fise bibliografice

53
Introducere În ultimii ani, lumea afacerilor a asistat la o adevărată explozie a conceptului de performanță. Organizațiile afirmă în permanență că vor să atingă perfomanța, sau să-și îmbunătățească perfomanța, sau să măsoare nivelul performanței obținute. În prezent un rol fundamental îi revine performanţei entităţilor economice în contextul în care competiţia pentru fiecare segment de piaţă a devenit tot mai strânsă, iar mecanismele globalizării îi mătură din cale pe cei mai slabi. Astfel că, şansa de a supravieţui în această competiţie creşte considerabil pentru acele entităţi economice care îşi descoperă şi îşi reduc vulnerabilităţile foarte repede şi, mai mult decât atât, implementează instrumente performante de gestiune, care le facilitează depistarea, explicarea şi rezolvarea diverselor lacune de management Performanţa globală se defineşte în funcţie de capacitatea firmei de a crea valoare tuturor deţinătorilor săi de interese, adică acţionari, creditori, salariaţi, furnizori, comunitatea locală etc. Desigur, au întâietate acţionarii companiei care sunt de altfel proprietarii acesteia. Managerii numiţ de aceştia trebuie să urmărească permanent îndeplinirea acestui obiectiv prin crearea permanentă de valoare. Performanţa este importantă în orice activitate, şi cu atât mai mult în domeniul economic. Toţi ne dorim să fim performanţi. Măsurarea şi raportarea performanţei, atât a celei trecute cât şi a celei anticipate, este o metodă managerială esenţială în lumea interconectată de astazi, lumea„ştirilor de 24 de ore” în care totul circulă cu o viteză maximă. Complexităţile strategice şi operaţionale din zilele noastre, impun un dialog continuu cu investitorii, clienţii, furnizorii şi angajaţii. Raportarea constituie un ingredient- cheie în construirea, susţinerea şi perfecţionarea continuă a participarii partenerilor interesaţi. Întreprinderile subliniază din ce în ce mai mult importanţa relaţiilor cu partenerii externi, clienţii, investitorii, ca fundament al succesului lor în afaceri.Situaţiile financiare pot contribui la comunicarea mult mai eficientă a oportunităţilor şi a provocarilor economice, de mediu şi sociale cu care se confruntă o întreprindere decât răspunsul pur şi simplu la cererile de informaţii ale partenerilor interesaţi. Prezentul studiu încearcă să trateze problematica construcției unui set de indicatori pentru aprecierea performanței globale și se oprește la fiecare dintre cele trei dimensiuni ale acesteia și anume performanța economico-financiară, performanţa socială şi performanţa de mediu Alegerea unei asemenea teme se justifică prin faptul că în acest domeniu, cel al întreprinderilor cotate la bursă, se simte nevoia unei noi abordări, nuanțări și reformulări, având în vedere că domeniul pieței de capital și problemele specifice cu care se confruntă firmele cotate este un domeniu mai puțin cunoscut și cercetat în literatura de specialitate românească.

Upload: mariajdfh

Post on 17-Dec-2015

106 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

fise

TRANSCRIPT

  • Introducere

    n ultimii ani, lumea afacerilor a asistat la o adevrat explozie a conceptului de performan.

    Organizaiile afirm n permanen c vor s ating perfomana, sau s-i mbunteasc

    perfomana, sau s msoare nivelul performanei obinute.

    n prezent un rol fundamental i revine performanei entitilor economice n contextul n care

    competiia pentru fiecare segment de pia a devenit tot mai strns, iar mecanismele globalizrii i

    mtur din cale pe cei mai slabi. Astfel c, ansa de a supravieui n aceast competiie crete

    considerabil pentru acele entiti economice care i descoper i i reduc vulnerabilitile foarte

    repede i, mai mult dect att, implementeaz instrumente performante de gestiune, care le

    faciliteaz depistarea, explicarea i rezolvarea diverselor lacune de management

    Performana global se definete n funcie de capacitatea firmei de a crea valoare tuturor

    deintorilor si de interese, adic acionari, creditori, salariai, furnizori, comunitatea local etc.

    Desigur, au ntietate acionarii companiei care sunt de altfel proprietarii acesteia. Managerii numi

    de acetia trebuie s urmreasc permanent ndeplinirea acestui obiectiv prin crearea permanent de

    valoare.

    Performana este important n orice activitate, i cu att mai mult n domeniul economic. Toi

    ne dorim s fim performani.

    Msurarea i raportarea performanei, att a celei trecute ct i a celei anticipate, este o metod

    managerial esenial n lumea interconectat de astazi, lumeatirilor de 24 de ore n care totul

    circul cu o vitez maxim. Complexitile strategice i operaionale din zilele noastre, impun un

    dialog continuu cu investitorii, clienii, furnizorii i angajaii. Raportarea constituie un ingredient-

    cheie n construirea, susinerea i perfecionarea continu a participarii partenerilor interesai.

    ntreprinderile subliniaz din ce n ce mai mult importana relaiilor cu partenerii externi, clienii,

    investitorii, ca fundament al succesului lor n afaceri.Situaiile financiare pot contribui la

    comunicarea mult mai eficient a oportunitilor i a provocarilor economice, de mediu i sociale cu

    care se confrunt o ntreprindere dect rspunsul pur i simplu la cererile de informaii ale

    partenerilor interesai.

    Prezentul studiu ncearc s trateze problematica construciei unui set de indicatori pentru

    aprecierea performanei globale i se oprete la fiecare dintre cele trei dimensiuni ale acesteia i

    anume performana economico-financiar, performana social i performana de mediu

    Alegerea unei asemenea teme se justific prin faptul c n acest domeniu, cel al ntreprinderilor

    cotate la burs, se simte nevoia unei noi abordri, nuanri i reformulri, avnd n vedere c

    domeniul pieei de capital i problemele specifice cu care se confrunt firmele cotate este un

    domeniu mai puin cunoscut i cercetat n literatura de specialitate romneasc.

  • Recenta expansiune a companiilor multinaionale i a firmelor foarte mari a determinat o

    dezvoltare fr precedent a pieelor de capital. n acest context, se acorda o atenie sporit firmelor

    cotate pe aceste piee specializate.

    Abordarea acestei teme determin expunerea teoretic i practic a importanei pe care o are un

    diagnostic financiar pentru o firm cotat la bursa de valori. Importana diagnosticului financiar

    pentru o firm cotat pe piaa de capital este susinut de:

    1. creterea complexitii activitii financiare a firmei n condiiile aderrii Romniei la Uniunea

    European, fapt ce a determinat multiple implicaii n procesul lurii unor decizii de investire pe

    piaa de capital

    2. noul context economic, care impune luarea unor decizii cu aciune rapid prin prisma relaiei

    cauz efect, ntr-o abordare interdisciplinar;

    3. investitorii care, aflndu-se ntr-o anumit ipostaz, vor s gseasc rspunsul pentru cumprarea,

    vnzarea sau pstrarea aciunilor n care sunt investite capitalurile lor.

  • Autor: Dorneanu, D., E.

    Titlu: Diagnosticul financiar al ntreprinderilor al firmelor cotate pe piaa de capital

    Publicat: Editura Tipo Moldova, Iai, 2008

    Formarea i dezvoltarea pieei de capital din Romnia ca i procesul de integrare a acesteia n

    pieele de capital europene i internaionale fac necesar o preocupare sporit n gsirea metodelor

    i tehnicilor de analiz diagnostic a firmelor care coteaz pe aceste piee pentru prevenirea i

    combaterea riscurilor specifice generate de investiiile n astfel de firme.

    Desprins de analiza tradiional, analiza bursier a firmelor cotate la bursa de valori a

    descoperit i impus un nou sistem de indicatori specializai, orientai pe dou direcii, pe dou

    categorii de analiz : una fundamental, ce se ocup cu studiul i estimarea acelor indicatori care

    ofer valoarea corect a unei aciuni, adic inta la care estimm c trebuie s ajung preul

    aciunii la burs. Aceti indicatori permit practic o evaluare a unei afaceri, o raportare a acestei

    valori la afaceri similare i o analiz a modului n care piaa se raporteaz la aceast valoare a

    afacerii. Acest tip de analiz se bazeaz n principal pe raportrile financiare ale firmei i pe o lung

    list de indicatori utilizai calculai pe baza acestora. O alt tehnic este cea bazat pe o metodologie

    specific pieelor financiare, ce se ocup cu studiul modului n care preul va ajunge la valoarea sa

    corect, adic a tendinelor i metodelor de evoluie viitoare a preului de pia, raportate la

    tendine i modele trecute. Acest tip de analiz se bazeaz n principal pe studiul preurilor i

    volumelor aciunilor, precum i a multor indicatori calculai pe baza acestora.

    Cotarea la bursa de valori este un criteriu care, odat aplicat, devine norm n aprecierea

    eficienei sau ineficienei unei firme sau ramuri economice. n particular, pentru actorii importani

    ai unei economii, semnalele pe care le primesc n urma participrii la burs sunt eseniale pentru

    recunoaterea strii lor de sntate economic. De aceea, impactul cotrii pe piaa de capital a unei

    firme determin analizarea ei din punct de vedere a deciziilor investiionale pe o astfel de pia.

    n ultimele trei decenii suportul dezvoltrii analizei diagnostic l-a constituit activitatea

    economico financiar concret, al crui principal pivot este firma:

    Entitatea care face obiectul analizei diagnostic este un sistem organizat de mijloace umane,

    materiale i financiare, animat printr-o voin i orientat ctre producerea sau distribuirea de bunuri

    sau servicii. Pentru a fi viabile, firmele intr n relaii de intercondiionare cu factorii existeni n

    mediul n care activeaz, fiind susinute n demersul economic de relaiile pe care le ntrein cu

    clienii, furnizorii, for de munc, bnci, cu intenia de a demonstra c sunt capabile s desfoare o

    activitate eficient.

    Principalele documente financiar contabile care stau la baza rapoartelor cerute de Bursa de

    Valori Bucureti sunt: bilanul, contul de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu,

    situaia fluxurilor de trezorerie, note explicative.

  • Situaiile financiare au devenit o important surs de informaii, analizat cu mare atenie de

    toi participanii la piaa de capital. De aceea, companiile i public situaiile financiare ntr-un mod

    ct mai explicit, pentru a putea fi nelese de ctre utilizatorii acestora.

    Obstacolele ntlnite n utilizarea situaiilor financiare prezentate mai sus au fost i sunt

    numeroase: tehnologia sofisticat, forma i gradul de transparen a documentelor contabile de

    sintez, abilitatea i rapiditatea cu care potenialii utilizatori evolueaz n universul contabilitii.

    Aceste bariere nu sunt de neptruns dac att productorii ct i utilizatorii de informaie contabil

    ncearc s s-i armonizeze necesitile i posibilitile concrete de aciune.

  • Autor: Maxim, E.

    Titlu: Diagnostic i evaluarea organizaiei

    Publicat: Editura Sedcom libris, Iai, 2010

    Din ceea ce a prezentat autorul n aceast carte, am ales pentru tema de dizertaie analiza

    performanei pe baza ratelor bursiere.

    n scopul efecturii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaz mai multe rat bursiere care pot

    fi grupate n dou categorii: unele calculate la nivel de aciune i altele calculate la nivel de pia

    bursier.

    Cele mai semnificative rate bursiere sunt urmtoarele:

    1. Cifra de afaceri pe aciune ce echivaleaz cu productivitatea pe aciune i se determin

    raportnd cifra de afaceri la numrul de aciuni;

    2. Beneficiul pe aciune, considerat a fi un indicator de baz al pieei bursiere ce indic partea

    de beneficiu adus de fiecare aciune i se obine prin raportarea beneficiului la numrul de aciuni.

    Indicatorul prezint importana n evaluarea rentabilitii aciunilor, servete la calculul multiplului de

    capitalizare bursier i poate fi diluat sau ajustat, n funcie de capitalul luat n calcul;

    3. Capacitatea de autofinanare pe aciune indic partea din CAF adus de fiecare aciune i se

    determin prin raportarea capacitii de autofinanare la numrul de aciuni emise. Acest raport trebuie

    utilizat cu discernmnt la burs deoarece acionarii pot prefera dividendele n defavoarea

    autofinanrii;

    4. Capitalizarea bursier exprim valoarea pe care bursa o acord ntreprinderii i se determin

    prin multiplicarea numrului de aciuni emise cu ultimul curs cotat al unei aciuni. Acest indicator

    permite evaluarea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a aciunilor sale, punnd n eviden preul de

    evaluare al operatorilor, tiut fiind c una dintre funciile pieei financiare este i aceea de acordare a

    unui pre ntreprinderilor cotate;

    5. Coeficientul de capitalizare bursier este un multiplu de capitalizare. Acest coeficient este

    un raport curs beneficiu care stabilete legtura ntre cursul unui titlu i rentabilitatea lui i se poate

    determina n mai multe feluri: ca raport ntre capitalizarea bursier i rezultatul exerciiului i ca raport

    ntre cursul aciunii la burs i beneficiul pe aciune. Acest multiplu bursier de capitalizare a

    beneficiilor indic de cte ori este capitalizat beneficiul pe aciune, artnd ci ani de beneficiu actual

    cost fiecare afacere cotat: Raportul st la baza unei metode de evaluare a ntreprinderii cotate la pia

    care permite o estimare a beneficiilor ntreprinderii pentru anul n curs sau pentru cel urmtor;

    6. Gradul de evaluare al pieei reflect modul n care coteaz piaa cifra de afaceri a

    ntreprinderii sau, altfel spus, cu ct se compar cifra e afaceri a acesteia pe piaa de capital. Se

    determin ca i raport ntre capitalizarea bursier i cifra de afaceri;

  • 7. Rata de distribuire a dividendelor exprim politica n ceea ce privete distrbuirea de

    dividende i cointereseaz mai mult acionarii i mai puin capitalizarea rezultatelor pentru reinvestire

    i dezvoltarea ntreprinderii. Rata prezint un importan pentru cei interesai n achiziia de aciuni n

    scopul obinerii unui venit sub forma dividendelor sau pentru realizarea unei plus valori de capital;

    8. Dividendele pe aciuneconstituie un indicator ce depinde de rata de distribuire a

    dividenddelor i se calculeaz raportnd totalul dividendelor distribuite la numrul de aciuni;

    9. Randamentul aciunii msoar rentabilitatea plasamentului i depinde de dividendele

    distribuite i de numrul de aciuni, precum i de cursul aciunii. Se determin prin intermediul a trei

    rapoarte. Aceast rat depinde de mrimea beneficiului, de ratele de repartizare a beneficiulu i de

    nivelul cursului bursier al aciunii i constituie un indicator ce poate orienta investitorii interesai

    plasamentele eficiente dac se situeaz peste rata inflaiei;

    10. Randamentul aciunilor pe piaa de capital trebuie corelat cu ponderea aciunilor

    tranzacionate n totalul aciunilor emise i aflate n circulaie, ceea ce se exprim prin liciditatea

    aciunii.

  • Autor: Robu, V., Anghel, I., erban, E. C.,

    Titlu: Analiza economico financiar a unei firme

    Publicat: Editura Economic, 2014

    Am preluat din aceas carte noiuni referitoare la abordri conceptuale cu privire la performana

    fiananciar a firmei.

    n literatura de specialitate conceptul de performan, n domeniul economico financiar, are

    accepiuni diferite cum ar fi: cretere, rentabilitate, productivitate, ransament, succes, rezultatul unei

    activiti, aciune.

    n opinia autorilor, peformana se nregistreaz atunci cnd o firm este eficient i eficace n

    acelai timp. Prin eficien nelegem maximizarea efectului obinut la o unitate de efort consumat

    sau minimizarea efectului consumat la o unitate de efect rezultat: Prin eficacitate se nelege

    realizarea i depirea obiectivelor prevzute.

    n capitolul preluat de mine, autorii abordeaz performana ntreprinderii pe baza rentabilitii,

    care are n vedere rezultatele obinute prin utilizarea factorilor de producie, respectiv cele

    recunoscute i prezentate n contul de profit i pierdre, precum i a rezultatului obinut din deinerea

    factorilor de producie de natura ctigurilor i pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacii

    i care este o component a rezultatului global.

    Acest mod de abordare a performanei financiare are n vedere cele dou concepte de rezultat:

    current opperating income i all inclusive concept of income:

    Conceptul de current operating income apare ca urmare a aplicrii unui tratament mai apropiat

    de abordarea venituri cheltuieli. Conform aceste abordri, n contul de profit i pierdere se

    nregistreaz numai consecinele activitilor curente, iar operaiile care nu privesc activitatea

    curent se nregistreaz direct n capitaluri proprii.

    Conceptul de all inclusive concept of income rezult din aplicarea unui tratament lrgit, apropiat

    de abordarea bilanier, care are n vedere un alt tip de rezultat, i anume rezultatul global. n

    rezultatul global, sunt cuprinse toate elementele care influeneaz capitalurile proprii n cursul

    exerciiului financiar, cu excepia distribuirii de dividende sau micorrilor de capital prin

    distribuirea ctre acionari, respectiv a aporturilor din partea acestora.

    Rentabilitatea poate fi definit ca fiind capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit prin

    utilizarea factorilor de producie i a capitalului indiferent de proveniena acestora

    Rentabilitatea este o form sintetic de exprimare a performanelor activitii economico

    financiar a unei ntreprinderi, respectiv a utilizrii tuturor factorilor de producie, forei de munc

    innd cont de stqdiile circuitului economic: aprovizionare, producie, vnzare.

  • n evoluia vieii economice, modificrile sunt att expresia unor transformri interne, ct i

    rezultatul interaciunilor care se creeaz n cadrul mediului economic, ntre acesta i mediul social,

    ntre mediul creat de om i mediul natural.

    n lumea afacerilor de azi, caracteristica definitorie a vieii economice este dat de creterea

    complexitii interdependenelor economico financiar, concretizat n globalizarea fenomenelor

    legate de intrri, transformri i ieiri, i implicit n apariia unor fenomene noi, a unor teze i

    interpretri privitoare la performana global a agenilor ecnomici care i desfoar activitatea

    ntr-un mediu aflat n interaciuni de mare ntindere.

  • Autor: Mironiuc, M.

    Titlu: Analiz economico-financiar. Performan Poziie financiar Risc

    Publicat: Editura Universitii ,,Alexandru Ioan Cuza, Iai 2009

    Cartea Analiz economico-financiar. Performan Poziie financiar Risc este o lucrare de referin,

    un ghid de analiz economico-financiar, n care metodele clasice i cele moderne sunt trecute n revist, nu

    sub forma unui simplu inventar, ci printr-un demers metodologic i interpretativ riguros fundamentat i

    aplicat pe realitile ntreprinderii romneti. Numeroasele exemple practice, tabele i figuri coninute n

    lucrare ghideaz cititorul n direcia nelegerii metodologiei prezentate,

    n aceast lucrare, autorul subliniaz c analiza economicofinanciar rmne un element fundamental al

    raionamentului economico-financiar i al practicii economice, care permite reflectarea economicului n

    financiar, care trebuie s rspund exigenelor crescnde de informaii solicitate de ctre mediul de afaceri

    concurenial i care poate schimba mentalitatea managerilor cu privire la utilitatea informaiilor derivate din

    analiz n orientarea deciziilor spre performan.

    Lucrarea vine n ntmpinarea studenilor din ciclul I al nvmntului economic, crora aceast

    disciplin de logic economic le permite s dobndeasc abiliti de analiz i interpretare a tuturor

    fenomenelor care se succed n viaa ntreprinderii, pe baza conexiunilor logice ntre cunotinele din

    domeniul contabilitii, finanelor, managementului, statisticii. Ca disciplin de studiu, analiza economico-

    financiar are meritul de a contribui la formarea economitilor creativi i a viitorilor utilizatori exigeni de

    informaii financiar-contabile,

    Practicienilor (manageri, auditori, experi evaluatori, investitori, analiti, bursieri etc.) li se ofer, prin

    aceast lucrare, un instrument extrem de fin care le permite s opereye cu profesionalism n analiza tuturor

    dimensiunilor activitii ntreprinderii, prin raportarea la reglementrile contabile n vigoare. Prezenta lucrare

    susine, argumentat i raional, rolul de centru de sistem al analizei economico-financiare n orientarea

    deciziilor manageriale i respinge motivat prerea unor practicieni care vd n analiz un element de recuzit

    la dispoziia managerului.

    Bibiografia menionat la fritul lucrrii are rolul de a furniza referine complementare pentru studiul

    mai nuanat al unor aspecte specifice evocate n lucrare sau pentru a le situa ntr+un context internaional.

  • Autor: Bordeianu, G., D.

    Titlu: Analiza poziiei financiare i a performanelor ntreprinderii

    Publicat: Editura Tehnopress, Iai 2009

    Analiza performanelor ntreprinderii prezint modelarea analizei performanelor realizate de

    entitatea economic. Autorul prezint aici probleme referitoare la analiza soldurilor intermediare de

    gestiune, a rentabilitii abordat n mrimi absolute, profitul, i n mrimi relative, ratele de

    rentabilitate, analiza financiar i bursier a ntreprinderii.

    Am gsit folositor n aceast carte, pe lng analiza soldurilor intermediare de gestiune dup

    modelul francez, modelul de analiza a SIG anglo saxon, prezentat astfel:

    1. Rezultatul nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i amortizrii = marja asupra

    cheltuielilor variabile.

    EBITDA = cifra de afaceri cheltuieli variabile de exploatare (Earnings Before Interest, Taxes,

    Depreciation and Amortization)

    2. Rezultatul nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit

    EBIT = EBITDA cheltuieli cu amortizarea (Earnings Before Interest and Taxes)

    3. Rezultatul brut, nainte de plata impozitului pe profit

    EBT = EBIT cheltuieli cu dobnzile ( Earnings Before Interest Taxes)

    Tot n aceast carte, folositor pentru tema de dizertaie am gsit analiza financiar bursier i

    bancar a ntreprinderii.

    Analiza unei ntreprinderi cotate la burs comport un studiu suplimentar, pe baza datelor

    bursiere, menit s serveasc la elucidarea unor aspecte referitoare la politica n domeniul

    portofoliului de titluri. Analiza rentabilitii bursiere const n calcularea i interpretarea corelat a

    celor mai importani indicatori bursieri, respectiv indicatori la nivel de aciune sau rate de pia.

    Aceti indicatori bursieri se calculeaz folosindu-se cursul bursier curent, iar pentru exprimarea

    celorlalte elemente care intervin n calcul se pot lua valori precedente, curente sau previzionate.

    Modalitatea de calcul a acestor indicatori depinde de datele financiar contabile existente, de

    previziunile analitilor, precum i de necesitile investitorilor.

    Pe plan naional i internaional se utilizeaz o multitudine de indicatori bursieri, grupai n

    funcie de modalitatea de exprimare a acestora n dou categorii principale:

    1. Indicatori bursieri la nivel de aciune : profitul net pe aciune, dividendul pe aciune, capitaluri

    proprii pe aciune

    2. Ratele bursiere sau multipli pe pia aceste rate se calculeaz pe baza preului bursier i a

    indicatorilor bursieri la nivel de aciune, permind efectuarea de comparaii n dinamic, precum i

    ntre firme similare la nivelul aceluiai sector de activitate: rata pre pe aciune/profit net pe aciune,

    PBR (price to book ratio), rata pre pe valoare contabil a unei aciuni PBV (price to book value),

  • randamentul dividendelor DY(Dividend yield), rata pre pe venituri din vnzri pe aciune,

    lichiditatea aciunii.

  • Autor: Dumitrean, E.

    Titlu: Contabilitate financiar

    Publicat: Editura Sedcom Libris, Iai, 2008

    Pentru lucrarea de dizertaie am preluat din aceast carte partea referitoare la situaiile

    financiare.

    Obiectvul situaiilor financiare este de a oferi informaii despre poziia financiar, performana

    financiar i fluxurilor de trezorrie ale unor entiti, utile pentru o gam larg de utilizatori n luarea

    deciziilor economice.

    Informaiile din situaiile financiare privesc: activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile i

    cheltuielile, inclusiv ctigurile i pierderile, modificarea capitalurilor proprii i fluxurile de

    trezorerie ale entitii.

    Informaiile furnizate de situaiile financiare trebuie s fie: relevante, credibile.

    Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situaiilor financiare necesit evaluarea

    capacitii unei entiti de a genera numerar sau echivalente ale numerarului, a perioadei i

    siguranei generrii lor. n ultim instan, de aceasta depinde, de exemplu capacitatea unei entiti

    de a-i plti angajaii i furnizorii, de a plti dobnzi, de a rambursa credite i de a-i remunera pe

    proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai n msur s evalueze acest capacitate de a genera

    numerar sau echivalente ale numerarului dac le sunt oferite informaii concentrate asupra poziiei

    financiare, performanei i modificrilor poziiei financiare.

    Informaiile despre performana entitii, n special profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru

    evaluarea modificrilor poteniale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla n

    viitor. Aceste informaii sunt utile pentru a estima capacitatea entitii de a genera fluxuri de

    trezorerie cu resursele existente.

    Caracteristicile calitative ale situaiilor financiare sunt atribute care determin utilitatea

    informaiei oferite de situaiile financiare i privesc: inteligibilitatea, relevana, credibilitatea i

    comparabilitatea.

    Inteligibilitatea este o calitate esenial a informaiilor furnizate de situaiile financiare, aceea c

    ele pot fi nelese uor de utilizatori. n acest scop se presupune c utilizatorii dispun de cunotine

    suficiente privind desfurarea afacerilor i a activitilor economice, de noiuni de contabilitate.

    Relevana este caracteristica de care depinde utilitatea informaiilor fa de necesitile de luare

    a deciziilor de ctre utilizatori. nformaiile sunt relevante atunci cnd influeneaz deciziile

    economice ale utilizatorilor, ajutndu-i pe acetia s evalueze evenimente trecute, prezente sau

    viitoare, confirmnd sau corectnd evelurile lor anterioare.

    Pentru a fi util, informaia trebuie s fie credibil. Informaia are calitatea de a fi credibil

    atunci cnd nu conine erori semnificative, nu este prtinitoare, iar utilizatorii pot avea ncredere c

  • reprezint corect ceea ce informaia si-a propus s reprezinte sau ceea ce se ateapt, n mod

    rezonabil s reprezinte.

    Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale unei entiti n timp, pentru a

    identifica tendinele n poziia financiar i performanele sale. Totodat, utilizatorii trebuie s poat

    compara situaiile financiare ale diverselor entiti, pentru a le evalua poziia financiar,

    performanele i modificrile poziiei financiare.

    Situaiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzaciilor i altor evenimente, grupndu-

    le n clase sau categorii, conform naturii economice i destinaiei lor n cadrul entitii. Aceste clase

    sunt numite Structurile situaiilor financiare . Structurile bilanului, direct legate de evaluarea

    poziiei financiare sunt activele, datoriile i capitalul propriu. Structurile contului de profit i

    pierdere legate direct de evaluarea performanei, sunt veniturile i cheltuielile. Situaia modificrilor

    poziiei financiare reflect, de obicei, structurile din contul de rezultate i modificrile structurilor

    din bilan.

  • Autor: Petrescu, S.

    Titlu: Analiz i diagnostic financiar contabil

    Publicat: Editura CECCAR, Bucureti, 2010

    n condiiile extinderii pieei de capital la care ader n special entitile marim cotarea la burs

    impune completarea diagnosticului performanelor economico financiare cu diagnosticul de

    evaluare a performanelor bursiere prin indicatori specifici pieei de capital.

    Dup cum se cunoate, admiterea unui titlu la cota oficial ( bursa de valori) cotarea este

    supus anumitr condiii. Astfel, nu sunt cotate dect titlurile ntreprinderilor care public anual

    raportul de gestiune.

    Analiza unei ntreprinderi cotate la burs ( listate) constituie un tip de analiz cu caracter special

    care comport un studiu suplimentar afectuat pe baza datelor bursiere ce nu trebuie s lipseasc din

    situaiile financiare anuale, fiind menit s serveasc la elucidarea unor aspecte referitoare la politica

    n domeniul portofoliului de titluri; dac trebuie s se cumpere, s se vnd sau s se conserve

    titlurile, dac valoarea n cauz este un titlu de portofoliu de rentabilitate satisfctoare sau, din

    contr, unul de speculaie, n care rentabilitatea este sacrificat n favoarea plusvalorii; precum i

    care este situaia real a cursului aciunilor i evoluia lui.

    Analiza financiar aplict plasamentelor de capital la bursa de valori analiza bursier- este

    o analiz profesionist de tip special care permite s se decid de ctre investitor ce aciuni trebuie

    s cumpere i la ce pre, ceea ce se poate realiza prin intermediul a dou metode de analiz: una

    fundamental i una tehnic.

    Analiza fundamental susine c pieele pot afecta garania ctigului pe termen scurt prin

    subevaluarea preului, dar preul corect poate fi totui atins. Profiturile pot fi obinute prin

    recunoaterea de ctre pia a subevaluarii i vor recorecta favorabil preul: Chiar dac investitorul

    sper, el nu poate nvinge preul pieei, el poate alege aciunea pentru plcerea de a rspunde la o

    provocare a pieei.

    Analiza vizeaz factori multipli pentru a determina tendina unui titlu de valoare, ceea ce

    impune cunoaterea unor aspecte referitoare la situaia financiar a ntreprinderii, capitalizarea

    bursier, cursul aciunilor, decotarea, randamentul aciunilor, evoluia pieei de capital, factorii

    economici, sociali i politici.

    Analiza tehnic susine c toate informaiile se reflect n preul aciunii i analiza fundamental

    este inutil. Tendinele sunt un indicator semnificativ, iar percepia oferit de schimbare poate

    prezice modificrile trendului. Rspunsul emoional al investitorilor la modificrile de pre conduce

    la o configuraie a hrii preului identificabil. Analiza tehnic nu vizeaz valoarea aciunii,

    previziunile acesteia privind preul sunt doar extrapolri ale configuraiei istorice a preului.

  • Inbestitorii pot folosi ambele metode, n oarecare msur complementare, pentru a estima preul

    corect. Multi investitori adepi ai analizei fundamentale folosesc analiza tehnic pentru a decide

    momentul intrrii sau ieirii de pe pia. n schimb muli investitori adepi ai analizei tehnice

    folosesc analiza fundamental pentru a identifica companiile profitabile.

    Opinia privind analiza aciunilor este determinat de concepiile investitorilor privind diverse

    paradigme cu referire la modul n care funcioneaz piaa aciunilor.

    Analiza bursier tehnic vizeaz trei direcii de cercetare: proiecia n viitor a comportamentului

    trecut al pieei aciunilor, tendina acesteia cu referire la evoluia cotelor estimate comparativ cu

    cotele reale; cercetarea micrilor ciclice ale pieei privind evoluia cursului aciunilor; analiza

    tendinei actuale pentru a descoperi momentul n care o variaie a cursurilor va indica un punct de

    revenire:

    Analiza bursier fundamental a unei entiti implic n primul rnd studiul situaiilor financiare

    i sntatea financiar a acestei, managementul i avantajele sale competitive, competitorii i

    pieele.

  • Autor: Horomnea, E.

    Titlu: Audit financiar. Concepte. Standarde. Norme

    Publicat: Editura Tipo Moldova, 2014

    Criteriul de performan al contabilitii l constituie imaginei fidel, msura n care aceasta red

    realitatea obiectiv, printr-o informare complet i pertinent asupra faptelor i proceselor

    ecoomice, exprimabile n etalon monetar.

    Autorul aduce aici o concepie strin a termenului de imagine fidel i aceea c fiecare bilan

    al unei societi trebuie s dea o imagine fidel a situaiei aacerilor societii la sfritul exerciiului

    i fiecare cont de profit i pierdeee al unei societi trebuie s dea o imagine fidel a rezultatului

    societii, pentru exerciiul financiar.

    Tot aici autprul precizeaz c pentru contabilitatea continental, imaginea fidel reprezint un

    obiectiv fundamental, n timp ce doctrina anglo saxon exprim imaginea fidel ca un principiu

    fundamental ctre care converg toate celelalte principii.

    Versiunea francez definete imaginea fidel ca fiind relaia dintre sinceritate la care se adaug

    regularitatea. Sinceritatea semnific aplicarea cu bun credin i profesionalism a standardelor i

    procedurilor contabile, funie de cunoaterea pe care responsabilii de cnturi trebuie s o aib n mod

    normal asupra realitii. Regularitatea presupune c orice informaie referitoare la situaia financiar

    a patrimoniului i a rezultatelor este obinut prin respectarea regulilor i procedurilorn vigoare,

    pornind de la principiile de baz.

    O interpretare nuanat a imaginii fidele o prezint autorul pe cea pe care o realizeaz normele I.

    A. S. B. Transpuse i n legislaia romneasc.

    Aceasta trebuie s furnizeze anumite informaii, pentru a o oferi o imagine fidel, care trebuie s

    fie: relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor, credibile, n sensul c: reprezint fidel

    rezultatele i poziia financiar a ntreprinderii; reflect substana economic a evenimentelor i

    tranzaciilor i nu doar forma juridic; sunt neutre, adic neprtinitoare; sunt prudente; sunt

    complete sub aspectele lor semnificative.

    n concluzie, autorul precizeaz c activitatea contabilitii tinde mereu spre

    performan:imaginea fidel. Ceea ce se realizeaz este ntotdeauna o imagine fidel. A sprijinit

    aceast informaie prin dou considerente fundamentale: realitatea pe care o percepem pretudindeni

    i formularea ca atare a conceptului prin utilizarea justificat a articolului nehotrt, n maniera, o

    imagine fidel. Se remarc aceast nuanare ce exprim realism, onestitate tiinific.

  • Autor: Horomnea, E.

    Titlu: Dimensiuni tiinifice, sociale i spirituale n contabilitate

    Publicat: Editura Tipo Moldova, Iai, 2012

    Situaiile financiare anuale reprezint documente de sintez prin care se prezint ntr-o structur

    formalizat informaii de natur contabil financiar necesare majoritii utilizatorilor.

    Obiectivul situaiilor financiare l reprezint furnizarea de informaii despre poziia financiar,

    performanele i modificrile poziiei financiare a ntreprinderii care sunt utile unei sfere largi de

    utilizatori n luarea deciziilor economice.

    Totui, situaiile financiare nu ofer informaiile necesare utilizatorilor, deoarece: n bun

    msur exprim efecte financiare ale unor evenimente trecute; nu conin de regul, informaii

    nonfinaciare. n mod implicit, situaiile financiare prezint rezultatele obinute n gestionarea

    resurselor de ctre conducerea ntreprinderii, ceea ce semnific, de fapt, competena i legitimitatea

    acestei structuri. Funcie de informaiile menionate, investitorii vor decide asupra opiunii

    adecvate: pstrarea investiiei, dezvoltarea acesteia sau retragerea din afacere.

    Utilizatorii situaiilor financiare urmresc cu prioritate capacitatea ntreprinderii de a genera

    numerar sau echivalente de numerar, inclusiv, continuitatea activitii acesteia.

    Abordarea se justific prin faptul c n ultim instan, de parametrii menionai depinde

    capacitatea firmei de a-si plti angajaii i furnizorii, de a rambursa la scaden creditele i

    dobnzile aferente, de a remunera proprietarii investiiei sau ntreprinderii.

    O evaluare corect a acestor aspecte solicit informaii multiple asupra poziiei financiare,

    performanei obinute i a modificrilor intervenite n poziia financiar.

    Performana ntreprinderii vizeaz, n special, posibilitatea acesteia de a obine profit. De aici,

    rezult dimensiunea potenial a resurselor pe care firma le va deine i controla n viitor.

    Determinarea performanei rezult din relaia: Venituri Cheltuieli.

    Din cele enunate anterior, deducem faptul c, prin natura i coninutul lor, datele coninute n

    situaiile financiare trebuie:

    1. S fie accesibile pentru orice persoan care are cunotine i dorete s se informeze n

    domeniul afacerilor;

    2. S fie accesibile pentru orice persoan care are cunotine i dorete s se informeze n

    domeniul afacerilor;

    3. S permit investitorilor i creditelor s-i formuleze o opinie corect i relevant asupra

    mediului economic al firmei, rezultatelor obinute, inclusiv asupra elementelor de risc

    potenial;

    4. S ofere informaii suficiente cu privire la datoriile i creanele ntreprinderii, lichiditatea i

    solvabilitatea acesteia;

  • 5. S exprime ntr-o form clar obligaiile entitii inclusov, raporturile cu statul i acionarii;

    6. S ofere, atunci cnd este cazul, informaii suplimentare pentru argumentarea i explicarea

    mesajului coninut n aceste documente de sintez i raportare contabil.

  • Autor: Toma, C.

    Titlu: Doctrin i deontologie

    Publicat: Suport de curs, 2014 - 2015

    Utilizatorii informaiilor contabile i necesitile lor informative Orice tiin nu are finalitate

    dac nu vizeaz o anumit utilitate. Contabilitatea se nscrie n aceast cerin, urmrind s-i

    adapteze permanent oferta la cererea existent, i ocup actualmente locul central n sistemul

    informaional al ntreprinderii. Ea i aduce contribuia n mod evident ntr-un domeniu de relaii

    sociale complexe, multilaterale i multidimensionale.

    Astfel, se consider c tiina contabilitii ndeplinete trei funcii sociale importante: - creeaz

    ncrederea ntre protagonitii vieii economice; - constituie un mijloc auxiliar al puterii statului; -

    joac un rol de mediator n raporturile sociale i favorizeaz negocierile ntre participanii la viaa

    social. Informaiile oferite de contabilitate sunt destinate unor categorii multiple de utilizatori.

    Astfel, pe lng informarea intern, ntreprinderea asigur baza de date necesar informrii

    utilizatorilor externi reprezentai prin investitorii actuali sau poteniali, creditori, parteneri de

    afaceri, uniti concurente, personal, organisme publice, analiti financiari, pres.

    Dintre utilizatorii interni conducerea unitii se detaeaz ca importan i ca volum al

    informaiilor de care dispune. n funcie de mrimea ntreprinderii, organele de conducere se

    bazeaz mai mult sau mai puin pe datele oferite de cele dou segmente ale contabilitii. La

    ntreprinderile mici i mijlocii, care nu au organizat o contabilitate de gestiune, datele oferite de

    contabilitatea financiar constituie principalul suport n luarea deciziilor. n ntreprinderile mari,

    dei informaiile din situaiile financiare constituie un element esenial, cea mai mare parte din

    informaiile necesare lurii deciziilor sunt preluate din contabilitatea de gestiune. Astfel, spre

    deosebire de ceilali utilizatori (n special cei externi), managerii au avantajul c dispun de

    informaii complementare fa de cele care sunt supuse obligaiei legale de publicare.

    Acionarii sau asociaii actuali ori poteniali sunt interesai de rentabilitatea i riscul investiiei lor

    (pentru a decide cu privire la meninerea, creterea sau diminuarea ei) i de informaiile ce

    caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a plti dividende.

    Instituiile de finanare specializate sunt interesate, n primul rnd, la acordarea unui credit de

    capacitatea ntreprinderii de a face fa angajamentelor contractate. Bncile au tendina de a se

    opune distribuirilor de dividende, considernd c acestea slbesc ntreprinderea, dorind

    exclusivitatea asupra cash-flow-lui acesteia. investite i a dobnzilor cuvenite la scaden.

    Partenerii comerciali se comport difereniat n funcie de situarea lor fa de ntreprindere (n

    amonte sau n aval). Furnizorii sunt interesai n primul rnd de solvabilitate (ca orice creditor), de

    perspectivele de dezvoltare ale ntreprinderii (care pot genera o sporire a livrrilor) i de respectarea

  • termenele de decontare convenite. n schimb, clienii au nevoie de informaii referitoare la

    continuitatea activitii, pentru a nu risca ncetarea aprovizionrilor.

    Salariaii i reprezentanii lor sindicali folosesc informaiile privitoare la viabilitatea economic

    i financiar a ntreprinderii n care lucreaz pentru a aprecia posibilitatea meninerii locurilor de

    munc pe termen lung.

    Organismele publice sunt beneficiare ale numeroaselor informaii publicate de ntreprinderi. Ele

    au nevoie de date extrase din situaiile financiare pentru a determina i controla impozitele i taxele,

    pentru a sintetiza informaiile la nivel macroeconomic n scopul lurii deciziilor de politic

    economic i financiar de interes general i de a face previziuni asupra viitorului naiunii.

    Analitii contabil-financiari folosesc informaiile publicate prin conturile anuale fr ca acestea

    s reprezinte un element suficient pentru efectuarea studiilor lor. n principiu, nevoile de informare

    ale analitilor trebuie s acopere toat gama de date cerute de utilizatorii pe care i consiliaz i de

    care acetia au nevoie n luarea deciziilor.

    Cetenii consider ntreprinderea ca o entitate fundamental a societii n ansamblul ei. Ei sunt

    interesai de contribuia entitii la dezvoltarea economiei locale, de capacitatea de absorbie a forei

    de munc i, nu n ultimul rnd, de efectele ecologice ale derulrii activitii de ctre unitatea n

    cauz.

    Rezult c de informaiile contabilitii sunt interesai numeroi utilizatori, cu diferite nevoi

    informaionale, ceea ce pune problema adaptrii situaiilor financiare la necesitile lor. De aici a

    aprut ideea organizrii unei contabiliti multiple care s fie orientat spre furnizarea informaiilor

    vizate de anumite grupe de utilizatori, n scopul satisfacerii necesitilor decizionale ale acestora.

    Practic, posibilitatea furnizrii unor informaii difereniate pe categorii de utilizatori este ngrdit

    de un principiu contabil, i anume, principiul unicitii bilanului.

  • Autor: Colasse, B.

    Titlu: Lanalyse financiere de lentreprise

    Publicat: Editions La Decouverte, 2008

    Analiza performanei ntrerpinderii prezint aspecte legate de performativitatea ( concept mai

    cuprinztor, n opinia autorului, dect cel de performan), creterea, rentabilitatea ( economic i

    financiar), profitabilitatea i competitivitatea ntreprinderii. n general, acestor noiuni care probin

    din economie, le sunt atribuite, n analiza financiar, exprimri operaionale care pot fi uneori

    diferite deoarece economistul recurge, de regul, la contabilitatea naional n timp ce analistul

    financiar face apel la contabilitatea privat.

    n prezenta lucrare, autorul ncearc i reuete s descripteze i s interpreteze performanele

    economice i financiare ale ntreprinderii, prezentnd ntr-o form sintetic i la obiect modul n

    care se pot evalua performana i riscul legate de fluctuaiile activitii de exploatare i importana

    ndatorrii, judecile de valoare privind echilibrul financiar i anticiparea dificultilor susceptibile

    de apariie a unui faliment, prin intermediul unor instrumente moderne la dispoziia analistului.

    n capitolul 2, cel legat de analiza performanei ntreprinderii, termenul de performan va fi

    neles n esen n termeni de cretere, rentabilitate i competitivitate, adic din punctul de vedere

    particular, dar dominat n ntreprinderea privat, al aporturilor de capitaluri i, mai exact, al

    proprietarilor ( ntr-o societate, a ansamblului asociailor):

    Se ncepe prin trecerea n revist a diferiilor indicatori de cretere i de rentabilitate care pot fi

    extrai din contul de rezultat al unei ntreprinderi. Apoi urmeaz o aprofundare a noiunii de

    rentabilitate n dimensiunile sale economice i financiare. Ca i indicatori ai performanei sunt

    prezentate elementele componente ale tabloului soldurilor de gestiune i anume: producia i

    valoarea adugat ce exprim dimensiunea ntreprinderii, permit aprecierea creterii sale, Aceast

    apreciere trebuie s in seama de influena ratei inflaiei asupra veniturilor obinute de ea din

    vnzri, deoarece inflaia poate s creeze o iluzie de cretere i s mascheze o stagnare sau o

    regresie a volumului de activitate.

    n PCG, prin referin la contabilitatea naional, producia se compune din trei elemente:

    producia vndut, producia stocat i cea imobilizat.

    Valoarea adugat constituie, de asemenea, un indicator de mrime i, fa de producie,

    prezint avantajul c permite comparaii ntre ntreprinderi din sectoare diferite.

    Ali doi indicatori aparinnd soldurilor intermediare de gestiune sunt excedentul brut din

    exploatare i rezultatul de exploatare: Aceti indicatori exprim aceeai noiune, cea de rentabilitate

    de exploatare, altfel spus, aptitudinea ntreprinderii de a genera un venit din operaiunile sale de

    exploatare. Excedentul brut din exploatare se obine din nsumarea subveniilor de exploatare i

    deducerea impozitelor, taxelor i vrsmintelor asimilate, precum i a cheltuielilor de personal.

  • Rezultatul de exploatare este cel care, n sens strict i avnd n vedere limitele estimrii sale

    contabile, msoar venitul realizat de ntreprindere din operaiunile sale de exploatare; cunoaterea

    acestuia solicit, ntr-adevr, s se in seama de toate cheltuielile de exploatare, inclusiv de

    cheltuielile privind amortizarea, deprecierea i provizioanele.

    Ca i indicatori finali ai tabloului avem rezultatul financiar calculat ca diferen ntre veniturile

    financiare i cheltuielile financiare, el exprimnd rentabilitatea operaiunilor financiare ale

    ntreprinderii, rezultatul curent calculat ca sum a rezultatului de exploatare, a cotelor pri din

    rezultatul privind operaiunile efectuate n comun i a rezultatului financiar, exprimnd

    rentabilitatea curent a ntreprinderii, rezultatul excepional, fiind consecina operaiunilor puin

    frecvente sau care nu au legtur cu obiectul principal de activitate. Un ultim indicator este

    rezultatul net al exerciiului, acesta fiind rezultatul, dup ce ntreprinderea i-a pltit impozitele i a

    vrsat o parte din profiturile sale salariailor cu titlu de participare.

    Ca o concluzie, autorul remarc importana modelului contabil n analiz i previziune, trecerea

    de la analiza financiar la diagnosticul global i la analiza extra-financiar. Analiza financiar

    permite evaluarea potenialului financiar capacitatea de a obine profit, cea comparativ, de

    ndatorare i de rambursare), a poziionrii financiare a ntreprinderii n cadrul sectorului, estimarea

    pentru fiecare opiune strategic a performanelor viitoare i realizarea unei comparaii ntre

    resursele necesare i cele disponibile.

  • Autor : Ramage, P.

    Titlu : Analyse et diagnostic financier

    Publicat : Editions dOrganisation, Paris, 2001

    Capacitatea de autofinanare reprezint suma resurselor reale ( sau surplus monetar) degajate de

    activitatea ntreprins de entitate. Aceast capacitate de autofinanare este n general afectat pentru

    a menine sau pentru a dezvolta potenialul economic al ntreprinderii.

    Capacitatea de autofinanare este definit:

    1. ca un excedent de ncasri asupra plilor efectuate;

    2. sau ca sum a beneficiilor exerciiului i a cheltuielilor necalculate, ce nu corespund plilor

    CAF = ncasri Pli

    Pentru a nelege mai bine definiia termenului de capacitate de autofinanare trebuie s definim

    urmtorii termeni: produse calculate sau nencasabile, cheltuieli calculate sau nepltite.

    ntr-adevr, ntreprinderea nregistreaz venituri sau cheltuieli fr contrapartid monetar

    regrupate n tabelul urmtor:

    Fluxuri reali fr contrapartid monetar

    Cheltuieli nepltite Venituri nencasate

    cheltuieli cu amortizrilor i alte

    provizioane

    valori nete ale activelor cedate

    venituri din amortizri i alte provizioane

    cota parte a subveniilor pentru investiii

    virate la venituri

    Venituri din active cedate

    Exist dou metode de calcul a capacitii de autofinanare:

    1. una dat de Planul de Conturi General numit metoda substractiv

    2. calculat, pornind de la rezultat, numit metoda aditiv.

    1. CAF = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare + Venituri

    financiare Cheltuieli financiare + Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Impozit pe

    profit

    2. CAF = Rezultatul exerciiului + Cheltuieli cu amortizrile Cheltuieli cu provizioanele

    Venituri din provizioane + Valoarea net contabil a imobilizrilor cedate Venituri excepionale

    din vnzarea imobilizrilor Cota parte a subveniilor pentru investiii virate la venituri.

    Autofinanarea reprezint surplusul rmas la dispoziia entitii dup remunerarea partenerilor

    economici ai ntreprinderii.

  • Autor: Rodgers, P.

    Titlu: Commercial awareness and business decision Making Skills ( How to understand and

    analyse company financial information)

    Publicat: Cima publishing, Oxford, 2007

    Aceast carte are rolul de a arta, diferiilor utilizatori, cum s neleag i s analizeze

    informaiile financiare ale companiei.

    Autorul este de prere c oamenii obinuii vor rspunde diferit atunci cnd vor fi ntrebai

    despre cum percep ei scopul situaiilor financiare, rspunsul lor diferind complet fa de rspunsul

    unor oameni de afaceri, ce consider situaiile financiare ca fiind elementul cheie n nelegerea

    trecutului companiei dar i a viitorului su financiar.

    Din acest mod de gndire a diferiilor oameni se vede clar diferena dintre ateptrile diferitelor

    grupuri i cum impacteaz nelegerea situaiilor financiar, fiind relevante doar pentru specialitii cu

    experien.

    Adevrul despre situaiile financiare este foarte diferit la fel ca i despre principiile contabile

    care stau la baza lor nefiind o art rezervat doar pentru unii, ci o trus de unelte ce deschide

    calea de acces spre o multitudine de informaii utile. Fie c este vorba despre manager cu experien

    dar fr cunotine n contabilitate i trebuie s analizeze situaiile financiare sau doar o persoan ce

    abia i ncepe cariera n contabilitate, aceste situaii ofer o perspectiv asupra entitii i sunt

    resurse ce nu trebuie neglijate.

    Situaiile financiare, n opinia autorului pot fi doar numite ilustrate lucioase deoarece pentru

    multe companii ele sunt documente cuprinztoare, cuprinznd ilustrate, diagrame in plus fa de

    metodele tradiionale de prezentare i sunt fcute publice ctre publicul larg. Aceast cretere a

    audienei, persoane care se vor uita la mai mult de o singur companie plus accentul mai mare ce se

    pune pe comparabilitate duc la necesitatea unei mai bune structuri formalizate care poate fi adoptat

    de toi.

    ntr-o lume ideal fiecare set de situaii financiare realizat n lume va fi creat utilizndu-se

    acelai model n mod special prin folosirea internetului doar la un click distan. Au fost fcui

    muli pai pentru o armonizare mai bun dar nc mai sunt multe de fcut. Ar fi de ateptat ca ntr-o

    singur ar s fie posibil s fie creat o comparaie total dar mai sunt provocri de trecut.

    Situaiile financiare au fost publicate la nceput pentru acionari, datorit aciunilor pe care le

    deineau sau voturilor pe care trebuiau s le aib, ceea ce le ddea control asupra deciziilor

    financiare i operaionale ale companiei.

    Acum nu mai sunt prezentate aceste situaii doar acionarilor penru a le folosi n deciziile ce

    privesc activitatea entitii, ci sunt puse i la dispoziia publicului lar pentru diferite lor interese:

    acetia trebuie doar s stpneasc mai bine arta de a le citi i de a nelege ceea ce transmit ele.

  • Autor: Cohen, E.

    Titlu: Analyse Financiere

    Publicat: Ed Economica, 2004

    Un principiu deosebit de important n finanarea activitii economice a agentului economic este

    necesitatea de a acoperii activele pe care i le procur ntreprinderea cu capitaluri care rmn la

    dispozitia ei pe un interval de timp cel puin egal cu durata de via a respectivelor active. Aceasta

    este o condiie elementar dar nu i suficient pentru asigurarea echilibrului financiar al

    ntreprinderii. Numai n acest fel se poate asigura lichiditatea necesar i o trezorerie sntoas. Este

    o condiie important de ndeplinit n evitarea riscului de incapacitate de a face fa plilor i n

    consecin un risc de faliment sporit. n acelai timp respectarea acestei reguli i asigurarea

    lichiditii necesare poteneaz contribuia ntreprinderii la asigurarea unei circulaii monetare

    sntoase n economie i la evitarea blocajelor n lan.

    Un indicator deosebit de important ce reflect modul de respectare a acestui principiu de

    finanare a activitii este fondul de rulment net. Potrivit unui principiu fundamental al afacerilor, o

    ntreprindere i finaneaz activele cu capitaluri ce rmn la dispoziia sa un interval de timp cel

    putin egal cu durata de via a activelor respective.

    Indiferent de formula de calcul utilizat rezultatul este acelai i interpretarea poate s fie

    aceeai. Capacitatea de autofinanare este un concept destul de delicat n analiza financiar Se

    afirm n multe lucrri pe domeniul analizei financiara urmtoarele aspecte i anume c avem de-a

    face cu autofinanare de meninere i autofinanare de dezvoltare. Nimic mai adevarat.

    Capacitatea de autofinanare de meninere este legat de noiunea de amortizare iar capacitatea

    de autofinanare de dezvoltare este legat de noiunea de profit. ns este nevoie de mult mai multe

    explicatii pentru a ntelege importana acestor indicatori i modul lor practic de aplicabilitate.

    n final, capacitatea de autofinanare servete la determinarea unor ratefinanciare

    de performan precum i pentru calculul unui alt sold rezidual important pentru ntreprindere:

    autofinanarea. Autofinanarea (AF) constituie partea din capacitatea de autofinanare care rmne

    la dispoziia ntreprinderii dup deducerea dividendelor distribuite.

  • Autor: Peterson Drake, P., Frank, J. F.

    Titlu: Analysis of Financial Statements

    Publicat: John Wiley & Sons, Inc. USA, 2012

    Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma

    lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i

    calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor,

    ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc,

    creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez redau o

    imagine fidelasupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii. Toi

    agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.

    Putem defini bilanul ca fiind documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de

    activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar precum i n alte situaii

    prevzute de lege (fuziune, ncetarea activitii etc). Punctul de plecare n analiza financiar este

    studiul structurii financiare a bilanului, ceea ce nseamn studiul relaiilor care exist ntre diferite

    posturi de activ, de capital i de datorii, care s defineasc condiiile de echilibru financiar al

    ntreprinderii, altfel spus, capacitatea de a asigura solvabilitatea sa pentru a prentmpina riscul de

    faliment. Prin coninutul su bilanul contabil ofer informaiile necesare pentru aprecierea gestiunii

    financiare a ntreprinderii precum i pentru stabilirea valorii acesteia, el caracteriznd mrimea

    resurselor i a utilizrilor la care a recurs un agent economic ncursul unei perioade de gestiune.

    Deoarece reflect starea patrimonial a ntreprinderii, bilanul se ncheie la sfritul perioadei de

    gestiune, pe elemente de activ respectiv de capital propriu si datorii.

    Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:

    1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informaiilor izvorte din

    necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup criterii bine stabilite, ntr-un

    numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de ansamblu asupra situaiei economico-

    financiare a unitii patrimoniale;

    2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest prin aceea c, pe

    baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor proiectai i a

    rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare aactivitii economice i

    financiare. Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor

    patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a

    anexelor sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile;

    3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta activitatea viitoare. n

    acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele urmtoare se

    fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat baza de raportare.

  • Autor: Staicu, E.

    Titlu: Utilizatorii i caracteristicile calitative ale situaiilor financiare anuale

    Postat: In Financiar-Contabil Etichete 1.969/2007, 2.869/2010, 3.055/2009, Situatie Financiara,

    Iun 9, 2011

    Utilizatorii situaiilor financiare anuale includ investitorii actuali i poteniali, personalul

    angajat, creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i alte autoriti, precum i publicul.

    Acetia utilizeaz situaiile financiare pentru a-i satisface o parte din necesitile lor de informaii.

    n funcie de prile interesate, necesitile de informaii pot include urmtoarele:

    Investitorii. Ofertanii de capital purttor de risc i consultanii lor sunt preocupai de riscul

    inerent tranzaciilor i de rentabilitatea investiiilor lor. Ei au nevoie de informaii pentru a decide

    dac ar trebui s cumpere, s pstreze sau s vnd instrumente de capital. Acionarii sunt interesai

    i de informaii care le permit s evalueze capacitatea entitii de a plti dividende.

    Angajaii. Personalul angajat i grupurile sale reprezentative sunt interesai de informaii

    privind stabilitatea i profitabilitatea angajatorilor lor.

    Creditorii. Creditorii sunt interesai de informaii care le permit s determine dac

    mprumuturile acordate i dobnzile aferente vor fi rambursate la scaden.

    Furnizorii i ali creditori. Furnizorii i ali creditori sunt interesai de informaii care le permit

    s determine dac sumele care le sunt datorate vor fi pltite la scaden.

    Clienii. Clienii sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii unei entiti, n

    special atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiv sau sunt dependeni de ea.

    Instituiile statului i alte autoriti. Instituiile statului i alte autoriti sunt interesate de

    alocarea resurselor i implicit de activitatea entitilor.

    Publicul. Entitile pot afecta publicul n diferite moduri. De exemplu, entitile pot avea o

    contribuie substanial la economia local n multe moduri, mai ales prin numrul de angajai i

    colaborarea cu furnizorii locali. Situaiile financiare pot ajuta publicul furniznd informaii

    referitoare la evoluiile recente i tendinele legate de prosperitatea entitii i a sferei de activitate a

    acesteia.

    Caracteristicile calitative principale ale situaiilor financiare anuale sunt inteligibilitatea,

    relevana, credibilitatea i comparabilitatea.

    Inteligibilitatea. O calitate esenial a informaiilor furnizate de situaiile financiare este aceea

    c ele trebuie s fie uor nelese de utilizatori

    Relevana. Pentru a fi utile, informaiile trebuie s fie relevante pentru luarea deciziilor de

    ctre utilizatori. Informaiile sunt relevante atunci cnd influeneaz deciziile economice ale

    utilizatorilor, ajutndu-i pe acetia s evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, s

    confirme sau s corecteze evalurile lor anterioare.

  • Credibilitatea. Pentru a fi util, informaia trebuie s fie i credibil. Informaia este credibil

    atunci cnd nu conine erori semnificative, nu este prtinitoare, iar utilizatorii pot avea ncredere c

    reprezint corect ceea ce i-a propus s reprezinte sau ceea ce se atept, n mod rezonabil, s

    reprezinte. Pentru a fi credibil, informaia trebuie s fie complet.

    Comparabilitatea. Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale unei entiti n

    timp, pentru a identifica tendinele n poziia financiar i performanele sale. Utilizatorii trebuie s

    poat compara situaiile financiare ale diverselor entiti, pentru a le evalua poziia financiar i

    performana. Astfel, msurarea i prezentarea efectului financiar al acelorai tranzacii i

    evenimente trebuie efectuate ntr-o manier consecvent n cadrul unei entiti i de-a lungul

    timpului pentru acea entitate i ntr-o manier consecvent pentru diferite entiti.

    O consecin important a calitii informaiei de a fi comparabil este ca utilizatorii s fie

    informai despre politicile contabile utilizate n elaborarea situaiilor financiare i despre orice

    modificare a acestor politici, precum i despre efectele unor astfel de modificri. Utilizatorii trebuie

    s fie n msur s identifice diferenele ntre politicile contabile pentru tranzacii i alte evenimente

    asemntoare utilizate de aceeai entitate de la o perioad la alta, ct i de diferite entiti.

    Pentru ca informaia s fie relevant i credibil, sunt necesare urmtoarele:

    - informaia s fie oportun pentru luarea deciziilor de ctre utilizatori;

    - beneficiile de pe urma informaiei s depeasc costul acesteia;

    - s se stabileasc un echilibru ntre caracteristicile calitative ale informaiei financiare.

    Respectarea acestui principiu are drept scop nregistrarea n contabilitate i prezentarea fidel a

    operaiunilor economico-financiare, n conformitate cu realitatea economic, punnd n eviden

    drepturile i obligaiile, precum i riscurile asociate acestor operaiuni.

    Evenimentele i operaiunile economico-financiare trebuie evideniate n contabilitate aa cum

    acestea se produc, n baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza nregistrrii n

    contabilitate a operaiunilor economico-financiare trebuie s reflecte ntocmai modul cum acestea se

    produc, respectiv s fie n concordan cu realitatea. De asemenea, contractele ncheiate ntre pri

    trebuie s prevad modul de derulare a operaiunilor i s respecte cadrul legal existent.

    n condiii obinuite, forma juridic a unui document trebuie s fie n concordan cu realitatea

    economic. n cazuri rare, atunci cnd exist diferene ntre fondul sau natura economic a unei

    operaiuni sau tranzacii i forma sa juridic, entitatea va nregistra n contabilitate aceste operaiuni,

    cu respectarea fondului economic al acestora.

  • Autor: Carp, M.

    Titlu: Studiu explorator privind influena factorilor nefinanciari asupra performanei

    bursiere a companiilor romneti cotate

    Publicat: Audit financiar, Anul XIII, nr. 121 -1/2015

    Solicitate pentru o mai profund fundamentare a deciziilor privind disponibilizarea capitalului

    deinut, datele nefinanciare vin s completeze spectrul informaional al situaiilor financiare

    publicate de ctre companii, contribuind, totodat, la diminuarea gradului de incertitudine asociat

    procesului investiional.

    Prezenta lucrare analizeaz influena factorilor nefinanciari (structura acionariatului, tipul de

    control exercitat, aplicarea principiilor guvernanei corporative, dimensiunea ntreprinderii) asupra

    performanelor bursiere specifice companiilor romneti cotate. Utiliznd un eantion format din

    126 de entiti economice listate la Bursa de Valori Bucureti, studiul exploreaz bidirecional

    arealul supus cercetrii.

    Prin intermediul unor relaii de asociere sunt identificate o serie de profiluri privind evoluia

    valorii companiilor, ca expresie a performanei bursiere, n corelaie cu factorii calitativi menionai.

    Totodat, este estimat impactul variabilelor calitative asupra capacitii informative (value

    relevance) a datelor contabile, ca premis de apreciere indirect a eficienei activitii

    organizaionale de ctre investitori. Rezultatele identific o asociere semnificativ a performanei

    bursiere cu existena unui sistem de guvernan corporativ, n cadrul companiilor mari, n

    contextul exercitrii controlului de ctre fonduri de investiii, societi comerciale sau stat.

    Companiile mici, controlate n comun de acionari minoritari sau deinute de persoane fizice,

    respectiv societi comerciale, nregistreaz, n general, o reducere a valorii de pia. Multiplicarea

    riscurilor ce caracterizeaz pieele financiare internaionale, concretizate ntr-o majorare a

    volatilitii acestora, impune o permanent adaptare, prin includerea unor noi factori de influen, n

    analizele specifice procesului decizional al tuturor actorilor prezeni n acest spaiu de transfer. Att

    entitile economice listate, ct i investitorii sunt preocupai de identificarea i aprecierea

    impactului unui numr sporit de elemente care i pun amprenta asupra evoluiei intereselor proprii,

    ncercnd n acest mod s-i diminueze gradul de incertitudine asociat operaiunilor efectuate.

    Instituiile pieelor financiare contribuie la acest efort prin diversificarea informaiilor solicitate

    emitenilor de titluri, ncercndu-se, astfel, o sporire a transparenei informaionale specifice

    operaiunilor de transfer a capitalului. Capacitatea informativ limitat a datelor financiare

    manifestat n cadrul analizelor privind investirea/dezinvestirea capitalului deinut a devenit tot mai

    evident. Acestea reuesc s surprind doar parial realitatea economic, respectiv cea cuantificabil

    monetar, lsnd fr suport o ntreag pleiad de factori care acioneaz conjugat asupra activitii

  • entitilor. Urmrind obinerea de randamente superioare pentru resursele financiare disponibilizate,

    investitorii i completeaz registrul informaional cu noi caracteristici, deseori calitative, ale

    emitenilor i ale mediului socio-economic n care acetia i desfoar activitatea. Elemente

    precum modul de conducere i control al entitilor economice, mrimea acestora, structura

    acionariatului sau reputaia firmelor implicate n certificarea situaiilor financiare sunt tot mai

    prezente n dezbaterea privind eficiena procesului de adoptare a deciziilor investiionale. Fiecare

    caracteristic menionat imprim efecte semnificative, reflectate prin intermediul pieei financiare,

    asupra capacitii companiilor de a-i mbunti performana economico-financiar i, n

    consecin, s rspund ateptrilor investitorilor.

    Relevana informaiilor financiarcontabile n contextul aciunii factorilor nefinanciari

    Capacitatea informativ a informaiilor financiarcontabile constituie un subiect ce preocup att

    teoreticienii, ct i normalizatorii domeniului contabilitii. Dezbateri intense au fost efectuate pe

    marginea acestei problematici, avnd drept obiectiv declarat identificarea condiiilor de exprimare

    calitativ superioar a datelor furnizate prin intermediul situaiilor financiare anuale. Definit drept

    abilitatea cifrelor contabile de a colecta informaii care afecteaz preul aciunilor, respectiv

    valoarea entitii economice (Barth et al. 2001; El-Sayed Ebaid, 2012), conceptul de capacitate

    informativ (value relevance) include ntreg spectrul caracteristicilor calitative ale datelor financiare

    raportate, deoarece surprinde efectul acestora asupra deciziilor adoptate de ctre investitori.

    Concluzii

    Activitatea companiilor cotate este influenat de o larg palet de factori nefinanciari, dificil de

    surprins i de cuantificat n studii de impact asupra deciziilor investitorilor. Variabilele calitative

    vin s completeze efortul explicativ al factorilor financiari i mpreun ofer un suport informativ

    eficient, care diminueaz gradul de incertitudine asociat procesului investiional. n acest context,

    prezenta lucrare studiaz legtura determinist stabilit ntre o serie de factori nefinanciari (structura

    acionariatului, tipul de control exercitat, aplicarea principiilor guvernanei corporative,

    dimensiunea ntreprinderii) i performana bursier a companiilor cotate la BVB. Demersul a fost

    realizat printr-o dubl abordare a influenelor menionate, concretizate prin procesul de testare a

    ipotezele de lucru emise.

  • Titlu: ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 Partea I pentru aprobarea

    Reglementrilor contabile privind situaiile financiare anuale individuale i situaiile

    financiare anuale consolidate

    Publicat: MINISTERUL FINANELOR PUBLICE PUBLICAT N: MONITORUL

    OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014

    Prezentul ordin prezint forma Contului de profit i pierdere avut n vedere de reglementrile

    naionale pentru realizarea situaiilor financiare,

    CAPITOLUL 4 Bilanul i contul de profit i pierdere

    SECIUNEA 4.1 Dispoziii generale privind bilanul i contul de profit i pierdere

    127. Formatul bilanului, respectiv al bilanului prescurtat, i cel al contului de profit i

    pierdere nu se modific de la un exerciiu financiar la altul. n cazuri excepionale sunt permise

    totui abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei

    financiare i a profitului sau pierderii entitii. Astfel de abateri i justificrile corespunztoare se

    prezint n notele explicative la situaiile financiare.

    128. n bilan, respectiv bilanul prescurtat, precum i n contul de profit i pierdere,

    elementele prevzute la pct. 132, respectiv pct. 451, i pct. 428 se prezint separat, n ordinea

    indicat.

    129. Formatul, nomenclatura i terminologia elementelor din bilan i din contul de profit

    i pierdere care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin reglementri speciale emise n acest

    sens de ctre Ministerul Finanelor Publice i alte autoriti de reglementare, n cazurile n care

    natura specific a activitii anumitor entiti justific acest lucru.

    130. Pentru fiecare element de bilan, de cont de profit i pierdere i, dup caz, din situaia

    modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentat valoarea

    aferent exerciiului financiar la care se refer bilanul, contul de profit i pierdere i, dup caz,

    situaia modificrilor capitalului propriu i situaia fluxurilor de trezorerie, precum i valoarea

    aferent elementului corespondent pentru exerciiul financiar precedent. Ca urmare, un element de

    bilan, din contul de profit i pierdere i, dup caz, din situaia modificrilor capitalului propriu i

    situaia fluxurilor de trezorerie pentru care nu exist valoare nu trebuie prezentat, cu excepia

    cazului n care exist un element corespondent pentru exerciiul financiar precedent.

    131. Dac valorile nu sunt comparabile, acest lucru se prezint n notele la situaiile

    financiare, nsoit de explicaii.

    SECIUNEA 4.16

    Prezentarea contului de profit i pierdere

    428. Formatul contului de profit i pierdere ntocmit de entitile prevzute la pct. 9 alin. (3) i

    pct. 9 alin. (4), precum i de entitile de interes public, este urmtorul:

  • 1. Cifra de afaceri net

    2. Variaia stocurilor de produse finite i a produciei n curs de execuie

    3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat

    4. Alte venituri din exploatare

    5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile

    b) Alte cheltuieli externe

    6. Cheltuieli cu personalul:

    a) Salarii i indemnizaii

    b) Cheltuieli cu asigurrile sociale, cu indicarea distinct a celor referitoare la pensii

    7. a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i imobilizrile necorporale

    b) Ajustri de valoare privind activele circulante, n cazul care acestea depesc suma

    ajustrilor de valoare care sunt normale n entitatea n cauz

    8. Alte cheltuieli de exploatare

    9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a celor obinute de la entitile

    afiliate

    10. Venituri din alte investiii i mprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea

    distinct a celor obinute de la entitile afiliate

    11. Alte dobnzi de ncasat i venituri similare, cu indicarea distinct a celor obinute de la

    entitile afiliate

    12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i investiiile deinute ca active

    circulante

    13. Dobnzi de pltit i cheltuieli similare, cu indicarea distinct a celor de pltit entitilor

    afiliate

    14. Impozitul pe profit

    15. Profitul sau pierderea dup impozitare

    16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

    17. Profitul sau pierderea exerciiului financiar

    SECIUNEA 4.17 Dispoziii speciale cu privire la contul de profit i pierdere

    429. (1) Contul de profit i pierdere cuprinde: cifra de afaceri net, veniturile i cheltuielile

    exerciiului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerciiului (profit sau pierdere).

    (2) Atunci cnd, n baza unor prevederi legale exprese, n conturile de venituri au fost cuprinse

    sume reprezentnd diverse impozite i taxe reflectate concomitent n conturi de cheltuieli, cu

    ocazia ntocmirii contului de profit i pierdere, la cifra de afaceri net se vor nscrie sumele

    reprezentnd veniturile menionate, corectate cu cheltuielile corespunztoare acelor impozite i

    taxe.

  • (3) Exemple de situaii care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentat n contul de

    profit i pierdere, pot fi urmtoarele: impozitul se determin n funcie de nivelul cifrei de

    afaceri; impozitul se datoreaz ca urmare a vnzrii unui produs sau a unui serviciu;

    impozitul se colecteaz n numele autoritilor, n legtur cu vnzarea unui produs sau a unui

    serviciu.

    430. Conturile sintetice de venituri i de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, n

    funcie de necesitile impuse de anumite reglementri sau potrivit necesitilor proprii ale entitii.

  • Autor: Tabr, N. Dicu, R., M.

    Titlu: ndicatori de performan n contextul reglementrilor contabile internaionale

    Publicat: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

    n contextul orientrii spre reglementri valabile la nivel internaional, tot ceea ce era relevant

    n comensurarea unei firme la nivelul unei naiuni i pierde reprezentativitatea cnd vorbim de

    aliniere la nivel internaional. n acest context, termenul care guverneaz este valoarea i

    atingerea obiectivului major al firmei a devenit maximizarea valorii globale, care nu poate fi

    realizat dect prin crearea de valoare la nivelul ntregii firme.

    Performana global se definete n funcie de capacitatea firmei de a crea valoare tuturor

    deintorilor si de interese, adic acionari, creditori, salariai, furnizori, comunitatea local etc.

    Desigur, au ntietate acionarii companiei care sunt de altfel proprietarii acesteia. Managerii

    numii de acetia trebuie s urmreasc permanent ndeplinirea acestui obiectiv prin crearea

    permanent de valoare.

    Indicatorii financiari tradiionali reflect performana istoric a companiilor, avnd o relevan

    limitat n previzionarea evoluiei viitoare a acestora. De exemplu, profitul contabil ofer informaii

    privind capacitatea firmei de a controla cheltuielile i de a obine venituri superioare cheltuielilor.

    De asemenea, ratele de rentabilitate care confer comparabilitate n timp i spaiu sunt utile n

    aprecierea eficienei utilizrii capitalurilor sau activelor firmei, dar coninutul lor informaional este

    limitat la nivelul rezultatelor istorice. Cursul bursier ncorporeaz nu numai informaiile privind

    performanele financiare trecute ale ntreprinderii, dar mai ales ateptrile investitorilor privind

    rezultatele viitoare. n plus, nici un indicator financiar clasic nu ia n considerare costul capitalului

    investit n afacere, ci doar efectele utilizrii lor. Din acest motiv, exist companii care dei aparent

    au performane financiare superioare, activitile lor nu genereaz valoare, ci dimpotriv conduc la

    pierderea permanent de valoare.

    1. Rezultatul global

    n contextul aplicrii IFRS, rezultatul din contul de profit i pierdere nu evideniaz n mod

    complet performana ntreprinderii i nici rezultatele acesteia. Se impune o nou cerin de a

    prezenta ntr-o situaie financiar primar acele ctiguri i pierderi neprezentate n mod curent n

    contul de profit i pierdere.

    2. Valoarea adugat de pia (Market Value Added - MVA)

    Acest indicator reprezint diferena dintre valoarea de pia a unei ntreprinderi (suma

    capitalului propriu i a datoriilor) i capitalul investit al acesteia.

    3. Rezultatul economic (Economic Value Added - EVA) sau crearea de valoare la nivelul

    unei ntreprinderi

    Msur a performanei unei companii i, n acelai timp o analiz tehnic ce accentueaz

  • importana creterilor de flux de numerar peste costul mediu ponderat al capitalului, EVA este cel

    mai ntlnit indicator de msurare a profitului economic. Ea constituie un indicator de msurare a

    performanei interne a ntreprinderii promovat de cabinetul de consultan Stern Steward.

    Concluzia studiului indicatorilor moderni de calcul a performanei este c, indiferent de

    criteriile de analiz a acestor indicatori, superioritatea de msurare a performanelor firmelor este

    evident. Avantajul principal al indicatorilor moderni este c iau n considerare costul capitalului,

    deci rentabilitatea medie solicitat de investitori pe pia, sau se calculeaz pe baza valorii de pia,

    n timp ce indicatorii clasici exprim doar rezultatele istorice ale utilizrii capitalului firmei.

  • Autor: Ganea, M.

    Titlu: Factori determinani ai valorii economice adugate n cazul firmelor romneti listate

    la Bursa de Valori Bucureti

    Publicat: Audit financiar, Anul XIII, nr. 121 -1/2015

    Valoarea economic adugat (EVA) reprezint un indicator de performan folosit n

    aprecierea capacitii unei firmei de a crea valoare pentru acionarii si. n literatura internaional

    de specialitate acest indicator este considerat un criteriu managerial etalon, utilizat n

    fundamentarea strategiei curente i viitoare a firmei, n funcie de al crui grad de realizare EVA

    devine un reper i n politica de remunerare a managerilor i a salariailor companiei. ntruct

    atingerea acestui obiectiv (al crerii de valoare) depinde de eficiena cu care sunt utilizate resursele

    antrenate n activitatea companiei i de generarea unei rentabiliti superioare costului acestora,

    EVA trebuie analizat n corelaie cu indicatorii ce cuantific factorii determinani ai valorii.

    Punctul de plecare al acestei lucrri l-a constituit tocmai identificarea acelor aspecte practice din

    activitatea unei firme, susceptibile s influeneze evoluia valorii economice adugate (EVA).

    Urmtorul pas l-a reprezentat analiza sensului i intensitii legturii existente ntre EVA i

    indicatorii identificai drept factori determinani ai valorii acionariale, prin realizarea unui studiu

    empiric la nivelul a 12 societi romneti cotate la Bursa de Valori Bucureti (BVB).

    ntreaga cercetare a fost realizat pe baza datelor financiar-contabile aferente anului 2013,

    metodologia de cercetare utilizat fiind analiza corelaiei, ca metod de msurare a intensitii

    relaiei matematice dintre dou sau mai multe variabile, cu ajutorul coeficientului de corelaie

    Pearson.

    Complexitatea, dinamismul i provocrile mediului de afaceri contemporan au fcut necesar

    acordarea unei atenii crescute elementelor determinante ale crerii de valoare pentru acionari. n

    majoritatea economiilor lumii, inclusiv n cea din ara noastr, dificultile financiare induse de

    criza mondial, dublate de gradul redus de implicare a sistemului bancar n creditarea societilor

    autohtone, au condus la o cretere exponenial a rolului proprietarilor n finanarea afacerilor din

    resurse proprii. Din aceste considerente, trebuie urmrit modul n care o entitate economic reuete

    s rspund ateptrilor celor care au investit bani, timp, munc i cunotine n ea. Valoarea

    economic adugat (EVA) reprezint indicatorul cel mai n msur s cuantifice valoarea creat

    sau distrus de o entitate economic, ns evoluia acesteia este influenat de diveri ali factori

    practici, a cror identificare i monitorizare este de asemenea necesar. Numeroase studii

    ntreprinse la nivel internaional (evideniate ntr-o lucrare de cercetare precedent Crearea de

    valoare economic i interdependenele dintre aceasta i indicatorii clasici de performan,

    publicat n revista Audit Financiar nr. 12/2014), ne ofer informaii despre posibili asemenea

  • factori de influen: rata rentabilitii acionarilor, rata rentabilitii economice a activelor, indicatori

    de profitabilitate, cash-flow, cifr de afaceri i alii.

    Demersul acestei lucrri nu este ns unul de natur conceptual, ci empiric, viznd

    identificarea, prin tehnici matematice, economice i statistice, a acelor factori determinani,

    susceptibili s influeneze evoluia valorii economice adugate i testarea acestor legturi pentru

    firmele romneti listate la Bursa de Valori Bucureti (BVB). n acest scop am constituit un

    eantion de 12 societi romneti listate la Bursa de Valori Bucureti. Selecia acestui eantion am

    realizat-o pornind de la numrul total de 82 societi prezentate n list companii1, seciunea BVB,

    din care le-am eliminat pe cele de tipul societilor bancare i de investiii financiare, societile cu

    capitaluri proprii negative i, bineneles, societile suspendate, chiar i temporar, de la

    tranzacionare. Potrivit principiilor fundamentale ale analizei, orice fenomen economic este

    influenat de cel puin un factor determinant, conform relaiei cauz-efect. Pornind de la aceste

    legiti au fost dezvoltate modelele deterministe, sau de cauzalitate, cu ajutorul crora se poate reda

    i msura influena izolat (individual) a unui factor asupra fenomenului analizat. Caracterul rigid

    i static al acestor modele a condus ns la eliminarea lor din teoria i practica analizei economico-

    financiare, n ultimul deceniu fiind dezvoltate numeroase modele econometrice ce surprind, testeaz

    i redau interdependena existent ntre una sau mai multe variabile cauz (independente) i o

    variabil efect (dependent).

    Utilizarea regulilor i principiilor econometrice n studierea fenomenelor economice a condus,

    n mod substanial, la adncirea cunotinelor cu privire la interdependenele dintre fenomenele sau

    elementele practice ce caracterizeaz diferite aspecte ale activitii unei firme. Aceste principii

    dorim s le folosim n analiza factorilor determinani ai valorii economice adugate (EVA) de

    societile romneti.

    Primul pas n cadrul analizei l constituie identificarea acestor factori determinani ai valorii

    acionariale, plecnd de la nsi relaia de calcul a EVA:

    EVA Pen Ckinv

    unde:

    Pen = profitul net din exploatare; Ckinv= costul capitalului investit.

    Factorii determinani ai valorii acionariale evideniai de aceast relaie sunt solvabilitatea

    patrimonial i gradul de ndatorare a firmei. Pe lng prelucrarea matematic a relaiei de calcul a

    valorii economice adugate, considerm c este necesar i o judecare economic a acestor aspecte,

    n vederea identificrii clare i corecte a adevratelor variabile determinante ale crerii de bogie

    pentru acionari.

  • Autor: Vasilescu, L.

    Titlu: Evaluarea performanei firmei pe baza indicatorilor financiari

    Publicat: Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2011

    Obiectivul principal al oricrei firme este crearea de valoare, respectiv, investiiile pentru care

    eficiena rezultat este mai mare dect rata de rentabilitate pretins de acionari. n aceast lucrare

    sunt prezentai indicatorii financiari utilizai pentru msurarea performanelor firmei, care sunt

    grupai n funcie de trei criterii: contabili, economici i bursieri. Pentru fiecare grup de indicatori

    sunt prezentate punctele slabe i punctele forte i este subliniat importana fiecrui indicator n

    reflectarea crerii de valoare.

    Mediul de afaceri se confrunt n prezent cu numeroase provocri care ar pot avea un impact

    major asupra performanei companiilor. Astfel, pieele financiare sunt influenate de vectori ai

    schimbrii precum globalizarea, competiia intens, costurile ridicate, dereglementrile, cursurile de

    schimb sau volatilitatea ratei dobnzii. Toate aceste au fost amplificate n ultima perioad de

    efectele crizei financiare internaionale. Aceste provocri au determinat managerii s se concentreze

    asupra crerii de valoare i a diferenei fa de ali parametrii cum ar fi ctigurile. Bursele de valori

    au reacionat prompt la reducerea de valoare. n plus, teoria financiar subliniaz c scopul final al

    fiecarei firme l reprezint maximizarea averii acionarilor si. Indicatori precum rata rentabilitii

    economice a activelor i profitul net pe aciune sunt utilizai ca msuri a performanei ntr-un numr

    mare de firme, dei aceti indicatori nu sunt corelai teoretic cu crearea de valoare. n aceste

    condiii, ar trebui s fie utilizate rate financiare adecvate pentru a reflecta crearea de valoare i

    indicatori moderni n cadrul managementului bazat pe valoare care ofer o bun alternativ n

    present. Utilizarea unor indicatori moderni cum ar fi valoarea economic adugat (EVA),

    rentabilitatea capitalului angajat (ROCE) i valoarea de pia adugat (MVA) ar putea influena

    procesul de luare a deciziilor la fiecare nivel i ar putea reprezenta un ghid eficient n operaiunile

    de planificarea financiar, monitorizare i, control la nivelul firmelor. 2. Indicatori de msurare a

    performanei firmelor o comparaie Teoriile financiare care dezvluie crearea de valoare n cadrul

    firmei sunt reunite printr-o gam larg de indicatori care pot fi grupai n funcie de trei criterii:

    contabili, economici i bursieri. Principalii indicatori contabili utilizai de ctre firme sunt: Profitul

    pe aciune (PPS) - Ctigul pe aciune (EPS); Ratele de rentabilitate (ROA, ROE, ROCE). Profitul

    pe aciune (PPS) este un indicator cheie utilizat pentru evaluarea puterii de ctig a unei companii i

    indic ce parte din profitul net total revine pe aciune: PPS = Numar de Actiuni / Profit Net

    PPS este indicatorul preferat de muli manageri financiari n ciuda faptului c nu ia n

    considerare costul capitalului propriu i, prin urmare, riscul iar informaii contabile nu au o

    influen asupra valorii firmei. Pentru a fi un indicator real, care reflect crearea de valoare,

    profitului pe aciune ar trebui s respectate trei condiii: s nu se modifice riscul unui activ

    economic de la an la an, chiar i n cazul unei fuziuni, al modificrii capitalului sau al unor

  • operaiuni de investiii; rata de cretere a rentabilitii ar trebui s ramn neschimbat nainte i

    dup operaiunile menionate anterior; structura financiar a ntreprinderii ar trebui s rmn

    neschimbat de la an la altul. n cazul n care aciunile firmei sunt mprite n aciuni prefereniale

    i aciuni comune, n analiz poate fi introdus i indicatorul ctigul pe aciune (EPS). Ctigul pe

    aciune reflect partea din profitul unei societi alocat fiecrei aciuni comune i este utilizat ca un

    indicator de msurare a profitabilitii unei companii fiind calculat astfel: EPS = (Venit net -

    Dividende pentru actiuni preferentiale) / Nr mediu al aciunilor comune este considerat n general ca

    cea mai important variabil n determinarea preului aciunilor. Un aspect important al EPS dar

    ignorat adesea l reprezint capitalul necesar pentru a genera venituri nete, fapt care poate

    dezavantaja firmele ce folosesc mai multe capitaluri proprii, dar care pot genera acelai venit net ca

    o firm cu un grad de ndatorare mai mare dar cu un costul mediu ponderat al capitalului (WACC)

    mai redus. n realitate, creterea EPS ar putea fi realizat numai n cazul n care rata de rentabilitate

    a capitalului investit este mai mare dect costul mediu ponderat al capitalului.

    Gama de indicatori pentru msurarea performanei contabile a firmei include i ratele de

    rentabilitate: ROA (rata rentabilitii economice), ROE (rata rentabilitii financiare), ROCE (rata

    rentabilitii capitalului investit). Aceti indicatori elimin deficienele menionate anterior, prin

    luarea n considerare a profitului net sau brut de exploatare. Rata rentabilitii activelor (ROA)

    msoar eficiena general a managementului n generarea de profit pe baza activelor, dup cum

    urmeaz: ROA = Total assets / Net income. ROA este un indicator eficient de msurare a

    performanei deoarece se bazeaz pe datele din bilan dar poate fi manipulat. ROA msoar numai

    profitul aferent activelor nu i unele obligaii specifice cu privire la aceste active. Astfel, ROA ofer

    o msur a rentabilitii activitilor de producie i de comercializare care este separat de funcia

    de finanare. Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE) este un raport care indic eficiena i

    rentabilitatea investiiilor de capital ale unei firme i se calculeaz astfel:

    ROCE = Profit inaintea platii dobanz