fisa romana
TRANSCRIPT
Garacteristici ale limbajului poetic
1, ExpresivitateaCaracterisiici a oricdrui limbaj poetic, dar in mod special a celui romantic ai tradilionalist
Se identificd in:
romantice' numeroase figuri de stil (epitete de toate tipurile, personificiri,
comParalii, metafore etc.);
plind de patos:."ip-versiuni, dislociritopice, interogalii 9i exclamalii retorice,
interjeclii, adresih'djrecte (cu substantive in vocativ giverbe la imperativ);
recuren{5;
oPozilie 9i de simetrie;
fie la nivelul limbajului;
sugestivi.dispunere strofici
2. SugestiaCaracteristici a limbajului poetic simbolist (cu precidere, nu exclusiv)
Sugesfia e ctipa ti carb poezia intetectual dirijatd de/eagd forle magige suf/efegfi 9i
emani iradia,tii cdrora cititorut nu li se poate susfrage, chiar dacd nu ,,inlelege"n imic. (Hugo Friedrich, Structu ra li ricii m oderne)
- ' ,,iridialiile" sugestive pornesc in primul rind de la la ,,forlele senzoriale" ale
limbajului ( ritm, sunet, tonalitate);- in materie'de suoestie, existi un principiu (datdnd incd de la E. A. Poe) conform
cdruia poemuifrrnegte de la puterea sonord a limbajului, care precedi sensul;
- pentru identificarea acestei caracteristici, ar trebui si urmdregti:
> nivelul sonor (referinle la ritmul gi misura versurilor, la rimd, la tehnica
ingamOarnentului, raportate la muzicalitatea pe care o creeazi; prezenla
refrenului; figurile de stil sonore: aliteralii, asonanle);
statice/ dinarticeJ/tzuale, auditive, olfactive; vei comenta reaclial impresia pe
care imaginile o produc cititorului);
intregului text Poetic;- forta de sugestie a textului poetic se poate detecta gi in raportul dintre temd 9i
motivele poetice prin care aceasta se realizeazi in text'3. Ambiguitatea
Caracteristicd a limbajului poetic modernist;- constd, in primul rind, in capacitatea textului poetic (in ansamblul sdu) sau a
unor componente ale sale de a accepta doud sau mai multe interpretdri, de a fi
citit in mai multe ,,coduri" de lectur6;- textul refuzi, de cele mai multe ori, sensurile denotative ale cuvintelor 9i
exploateazi sensuri conotative foarte neobignuite;- pe de alti parte, textul poate surprinde prin configurarea mesajului poetic tocmai
prin respingerea conotafiilor, prin utilizarea limbajului ,,banal", care contravine
concepliei tradilionale despre poezie;
- solicitd cititorului un efort al decriptirii sensurilor, al dezambiguizdriitextului,pentru a accede la mesaj;
- adesea se remarcd aparenta ,,siricie" a limbajului, in sensul absenlei figurilor de
stil gi a procedeelor artistice (epitete, personificiri, comparalii, inversiuni etc.),
deoarece textulintreg devine metaford sau alegorie, construindu-gi poeticitatea
mai ales la nivelul ldeii;, ambiguitatea se invecineazi adesea cu obscuritatea, calitate prin care textul
comunici Tn aceeagi misurd Tn care 9i ascunde.4. Reflexivitatea
Caracteristicd a limbajului poetic modernist, in specialSe poate argumenta din doui perspective:
a. in primul r6nd:- discursul poetic este ,,intors spre sine", confesiv, poetul mirturisindu-se in toati
viziunea lui unici, personalS asupra lumii;
- apar mdrcile lexico-gramaticale ale eului liric (pronume, adjective pronominale 9i
verbe la persoana intai, numdrul singular; interjeclii 9i construclii cu valoare
afectivi, precum interogaliile 9i exclamaliile retorice);
b. in al doilea rAnd:- este o trisdturi a liricii intelectualizate, poezia avAnd surse mai ales in
judecata pe care o formuleazd despre lume;- emolia este generatd de o descoperire a unui ,,adev|r" personal, a unei
inedite despre timp, spaliu, cosmos, moarte, iubire.
ldee, in
viziuni
Tipuri de lirism
1. Lirism subiectiv- ton confesiv, mdrci lexico-gramaticale ale eului liric, discurs care prezintd vizi.unea
subiectului (eului) despre lume, despre felulin care eul ia in stdpAnire o ,,realitate"
exterioari sau interioarS;2. Lirism obiectiv- lipsit de mdrcile eului liric (persoana intdi poate apdrea in dialogul integrat)
- fire a renunla deloc la viziunea absolut personali, eul se obiectiveazi 9i nu igi
marcheazd explicit prezenla in discurs;- apare la Cogbuc (in idilele cu pronun{at caracter de scenetd) sau la lon Barbu
(poezia descriptivd a etapei parnasiene).3. Lirism reflexiv- este o trisiturd a liricii intelectualizate, poezia avAnd surse mai ales in ldee, injudecata pe care o formuleazi despre lume;- emotia este generatd de O desCOperire a unui ,,adevir". personal, a unei viziuni
inedite despre timp, spaliu, cosmos, moarte, iubire.
4. Lirismul migtilor- poetul preia diverse ,,migti", producind discurs la persoana intAi, prin identificare
cu fiecare ipostazi liricd (Luceafdrul, de exemplu);5. Lirismulvocilor- unii teoreticieni nu il diferenliazi de lirismul migtilor;- diferenla sensibili este aceea ci lirismul ,,vocilor" se identifici in discursul liric
dialogai (ca in eglogS, de exemplu - Floare albastrd) sau in monologul confesiv
adresat (lzvorul noplii, de exemplu)'