NUMELE SI PRENUMELE___________________________________ CLASA____

FISA DE DOCUMENTARE

Controlul aeromicroflorei din spatiile de lucru si depozitarePentru a avea o imagine generala a încarcaturii microbiene a aerului din spatiile de productie si

depozitare se determina numarul total de germeni mezofili aerobi (NTGMA)/mm3 de aer si numarul total de drojdii si mucegaiuri/m3 de aer.

Pentru determinare se folosesc cutii Petri cu diametrul de 10cm, iar ca medii de cultura agar nutritiv sau agar Frazier pentru NTGMA si agar cu cartof sau agar cu malt pentru drojdii si mucegaiuri. Câte 2 cutii cu medii, atât pentru bacterii cât si pentru drojdii si mucegaiuri, se expun, timp de 10 minute, în spatiile de lucru la nivelul suprafetelor, iar în depozitele cu alimente pe planseu si la înaltimea de 0,8-1,0 m. Cutiile Petri însamântate, dupa trecerea pe capac a datelor de identificare, se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore pentru NTGMA si la temperatura camerei (18-25ºC), 4-5 zile, în locuri ferite de lumina, pentru drojdii si mucegaiuri.

Numarul de microorganisme se calculeaza, facând media numarului de colonii de pe cele 2 cutii.Controlul bacteriologic al suprafetelor de lucru, instrumentelor, utilajelor si echipamentului

de protectieControlul bacteriologic al acestora se executa înainte de începerea lucrului sau dupa spalare si

dezinfectie. În mod obisnuit se determina NTGMA/cm2 si prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2, în cazuri speciale se determina prezenta salmonelelor si a stafilococilor coagulaza-pozitivi.

Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:-          eprubete de 160/16mm cu 10ml ser fiziologic si dopuri sterilizate;-          tampoane de vata de forma cilindrica cu lungimea de 2-2,5cm si diametrul de 0,5-1cm

asezate într-o cutie Petri si sterilizate prin autoclavare sau eprubete de 160/16mm cu tampon cu tija sterilizate prin autoclavare;

-          sabloane metalice de forma patrata cu latura de 10cm, sterilizate;-          lampa de spirt, cutii Petri sterilizate, pipete gradate de 1,2 si 5ml sterilizate, o pensa

chirurgicala si o rigla de 30 de cm;-          medii de cultura: agar Frazier sau agar nutritiv, bulion-bila-lactoza-verde briliant (BBLV)

câte 8-10ml în eprubete cu tuburi de fermentatie; mediul cu selenit si/sau Mòller-Kauffmann câte 8-10ml în eprubete, cu mediu selectiv de izolare pentru salmonele (Istrati-Meitert, Leifson, Wilson-Blair etc.), bulion hipersalin cu manita si indicator; un mediu selectiv de izolare pentru stafilococi (Chapman sau Baird-Parker etc.).

Recoltarea probei de pe suprafata de cercetat se poate face cu tamponul fara tija (luat în mod aseptic cu o pensa) sau cu tija. În primul caz, tamponul cu proba se introduce imediat în eprubeta cu ser fiziologic, iar în al doilea caz, în eprubeta din care a fost scos si care nu contine ser fiziologic. Dupa delimitarea cu sablonul a suprafetei de 100cm2, cu tamponul (putin umectat în ser fiziologic, când proba se ia de pe suprafete uscate) trecând de 3 ori pe acelasi loc în directii diferite (a doua trecere perpendiculara pe prima, iar a treia oblica pe primele doua) se face recoltarea. Tamponul se introduce imediat în eprubeta cu ser fiziologic sau, în cazul controlului pentru salmonele sau stafilococi, în eprubete cu mediul de îmbogatire (selenit, Mòller-Kauffmann, respectiv bulion hipersalin). În cazul examenelor pentru salmonele si stafilococi, unde se urmareste prezenta si numarul acestor germeni, recoltarea cu acelasi tampon se poate face de mai multe ori pe obiectivul controlat, fara a lua în considerare suprafata.

De pe instrumente (cutite, fierastraie), de pe partile din utilaje cu suprafete neplane (melc), la care suprafata nu se poate delimita cu sablonul, proba se recolteaza de pe întreaga lor suprafata (ex. cutite, am-bele fete ale lamei) sau de pe o parte din acesta (ex. fierastraul, melcul) astfel încât sa se poata calcula suprafata de pe care s-a facut recoltarea.

Ajunse la laborator, probele se introduc imediat în lucru.Pentru stabilirea NTGMA si a bacteriilor coliforme, eprubetele cu ser fiziologic si cu tampoane (cele cu

tija se desprind aseptic eliminându-se tija) se agita bine, dupa care, câte 1ml din lichidul din eprubeta, se însamânteaza în 2 cutii Petri si într-oeprubeta cu mediul BBLV si tub de fermentatie. Când se suspicioneaza prezenta unei încarcaturi bacteriene foarte mari se fac dilutii zecimale din care se însamânteaza în acelasi mod cutiile si eprubetele cu BBLV.

În fiecare cutie însamântata se toarna 14-16 ml agar Frazier sau agar nutritiv, se omogenizeaza si se lasa sa se solidifice. Atât cutiile cât si eprubetele se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore. Se citesc cutiile Petri si se calculeaza numarul de germeni. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative cu producere de gaze în eprubeta cu BBLV indica prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2.

Pentru decelarea salmonelelor si a stafilococilor, eprubetele cu probe recoltate în medii de îmbogatire se incubeaza la 37±1ºC, timp de 24 de ore. În eprubetele cu tampoane uscate (fara medii) se introduc câte 8-10ml din mediile de îmbogatire si se incubeaza ca mai sus.

Dupa incubare, din fiecare eprubeta se striaza câte o ansa pe suprafata mediilor selective de izolare corespunzatoare, turnate în cutii.

Cutiile Petri se incubeaza la 37±lºC, timp de 24 de ore, dupa care se controleaza, izolându-se coloniile cu aspect caracteristic pentru Salmonella, respectiv Stafilococcus. În continuare se executa testele specifice pentru identificare.

Controlul bacteriologic al recipientelor (de sticla, metal sau material plastic)Controlul bacteriologic al recipientelor se executa determinând NTGMA/ml capacitate si a bacteriilor

coliforme/500ml capacitate. Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:-          eprubete de 160/16mm, baloane (sticla) de 100, 250, 500ml, cu dop, continând

fiecare 10, 50, 100,respectiv 200ml ser fiziologic sau apa de robinet, sterilizate;-          cutii Petri cu diametrul de 10cm si pipete gradate de 1, 5, 10ml, sterilizate;-          agar Frazier sau agar nutritiv, BBLV dublu concentrat, câte 5-6ml în eprubete cu tub de

fermentatie.În recipientul de controlat se introduce aseptic lichidul de spalare sterilizat. Cantitatea de lichid de

spalare va fi egala cu 1/100 din capacitatea recipientului de controlat (1ml lichid de spalare reprezinta 100ml din capacitatea recipientului). Dupa acoperirea recipientului cu capacul propriu, sau cu altele improvizate, dar sterilizate, se agita bine prin miscari în sensuri diferite încât lichidul de spalare sa treaca prin acelasi loc de minimum 10 ori. Lichidul de spalare a recipientelor se recolteaza aseptic si se introduce cât mai repede în lucru în laborator.

Pentru stabilirea NTGMA/ml capacitate se procedeaza asemanator ca la controlul bacteriologic al suprafetelor.

Pentru decelarea bacteriilor coliforme/500ml capacitate, 5ml lichid de spalare se însamânteaza într-o eprubeta cu BBLV dublu concentrat, care se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore.

Dupa citirea culturilor se calculeaza NTGMA/1 ml capacitate. Practic, numarul de colonii din cele 2 cutii însamântate cu lichidul de spalare nediluat, se împarte la 200 si se afla numarul de bacterii/1ml capacitate recipient.

Dezvoltarea bacteriilor Gram negative, cu producere de gaz în eprubeta cu BBLV se considera prezenta de bacterii coliforme/500ml capacitate.

Controlul bacteriologic al mâinilor persoanelor care lucreaza si manipuleaza produse alimentare

Acest control se executa înainte de începerea lucrului si consta în determinarea bacteriilor coliforme/ml lichid de spalare, a salmonelelor /5ml lichid de spalare si a stafilococilor coagulaza-pozitivi/4 ml lichid de spalare.

Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:-          tampoane de vata, cu sau fara tija;

-          eprubete cu câte 10ml ser fiziologic si pipete gradate de 5ml;-          medii de cultura: BBLV în eprubete cu tub de fermentatie; mediu cu selenit, Mòller-Kauffmann, câte 20ml în eprubete, medii selective de izolare pentru salmonele (Istrati-Meitert, Leifson etc.) si pentru stafilococi (agar Chapmann, Baird-Parker etc.).

Recoltarea probelor se face, cu tamponul usor umectat în ser fiziologic, prin stergerea fetei palmare si a spatiilor interdigitale de la o mâna, frecându-se cu tamponul de 3 ori pe acelasi loc. Se spala apoi bine tamponul în serul fiziologic din eprubeta si se stoarce prin presarea lui pe peretii acesteia. Cu acelasi tampon se executa în acelasi mod stergerea celeilalte mâini. Tamponul se introduce în eprubeta cu ser fiziologic si se prelucreaza în laborator.

Dupa destramarea tamponului de vata, prin agitarea eprubetei, se însamânteaza câte 1ml într-o eprubeta cu BBLV,4ml într-o eprubeta cu bulion hipersalin si 5ml (restul lichidului plus tamponul) într-un recipient cu 20ml selenit sau Mòller-Kauffmann. Incubarea eprubetei cu BBLV se face la 37±1ºC, timp de 48 de ore, iar a celorlalte doua eprubete la aceeasi temperatura însa timp de 24 de ore. Dupa aceasta, se deruleaza tehnica de izolare si identificare, stabilindu-se prezenta sau absenta bacteriilor coliforme/ml, a salmonelelor/5ml si a stafilococilor/4ml lichid de spalare.