fise de recapitulare initiala

FIŞE /TESTE INITIALECLASA A VI-A

PARTEA I (48 P)Citeşte cu atenţie textul următor:„Zmeul Zmeilor. Exemplar foarte rar, mai masiv şi mai feroce decât zmeii comuni.

Odinioară răspândit din Carpaţi în Tibet, supravieţuieşte azi doar în câteva grădini zoologice particulare americane. Are un craniu masiv, din cristal deosebit de limpede şi de dur, pentru care a fost vânat din cele mai vechi timpuri. Mărgica de după măseaua de minte este şi ea foarte râvnită datorită puterii sale de a concentra gândurile. Purtată-ntre sprâncene, se crede că asigură succesul la orice examen. Zmeul Zmeilor se naşte numai dintr-un alt Zmeu al Zmeilor şi dintr-o Cosânzeană, subspecie a prinţeselor. De aceea, în loc de solzi are pe spinare o coamă blondă, pe care şi-o unge bine cu seu. Vine pe lume deja împlătoşat şi cu buzduganul în mână. În cursul vieţii năpârleşte de câteva ori, lepădând, în ordine, o paloşă roz, una verde, una bleu şi rămânând cu cea finală, transparentă ca şi craniul, din acelaşi cristal foarte dur.”

(Mircea Cărtărescu- „Enciclopedia Zmeilor”)

1. Indică diftongii din secvenţa: . Mărgica de după măseaua de minte este şi ea foarte râvnită.

2. Explică rolul cratimei în structura: Purtată-ntre sprâncene.3. Indică sinonime potrivite cuvintelor: Odinioară, dur, succesul.4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: un craniu, blondă, (şi)-o

(unge).5. Scrie o propoziţie simplă care să conţină cuvântul „zmeu”, apoi realizează

transformarea ei în propoziţie dezvoltată.6. Precizează motivul pentru care Zmeul Zmeilor a fost foarte vânat.7. Transcrie enunţul care indică zona de răspândire a Zmeului Zmeilor.8. Indică două trăsături care alcătuiesc portretul fizic al Zmeului Zmeilor.

PARTEA A II-A (30 P)Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să foloseşti următoarele cuvinte/ structuri

din textul dat: cristal foarte dur, feroce, coamă blondă. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.


PARTEA I (48 P)Citeşte cu atenţie textul următor:„- Am să durez o mănăstire pe pajiştea asta, de are să se ducă vestea în lume, zise el.Şi deodată se şi apucă. Face mai întâi o cruce ş-o înfige în pământ, de însemnă locul.

Apoi se duce prin pădure şi începe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de grindă, acela de tălpi, ista de toacă; şi tot aşa dondănind el din gură, iaca se trezeşte dinaintea lui c-un drac ce iese din iaz.

- Ce vrei să faci aici, măi omule?- Da nu vezi?- Stai, mă! Nu te-apuca de năzbâtii. Iazul, locul şi pădurea de pe-aici sunt ale noastre.- Poate-i zice că şi raţele de pe apă sunt ale voastre, şi toporul meu din fundul iazului.

V-oi învăţa eu pe voi să puneţi stăpânire pe lucrurile din lume, cornoraţilor!Dracul, neavând ce-i face, huştiuluc!în iaz şi dă de ştire lui Scaraoschi despre omul

lui Dumnezeu, cu năravul dracului. Ce să facă dracii? Se sfătuiesc între dânşii, şi Scaraoschi, căpetenia dracilor, găseşte cu cale să trimită pe unul din ei c-un burduf de bivol plin cu bani, să-i dea pustnicului Dănilă, ca să-l poată mătura de acolo.”

(Ion Creangă- „Dănilă Prepeleac”)1. Motivează scrierea cu ii a cuvântului copacii.2. Indică un sinonim potrivit expresiilor: să se ducă vestea, dă de ştire.3. Explică folosirea apostrofului în structura : Da nu vezi?4. Selectează două regionalisme/ termeni populari din text.5. Subliniază complementele din structura: să-i dea pustnicului Dănilă.6. Menţionează două argumente prin care să justifici încadrarea în specia basm, a

textului suport.7. Explică semnificaţia structurii: dă de ştire lui Scaraoschi despre omul lui Dumnezeu,

cu năravul dracului.8. Transformă în vorbire indirectă dialogul lui Dănilă Prepeleac cu dracul.

PARTEA A II-A (30 P)Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să realizezi un dialog cu o fiinţă

imaginară. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.


PARTEA I (48 P)Citeşte cu atenţie textul următor:„Soarele începe să răsară; câmpia se limpezeşte de spuma argintie a aburilor de rouă şi

întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înlăuntrul omului, îl împrăştie afară, îl goleşte de frământările lui trudnice şi apăsătoare, pentru ca după aceea să-l adune la loc, într-un fel nou; florile albastre de cicoare, ale căror priviri mai curate ca adâncul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, şi vântul uşor al dimineţii care face cu grâul valuri asemănătoare mării, şi ciocârlia care ţâşneşte din lan şi urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit şi albastru şi într-adevăr, pitpalacul tulburător şi barza care păşeşte rar printre răzoare, şi floarea galbenă a spicelor de grâu care nu s-au copt încă şi se revarsă în aer din nimic, şi drumurile care lasă satul în urmă, şi ierburile groase de pe marginea drumurilor înţesate cu scaieţi puternici a căror floare uimeşte ochiul de la mare distanţă, toate acestea răzbat cu putere şi pătrund înăuntrul omului subjugându-l. El încearcă să desprindă vraja, s-o păstreze cu sine mereu, şi fiindcă nu izbuteşte, loveşte caii cu biciul şi aleargă posomorât spre locul lui de grâu. ”

(Marin Preda- „Moromeţii”)

1. Desparte în silabe cuvintele fiindcă, înăuntrul, scaieţi, şi precizează fenomenele fonetice întâlnite.

2. Indică antonime potrivite cuvintelor: limpezeşte, rece, distanţă.3. Explică rolul virgulei din structura: îl împrăştie afară, îl goleşte.4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: a căror

floare uimeşte ochiul.5. Precizează câte propoziţii sunt în secvenţa: El încearcă să desprindă vraja.6. Menţionează două caracteristici ale descrierii, prezente în textul dat.7. Transcrie trei structuri care conţin epitete cromatice.8. Explică semnificaţia secvenţei câmpia se limpezeşte de spuma argintie a aburilor de

rouă.

PARTEA A II-A (30 P)Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să realizezi o descriere literară a unei zile

de vară. Vei folosi şi următoarele structuri din textul citat: foc rece, floarea galbenă a spicelor de grâu. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.


PARTEA I (48 P)Citeşte cu atenţie textul următor:„Apoi, poveste, poveste, Dumnezeu la noi soseşte, că-nainte mult mai este. era odată un

vânător ş-avea trei copii şi era sărac- sărac, cât numai cu-atâta se ţinea, că-mpuşca câte o păsăruică, o vindea ş-atâta era hrana lui, săracul. Acu era o pădure pe-acolo pe-aproape, de-i zicea Pădurea Neagră. Ş-au apucat oamenii din satul celaa zice că nu s-a putea să se apropie nime de pădurea ceea. Ş-aşa era părăsită, nime nu se ducea, că ziceau că la miezul nopţii vin dracii. Acu bietu omul ist sărac a zis într-o zi către femeia lui:

- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ia să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi găsi acolo.

Aşa, i-a făcut nevasta o turtă-n traistă şi s-a pornit el; a luat puşca-n spate. Ajungând el acolo, lui îi era foarte frică... da’ omul sărac sărăcia-l împinge a se duce oriunde ca să câştige. Iaca, mergând el aşa, ajunge la un copac nalt şi stufos straşnic, nu ştiu cum s-o fi chemat, şi vede-o pasăre aşa de frumoasă- era de aur. Acu el ce să facă, că doar să n-o-mpuşte, s-o poată prinde, că văzând-o vie, mai multe parale ar fi luat. Alungând-o el prin copac, ea se vârî într-o bortă... ş-o prinde. El n-a mai stătut către noapte, că s-a temut de draci, ci a luat pasărea ş-a venit acasă ş-a făcut o cuşcă bună ş-a pus pasărea-n cuşcă. Acu el în ziua ceea, era sâmbătă, care-o prins-o, şi duminică dimineaţa s-a ouat un ou. Oul era de aur. Da’ el zice:

- Ei, măi femeie, eu n-oi vinde pasărea asta, că ea s-a oua şi eu oi avea câte-un ou şi m-oi hrăni din zi-n zi. ”

(Basm popular- „Frumoasa lumii”)1. Explică rolul cratimei din structura: ea se vârî într-o bortă.2. Selectează două cuvinte formate prin derivare şi precizează sufixele specifice.3. Rescrie structura evitând greşeala de exprimare: da’ omul sărac sărăcia-l împinge a

se duce.

4. Precizează modul şi timpul următoarelor forme verbale: soseşte, a zis, să văd.5. Subliniază predicatul din structura: Oul era de aur.6. Precizează motivul pentru care oamenii din sat nu se apropiau de Pădurea Neagră.7. Transcrie o structură care să motiveze încadrarea textului în specia basm.8. Transformă în vorbire indirectă ultima replică a personajului.

PARTEA A II-A (30 P)Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să relatezi o plimbare prin pădure.

Vei folosi şi următoarele structuri din textul citat: copac nalt şi stufos, pasăre aşa de frumoasă. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.


PARTEA I (48 P)Citeşte cu atenţie textul următor:„”

(„”)

PARTEA A II-A (30 P)



(„”)




(„”)




(„”)




(„”)




(„”)




(„”)




(„”)

fise de recapitulare initiala

Documents