0, pentru ca acest lucru l-ar da de

gol pe conducator.

Se poate face un cerc, dar in care jucatorii stau unul in spatele

celuilalt. #onducatorul trebuie sa inceapa o miscare simpla dar sa aiba

grija ca ea sa poate sa fie vazuta de cei din spatele lui. Miscare se face

pe rand% intai conducatorul , aopi persoana din patele lui, apoi persona

urmatoare si tot asa pana miscare ajunge la cel din fataconducatorului. aca este fac bine ar trebuie sa se vada ca niste valuri

din cauza intarzierii de 2 secunda dintre jucatori. Acest execrcitiu cere

foarte mare concentrare. Ajunge ca un singur copil sa greseasca si tot

execrcitiul la iesi prost.

Se pot face grupuri de cate 2 copii. Apoi toti se imprastie prin clasa

oricunde dorest dar astefl incat sa-si poate veda partenerul. Apoi se fac

&(glinzile' ca in rpima parte.

ot in grupuri de cate 2, conducatorul face o miscare &mica' si

&oglinda' o face &mare'. Se poate face si invers. Miscarea initialatrebuie sa fie mai mare si cea aoglinzii mai mica.

Aceasta variatie a exercitiu implica o mai mare libertate. Se pot

scimba locruile, se pot face miscari care trec dincolo de oglinda, etc.

9estul ramane la fel.

Se poate folosi si muizca si automat miscarile trebuie sa se

potriveasca cu muzica /trebuie folosuta o linie melodica lenta pentru a

determina si miscarile sa ramana lente0

Se poate face si doar oglida pentru fata. #onducatorul trebuie sa

exprime diverse stari. e asemenea se poate varia% oglinda le face maimari sau mai mici, ca in execeritii e mai sus.

Se mai poate folosi si atunci cand actorii au probleme cu intelegera

unui text. Se pot imita unul pe altul, ca in oglida. Astefl foecare se

vede si isi vede personajul dintr-o alta perspectiva

:



„TELEFONUL FARA FIR”

Functioneaza pe acelasi principiu ca jocul din copliari, &elefonul fara

fir', numai ca aici se folosesc miscari.#opiii trebuie sa stea intr-o linie, unul in spatele celiulalt.

$ndrumoatorul il intoarce pe cel de la spatele liniei si ii arata o miscare.

Astefel el este singurul care vede miscarea pentru ca ceilalti sunt cu

spatele. #opilul trebuie sa procede le fel cu cel din fata lui. Se continua

pana cand miscarea ajunge /scibata, probabil0 la cel din fata.

MERSUL

Fiecare participant isi gaseste un spatiul al lui. Apoi toti trebuie sa

gaseasca cat mai multe stiluri de miscare.

Se face acest exercitiu timp de cinci mintue, apoi se discuta impreuna

cu conducatorul jocului.

Pentru partea a doua a acestui exercitiu ne limitam numai la mers.

$ntroducem ideea ca exista mai multe feluri de mers, si le spunem care

sunt acestea in timp ce ei le excuta%

Se scimba marimea miscarii% aceasta poate fi mai largit sau mai

ingust, mai inalt sau mai mic. ( persoana isi poate facfe mersul

mai largit sau mai ingust largind sau ingustand pozitit corpului si

balansandu-si mainelie mai departe sau mai aproape de corp.

Mersul poate fi mai mic sau mai mare, daca persoana merge pe

varfuri sau in &mersul piticului'!

Se scimba timpul mersului% poate fi mia rapid sau mai lent!

Se scimba greutatea% mai apasat sau mai usor!

Se scimba directia mersului% ( persoana poate merge catre otinta stabilita de dinainte sau poate merge fara o tinta anume!

Se svimva tensiunea% Muscii corpului pot fi relaxati sau

incordati!

;



Ce „transmite” miscarea

$n aceasta parte a jocului fiecare copil lucreaza pe rand, in timp ce

ceilalti se uita. #el care vine pe &scena' trebuie sa mearga in timp ce

indrumoatorul ii da indicatii% & reau sa te gandesti la un momemt

care te-a facut fericit" Acum esti fericit"', &Acum gadeste-te la un

moment in crae ai fost trist'etc. $n acest timp, ceilalti trebuie sa

observe caracteristicile mersului, specifice fiecarei stari. 3 mai

labartat4 +a inalt4 Mai jos4

upa ce fiecare copil a fost &pe scena', se discuta cum fiecare stare

are un anumit timp de mers si se analizeaza.

MISCAREA

Acest exercitiu se poate face in continuarea celui de dinainte.

+a inceput, unul dintre participanti, sau ciar indrumatorul /pentru

a se evita conflictele0, trebuie sa faca o miscare conpusa sin cateva

elemente. e xemple% mers lent format din patru pasi, apoi se apleaca

si se leaga la sireturi. #opii trebuie apoi sa repete miscare de cate ori

este nevoie pentru a deveni organica.

Apoi, fiecare copil, pe rand, va veni pe scena si va scimba un

singur element al miscarii. e exemplu, poate sa merga mai repede,sau in loc sa isi leaga sireturile la ambii pantofi sa ii lege la unul

singur.

Se face acest exercitiu pana cand fiecrae copil a cimbat cat o

miscare.

MUZICA SI IM!ROVIZATIE

Acest exercitiu se face pe muzica. 3ste nevoie de mai multe melodii

cat mai variate. +a inceput toti trebuie sa se miste prin camera in

ritmul muzicii iar atunci cand muzica se opreste sau este oprita de

indrumator trebuie si ei sa se opreasca, exact in poztita in care sunt.

Se face acest joc pana toti au inteles ce trebuie sa faca, iar apoi,

<



atunci cand muzica porneste iar, ei trebuie sa improvizeze scene

mute, de pantomima, tot in ritmul muzicii, inspirati de aceasta. 3ste

important de retinut ca toti trebuie sa participe la aceasta

improviztatie. Acesta este un exercitiu de grup, on care participantii

invata sa lucreze in grup si nu individual sau cat 2.

ROLURILE

Se foloseste ca recuzita pentru caest joc un set de carti pe care

trebuie scrise cate o meserie sau un status social.Se pot folosi meserii

precum% fermier, vanator, doctor, preot, muncitor, sclav,rege, copil,

profesor, student, avocat, parinte, artist, ganditor, rebuie tinut minte

ca aceste meserii sau statue sociale sa fie cat mai comune si usor de

recunoscut de toti copiii.

9egulile jocului sunt simple. #opiii stau asezati intr-un cerc. *n

voluntar vine in centrul cercului si alege o carte din cele existente.

(data ce voluntarul a vazut cartea trebuie sa inceapa ca faca o actiune

/ in pantomima0 care se dezvaluie acea meserie sau statut social.

#eilalti copii din grup trebuie sa giceasca despre ce meserie este

vorba dar nu spunand-o, ci altarurandu-se primului copil si facand la

randul lui o actiune specifica acelei meserii sau acelui statut social.

Pot intra cat mai multi particopanti in acest joc, odata ce cred ca audescoperit care este cartea trasa de primul. +a sfarsitul jocului

/ atunci cand au fost toti copiii pe scena sau cand majoritatea copiilor

sunt pe scena0 conducatorul jocului spune stop si intreba participantii

ce meserie cred ei ca a fost. )* trebuie intrebat primul copil, cel care

a tras cartea, decta la sfarsit. 3 interesant de vazut ca unuii copii vor

spune ca este vorba de alta meserie decta ceva pe care o arata primul

copil. aca acest lucru se intampla este importnat ca primul copil, cel

care a tras cartea, sa nu fie facut sa se simta ca a gresit prin

neinterpretarea corespunzatoare a cartii. ra trebuie de asemenea

incurajat sa fie cat mai clar. 7ocul isi va indeplini scopul, si se va

pune spune ca a fost factut corect doar atunci cand toti vor infatisa

aceasi meserie, cea scrisa pe carte.

Se poate discuta despre acest exercitiu la sfarsit. 3 important de

discutat de ce unele meserii au fost mai usor de gicit si de ce unele

=



au fost mai gerele. 3ste de asemenea un bun prilej de a discuta

streotipia.

!R!OZITIILE

Pana la inceperea jocului, in prealabil, trebuie facut niste biletele pe

care sunt scrise diverse fraze. e exemplu% & Ma doare maseaua.',

&$mi place noua mea tunsoare.', &*nde este iesirea4', & Acea este o

palarie foarte frumoasa.', &Am pierdut autobuzul.', & e rog, nu

tipa"', &Asta e palaria ta.', &#ine este sef aici4', & Pot sa va iaucomanda4', & Ma dor picioarele', &)u imi gasesc pantofii.', & Mi-e

sete', &Mi-e foame', & Se pare ca o sa ploua', &#e zi frumoasa', & (

sa intarziem', & Ai un pix4', &+asa-ma in pace"', &6rabeste-te',

& Mi-e frig', & Mi-am rupt piciorul &, & Ai vazut cumava cainele

meu', & )u ai voie sa fumezi aici', etc.

#opiii se aseaza intr-un semi-cerc. Fiecrae copil va veni, pe rand in

fata, va lua un biletel si va trebui sa comunice propozitia de pe el cat

mai precis. #eilalti trebuie sa giceasca. Se pot folosi sunete dar nu

vorbe. Pentru a-i ajuta puteti spune copiilor sa isi imagineze ca sunt

intr-o tara straina si nu stiu sa vorbeasca limba de acolo. rebuie sa sefaca intelesi intr-un fel.

3ste important ca sensul propozitie sa fie cat mai clar descifrat. e

exemplu, daca propzitia este & $mi place nou mea tunsoare' nu

trebuie sa se inteleaga & Am o tunsoare noua'. >ine inteles ca nu

trebuie gicita fraza cuvant cu cuvant. S3 poate admite si ceva de

genul &ai, ce tunosare frumoasa am', dar nu trebuie sa se

indeparteze de la sensul initial al acesteia.

?



DESCO!ERIREA FOCULUI

Acest joc se incepe printr-o discutie. #opiilor li se pune intrebareaurmatoare% &#are au fost cele mai importnate invovatii tenologice

sau culturale ale omului preistoric4' $n general, raspunsurile vor fi %

limbajul, agricultura, focul si altele. )e vom opri la foc. Se va initia o

discutie despre cum a fost descoprit acesta si la ce folosea el cel mai

mult omului preistoric. 3ste important sa ne axam pe discutii despre

cum a fost descoprit focul. >ineinteles ca aici nu exista nici un

raspuns corect sigur /acest lucru nu se stie cu certitudine0, decat mai

multe variante posibile.

#opiii se impart apoi in grupe de cate 8 sau : copii. Fiecare gruptrebuie sa se puna de acord despre cum cred ei ca a fost descoprit

focul si apoi sa faca din asta o mica sceneta. )u au voie sa vorbeasca

bineinteles. rebuie folosit doar limbajul trupului si al semnelelor. Se

pot scoate sunete dar nu vorbe.

#and toti sunt gata, incepe reprezentarea scenetlor. Fiecrae grup isi

va arata scena iar ceilalti vor fi spectatorii.

+a sfarsit s epot discuta scenetele.

RITUALURI

Acest excercitiu incepe printr-o dicutie despre conceptul de ritual.

#e este acesta4 +a ce foloseste4 #ine il foloseste4 #e legatura exista

intre magie cu ritualuri4 #e rituari foloseau oamnii pe vremuri si

pentru ce4 #e ritualuri se folosesc acum4 #e diferente exista intreritualurile folosite de omul preistoric si cel de azi4

3xercitiu consta in gasirea unui ritual. Se lucreaza individual.

Fiecare copil trebuie sa isi gaseasca un ritual pentru ceva, ce vor ei

/ poate sa fie pentru aducerea ploii, sau pentru a lua 1@ la

matematica0 si apoi prezentraea lui in fata clasei. #eilalti trebuie sa

giceasca pentru ce este acel ritaul. #opii sunt indrumati sa ridice



mana atunci cand au ceva de spus si numai profesorul numeste pe

cineva care sa giceasca.

+a sfarsit, dupa ce toti copiii si-au aratat ritualul, trebuie discutat

ce s-a inamplat. Poate ca unele au fost gicite foarte usor si unele

delos, sau poate doar din intamplare.

TREI CUVINTE

$n prima partea a acestui joc, se imparte clasa in gruri de ctae 2 sau

8 copii. Fieacre grup ca primi cate 8 cuvinte. Poate sa fie aceleasi latoti sau alte cuvinte la fiecare grup.

Fiecare grup trebuie sa puna la cale 2 scenete scurte, diferite in

crae sa foloseasca aceste cuvinte. oata scena trebuie sa fie mimata

cu singura exceptie de vorba fiind cele trei data. 3le trebuie folosit

diferit in fiecare dintre cele doua scenete.

3xemplu de cuvinte% &de ce', &scuze', &o'! & da', &nu', & plec',

etc.

$n a doua parte a jocului se poate face scimb de scenete. Fiecare

grup isi alege alt grup al carei scenete le va reinterpreta, doar ca de

data asta vor putea folosi cate vorbe doresc. rebuie sa arate ceea ceau inteles ei din actiune prezentata de grupul analog lor.

MISTERUL CRIMEI

+a inceput se impart copiii in doua grupuri. Primul grup va fi cel care

va stabili datele problemei, in ceea ce priveste crima. rebuie sa se puna de acord despre cine a fost ucis / trebuie sa fie o persoana

cunoscuta de toti, de exemplu, un personaj 0, unde si cum. rebuie sa

se otarasca asupra acestor trei cuvinte. $n acest timp al doilea grup a

sata afara. #and primul a terminat, intra prima persoana din al doilea

grup. 3a afla care sunt cele trei cuvinte. Apoi intra a doua persoana

din grupul al doilea si prima, care a aflat deja cuvintele, trebuie sa i le

1@



mieza primului. )ici unul din cei doi nu are voie sa vorbeasca. Se

comunica doar prin semne. #and al doilea copil crede a inteles, este

cemat cel de-al trilea si trebuie sa ii se mimeze si lui cuvintele, de

cel de-al doilea copil. Pana in final trebuie sa &treaca' cuvintBele pe

la fiecare copil din al doile grup.

3ste interseant de vazut cum cuvintele isi vopr scimba sensul

intial pana la ultimul copil

Apoi se face scimb de roluri intere cele doua grupuri.

Se pot stabili si cateva reguli, ca se faca mimarea mai usoare. e

exemplu, se rida un deget, doua sau trei pentru fiecare din cele trei

cuvinte.

TREMURATUL

oti trebuie sa stea intr-un cerc. *nul dintre copii va incepe sa

tremure o parte din corp, de exemplu, laba piciorului. Face acest

lucru putin, dupa care la prea acest tremurat alui copil din cerc, cu o

&aruncare'. 3ste important se se priveasca in oci ca se poate preda si

prelua miscrea. #el care a preluat-o trebuie sa o mentina putina in

aceasti parte a corpului apoi sa o mute in alta parte. aca era in laba

piciorului poate , de exemplu, se urca pana la solduri. Mentine putinaceasta miscare, iar apoi o &arunca' altcuiva in acelasi fel. 7ocul se

termina cand toti copii ai preluat miscarea. rebuie indicat inca de la

inceput ca partile corpului unde se afla tremuratul sa nu se repete.

DOMNUL "OLOVAN

Acest joc este foarte bun pentru grupurile noi in care numele nu s

ecunosc inca foarte bine. Acest exercitiu ii va face pe participanti sa

invete numele celorlalti mai rapid si mai bine.

#opiii stau intr-un cerc. *nul dintre ei va sta in centrul cercului. 3l

se vad numi &omnul >olovan'. 3l trebuie sa isi aleaga o &victima'

si sa merga spre ea cu bratele in fata, ca un zombie. aca ajunge sa-l

11



atinge pe cel spre care merge, acela iese din joc. #a se evite

eliminarea, copiii trebuie sa spune numele unui alt copil din cerc.

aca resuseste, acela pe care l-a numit va deveni &omnul >olovan'.

Acest joc contunua pana cand au mai rams doi copii.

)umele strigate nu trebuie sa fie ale celor care au ieist din cerc.

Mersul trebuie sa fie lent. ar pe parcurs, dupa ce copiii s-au

deprins cu jocul, poate fi facut mai rapid.

MASTILE

Se incepe prin confectionare unor masti. Fiecare copil isi va face o

masca a lui, cu ajutorul indrumoatorului. Apoi se mimeaza diverse

scenarii, in grupuri de cate 2 sau 8, in crae copiii trebuie sa poarte

mastile.

Aceste exercitiu este bun pentru expresia corporala si pentru

dezolatrea limbajului trupului. +e va fi foarte greu sa exprima

anumite semnetimete cu mastile pe fata si vor fi fortati in acest fel sa

se exprime mai mult prin miscari si sa comunice prin limbajul

trupului.

Scenarii%

1. ( certa aptinsa. Publicul trebuie sa-si dea seama in oprice momnetcine este castigator si sa poate vedea si la sfarsit cine a castigat.

2. *) profesor incearca sa invete un eleve o lectie. 3levul nu poate

pricepe abia decat la sfarsit.

8. *nui turist i se dau indicatii spre o anumita locatie de care doi

localiu. $ndicatiile sunt diferite si doar una e buna. Publicul trebuie

sa isi dea seama care e buna si care este cea pe care turistul o va

urma.

:. ( sala de cinema. +a sfarsit publicul trebuie sa-si dea seama

despre ce era vorba in film. Pot participa mai multi copii aici.

;. #ativa copii se uita la un meci de fotbal. Sustenirile sunt pentru

ambele ecipe. Publicul trebuie sa isi dea seama cine este pentru

aceeasu ecipa si cine castiga la final.

<. *n copil cumpara ceva de la un magazin. Altul ii vinde. rebuie sa

ne dam seama ce a cumparat.

12



=. *n vanzator convinge un cumparator sa cumpere un produs. +a

final trebuie sa ne dam seama ce a cumparat.

?. +a acesta pot participa toti. oti trec , pe rand, pe strada, pe langa

un loc unde s-a produs un accident. rebuie sa vedem reactile.

MERG#

+a inceputul jocului trebuie sa aveti pregatite mai multe biletele cu mai

multe terminari de fraze. $nceput fiecraei fraza ar fi &merg..', deci cele de pe

biletele trebuie sa se potriveasca cu acest inceput.

3xemple%• &Cspre scoala intr-o zi de toamna ploiasa.'

• &Cpe puntea unui vapor, in timpul unei furtunii.'

• &C singur, pierdut, intr-o furtuna de zapada.'

• &Cpe o alee intuneacata, seara, cautand un prizonier fugar.'

• &Cprintr-o padure in Africa unde sunte multe animale salbatice.'

• &Cpe 3verest, printr-o furtuna de zapada.'

• &Cpe un podium ca model.'

•

&Cpe o platforma! merg sa primesc un premiu.'• &Cpe plaja, intr-o zi foarte calduroasa! am picioarele goale.'

• &Cspre spilta, unde stiu ca voi fi operat.'

Se impart copiii in grupe de cate 8 sau :. Fiecare grup va juca pe rand.

rebuie sa extraga un bilet la care sa se uite toti. )u au voie sa discute

despre ce ee acolo, sau saDi faca un plan. rebuie doar sa execute, fara vorbe

ceea ce este scris acolo. Foarte important este sa nu s eincurce unul pe altul

si sa actioneze ca un grup. e exemplu, daca pe bilet scrie, ca merge singur

spre scoala in timpul unei zi de toamna ploiasa, doar un copil va fi cel care

merge si ceilalti vor incerca se reprezinte ploaia, sau frunzele cazute, sau

copacii batuti de vant si ploi. 3i trebuie sa se &simta' unul pe altul in

alegerea lucrurilor pe care le fac. 3ste important de mentionat ca nu este

important cine e &personajul principal', cel care merge. oti sunt importnati

daca aduc un element semnificativ in scena respectiva.

18



Publicul, adica ceilalti copii, trebuie sa urmareasca si sa incerce sa-si dea

seamma care este actiunea, starea de spirit a personajului, sau a personajelor,

locatia, si vremea.

+a sfarsit, fiecare copil din public va incerca sa giceasca. oti vor spune

ce cred iar copiii care tocami au fost pe scena nu au voie sa reactioneze sau

sa le spuna daca asa este sau nu. Se va spune ce s-a reprezentat abia la

sfarsit, dupa ce toti copiii au incercat sa giceasca.

S!ANZURATOAREA

Acest joc este mai bun pentru copiii mai mici. 3ste ca si spanzuratoarea

clasica doar ca in loc de cuvinte se pot folosesi si fraze, si trebuie clasificate

intr-o anumita categorie. )u trebuie folosute fraza complicate. rebuie sa fie

usor de reconscut de toti.

Apou fiecare copil va avea dreptul sa spuna o litera, pe care trebuie insa sa

o mimeze. e exemple, daca vrea sa spuna litera > el va incerca sa memeze

un bolovan, sau un bolnav, sau o bomboana.

#opii nu au voie sa mimeze aceasi litera de doua ori in acelasi fel. aca

prima data cand s-a mimat > s-a reprezentat o broasca, a doua oara nu ami

au voie sa mimeze acelasi lucru.

CONCE!TELE

Se pregatesc niste biletle la inceputul jocului, unde vor fi scrise mai multe

concepte. e exemplu% dragoste, ura, razboi, pace, moarte, viata, nastere, destin,

stiinta, politica, matemaica, istorie, civilizatie, religie, etc.

Primul copil va lua o carte si fara sa spuna nimanui ce scrie pe ea, va

incepe sa mimeze ceva care sa dezvaluie despre ce concept este vorba. )u

are voie sa faca decat o singura actiune. Atunci cand crede ca a terminat, se

duce la loc si vine al doilea copil. Aceste trebuie sa faca o alta actiune

1:



specifica a conceputului, din ceea ce a inteles el. #uvantul nu este dezvaluit

decta la sfarsit, cand se poate avea surpriza ca s-a reprezentat alte concepte

decat cel initial.

1;

fizicalitate si pantomima

Documents