FACULTATEA DE DREPTUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ANUL INTAI2012-2013

TEORIA GENERALA A DREPTULUISEMINAR N° 6

Tipologia dreptului. Sistemul francez.

Bibliografie indicativa- N. POPA, <<Teoria generala a dreptului>>, Editura CH BECK, 2008- S. CRISTEA, << Teoria generala a dreptului>>, Editura Universul Juridic,

2009- J.L. BERGEL, << Théorie générale du droit>>, Paris, 1999- R. CABRILlAC, <<Introduction générale au droit >>, Editura Dalloz, Paris,

1997

LISTA TEMELOR DE DISCUTATI. Sistemul anglo-saxon – la un seminar anterior

A. Sistemul englezB. Sistemul american

II. Sistemul romano-germanicA. Sistemul francezB. Sistemul german – la seminarul urmator

DOCUMENTE ATASATE1. Document 1 - Aplicatii2. Document 2 - Structura sistemului francez3. Document 3 - Hotarare judecatoreasca din sistemul francez4. Document 4 – Tema - Privire comparativa asupra sistemelor de drept studiate 5. Document 5 - Tema de reflectie pentru disertatie

TERMENI Izvoare ale dreptului, jurisprudenta

Document n° 1 – Aplicatii- Care sunt cele doua mari subsisteme din cadrul familiei de drept romano-

germanic?- Prezentati formarea si evolutia sistemului francez. Expuneti, pe rand, perioada

dinaintea Revolutiei, cea din perioada Revolutiei si a Imperiului, precum si evolutia dupa Imperiu si dreptul actual francez.

- De ce structura sistemului francez se confunda cu istoricul formarii acestuia?

- Prezentati sistemul jurisdictiilor dreptului francez. Care sunt jurisdictiile care judeca in penal? Dar in civil?

- Cum este organizat contenciosul administrativ francez, prin raportare la cel din sistemul britanic?

- Prezentati izvoarele dreptului francez. In ce situatii este jurisprudenta un izvor de drept in sistemul francez?

- Care este forma hotararii judecatoresti franceze?- Care este deosebirea esentiala intre sistemele anglo-saxone si cele romano-

germanice privind structura generala a sistemului?- Care este raportul intre legea scrisa din sistemul romano-germanic si cea din

sistemul britanic?

Document n° 2 – Structura sistemului francez

Document n° 3 – Hotarare judecatoreasca din sistemul francez

REPUBLICA FRANCEZĂÎN NUMELE poporului francezCurtea de Casatie, Completul Civil numarul 3, a dat următoarea hotărâre:

Întrucât Francis X a murit pe data de 23 august 2000, lasand ca mostenitori pe cele doua surori ale sale, Marie-Jeanne X şi Marie-Louise X si pe nepotul sau, Michel X,

Avand in vedere ca fiul uneia dintre surori, domnul Z., s-a prevalat de un un testament olograf scris şi semnat de către persoana decedată, dar nedatat;

Întrucât doamna Marie-Jeanne X se plânge de faptul că hotărârea atacata (Limoges, 03 februarie 2005) a retinut faptul ca Francis X a redactat un testament olograf valabil in beneficiul doamnei Marie-Louise, un testament cu sarcini, pentru ca:

1 / Curtea de Apel, care a considerat valabil un testament olograf care nu are data scrisa de mana testatorului, deci ineficace, a încălcat articolul 970 din Codul civil, la fel si art 5 din Codul civil şi a articol 6 § 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;

2 ° / In subsidiar, admitand că a elementele datei pot fi reconstituite sau caracterul incomplet ei poate fi trecut cu vederea, acest lucru se poate face numai în cazul în care actul implică cel puţin o parte din data, dar, in speta, actul în cauză nu include nici o trimitere la orice element continand data, deci Curtea de Apel a încălcat articolul 970 din noul cod de procedura civila;

3 / În subsidiar, admitand că în cazul în care se accepta ca data poate fi reconstruita pornind de la alte elemente, testamentul nu poate fi considerat valabil decat în cazul în care judecătorul a fost în măsură să reconstituie data exactă a actului, deci prin decizia de a valida testamentul care nu continea nici un element referitor la data, judecatorul Curtii de Apel, neputand stabili ziua, luna ori anul semnarii testamentului, a incalcat art 970 din Codul de Procedura Civila.

4 ° / în orice caz, instanţa de apel care statueaza pe motive de generale, spunând că nu există dovezi de natură să stabilească ca o pierdere a discernamantului celui decedat s-a produs din cauza unei slăbiri cauzate de boala persoanei in varsta, fara a cerceta daca a fost cazul in speta, este privată de temei juridic conform art 970 noul cod de procedura civila;

Dar, având în vedere că, în ciuda lipsei datei, un testament olograf nu este lovit de nulitate daca prin elemente intrinseci actului, coroborate de factori extrinseci, se stabileşte că a fost scris în timpul unei perioade şi nu se dovedeste că în această perioadă testatorul a fost incapabil de a testa sau ca a redactat un testament ulterior revocator;

Că acea Curte de Apel a dovedit ca, conform adresei scrise de mână de mana testatorului pe plic, acesta locuia la azilul de batrani d’Ahun, iar documentele prezentate au arătat că a avut domiciliul acolo din data de 28 septembrie 1999 până la 04 august 2000, data internării în spitaluk Desertines, unde a murit;

Ca aceeasi Curte de Apel a stabilit ca nu exista nici o dovadă pentru a stabili o stare de nebunie sau o pierdere de discernamantului de catre Francis X. pe parcursul întregii perioade de 10 luni şi 7 zile in care a fost internat, perioada în care testamentul a fost scris în mod necesar, ca nu a existat nici o revocare a acestui testament şi că nu exista nici un dubiu cu privire la faptul ca scrierea apartine testatorului;

Curtea de Apel a ajuns la concluzia corecta că nu există nici un motiv pentru invalidarea actului, deci recursul nu este fondat;

PENTRU ACESTE MOTIVE:

Se respinge recursul;

Redactat de către Curtea de Casaţie, Sectia civilă, completul intai, şi pronunţat de către preşedinte în cadrul sedintei din 10 mai 2007.

Document n° 4 – Exercitiu: privire comparativa asupra sistemelor de drept studiate; Completati tabelul cu sistemul francez.

Diferente Sistemul anglo-saxon Sistemul romano-germanic

Sistem englez Sistem american Sistem francez Sistem german (la Seminarul 6)

Structura sistemului

Sistem juridictional→→

Izvoarele dreptului

Document n° 5 -Tema de reflectie pentru disertatie

Pertinenta criteriului de delimitare intre sistemele de drept romano-germanic si sistemele de drept anglo-saxon. SAURaportul intre sistemul de drept francez si dreptul roman.