fise psiho

7
FISA DE ACTIVITATE 1 1. Care sunt etapele structurării conştiinţei din punct de vedere genetic? Din punct de vedere genetic, etapele structurării conştiinţei sunt următoarele : I.Cenestezia – ansamblul informaţiilor despre mediul intern al organismului ; II.Individualizarea perceptivă – o succesiune ordonată de operaţii de discriminare, combinare, identificare (secvenţială şi permanentă) prin care individ-subiect tinde să se delimiteze de ceilalţi semeni şi de obiectele din jur ; III.Autoportretizarea – se întemeiază pe formarea credinţei în propriul EU şi constă dintr-un proces analitic de detaşare din grupsau din mulţime ca entitate distinctă ; IV.Sinteza interioară - stadiul de articulare şi integrare sistemică, subordonată şi emergentă a funcţiilor şi proceselor psihice-cognitive, afective, motivaţionale şi volitive, legate de propria persoană într-oformaţiune psihologică superioară - Eul sujbiect, care se opune formaţiunii anterioare, relaiv inferioare – Eul obiect. V.Raţionalitatea – neceasară pentru asigurarea şi păstrarea identităţii ; VI.Emergenţa tensională – are ca rost asigurarea activării conţinuturilor şi structurilor psihice specializate pentru a face individul aptsătreacă la executarea şi finalizarea acţiunii îndreptate spre scop. VII.Autocontrolul – este stadiul cu care se corelează cel al emergenţei tensionale.

Upload: claudiu-cherciu

Post on 05-Nov-2015

219 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

teme

TRANSCRIPT

FISA DE ACTIVITATE 1

1. Care sunt etapele structurrii contiinei din punct de vedere genetic?Din punct de vedere genetic, etapele structurrii contiinei sunt urmtoarele :

I.Cenestezia ansamblul informaiilor despre mediul intern al organismului ;II.Individualizarea perceptiv o succesiune ordonat de operaii de discriminare, combinare, identificare (secvenial i permanent) prin care individ-subiect tinde s se delimiteze de ceilali semeni i de obiectele din jur ;III.Autoportretizarea se ntemeiaz pe formarea credinei n propriul EU i const dintr-un proces analitic de detaare din grupsau din mulime ca entitate distinct ;IV.Sinteza interioar - stadiul de articulare i integrare sistemic, subordonat i emergent a funciilor i proceselor psihice-cognitive, afective, motivaionale i volitive, legate de propria persoan ntr-oformaiune psihologic superioar - Eul sujbiect, care se opune formaiunii anterioare, relaiv inferioare Eul obiect.V.Raionalitatea neceasar pentru asigurarea i pstrarea identitii ;VI.Emergena tensional are ca rost asigurarea activrii coninuturilor i structurilor psihice specializate pentru a face individul aptstreac la executarea i finalizarea aciunii ndreptate spre scop.VII.Autocontrolul este stadiul cu care se coreleaz cel al emergenei tensionale.

2. Evideniai etapele i demersul ctre centrarea pe propriul Eu.Acetia sunt :1.starea de veghe opus strii de somn, starea de veghe este prima condiie, i primulindicatorcomportamental alpunerii n priz a mecanismelor i structurilor contiente ; -formede exteriorizare : -pasiv subiectul n stare de repaus static ; comportamental poate nsemna absena unui flux concret al contiinei, realizndu-se numai starea de contien fr exteriorizri motorii-activ subiectul pune n eviden componente ale reflexuluide orientare -investigare, explorarea cmpului vizual ;n afara strii de veghe, contientul nu se poate manifesta : n somn el trece n stare latent, putnd fi trezit cu stimulri externe dar n com profund, contientuleste practic abolit. Unn om n stare de somn sau de com, este n situaie de absen a psihicului contient.

2.prezena de sine cuprinde maimulte elemente :-identitatea Eului ;-orientarea n propria persoan ;-orientarea n timp ;-orientarea n spaiu ;-pregnana traiectoriei biografice ;

3.orientarea relaional interpersonal este un indicator comportametnal esenial al prezenei i funcionrii normale a contientului pe care l putem determina i evalua dup rspunsurile pe care subiectul le d la ntrebri de genul : ai frai, surori, ci, cte?, cum te com pori cu subalternii sau cubeful? ;

4.orizontul informaional este un inicatorcare definete statutul de modl cognitiv intern al lumii externe : a fi contient nseamn a ti ceva despre altceva. Contiina devine atunci un sistem nchegat de cunotine elaborate i asimilate n cursul dezvoltrii ontogenetice, prin intermediul limbajului.

5.capacitatea rezolutiv este un indicator esenialpentru evaluarea nivelului funcionalalstructurilor cognitive ale contiinei, care se manifesdt ntr-o gam foarte larg de situaii ce reclam stabiolirea unor relaii logice ntre eleente, ntre datele experienei anterioare, precumi efectuarea unor operaii asupra informaiei n vederea obinerii unei soluiiconformcu cerinele date.Principale modaliti de evideniere a capacitii rezolutive menionm : Dezvluirea legturilor cauzalesau de condiionare n succesiunea evenimentelor ; Analiza criterial a unormulimi de obiecte concrete iextragerea nsuirilorcomune ale acestora ; Dezvluirea i formularea caracteristicilor i legilor generale ale obiectelor i fenomenelor date n experiena senzorial , Rezolvarea problemelor - gsirea unor rspunsuri adecvate la situaii lacunare ; Realiazrea de coneexiuni orecte din punct de vedre logico-gramatical ntre noiuni ; Decodificarea corect din punct de vedere semnaic a noilor informaii ; Interpretarea stabilirea pe baza decodificrii semantice prealabile a unor legturi adaptative ntre cunotine, noiuni, mesaje, strile de motivaie ale subiectului ; Previziunea elaborarrea i formularea unor jjdueci privind deznodmntul unor evenimente saustarea viitoare a unui sistem ; Constructivitatea proiectiv crearea de modele i proicetemintale pentru transformarea unui obiect rela existent sau pentru obinerea unui obiect nou, inexistent ca atare n realitate ;

6.orizontul motivaional raportuldintre fora motivelor primare, care i au sursa n natura biologic a omului i foracelor secundare, care i au originea n modul de existen socio-cultural.

7.autoguvernarea autoorganizarea exprim funcia de comand-control asupra ntregiidinamici a relaiei omului cu lumea extern i cu sine nsui i aici un rol eseniall joac funcia de reglare a contiinei, creia i se subordoneaz funcia informaional-cognitiv i cea de proiecie-creaie.

8.planificarea aciunii i stabilitatea scopului este un indicator extrem de important pentru analiza strii i funcionrii nivelului contient. n primul rnd, activitatea n plan extern constituie premia obiectiv indispensabil a genezei i dezvoltrii contiinei, att n plan istoric, ct i n plan ontogenetic ; n al doilea rnd, pe msura formrii i consolidrii coninuturilor i structurilor sale interne, contiina devine principalul factor mediator i organizator al activitii. Planificarea este una din funciile adaptativ-instrumentale eseniale ale contiinei, ea constnd n :a.nregistrarea i analiza strii de necesitate sau a motivului i stabilirea gradului su de importan i urgen ;b.elaborarea i formularea scopului ce trebuie ntreprins pentru satisfacerea motivului dobndirea obiectului i efectuarea aa-numitului comportament de finalizare a satisfacerii motivului dat ;c.cutarea, identificarea i adoptarea mijloacelor corespunztoare dobndirii i lurii n stpnire a obiectului de satisfacere a strii de necesitate i atingerii scopului ;d.prevederea i evaluarea consecinelor posibile ale aciunii, att pentru subiect, ct i pentru alii ;e.analiza i evaluarea critic final a rezultatelor i efectelor aciunii i deprinderea, pe aceast baz, a informaiilor inverse corectoare.Cu ct verigile sau fazele constitutive ale activitii se realizzeaz la valori mai ridicate, cu att funcia de planificare a contiinei este mmai dezvoltat.Evoluia contiinei este continu, una din direciile pregnante fiind funcia anticipativ-predictiv n raport cu consecinele posibile ale comportamentelor individual i social, n situaii i contexte diferite.

9.modul de interaciune i coordonare a contiinei de sine i a contiinei lumii obiective este un indicator al organizrii i integrrii generale a contientului individual.

MODEL A MODEL B corelare

Eulumea obiectiv(contiina de sine)(contiina lumii obiective)

Procesul de constituire a modelului informaional al propriei realiti psihofizice are un caracter etapizat i multinivelar, fiecare etap i fiecare nivel evolutiv superior introducnd determinaii noi, specifice, n organizarea de ansamblu a sistemului personalitii.Cercetri antropologice au evideniat c formaiunea contiin de sine este o cucerire a unui stadiu relativ trziu al evoluiei istorice a omului : societatea primitiv nu ncurajeaz individuarea, i deci, ntr-un stadiu evolutiv n care act i agent nu corespund, nu se poate vorbi de o contiin de sine a Eului.

3. Caracterizai starea de veghe, starea de somn, visele, tipologia viselor.1.starea de veghe opus strii de somn, starea de veghe este prima condiie, i primulindicatorcomportamental alpunerii n priz a mecanismelor i structurilor contiente ; -formede exteriorizare : -pasiv subiectul n stare de repaus static ; comportamental poate nsemna absena unui flux concret al contiinei, realizndu-se numai starea de contien fr exteriorizri motorii-activ subiectul pune n eviden componente ale reflexuluide orientare -investigare, explorarea cmpului vizual ;n afara strii de veghe, contientul nu se poate manifesta : n somn el trece n stare latent, putnd fi trezit cu stimulri externe dar n com profund, contientuleste practic abolit. Unn om n stare de somn sau de com, este n situaie de absen a psihicului contient.

FISA DE ACTIVITATE 2

1 Definiti psihologia ca stiinta 2Psihicul se raporteaza la .a,b,c,d.3 Cele trei etape ale psihismului sunt a,b,c,4 Psihismul se manifesta prin a,b,c,d,5 Definiti metodele in psihologie6 Fenomenele psihice au urmatoarele caracteristici.7 Clasificati metodele.FISA DE ACTIVITATE 4.

1. Caracterizai gndirea din perspectiva celor trei abordri ale acesteia Cum se realizeaz interiorizarea aciunii conform lui Piaget?2. Ce este noiunea? Ce sunt operaiile?3. Definii i prezentai comparativ raionamentul inductiv i deductiv4. Care sunt metodele de investigare a rezolvrii de probleme? Descriei-le.5. Ce sunt algoritmii i ce sunt euristicile? Comparai-le i dai exemple.

FISA 4 ( CONTINUARE)1. Cum definiie reprezentarea?.2. Comparai percepia i reprezentarea.3. Care sunt proprietile reprezentrilor?4. Ce tipuri de reprezentri cunoatei?5. Caracterizai rolul reglator al reprezentrii n activitate i comportament.

FISA DE ACTIVITATE 5.1. Cum definii memoria?2. Care sunt formele generice ale memoriei?3. Care sunt formele memoriei?4. Care sunt calitile memoriei?Care sunt mecanismele memoriei?