fiz_a2s1_c11_circulatia_venoasa_si_limf

8/11/2019 Fiz_A2S1_C11_Circulatia_venoasa_si_limf

1/37

FACULTATEA DE MEDICINA SIFARMACIE GALATI

CIRCULATIA VENOASA

CIRCULATIA LIMFATICA

PROF. DR. NECHITA AUREL


2/37

Circulatia venoasa

Venelesunt vasele care adun sngele de la periferie i

il transport la inim.Diametrul crete de la capilare spre inim.

Sistemul venos al marii circulaii este format din toatevenele care conduc sngele venos n venele cavesuperioari inferioarce se deschid n inim.

Peretele venos este format din trei tunici((iinnttiimmaa,,mmeeddiiaassiiaaddvveennttiicceeaa)),,fibrele musculare fiindmmaaiippuuttiinnrreepprreezzeennttaatteecomparativ cu arterele..


3/37

n adventice ntlnim fibre musculare netedecu dispoziielongitudinal.

n raport cu structura mediei ntlnim vene fibroase,fibroelastice i musculare.

Venele de tip muscular, n special cele de la membrele

inferioare, sunt prevzute cu valvulecare mpiedicrefluxul coloanei de snge.

Valvulele suntpliuri ale endoteliului, prevzute cu fibremusculare netede.Ele se deschid cnd sngele curge spre inim i se nchidcnd sangele curge spre periferie.

Inervaia i vascularizaia seamn cu cea a arterelor.


4/37

Proprietatile functionale ale venelor

1) Distensibilitatea

Venele pot acumula o cantitate mare de sange fara sa-sicreasca presiunea sanguina, deoarece in conditii normaleele sunt destinse incomplet, fiind partial colabate.

Datorita acestui aspect, 70% din volumul circulator estestocat la nivel venos.


5/37


6/37

22)) CCoonnttrraaccttiilliittaatteeaa

Reprezinta capacitatea venelor de calibru mic si mijlociude a se contracta cu ajutorul fibrelor musculare dinstructura lor, asigurand astfeliinnttooaarrcceerreeaavveennooaassaa..

PPaarraammeettrriiiicciirrccuullaattiieeiivveennooaassee

a) Viteza sngeluieste de 0,5mm/s la periferie i de

95mm/s n venele cave.

b) Presiunea hidrodinamicaeste de 9mmHgla capatul

venos al capilarelor sanguine si scade pana la o valoarede aproximativ 0 mmHgla nivelul venelor mari si aatriului drept (presiune venoasa centrala PVC).


7/37

PVCpoate crestesemnificativ (20-30 mmHg)in cazul

incarcarilor lichidiene (insuficienta cardiaca, transfuziimasive, sarcina).PVC scade(-3, -5 mm Hg) daca debitul cardiac este

crescut sau daca scade intoarcerea venoasa (hemoragiemasiva)

c) Relatia presiune venoasa debit cardiaceste invers

proportionala, in sensul ca o crestere a debitului cardiacdetermina o golire mai buna a sistemului venos si implicito scadere a presiunii venoase.


8/37


9/37

Factorii ce asigura ntoarcerea venoasa

1) Diferena de Phidrostatic:

Presiunea hidrostatica la membrele inf. = 9 mmHg iarpresiunea hidrostatica din atriul drept = 0-2 mmHg.

Se formeaza astfel un gradient de presiune suficient nclinostatism (fr influena gravitaiei).

3)

Sistola VS:Impinge coloana de snge n

artere capilare vene (vis a tergo).


10/37

3) Micrile respiratorii:

- inspirul presiunea negativa din cutia toracic =>sngele este aspirat n sus din vene (vis a fronte);- expir forat cu glota nchis (manevra Valsalva) => ntoarcerea venoas.

4) Diafragmul:

Coboar n inspir => preseaz venele abdominale=> ntoarcerea venoas


11/37

Flux

sanguin

unidirecional

Valvedeschise

Muchi

Valvenchise

Ven

5) Sistemul de valvule n cuib de

rndunic- segmenteazcoloana de snge;

- asigur un sens unidirecional

(mpreun cu pompa muscular).6) Pompa muscular: contraciilemusculaturii nvecinate,intermitente => presiunea venoas=> ntoarcerea venoas,

- foarte important la persoanelesntoase i persoanele cu

insuficiene valvulare.


12/37


13/37

7) Funcia VD: aspiraie n sistol (efect direct) idiastol (umplerea rapid postsistolic),- insuficien cardiac dreapt => staz venoas

decliv (ficat, membre inferioare).

8) Pulsaiile arterelor nvecinate.

9) Fora gravitaional:+ deasupra 0 hidrostatic,

- sub 0 hidrostatic.


14/37


15/37

Efectul gravitatiei


16/37

10) Tonusul venos:

(SNVS) => ntoarcerea venoas

(t ) => ntoarcerea venoas.


17/37


18/37


19/37


20/37

Factorii favorizanti ai intoarcerii venoase


21/37

Circulaia limfatic

Este circulaie de tip secundar, care ajunge n final n vene.Cu ajutorul ei fluidele ajung din spatiul interstitial inapoi invasele de sange (2-3 litri/zi).

Aproape toate tesuturile organismului prezinta canale

limfatice speciale care dreneaza fluidele direct din spatiulinterstitial.

Exceptie fac portiunea superficiala a pielii, sistemul nervos

central, endomisium muschilor si oasele, care prezinta nistemici canale prelimfatice cu rol asemanator.


22/37

Limfaticele dinpartea inferioara a organismuluise varsa inductul (canalul) toracic care se deschide in circulatiavenoasa la nivelul jonctiunii dintre vena jugulara interna

stanga si vena subclaviculara stanga.Limfaticele dinjumatatea stanga a capului, membrul superiorstang si regiunea toracica stanga , se varsa in ductul toracicinaintede varsarea acestuia in sistemul venos.Limfaticele dinjumatatea dreapta a capului si gatului,membrul superior drept si regiunea toracica dreapta, se varsainductul limfatic drept, care se deschide in circulatia venoasa

la nivelul jonctiunii dintre vena jugulara interna si venasubclaviculara dreapta.


23/37


24/37

Componentele sistemului limfatic:

1.capilarele limfatice n esuturi, funcioneaz ca nite

mini valve => permit trecerea unidirecional pentruap i particule;

2. vasele limfaticevase limfatice mari (cu valve)vene

3. ganglionii limfatici filtreaza limfa, produc sidepoziteaza limfocite si anticorpi (rol in imunitate).


25/37


26/37

Capilarele limfaticese gsesc la originea sistemuluilimfatic.

Sunt delimitate de o membran bazal subire, de caresunt ataate lax celulele endoteliale.

Celulele endoteliale adera prin intermediul unor filamentede ancorarede tesutul din jurul lor.

Prin aezarea lor, capetele a 2 celule vecine se suprapun,dar formeaza un spatiu liber intre ele, structura astfelorganizata avand rolul unei valve, care favorizeaz intrarealimfei n capilar i limiteaz ieirea.


27/37


28/37

Membrana bazal este continu i este nconjurat de fibremusculare netede.

Inveliul muscular al vaselor limfatice manifest contraciiritmice intrinsece, care genereaz o presiune de civa mmHg, favoriznd circulaia limfei

Confluena capilarelor limfatice formeaz vase mai mari,prevzute cu numeroase valve bicuspide ce mpiediccurgerea gravitaional a limfei.


29/37

Principiul formrii limfei.

Presiunea hidrostatic la captul arterial al capilaruluidetermin ieirea fluidului proteic prin peretele capilar.

La captul venos, presiunea hidrostatic este mic i astfelpresiunea coloid-osmotic a proteinelor plasmaticedetermin reintrarea apei, electroliilor i cristaloizilor n

circulaie.Proteinele nu pot fi reabsorbite i mpreun cu o parte aapei i srurilor, sunt drenate prin limf.


30/37

Concentratia proteinelor din lichidul interstitial si de lanivelul capilarului limfatic este de 2 g/dl.

La nivel hepatic concentratia proteinelor este de 6g/dl iar la

nivel intestinal este de 3-4 g/dl.

La nivelul ductului toracic, concentratia proteinelor este de3-5 g/dl

La nivel gastrointestinal in circulatia limfatica se absorblipidele. Dupa un pranz bogat in lipide, concentralia lorlimfatica la nivelul ductului toracic este de 1-2%.


31/37

Circulatia limfatica are un flux redussi opresiune scazuta.

Factorii care cresc presiunea interstitiala cresc si fluxullimfatic:

1.

cresterea presiunii capilare

2.

scaderea presiunii coloid-osmotica plasmatice

3.

cresterea presiunii coloid-osmotica interstitiale

4. cresterea permeabilitatii capilare


32/37

Capilarele limfatice se varsa in colectoarele limfatice.


33/37

Toate vasele limfatice prezinta in interior valve careasigura curgerea unidirectionala a limfei.

In momentul in care colectoarele limfatice sunt destinse de

fluid, se contracta automat intermitent fibrele muscularenetede din structura peretelui, determinand astfel inaintarealimfei in vas (pompa limfatica vasculara).

Procesul continua de-a lungul tuturor vaselor limfatice,pana la varsarea lor in circulatia venoasa.

Presiunea in ductul toracic poate sa ajunga la valoarea de

50-100 mmHg.


34/37


35/37

Factorii extrinseci care asigura intoarcerea limfatica sunt:

1. contractia muschilor scheletici2. miscarea diferitelor zone din organism

3.

pulsatia arterelor adiacente4. compresia tesuturilor de catre obiectele din exteriorul

organismului.

Pompa limfatica capilarase datoreaza tractiunii pe carefilamentele de ancorare o exercita asupra pereteluiendotelial, in momentul in care tesutul adiacent prezinta

un exces de fluide. Consecutiv fluidele intra in capilar prinporii dintre 2 celule endoteliale vecine.


36/37

Circulaia limfatic - roluri:

- dreneaz apa i cataboliii care nu au fost preluai decirculaia venoas (10%);

- colecteaz proteinele remanente la nivel tisular, pe care lereaduce n circulaia sistemic;

-prin nodulii limfatici poteneaz statusul imun;

- asigur absorbia lipidelor (chilomicroni) la nivelulvilozitilor intestinale;

- overflow mechanism cu rolul de a readuce excesul de

lichid din spaiul interstiial n circulaie (menine uscatinterstiiul).


37/37

fiz_a2s1_c11_circulatia_venoasa_si_limf

Documents