CAPITOLUL I - ECONOMIE

I.1. MICROECONOMIE

1. Din dublul caracter al activităţii umane, individuală şi socială, rezultă responsabilităţi ale activităţii umane, cum ar fi:

d) Responsabilitate individuală şi responsabilitate socială.

2. În sens economic nevoile umane reprezintă:

a) Trebuinţele sau cerinţele oamenilor de a avea şi de a folosi bunuri materiale şi servicii;

3. Resursele unei firme, după natura lor, se împart în:

b) Resurse materiale, resurse umane, resurse financiare şi resurse informaţionale;4. Caracteristica esenţială a resurselor este:

a) Raritatea;

5. Activitatea economică la scara unei colectivităţi, poate fi segmentată în:

a) Producţia propriu-zisă de bunuri, repartiţia (distribuţia) veniturilor, schimbul acestora,

6. Indicatorii întreprinderilor în expresie monetară sunt:

c) Cifra de afaceri, profitul brut, valoarea adăugată, profitul net;

7. Elementele care definesc circuitul economic sunt:

b) Activităţile economice, subiecţii economici, tranzacţiile, obiectul acestora;

8. Economia naturală reprezintă:

c) Modul de organizare a economiei în care fiecare comunitate îşi satisface necesităţile de consum din producţie proprie;

9. Economia de schimb reprezintă:

a) Forma de organizare a economiei de piaţă care are ca scop crearea de bunuri destinate schimbului prin vânzare-cumpărare;

10. Trăsături generale ale economiei de piaţă sunt:

b) Concurenţa, preţul, expresia monetară a valorii unui bun, o economie monetară, manifestarea autonomiei şi răspunderii decizionale a agenţilor economici, dominaţia proprietăţii private în economie, piaţa este centrul vital al economiei,existenta unui cadru instituţional, mobilul întregii activităţi îl reprezintă profitul,rolul statului se manifestă indirect şi global, bunurile

îmbracă forma economică de marfă;

11. Capitalul fix reprezintă:

d) Acea parte a capitalului tehnic format din bunuri cu folosinţă îndelungată care servesc muncii în mai multe cicluri de producţie, se consumă treptat şi se înlocuiesc după mai multe cicluri de utilizare.

12. Eficienţa economică reprezintă:

d) Maximum de bunuri economice şi valoare nouă ce se poate obţine la un moment dat cu minimum de factori de producţie utilizaţi şi consumaţi.

13. Ce înţelegeţi prin cerere de mărfuri?

b) Reprezintă nevoile (trebuinţele) de bunuri şi servicii care se satisfac prin intermediul pieţei, adică prin vânzare-cumpărare;

14. Ce înţelegeţi prin ofertă?

c) Reprezintă cantitatea de bunuri şi servirii destinate vânzării, pe piaţă, la un moment dat;

15. Preţul reprezintă:

a) Expresia monetară a valorii de schimb a mărfurilor, sau cantitatea de bani ce trebuie plătită în schimbul unei mărfi în cadrul tranzacţiilor comerciale;

16. Prin costul de producţie înţelegem:

c) Ansamblul de cheltuieli necesare pentru obţinerea unui volum de producţie dat sau volum de servicii efectuat;

17. În teoria şi practica economică se operează cu următoarele tipuri de cost:

b) Cost global ,cost marginal ,cost mediu;

18. Într-o exprimare sintetică piaţa reprezintă:

d) Ansamblul de relaţii de vânzare-cumpărare ce se statornicesc între agenţii economici ofertanţi şi solicitanţii de mărfuri, pe baza legii cererii şi ofertei.

19. Piaţa joacă un rol esenţial şi îndeplineşte funcţii importante în economia unei ţări.Care sunt acestea?

c) Are rolul de a adapta şi aduce în stare de compatibilitate a intereselor şi pretenţiilor cumpărătorilor şi vânzătorilor,mijloceşte

vânzarea mărfurilor şi deci recuperarea cheltuielilor şi obţinerea profitului de către vânzător,îndeplineşte rolul de sistem de comunicaţie a informaţiilor necesare agenţilor economici, în calitatea lor de

producători şi consumatori,creează posibilitatea, pentru fiecare individ, de a alege căile de satisfacere a trebuinţelor, constituindu-se într-un factor al democraţiei;

20. În condiţiile în care se desfăşoară în mod deschis, loial şi este supravegheată de puterea publică, concurenţa îndeplineşte anumite funcţii:

a) Stimulează progresul general,îndeplineşte rolul de mecanism motor al economiei de piaţă,prin sporirea dimensiunilor capitalului,contribuie la realizarea progresului tehnico-economic, împiedică unele întreprinderi să deţină poziţia de monopol şi să câştige profituri de monopol;

I.1. MACROECONOMIE

1. Macroeconomia se ocupă cu:

a) Studiul structurii, funcţionalităţii și comportamentului de ansamblu al sistemului economiei naţionale, în strânsă conexiune cu sistemul economiei mondiale și cu mediul înconjurător, în scopul determinării volumului total de bunuri şi servicii şi a tuturor variabilelor care-l influenţează;

2. Sistemul conturilor naţionale (S.C.N.) se bazează pe următoarele grupe de instrumente:

a) Agenţii economici, operaţiunile, conturile;

3. Principalii indicatori sintetici care caracterizează o economie naţională sunt:

b) Produsul global brut (P.G.B.), produsul intern brut (P.I.B.), produsul naţional brut (P.N.B.), produsul naţional net (P.N.N.), venitul naţional (V.N.);

Intervenţia statului în economie se face prin:

a) Realizarea unei balanţe de plăţi externe echilibrate prin controlul cotei deficitului acesteia în raport cu PIB-ul;

5. Cererea agregată cuprinde următoarele:

b) Cerinţele solvabilde bunuri şi servicii care au acoperire în venituri disponibile, şi nu include rezultatul nedorit pe care firmele îl produc dar nu-l pot vinde;

6. Oferta agregată exprimă:

b) Valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse intr-o economie intr-un anumit interval de timp;

7. Creşterea economică poate fi definită ca: c) Reprezentând procesul de sporire a dimensiunilor rezultatelor economice, determinate de combinarea şi folosirea factorilor de producţie şi reliefate prin indicatorii macroeconomici - produsul intern brut, produsul naţional brut şi venitul naţional în termeni reali, atât pe total, cât şi pe locuitor;

8. Ce înţelegem prin inflaţie?

c) Inflaţia reprezintă acea stare de dezechilibru economic în care masa monetară existentă în economie depăşeşte necesarul real de monedă, ducând la creşterea generalizată a preţurilor şi la scăderea puterii de cumpărare a banilor;

9. Apariţiei inflaţiei este determinată de mai multe cauze.Care sunt acestea?

b) Emisiune excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri şi servicii;excedentul de cerere agregată peste oferta agregată; creşterea costurilorde producţie independent de cererea agregată;

10. Efectele inflaţiei, de natura costurilor, sunt:

a) Scăderea puterii de cumpărare a deţinătorilor de obligaţiuni;scăderea puterii de cumpărare a veniturilor nominale din salarii sau alte venituri fixe;scăderea valorii creditelor acordate;

11. Efectele inflaţiei, de natura beneficiilor, sunt:

a) Câştiguri ale debitorilor; câştiguri ale celor ce obţin venituri variabile, adică indexate la rata inflaţiei;proprietari de orice fel;salariaţi care solicită indexări ale salariilor peste rata inflaţiei;

12. Ce înţelegeţi prin şomaj? d) Este o stare de dezechilibru pe piaţa muncii în cadrul căreia există

un excedent de ofertă de muncă faţă de cererea de muncă.

13. Apariţia şomajului este determinată de o multitudine de cauze obiective cât şi subiective.Acestea sunt:

d) Ritmul de creştere economică în condiţiile unei productivităţi a muncii ridicate;progresul tehnic; criza economică; modificări de structură a ramurilor şi sectoarelor economice;imigrarea - emigrarea;conjunctura economică şi politică internaţională nefavorabilă.

14. Politici active de combatere a şomajului se referă la:

c) Organizarea de cursuri de calificare;stimularea agenţiloreconomici; încurajarea investiţiilor;acordarea de facilităţi agenţilor economici care angajează şomeri de lungă durată precum şi tineri;încurajarea efectuării unor lucrări de utilitate publică;dezvoltarea serviciilor publice;extinderea ocupării atipice;

15. Moneda constituie unul din instrumentele majore ale economiei de piaţă.Ea este definită astfel:

b) Moneda constituie ansamblul mijloacelor de plată imediat utilizabile pentru efectuarea de reglementări şi acceptate într-o anumită comunitate;

16. Când vorbim de funcţiile clasice ale monedei, ne referim la:

c) Etalon al valorii sau unitate de cont; mijlocitor al schimbului,funcţia de rezervă;

17. Componentele masei monetare sunt:

b) Numerarul;depozitele băncilor comerciale plasate la Banca Centrală ca rezerve minime obligatorii;depozitele la vedere ale populaţiei şi agenţilor economici, păstrate în băncile comerciale;depozitele la termen ale populaţiei şi firmelor;

18. Subiecţii principali ai pieţei monetare sunt: d) Statul, Banca Naţională, sistemul bancar, casa de economii,

societăţile financiare, Trezoreria, agenţii economici, populaţia.

19. Forme de manifestare a rolului statului în economie se prezintă astfel:

c) Afirmarea statului ca producător şi consumator;prin instrumente de politică economică;politica de control, direct sau/şi indirect, asupra preţurilor şi veniturilor;în domeniul protecţiei sociale;politica de protejare a concurenţei;elaborarea de programe sau planuri de dezvoltare economică;importante sarcini în cadrul relaţiilor economice externe;

20. Politica bugetară se concretizează prin bugetul de stat.Acesta poate fi

definit astfel:

a) Este un document de sinteză, elaborat şi administrat de către Guvern şi autorizat prin vot de către Parlament, ce reflectă marile categorii de resurse şi sarcini ale statului, constituind forma principală de manifestare a politicii sale financiare;

CAPITOLUL II - MANAGEMENT

II.1. MANAGEMENT GENERAL

1. Esenţa ştiinţei managementului o reprezintă studiul:

b) Relaţiilor şi proceselor de management;

2. În funcţie de nivelul ierarhic, în organizaţii există mai multe categorii de manageri:

d) Manageri de top, manageri tactici şi manageri operaţionali.

3. Dimensiunea orizontală a managementului se referă la tipurile de manageri în funcţie de:

a) Ariile aferente diferitelor activităţi ale organizaţiei;

4. Stabiliţi care dintre funcţiile managementului presupune „Stabilirea obiectivelor de performanţă şi determinarea acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru a le realiza":

a) Previziunea; 5. Stabiliţi care dintre următorii specialişti au identificat (delimitat), pentru

prima dată, funcţiile manageriale de bază (denumite atribute): planning, organizing, commanding, coordinating, controlling:

c) Henri Fayol;

6. Cine a elaborat Teoria X şi Teoria Y?

b) Douglas McGregor;

7. Henri Fayol este un reprezentant al:

c) Managementului administrativ;

8. Teoria lui Maslow susţine existenţa unei ierarhii a nevoilor:

1. fiziologice;

2. de apartenenţă la grup;

3. de autorealizare;

4. de stimă;

5. de siguranţă.

Care este ierarhia corectă a nevilor?

c) (1-5-2-4-3);

9. Funcţiile managementului, în literatura din România sunt: c) Previziune, organizare, coordonare, antrenare, control-evaluare;

10. Determinareaprincipalelor obiective ale firmei constituie un element de conţinut al funcţiei de:

a) Previziune;

11. Care dintre următoarele afirmaţii ce vizează organizarea este falsă?

d) Pentru ca firma să fie eficace şi eficientă nu este absolut necesar ca organizarea acesteia să fie subordonată nemijlocit atingerii obiectivelor previzionate - fundamentale, derivate de gradul I şi II, specifice şi individuale.

12. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii, legate de canalele de comunicare, sunt adevărate:

a) În organizaţie pot fi identificate canale formale şi canale informale de comunicare, prin care mesajele ajung de la emiţător la receptor;

13. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii legate de funcţia de antrenare a personalului este adevărată:

d) Antrenarea personalului în realizarea eficientă a scopurilor şi obiectivelor organizaţiei se obţine atât decât prin motivarea materială, cât şi prin cea moral-spirituală.

14. Comunicarea constituie suportul:

b) Funcţiei de coordonare şi funcţiei de antrenare;

15. Dacă organizaţia este gândită ca un sistem cibernetic deschis, atunci apare necesitatea monitorizării şi ajustării deviaţiilor faţă de standarde, utilizând trei tipuri de control:

c) Feed-back, concurent şi feedforward;

16. În ceea ce priveşte atractivitatea industriei, organizaţiile se pot confrunta cu: industrii neatractive şi industrii atractive. Industriile atractive sunt caracterizate prin:

b) Concurenţă redusă sau medie, putere redusă de negociere a clienţilor şi furnizorilor, bariere de intrare ridicate, puţine produse şi servicii de substituţie;

17. Pentru organizaţiile care vor să pătrundă într-o anumită industrie şi să înceapă să concureze cu cele existente, economiile de scară, reglementările guvernamentale, capitalul necesar, diferenţierea produselor/serviciilor oferite şi consacrarea mărcilor, loialitatea clienţilor, accesul la canalele de distribuţie, costurile de transfer, avantajele de care se bucură organizaţiile existente constituie:

a) Bariere de intrare;

18. Analiza mediului intern vizează:

1. resursele financiare, resursele umane, resursele materiale sau fizice şi resursele informaţionale;

2. imaginea, renumele, reputaţia organizaţiei; 3. clienţii şi furnizorii; 4. concurenţa; 5. legislaţia în vigoare şi partidele politice aflate la putere; 6. politica bugetară, monetară şi valutară; 7. patentele, brevetele, mărcile, drepturile de proprietate intelectuală; 8. cultura organizaţională şi climatul organizaţional.

Care dintre următoarele grupe cuprind doar elemente ce pot fi luate în considerare în analiza mediului intern:

c) 1-2-7-8;

19. Conducerea organizaţiei trebuie să fie preocupată, în permanenţă, de punerea la punct a unei analize complete a poziţiei actuale a organizaţiei şi a direcţiilor viitoare posibile. Una dintre cele mai utilizate analize, în acest scop, este analiza SWOT, care presupune:

d) Analiza mediului intern pentru a stabili punctele forte şi punctele slabe şi analiza mediului extern pentru a stabili oportunităţile şi pericolele.

20. Ansamblul etapelor prin care se pregăteşte, se adoptă, se aplică şi se evaluează decizia reprezintă:

c) Procesul decizional;

21. Celulele matricei BCG poziţionează afaceri cu diferite denumiri generice (diferite etichete). Stabiliţi care dintre ele nu este corectă:

c) „Lei" sau „tigrii" („lions");

22. Considerăm cazul unei decizii unicriteriale (timpul). Trei mecanici de întreţinere (Popescu, Vasilescu şi Georgescu) trebuie repartizaţi să repare trei utilaje (X, Y, Z), astfel încât timpul afectat reparaţiilor să fie minim. Timpii necesari pentru fiecare mecanic şi fiecare utilaj sunt prezentaţi în tabelul urm ă tor.

Pe baza tabelului anterior construiţi tabelul rezultatelor corespunzătoare tuturor alternativelor posibile. Comparând timpul total de reparaţie pentru toate posibilităţile, stabiliţi care este cea mai bună alternativă.

d) Popescu-Z, Vasilescu-Y, Gerogescu-X

23. Să luăm în considerare un hotel, al cărui management trebuie să ia decizia de construire a unei noi aripi de clădire. Managementul trebuie să evalueze posibilitatea de a adăuga 30, 40 sau 50 de camere (alternativele). Succesul extinderii depinde de aspecte ce ţin de legislaţia locală şi de concurenţă. Presupunem, că se pot manifesta, pe piaţa respectivă, patru stări ale naturii prezentate în tabelul următor.

d) Acţiunea A3 şi se va manifesta starea S4.

24. În cazul analizei punctului critic stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este corecta:

b) Punctul critic este punctul în care veniturile totale egalează costurile totale;

25. O firmă produce ciorapi bărbăteşti pe care îi comercializează cu preţul de 1 euro/pereche. Costurile fixe sunt de 20.000 euro, iar costurile variabile sunt de 0,60 euro/pereche. Care este punctul critic al vânzărilor?

c) QCR = 50.000 bucăţi;

26. Stabiliţi în care dintre metodele de creştere a creativităţii participanţii trebuie să se abţină de la critici:

c) Brainstorming;

27. Componentele organizării formale abordată procesual sunt:

a) Funcţiuni, activităţi, atribuţii, sarcini;

28. Componentele organizării formale abordată structural sunt:

a) Posturi, funcţii, ponderi ierarhice, compartimente, niveluri ierarhice, relaţii organizatorice;

29. Stabiliţi care dintre următoarele categorii cuprind funcţiunile firmei:

c) Cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, financiar-contabilă şi resurse umane (personal);

30. În figura următoare este reprezentat „triunghiul de aur" al organizării Stabiliţi care sunt cele trei elementele care lipsesc de pe laturile triunghiului:

b) Competenţe, sarcini, responsabilităţi;

31. În cazul structurii organizatorice divizionale, care dintreelementele

următoare nu reprezintă bază pentru compartimentarea divizională:

d) Funcţiunea.

32. Stabiliţi care dintre următoarele tipuri de structuri organizatorice încalcă principiul unităţii de decizie şi acţiune şi introduce dualitatea ca element caracteristic esenţial:

b) Structura matricială;

33. Delegarea trebuie privită ca un triunghi construit pe cele trei elemente:

c) 2-3-6;

34. Sistemul informaţional este alcătuit din mai multe componente interdependente:

b) (1, 2, 3, 5);

35. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este falsa pentru conceptele de dată şi informaţie:

d) Datele vin din informaţii care au fost procesate pentru a le face utile în procesul decizional.

36. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este corecta. Circuitul informaţional reprezintă:

c) Traiectul parcurs de o informaţie sau o categorie de informaţii de la emiţător până la beneficiar (destinatar);

37. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este falsa. Prin procedurile informaţionale se stabilesc:

c) Metodele de transformare a datelor în informaţii;

38. Supraîncărcarea informaţională este generată de:

a) Redundanţă si Nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informaţional;

39. Interesul specialiştilor pentru cultura organizaţională s-a concretizat în numeroase încercări de a defini şi delimita acest concept. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii constituie definiţii corecte ale culturii organizaţionale:

c) Cultura organizaţională rezidă în ansamblul valorilor, credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în decursul timpului în fiecare organizaţie, care predomină în cadrul său şi-i condiţionează direct şi indirect funcţionalitatea şi performanţele;

40. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii, legate de climatul organizaţional, este adevărata:

b) Se referă la o stare de spirit a personalului, care se manifestă la un

moment dat şi este determinată atât de cultura organizaţională, cât şi de evoluţiile recente ale organizaţiei, cu precădere cele de natură economică şi financiară;

41. Specialiştii susţin că, în funcţie de sfera de cuprindere, la nivelul unei naţiuni se pot delimita mai multe categorii de culturi:

a) Cultura naţională, cultura economică, cultura pe ramuri de activitate, cultura organizaţională;

42. G. Hofstede a identificat şi analizat patru dimensiuni primare ale culturii naţionale, la care a adăugat ulterior şi a cincea dimensiune. Care dintre următoarele nu sunt dimensiuni identificate de Hofstende:

d) Orientare spre oameni / Orientare spre sarcini.

43. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii legate de socializarea organizaţională este falsa:

c) Presupune transmiterea culturii organizaţionale de la noii angajaţi la vechii angajaţi;

44. Stabiliţi care dintre următoarele enumerări surprinde cel mai bine componentele culturii organizaţionale (formele de manifestare a culturii organizaţionale) sunt:

d) Simbolurile, normele comportamentale, ritualurile şi ceremoniile, istorioarele şimiturile, statuturile şi rolurile.

45. Teoria comportamentală susţine că există două orientări fundamentale ale leadershipului:

a) Orientarea spre oameni şi orientarea spre sarcini;

46. Stabiliţi care dintre următoarele teorii susţin că stilul de leadership trebuie adaptat la situaţia concretă cu care se confruntă:

b) Teoria contextuală/contingenţială (contingencyapproach);

47. În cadrul cărei teorii (model) stilul de leadership este măsurat pe „Scala celui mai puţin preferat (indezirabil) coleg" (Least-PreferredCoworker Scale - LPC Scale):

a) Modelul lui Fiedler;

48. Stabiliţi care dintre următoarele categorii cuprind doar modele contingenţiale (contextuale):

b) modelul lui Fiedler, modelul lui Hersey şi Blanchard, modelul lui Vroom-Yetton-Jago, modelul „cale-scop" a lui House, modelul lui Tannenbaum-Schmidt;

49. Care dintre teorii (modele) sugerează că, pentru a face faţă unei anumite situaţii, liderii de succes trebuie să fie adaptabili şi să îşi ajusteze stilul în

funcţie de „maturitatea" subordonaţilor (maturitatea este bazată pe cât de capabili, doritori şi încrezători în forţele proprii sunt subordonaţii pentru a realiza o anumită sarcină)?

b) Modelul lui Hersey şi Blanchard;

50. Care dintre teorii pleacă de la premisa că angajaţii se pot implica în luarea deciziilor, dar gradul de participare nu este fix, ci există un continuum cu două extreme - conducerea autoritară şi conducerea democrată - şi cinci comportamente intermediare (poziţii intermediare) bazate pe diferite combinaţii între gradul de autoritate utilizat de manager şi gradul de libertate acordat subordonaţilor.

b) Modelul lui Tannenbaum-Schmidt;

II.2. LOGISTICĂ

1. Conceptul de logistică este aplicabil pentru întreprinderile:

d) producătoare, angrosiste şi detailiste.

2. Managementul aprovizionării este componentă a funcţiunii:

b) comerciale;

3. Sunt componente ale costurilor datorate rupturilor de stoc:

a) cost vânzare pierdută, costul pierderii loialităţii clienţilor, costul unei noi comenzi;

4. Elaborarea unei strategii eficiente pentru desfacerea şi comercializarea produselor are în vedere:

d) factorii interni şi situaţiile de pe piaţă.

5. Pe plan intern compartimentul de desfacere stabileşte relaţii cu:

a) compartimentul tehnic şi compartimentul de control tehnic;

6. 6. Salariaţii trebuie să manifeste în raport cu strategiile de servire: c) empatie;

7. Rolul subsistemului de aprovizionare materială în faza de integrare presupune că:

d) participă activ la fundamentarea strategiei de dezvoltare a întreprinderii.

8. Planul de aprovizionare materială cuprinde:

a) necesarul de consum şi resursele pentru acoperirea acestuia;

9. Reprezintă exemplu de activitate de susţinere:

d) ambalarea.

10. Logistica în plus faţă de distribuţia fizică presupune:

a) considerarea informaţiilor ca o componentă a fluxurilor logistice;

11. Distribuţia fizică: b) este parte a logisticii;

12. Conceptul actual privind cumpărarea vizează:

c) decizii strategice pe termen lung;

13. Reprezintă avantaj al cumpărării de pe o zi pe alta:

a) flexibilitatea necesară pentru a proiecta schimbări în privinţa caracteristicilor produsului sau gamei de produse oferite clienţilor;

14. Reprezintă componente a costurilor de achiziţionare:

d) costurile de recepţie şi de manipulare a materialelor la punctul de primire a produselor.

15. Constituie o modalitate de protecţie contra incertitudinii datorate performanţei furnizorului:

c) stocul de siguranţă;

16. Sunt metode ce au constituit obiectul atenţiei specialiştilor în controlul stocurilor:

a) JIT, MRP, DRP;

17. Funcţia depozitelor de păstrare a mărfurilor vizează:

a) depozitare pe termen lung;

18. Stocul curent asigură:

d) alimentarea cererilor de consum pe intervalul dintre două aprovizionări succesive.

19. Este un dezavantaj al cumpărării din sursă unică pe termen lung:

b) pierderea potenţială a accesului la informaţii privind tendinţele pieţei;

20. Reprezintă metode de amplasare a depozitelor:

a) amplasarea în funcţie de piaţă, amplasarea în funcţie de producţie;

I.3. MANAGEMENTUL PRODUC IEI Ț

1. Părintele managementului producţiei este considerat:

c) Taylor;

2. Într-un sistem de fabricaţie, stabilirea dimensiunii şi tipologiei stocurilor trebuie să asigure:

d) aprovizionarea ritmică a procesului de producţie.

3. Pentru lansarea în execuţie a fabricaţiei, trebuie cunoscute următoarele:

d) documentele referitoare la: manoperă, salarii, materiale, utilităţi.

4. Activitatea depusă pentru restabilirea capacităţii de bună funcţionare a unui produs sau a unui sistem tehnic defectat poartă denumirea de:

d) mentenanţă.

5. Sunt mărimi de intrare ale unui proces de producţie:

a) materiile prime, maşinile unelte;

6. Procesul de producţie, din punct de vedere cibernetic, cuprinde: b) intrări, realizarea procesului de producţie, ieşiri;

7. Desfăşurarea fără întreruperi a procesului de producţie în toate fazele sau stadiile sale reprezintă:

a) principiul continuităţii;

8. Planificarea necesarului de resurse materiale se bazează pe:

d) proiectul tehnologic de fabricaţie.

9. Planul de operaţii este specific pentru:

b) producţia de serie mijlocie, de serie mare şi de masă;

10. Verificarea stării accesoriilor utilajelor se realizează:

a) periodic;

11. Pentru întreprinderile cu producţie în serie mare fluxurile de transport sunt:

b) constante; 12. Unul din principiile care stă la baza funcţionării unui sistem de tip JIT

(JUST IN TIME) este:

a) 0 (zero) stocuri;

13. Fişa tehnologică se pretează a fi utilizată pentru producţia:

c) de unicate, serie mică;

14. Prin fabricaţia pentru stocare se realizează:

d) produse imediat disponibile la preţul de catalog.

15. Bonul de lucru este:

a) un document referitor la necesarul de manoperă;

16. Totalitatea activităţilor care au ca rezultat transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite reprezintă:

c) un proces de producţie;

17. Procesele de transport intern din cadrul unei întreprinderi industriale fac parte din categoria:

b) procese de producţie de servire;

18. Există următoarele tipuri de structuri de producţie:

c) de tip tehnologic şi orientat pe obiect/produs;

19. Principalele tipuri de producţie sunt:

d) de masă, de serie şi individuală.

20. Tipul de producţie se stabileşte în funcţie de:

a) nomenclatorul producţiei fabricate, volumul producţiei şi gradul de specializare al întreprinderii;

II.4. MANAGEMENTUL CALITĂŢII

1. Care dintre afirmaţiile următoare figurează printre elementele ce

trebuie luate în considerare pentru a începe dezvoltarea unui sistem de management al calităţii într-o organizaţie:

c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care să îndeplinească aşteptările consumatorilor, în limita bugetului acestora;

2. Cea mai importantă problemă în satisfacerea clienţilor este:

b) livrarea unui produs care corespunde în întregime cerinţelor;

3. Când reprezintă "eliminarea deficienţelor", calitatea:

a) când este orientată spre costuri;

4. Privită din punctul de vedere al producătorului, calitatea este orientată către:

b) proces de producţie;

5. Care dintre următoarele caracteristici ale calităţii reprezintă "siguranţă în exploatare"?

a) fiabilitatea;

6. Care dintre următoarele NU este considerat un cost al neconformităţii cu cerinţele de calitate?

c) cheltuieli cu controlul şi livrarea/achiziţionarea produsului;

7. Costurile calităţii includ:

d) toate costurile de la punctele a, b si c.

8. Seria de standarde ISO 9000 este:

c) linii orientative ale creării planului de control al calităţii;

9. Un sinonim al unui document ISO 9000 este:

d) grafic de control al calităţii.

10. Identificaţi definiţia corectă a SMQ (sistemul de management al calităţii) dintre următoarele variante:

c) concept ce defineşte ansamblul de structuri, reguli, proceduri, resurse care să facă posibilă planificarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii;

11. Identificaţi afirmaţia falsă dintre următoarele acţiuni ale managementului în aplicarea principiului orientării spre client:

c) lămurirea clientului prin acţiuni de marketing bine conduse asupra calităţii produselor oferite;

12. În ce domeniu a apărut mişcarea de standardizare în managementul calităţii:

c) industria de echipamente militare;

13. Standardul ISO9001/2000, prevede existenţa unor proceduri documentate care să răspundă unor anumite cerinţe. Printre cerinţele enumerate mai jos s-a strecurat o greşeală. Identificaţi-o!

d) controlulabsentismului angajaţilor CTC;

14. Conform standardului ISO9001/2000 procesul de instruire a personalului trebuie să cuprindă următoarele etape obligatorii. Care din afirmaţiile de mai sus este greşită?

d) obţinerea aprobării forului tutelar pentru cheltuirea resurselor.

15. Noţiunea de "proces" operează cu mai mulţi factori. Identificaţi elementul greşit:

d) personalul angajat.

16. Satisfacţia clientului se evaluează după o serie de criterii, dintre care unul este eronat:

d) promptitudinea şi negarantarea serviciilor.

17. Procedura obligatorie privind acţiunile preventive defineşte cerinţe pentru: (depistaţi acţiunea greşită!)

a) analiza neconformităţilor potenţiale;

18. Standardul ISO 9001/2000 cere ca analiza datelor necesare desfăşurării acţiunilor corective şi preventive să furnizeze informaţii despre: (identificaţi informaţia greşită):

d) situaţia calităţii la furnizori

19. Recunoaşteţi definiţia greşită a managementului calităţii totale:

c) reprezintă managementul în care atributul „total" asociat calităţii se referă atât la aspectul sferei de cuprindere cât şi al obiectivelor urmărite;

20. Cine a definit calitatea ca „o ţintă în mişcare"?

b) J.M. Juran;

II.5. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

1. Indiferent de mărimea organizaţiei, tipul acesteia şi modul său de organizare,activitatea domeniului resurselor umane urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

c) operaţionale;

2. Activitatea de organizare în domeniul resurselor umane presupune:

a) realizarea unor structuri organizaţionale capabile să asigure activităţile necesare;

3. Funcţiunea de resurse umane contribuie decisiv la realizarea unui mediu organizaţional în care angajaţii îşi valorifică la maxim capacităţile prin:

b) elaborarea unor strategii participative în relaţiile cu angajaţii;

4. Activitatea de asigurare cu resurse umane presupune:

c) recrutarea şi selecţia resurselor umane de careare nevoie organizaţia;

5. Stabilirea necesarului de resurse umane într-o structură organizaţională solicită activităţi de natura:

b) dimensionării grupurilor de muncă;

6. Conceptul de politică privind resursele umane defineşte:

a) relaţia dintre organizaţie şi mediul exterior, în general, şi gradul în care aceasta îşi atribuie responsabilităţi sociale, în special;

7. Definireaposturilor de muncă are ca scop stabilirea:

d) responsabilităţilor.

8. Obiectivele unui post de muncă se pot clasifica după aria de acoperire în:

d) limitate.

9. În proiectarea unui post de muncă trebuie luate în considerare:

b) variabilele mediului exterior organizaţiei;

10. Criteriile care stau la baza recrutării resurselor umane sunt de natura:

d) gradului de angajare şi dorinţei de reuşită individuală.

62

11. Recrutarea se poate realiza din:

a) populaţia activă;

12. Printre avantajele recrutării interne se pot identifica:

b) este rapidă şi presupune costuri relativ mici;

13. Recrutarea externă se realizează prin metoda:

d) formală.

14. În timpul interviului, solicitantul postului trebuie să facă dovada:

c) maturităţii comportamentului;

15. Integrarea noilor angajaţi în cadrul organizaţiei urmăreşte:

a) cunoaşterea ,,cărţii de vizită" a organizaţiei;

16. Loialitatea, ca şi caracteristică a performanţei individuale, se cultivă prin:

c) asigurarea echităţii în relaţiile de muncă; 17. Obiectivele evaluării performanţelor profesionale se clasifică în:

d) organizaţionale, de dezvoltare, procedurale şi psihologice.

18. Printre criteriile utilizate în evaluarea performanţei profesionale se pot identifica:

b) adaptabilitatea pe postul de muncă;

19. Standardele de performanţă se pot exprima prin indicatori de forma:

a) duratei în care au fost realizate produsele şi serviciile;

20. Potenţialele surse de erori în evaluarea performanţelor profesionale sunt de natură:

c) a standardelor de performanţă neclare;

CAPITOLUL III - MARKETING

III.1. MARKETING GENERAL

1. Elementul central de referinţă al marketingului este reprezentat de:

a) consumator;

2. Marketingul relaţional semnifică preocuparea întreprinderii de a delimita foarte bine:

b) clientela fidelă şi de a stabili, pe termen lung relaţii foarte bune cu aceasta;

3. Care din următoarele elemente nu reprezintă o componentă a micromediului întreprinderii?

d) partidele politice.

4. Cererea consumatorilor individuali, în calitatea lor de persoane fizice, este cunoscută sub denumirea de:

c) piaţa de consum;

5. Cererea alcătuită din totalitatea firmelor sau organizaţiilor care cumpără bunuri şi servicii în scopul prelucrării este cunoscută sub denumirea de:

d) piaţa de consum.

6. Piaţa potenţială poate fi definită ca:

a) dimensiunea maximală a pieţei;

7. Suma tranzacţiilor efectuate atât în interiorul, cât şi în exteriorul graniţelor naţionale defineşte:

d) piaţa mondială.

8. Volumul vânzărilor este un indicator de caracterizare a:

c) capacităţii pieţei;

9. Cota de piaţă reprezintă:

b) ponderea deţinută de o întreprindere sau produs în cadrul unei pieţe de referinţă;

10. Apariţia unei noi pieţe este marcată de: b) existenţa, în cadrul mediului, a unei nevoi nesatisfăcute şi

satisfacerea acesteia printr-o nouă oferta;

11. Înţelegerile privind împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de

aprovizionare cu ceilalţi concurenţi constituie o:

c) practica sancţionată de legea concurenţei;

12. Denigrarea concurenţilor constă în:

a) punerea în circulaţie a unor afirmaţii inexacte despre activitatea acestora;

13. Conjunctura pieţei exprimă:

a) fluctuaţiile înregistrate de cerere şi oferta într-o anumită perioadă de timp, raporturile dintre acestea şi efectele pe care le generează;

14. Punctul central al programării de marketing la nivelul oricărei întreprinderi este reprezentat de:

b) formularea strategiei de piaţă;

15. În situaţia când pe piaţă se înregistrează o cerere lentă, rolul marketingului este de (b):

b) dezvoltare a cererii;

16. În situaţia când pe piaţă se înregistrează o cerere fluctuantă, rolul marketingului este de:

c) menţinere a cererii;

17. În componenţa mixului de marketing intră o serie de variabile, ce pot fi manevrate de la nivelul întreprinderii. Numai una din grupările de mai jos cuprinde, în totalitate, componentele mixului de marketing:

d) produs, preţ, distribuţie, promovare.

18. La nivel de întreprindere politiciide produs i se pot atribui trei sarcini principale:

d) introducerea produselor noi, modernizarea produselor, eliminarea produselor „îmbătrânite".

19. Marca produsului reprezintă o:

b) componenta acorporală a produsului;

20. Dezvoltarea unei game de produse creează întreprinderii avantajul:

c) acoperirii unei zone mai mari din piaţă;

21. Dezvoltarea unei game înguste şi puţin profunde de produse creează întreprinderii avantajul:

a) concentrării eforturilor;

22. Dobândirea unei poziţii mai bune pe piaţă, prin câştigarea unei cote mai mari de piaţă se poate realiza apelând, în primul rând, la strategia:

d) creşterii dimensiunilor gamei de produse.

23. Problema optimizării calităţii produselor oferite pe piaţa în raport cu nivelele diferite de exigenţă ale principalelor segmente de consumatori (utilizatori) se realizează, de obicei, prin aplicarea strategiei:

c) diferenţierii nivelului calitativ al produselor; 24. Atunci când statul nu intervine în nici un sens în procesul de stabilire a

preţurilor (evaluare) se poate afirma că preţurile practicate se încadrează în categoria:

a) preţuri libere;

25. Pragul rentabilităţii reprezintă:

a) situaţia în care veniturile realizate sunt egale cu cheltuielile efectuate;

26. Scăderea preţului practicat pentru un anumit produs sau serviciu poate fi practicată în situaţia când:

b) apare pe piaţă un nou concurent foarte puternic;

27. Strategia preţului înalt se practică atunci când:

d) se valorifica raritatea prezenţei pe piaţă sau chiar unicitatea unor produse sau servicii.

28. Strategia preţului de penetrare pe piaţă se practică atunci când:

c) capacitatea de absorbţie este foarte redusă;

29. Decizia de a adopta, în mod expres, una dintre cele doua alternative opuse privind strategia de preţ-strategia preţului înalt ori strategia de penetrare pe piaţă depinde în mod esenţial de:

b) caracterul elastic sau inelastic al cererii în funcţie de preţ;

30. Preţul impar, de tipul preţurilor cu termina ia 9, face parte din categoria: ț

a) preţurilor psihologice;

31. Practicarea unui nivel de preţ peste cel al concurenţei se impune când:

a) produsele au un caracter distinct şi exclusiv;

32. Noţiunea de canal de marketing se referă la:

c) traseul pe care îl parcurg produsele până la consumator, inclusiv totalitatea acţiunilor promoţionale desfă urate de membrii reș ţelei cu scopul stimulării cererii;

33. Utilizarea canalelor lungi de distribuţie este specifică:

c) pieţei bunurilor de consum;

34. Lungimea canalului de marketing se diminuează prin:

c) renunţarea la un anumit nivel din canalul de marketing;

35. Difuzarea larga a produselor utilizând cele mai diverse tipuri de intermediari se încadrează în strategia distribuţiei:

b) extensive;

36. Strategia distribuţiei selective presupune:

b) utilizarea unui număr redus de intermediari, de regulă specializaţi în distribuţia anumitor produse;

37. Publicitatea este o variabilă:

a) calitativă, de natură psihologică, cu acţiune pe termen lung, în general greu măsurabilă cantitativ în privinţa efectelor;

38. Promovarea vânzărilor este o variabilă:

b) cantitativă cu acţiune pe termen scurt, care aduce consumatorului avantaje economice imediate, u or mș ăsurabile cantitativ;

39. Relaţiile publice sunt o variabilă:

c) ce grupează o serie de tehnici cu efecte în plan psihologic şi acţiune pe termen lung, de regulă, greu măsurabilă cantitativ în privinţa efectelor;

40. Care dintre următoarele tehnici nu fac parte din categoria acţiunilor de promovare a vânzărilor:

d) oferirea de agende şi calendare.

41. O decizie reprezintă: c) cursul de acţiune ales pentru atingerea unui obiectiv;

42. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la analiza swot nu este adevărată?

a) este prima componentă a planului de marketing;

43. Care dintre următoarele afirma ii referitoare la definirea no iunii de ț țclient nu este adevărată:

d) nu noi depindem de el, e însă depinde de noi.

44. Care dintre următoarele condi ii ale schimbului nu este adevț ărată:

a) rezultatul raportului în care se găsescdiversele produse pe piață în compara ie cu cantitatea de monedț ă care se găse te în circula ie; ș ț

45. Care dintre func iile marketingului ca mijloc specializat, nu este ț

adevărată în enumerarea de mai jos:

c) de a alimenta;

46. Variabilele matricei în elepciunii de marketing sunt: ț

b) teoria de marketing i practica de marketing; ș

47. Care din următoarele funcii ale concurenei nu este adevț ț ărată:

c) de cre tere a profiturilor; ș

48. Pe o piață s-au vândut telefoane mobile în valoare de 517.000 RON într- un an de zile calendaristic. Volumul vânzărilor firmei x în decursul aceluia i an a fost de 86.000 RON. Cota de piaș ță relativa a firmei x este de:

b) 16,63%;

49. Care dintre următoarele cauze ale pierderii unui client nu este adevărată:

a) teama de a primi produse de slabă calitate;

50. Între stadiile pe care le parcurge un produs în func ie de rata de cre tere ț șa pieei i cota de piaț ș ță nu se regăse te în enumerarea de mai jos: ș

c) produs strategic;

IV - CONTABILITATE

IV.1. BAZELE CONTABILITĂ II Ț

1. Un activ reprezintă:

c) O resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate;

2. Din categoria activelor circulante fac parte:

b) Mărfurile, crean ele clien i, materialele de natura obiectelor de ț ținventar, disponibilităţile în devize;

3. Din categoria imobilizărilor fac parte:

d) Construcţii, cheltuielile de constituire, terenuri, interese de participare.

4. În evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achiziţie este format din:

b) Preţul de cumpărare + taxe nerecuperabile + cheltuieli de transport-manipulare + alte cheltuieli necesare pentru punerea în stare de utilitate a bunului- reducerile comerciale primite;

5. Conturile de activ:

a) Încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu soldul iniţial plus toate majorările de elemente de activ; se creditează cu toate micşorările de elemente de activ; soldul final este debitor;

6. Datoriile curente au termenul de exigibilitate:

b) În cursul ciclului normal de exploatare sau în termen mai mic de 12 luni de la data bilanţului;

7. Creanţele unei entităţi reprezintă:

b) Drepturile de primit sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice;

8. Conform prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, una din afirmaţiile de mai jos este corectă:

c) „Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la

poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată ...";

9. Una din afirmaţiile de mai jos privind evaluarea la data intrării în entitate nu este corectă:

c) Bunurile primite cu titlu oneros sunt evaluate la valoarea de aport;

0. În cadrul societăţilor comerciale private cu capital integral românesc, rezervele legale se constituie până când acestea ating:

b) 20% din capitalul social;

11. Conturile de pasiv:

a) Încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu soldul iniţial plus toate majorările de elemente de pasiv; se debitează cu toate micşorările de elemente de pasiv; soldul final este creditor;

12. Procesul contabil de constituire a unei societăţi presupune, din perspectiva capitalului social, următoarele etape:

d) (A, B şi C).

13. Vânzarea unor imobilizări corporale de către entitate este tratată, din punct de vedere contabil, ca o operaţie:

d) De natură ordinară (aferentă activităţii de exploatare), efectuată cu titlu auxiliar;

14. Se dau următoarele elemente:

1) Cheltuieli de constituire;

2) Utilaje ;

3) Creanţe - clienţi;

4) Ac iuni de inute pe termen scurt; ț ț

5) Interese de participare;

6) Numerar.

Activele curente sunt:

b) 3+4+6;

15. Se dau următoarele elemente:

1) Brevete;

2) Terenuri;

3) Creanţe - clienţi;

4) Produse finite;

5) Creanţe imobilizate;

6) Numerar.

Activele imobilizate sunt:

a) 1+2+4+5;

16. În cazul intrării prin achiziţie a unui mijloc fix, pe baza facturii şi în raport cu natura şi destinaţia obiectului se întocmesc următoarele documente:

a) Proces verbal de recepţie şi proces verbal de punere în funcţiune;

17. Conform prevederilor Legii 571/2003 - Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care din următoarele active nu reprezintă active amortizabile:

b) Terenurile;

18. S.C. "ALFA" S.A. practică comerţul cu amănuntul. Se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, conform facturii, în valoare totală (inclusiv TVA 24%) de 7.500 lei. Societatea practică un adaos comercial de 22%. Valoarea TVA neexigibilă înscrisă în nota de intrare-recep ie este: ț

b) 1.709,46 lei;

19. S.C. "ALFA" S.A. cumpără mărfuri, conform facturii, la un cost de achiziţie de 3.500 lei, TVA 24%. La recepţie se stabileşte un adaos comercial de 18%. Preţul de vânzare cu amănuntul (inclusiv TVA) va fi:

d) 5.121,20 lei.

20. Preţul de vânzare cu amănuntul (PAM) al mărfurilor se determină astfel:

a) PAM = cost de achiziţie + adaos comercial + TVA neexigibilă;

21. Care din poziţiile de venituri enumerate în continuare se include în totalitate în cifra de afaceri a entită ii: ț

a) Venituri din vânzarea produselor finite, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, venituri din lucrări şi servicii prestate;

22. Care din formulele de calcul ale capitalurilor proprii este corectă:

c) Activ bilanţier - Datorii;

23. Se fac următoarele afirmaţii în legătură cu contabilitatea financiară (CF) şi contabilitatea de gestiune(CG). Care dintre afirmaţii nu este corectă?

d) CF este obligatorie şi are la baza norme unitare; CG nu este obligatorie şi nu are la baza norme unitare.

24. Dispuneţi de următoarele informaţii: capital social vărsat 500 lei, capital social nevărsat 100 lei, rezerve legale 50 lei, furnizori 300 lei, profit 400 lei, personal - salarii datorate 100 lei, avansuri de la clienţi 110 lei, repartizarea profitului 200 lei, prime din emisiunea de acţiuni 40 lei,

diferenţe negative din reevaluarea imobilizărilor 200 lei. Suma capitalurilor proprii este:

c) 690;

25. În contabilitatea din ţara noastră, în cadrul principiilor reglementate se regăsesc următoarele:

d) Prudenţei, continuităţii activităţii, intangibilităţii, necompensării;

26. În cadrul procedeelor generale utilizate în ştiinţele economice, deci şi în metoda contabilităţii, se includ următoarele:

c) Comparaţia, raţionamentul, analiza, sinteza;

27. Nu reprezintă componentă a situaţiilor financiare:

d) Raportul administratorilor.

28. Informaţiile privind performanţa financiară a entităţii sunt oferite de:

c) Contul de profit şi pierdere; 29. Informaţiile privind poziţia financiară a entităţii sunt oferite de:

a) Bilanţ;

30. Principiul prudenţei prevede neadmiterea:

d) Supraevaluării veniturilor.

31. Principiul independenţei exerciţiului presupune:

a) Luarea în considerare a tuturor veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fărăa se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.

32. În cadrul principiilor nereglementate regăsite şi utilizate în organizarea şi conducerea contabilităţii din ţara noastră nu se include:

c) Principiul pragului de semnificaţie; 33. Una din trăsăturile sistemului informaţional contabil realizat prin

intermediul contabilităţii financiare nu este adevărată:

a) Situa iile financiare anuale se elaboreazț ă i raporteazș ă în orice moment, respectiv atunci când sunt necesare sau solicitate;

34. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România prevede ca principii fundamentale ale activităţii acestora:

c) Confiden ialiatea; ț

35. În conformitatea cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, registrele contabile obligatorii cuprind:

b) Registrul jurnal, registrul carte mare, registrul inventar;

36. Amortizările evidenţiază:

a) Diminuările ireversibile de valoare a activelor imobilizate;

37. Simbolizarea conturilor sintetice de gradul I si II se realizează:

c) Prin trei cifre, şi respectiv, patru cifre, ultimele trei fiind comune;

38. Documentele de evidenţă financiar-contabilă se predau la arhiva entităţii, unde vor avea următoarele termene de păstrare:

d) Timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, pentru registrele şi documentele justificative şi contabile.

39. Verificarea de fond a documentelor de evidenţă financiar-contabile are în vedere:

a) Folosirea documentului corespunzător naturii operaţiunii financiare şi economice consemnate;

40. Caracteristic conturilor analitice este faptul că:

a) Se stabilesc fie în virtutea unei prevederi legale, fie pe baza unor opţiuni ale entităţii;

41. În cazul formulei contabile simple:

c) Contul debitor se înscrie în stânga semnului "=";

42. Dubla înregistrare bazată pe modificarea bilanţieră de volum în sensul scăderii simbolizată prin ecuaţia A - x = P - x, presupune:

d) Debitarea unui cont de pasiv si creditarea unuia sau mai multor conturi de activ.

43. Contul 401 „Furnizori" prezintă la începutul lunii iunie un sold iniţial de 2.000 lei. În cursul lunii iunie se înregistrează două achiziţii de mărfuri în valoare de 1.600 lei şi 700 lei şi trei plăţi în contul furnizorilor în valoare de 900 lei, 1.800 lei şi 700 lei. Soldul final al contului 401 „Furnizori" este:

b) Creditor 900 lei;

44. Contul 301 „Materii prime" prezintă următoarea situaţie: achiziţii de materii prime în cursul lunii în valoare de 200 lei, 400 lei şi 500 lei; consumuri în cursul lunii în valoare de 100 lei şi 300 lei; sold final 1.000 lei. Soldul iniţial al contului la începutul perioadei de gestiune era de:

b) 300 lei;

45. Primirea unui credit bancar pe termen scurt determină:

b) Creşterea concomitentă a doua elemente patrimoniale (unul de activ şi altul de pasiv), precum şi o modificare bilanţieră de tipul: A+X=P+X;

46. Capitalurile proprii ale entităţii reprezintă:

c) Interesul rezidual al acţionarilor în activele societăţii după ce, din activele sale au fost deduse toate datoriile;

47. În structura tabloului fluxurilor de trezorerie, încasarea valorii unui teren vândut de societate afectează:

c) Fluxul de trezorerie din activităţi de investiţie cu semnul „+";

48. Prin valoare justă se înţelege:

b) Suma la care se tranzacţionează un activ sau este decontată o datorie, de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

49. Plata din disponibilul de la bancă a unei obligaţii comerciale provenite din aprovizionarea cu mărfuri determină:

b) Scăderea disponibilului din contul de la bancă, scăderea obligaţiilor entităţii şi o modificare de volum în sensul diminuării;

50. Sumele încasate ca avans de la clienţi pentru livrări ulterioare de bunuri reprezintă:

b) Datorii;

CAPITOLUL V - FINAN E Ț

V.1. FINANŢE

1. Despre firma Alpha SA se cunosc următoarele elemente bilanţiere:

(RON)

Activ Pasiv Active corporale 2000 Capital propriu 2400 Active necorporale 100 Datorii curente 1700 Stocuri 1900 Datorii pe termen lung 900 Clien ţ i 850 Numerar 150

Presupunând că profitul net obţinut reprezintă 20% din capitalul sau propriu, rata impozitului pe profit este de 16%, că pentru datoriile curente plăteşte o dobândă de 10% pe an, iar datoriile au fost angajate pe întregul an la suma arătată, că pentru datoriile pe termen lung rata dobânzii este de 12% pe an, iar nivelul angajat al acestora pe tot anul este cel arătat, să se determine profitul din exploatare.

a) 202;

2. Se dau următorii indicatori: Indicele datoriei = 0.6; Perioada medie de încasare clienţi = 20 zile; Numărul de rotaţii al stocurilor = 20; Valoarea medie a stocurilor = 200000 RON; Gradul de acoperire al dobânzii = 5; Valoarea clienţi neîncasaţi = 250000 RON; Numărul de rotaţii al activului total = 2,25; Rata impozitului pe profit = 16%. Determinaţi rata rentabilităţii financiare.

c) 28%;

3. Se dau următorii indicatori: Indicele datoriei = 0.6; Perioada medie de încasare clienţi = 20 zile; Numărul de rotaţii al stocurilor = 20; Valoarea medie a stocurilor = 200.000 RON; Gradul de acoperire al dobânzii = 5; Valoarea clienţi neîncasaţi = 250.000 RON; Numărul de rotaţii al activului

total = 2,25; Rata impozitului pe profit = 16% Determinaţi rata rentabilităţii economice.

a) 46%;

4. Dispunem de următoarele date: încasări clienţi 200.000 lei; plăţi furnizori 15.000 lei; plăţi angajaţi 2500 lei; dobânzi legate de activitatea de exploatare 100; impozit pe profit plătit 6000; achiziţie terenuri plătite 100.000 lei; instalaţii achiziţionate plătite 40.000 lei; încasări vânzări echipamente 50.000 lei; dividende încasate 120.000 lei; venituri din emisiuni de capital încasate 7.000 lei; încasări din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei. Determinaţi fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare.

c) 176.400;

5. Dispunem de următoarele date: încasări clienţi 200.000 lei; plăţi furnizori 15.000 lei; plăţi angajaţi 2.500 lei; dobânzi legate de activitatea de exploatare 100; impozitpe profit plătit 6.000; achiziţie terenuri plătite 100.000 lei; instalaţii achiziţionate plătite 40.000 lei; încasări vânzări echipamente 50.000 lei; dividende încasate 120.000 lei; venituri din emisiuni de capital încasate 7.000 lei; încasări din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei. Determinaţi fluxul de trezorerie din activitatea de finanţare.

b) 8500;

6. Dispunem de următoarele date: încasări clienţi 200.000 lei; plăţi furnizori 15.000 lei; plăţi angajaţi 2.500 lei; dobânzi legate de activitatea de exploatare 100; impozitpe profit plătit 6.000; achiziţie terenuri plătite 100.000 lei; instalaţii achiziţionate plătite 40.000 lei; încasări vânzări echipamente 50.000 lei; dividende încasate 120.000 lei; venituri din

emisiuni de capital încasate 7.000 lei; încasări din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei. Determinaţi fluxul de trezorerie din activitatea de investiţii.

d) 30.000. 7. Se dă următorul bilanţ simplificat alexerciţiului:

a) 226000

8. Se dă următorul bilanţ simplificat al exerciţiului:

Imobilizări necorporale 185500 Capital social 321000 Imobilizări corporale 95000 Rezerve 160500 Stocuri 320000 Împrumuturi pe termen lung 25000 Creanţe 200000 Datorii pe termen scurt, din care: 304000 Disponibilităţi băneşti 10000 Credite bancare 121500

Determinaţi necesarul de fond de rulment.

b) 337.500;

9. Bilan ţ ul societ ăţ ii prezint ă urm ă toarele pozi ţ ii:

Active imobilizate 300000 Capital propriu 230000 Stocuri + creanţe 170000 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 90000 Disponibil la bănci 30000 Furnizori 180000 Determinaţi fondul de rulment.

a) 20.000;

10. Bilanţul societăţii prezintă următoarele poziţii:

Active imobilizate 300000 Capital propriu 230000 Stocuri + crean ţ e 170000 Împrumuturi din emisiuni de obliga ţ iuni 90000 Disponibil la b ă nci 30000 Furnizori 180000

Determinaţi necesarul de fond de rulment.

c) -10.000;

11. Bilanţul societăţii prezintă următoarele poziţii:

Active imobilizate 300000 Capital propriu 230000 Stocuri + creanţe 170000 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 90000 Disponibil la bănci 30000 Furnizori 180000

Determinaţi trezoreria netă.

d) 30.000.

12. O firmă apelează la o bancă pentru obţinerea unui credit. Ea furnizează băncii următorul bilanţ:

(RON) Activ Pasiv

Active imobilizate 675 Capital propriu 825

Stocuri 210 Datorii curente 75 Clieni ț 120 Datorii pe termen lung 225 Numerar 120

şi următoarele date: vânzări (Cifra de afaceri) 1170 RON; Profit net 180 RON; Dividend pe acţiune 0.25 RON; Preţul de piaţă al unei acţiuni 4,5 RON; Valoarea nominală a unei acţiuni 2,5 RON. Determinaţi indicele lichidităţii curente.

c) 6%;

13. O firmă apelează la o bancă pentru obţinerea unui credit. Ea furnizează băncii următorul bilanţ:

(RON) Activ Pasiv

Active imobilizate 675 Capital propriu 825 Stocuri 210 Datorii curente 75 Clieniț 120 Datorii pe termen lung 225 Numerar 120

şi următoarele date: vânzări (Cifra de afaceri) 1170 RON; Profit net 180 RON; Dividend pe acţiune 0.25 RON; Preţul de piaţă al unei acţiuni 4,5 RON; Valoarea nominală a unei acţiuni 2,5 RON. Determinaţi indicele lichidităţii rapide.

c) 3,2%;

14. O firmă are într-un an un volum de vânzări de 300000 buc. cu preţul unitar de vânzare de 10 lei. Costurile fixe sunt de 200000 lei, costul unitar variabil este de 8 lei/ buc. Determinaţi gradul levierului exploatării.

a) 1,5;

15. O firmă produce ciorapi de damă, pe care-i vinde la preţul de 0,25 lei/pereche. Costurile fixe sunt de 10000 lei pentru o producţie de până la 300000 perechi. Costurile variabile sunt de 0,15 lei/pereche. Care este profitul sau pierderea pentru un volum de vânzări de 80000 perechi?

a) -2000; 16. O firmă produce şosete, pe care-i vinde la preţul de 0,25 lei/pereche.

Costurile fixe sunt de 10000 lei pentru o producţie de până la 300000 perechi. Costurile variabile sunt de 0,15 lei/pereche. Care este profitul sau pierderea pentru un volum de vânzări de 180000 perechi?

c) 8000;

17. Pentru firmă, cifra de afaceri este de 5.000.000 lei. Soldul contului stocuri este de 274.000 lei. Care este perioada de conversie a stocurilor?

a) 20 zile;

18. Pentru firmă, cifra de afaceri este de 5.000.000 lei. Soldul contului clienţi este de 205.000 lei. Care este perioada de conversie a clienţilor?

b) 15 zile;

19. O firma are nevoie să ştie câţi bani va economisi prin controlarea plăţilor. Plăţile medii zilnice sunt de 200.000 lei, dar întârziind plăţile cu două zile, surplusul de numerar poate fi investit cu o rată a dobânzii de 13% anual. Considerând anul de 365 de zile, şi o rată a impozitului pe profit de 16%, care va fi valoarea beneficiilor obţinute de firmă?

a) 21.840;

20. Un certificat de trezorerie cu valoare nominală de 160 lei şi termen până la scadenţă de 30 zile, are un randament anual de 12%. Care este preţul curent de piaţă?

a) 158,40;

21. Ministerul Finanţelor vinde certificate de depozit cu scadenţă de 91 zile cu valoarea nominală de 100 lei la un preţ de 96,5 lei. Calculaţi randamentul anual al acestor certificate, dacă un investitor păstrează certificatele până la scadenţă.

a) 13,8%;

22. Dându-se rata spot pentru USD=2,97 lei şi ratele inflaţiei în SUA =4% şi România = 9%, care este rata spot aşteptată pentru USD peste 1 an?

a) 3,112 lei/USD;

23. Dacă dividendul pe acţiune rămâne 0,24 lei, iar rata de actualizare este de 10% pe an, care este valoarea prezentă (preţul) unei acţiuni?

d) 2,4.

24. Pentru firma Alpha SA avem următoarele date: cantitatea bunurilor vândute 10000 buc.; preţ unitar de vânzare 2 lei; cost variabil unitar 1 leu; costuri fixe totale 5000 lei; rata impozitului pe profit 16%. Să se determine gradul levierului exploatării.

d) 2.

25. Acţiune preferenţială asigurând o plată anuală de dividend de 0,4 lei, este vândută cu 5 lei. Să se determine rata venitului solicitat de investitor.

a) 8%;