Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor Catedra de Economie Politica

ProiectTurism International ~Piata turistica a Finlandei~

Dontu Stefan Rares Anul II, AI, grupa 2

2011Cuprins

1.Elemente de cadru general.......................................................................................................- 3 2. Situatia economica..................................................................................................................- 4 2.1. Ritmuri de dezvoltare a economiei..................................................................................- 4 2.2. Contributia turismului in P.I.B.:.......................................................................................- 4 2.3.Situatia balantei comerciale..............................................................................................- 7 2.4. Situatia monedei:..............................................................................................................- 8 3. Turismul..................................................................................................................................- 8 3.1. Potentialul turistic al Finlandei:.....................................................................................- 10 3.2. Principalele atractii turistice:.........................................................................................- 11 3.3.Motivatii de calatorie......................................................................................................- 14 3.4.Forme de turism practicate..............................................................................................- 14 3.5.Mijloace de transport utilizate:.......................................................................................- 15 3.6.Numarul turistilor in Finlanda.........................................................................................- 16 3.7.Tipul de Cazare...............................................................................................................- 17 3.8.Costul unei sederi pe o noapte in Finlanda.....................................................................- 17 4. 5. 6. Bibliografie Relatii turistice ale Finlandei cu Romania..........................................................- 19 Informatii utile pentru vizitatorii romani............................................................- 19 Bibliografie.........................................................................................................- 25 -

2

1.Elemente de cadru generalSteag si stema Denumirea oficial: Finlanda Asezare geografica: in Europa de Nord. Vecinii: Suedia si Golful Botnic (vest), Rusia (est), Norvegia (nord), Golful Finic si Estonia peste Golful Finic (sud). Suprafata: 338145 km.p. Populatia: 55238460 (21 iunie 2011); Rata de crestere: 0.098% Grupuri etnice: Finlandezi si Suedezi Religia: Biserica Luterana din Finlanda 82,5%, Biserica Ortodoxa 1,1%, alti crestini 1,1%, alte religii 0.1%,si atei 15,1% Limbi oficiale: Finlandeza 91.2%, suedeza 5,5%, altele 3,3%. Capitala tarii: Helsinki Moneda nationala: Euro Ziua Nationala : 6 Decembrie- data proclamarii independentei, la 6 decembrie 1917 Resurse naturale: Padurile sunt cea mai valoroasa resursa naturala a Finlandei. Molidul, pinul si mesteacanul auriu sunt principalele specii exploatate n scop economic. Singurii combustibili sunt lemnul si turba. Finlanda are depozite de metal printre care cupru, zinc, fier, nichel care sunt exploatate. Plumbul, vanadiul, argintul si aurul sunt extrase pentru comercializare. Granitul si calcarul sunt minerale abundente. Finlanda este format din 6 provincii (finlandez lni, suedez ln). Provinciile sunt divizate n 90 de districte la nivel local. Autoritatea provincial este parte constituant a executivului n teritoriu i n consecin nu are cadre alese prin vot. Sistemul de mprire administrativ nu s-a schimbat din anul 1634, de cnd a fost creat. n anul 1997 provinciile au fost reorganizate i din 12 provincii au mai rmas doar 6 mari provincii. Acestea sunt: Finlanda de Sud (fin.Etel-Suomen lni, sve. Sdra Finlands ln) Finlanda de Vest (fin. Lnsi-Suomen lni, sve. Vstra Finlands ln) Finlanda de Est (fin. It-Suomen lni, sve. Ostr Finlands ln) Oulu (fin. Oulun lni, sve. Uleborgs ln) Laponia (fin. Lapin lni, sve. Lapplands ln) land (sve. land; fin. Ahvenanmaa) 3

Un efect clar al poziiei sale nordice pe glob este c cele 4 anotimpuri sunt distincte unul de cellalt. Clima este marcat de ierni friguroase i veri calde. Temperatura medie anual n Helsinki este de 5,3grade C. Cea mai nalt temperatur din sudul Finlandei din timpul verii se ridic doar ocazional la 30 de grade C. n timpul lunilor de iarn, n special n ianuarie i februarie temperaturi de -20 de grade C. sunt ceva obinuit. n nordul ndeprtat, dup Cercul Arctic, soarele nu apune timp de 73 de zile producnd nopile albe de var. n aceeai regiune, n timpul perioadei de iarn soarele rmne dup orizont timp de 51 de zile dnd natere nopii polare cunoscut n finlandez ca Kaamos.

2. Situatia economicaProductia nationala a Finlandei n 1994(schema Bancii Mondiale, cotele din 1992 si 1994) a fost de aproximativ 95.8milioane de dolari americani, cu un venit mediu de aproximativ 18 850 de dolari.pe cap de locuitor .. Al Doilea Razboi Mondial a lasat Finlandei mari probleme economice, mpreuna cu marea inflatie, somajul si un bilant comercial nefavorabil. Sectorul industrial este ulterior extins rapid, pentru a satisface exact cerintele fostei Uniuni Sovietice. Ca despagubiri de razboi.Dupa ntrziatul 1960 mai multi oameni erau angajati n industrie dect n agricultura si silvicultura la un loc, n orice caz, padurile si industria bazata pe lemn au ramas, si ramn, temelia economiei, daca ne orientam dupa cele 40% din cstigurile ncasate din export. Bilantul economic a valorificat remarcabil n perioada de dupa 1989. Cu exceptia serviciului public, industria si comertul sunt private. Guvernul, oarecum, exercita un control considerabil n economie prin numeroase dispozitii legale. Cheltuielile bugetare din perioada 1990-1994 de circa 36.4 milioane de dolari sunt recuperate cu 35.9 milioane de dolari.

2.1. Ritmuri de dezvoltare a economieiFinlanda are un ritm de dezvoltare a economiei avansat, din cauza urmatorilor factori: Puternica industrializare a tarii Este o economie mixta Rezultatele economiei Finlandei sunt la acelasi nivel cu cele ale tarilor europene cum ar fi Franta, Germania, Suedia si Marea Britanie Sectorul de servicii reprezinta 65,7 % din economie Sectorul de productie reprezinta 31,4 % din economie din care 21,6% o reprezinta productia de electronice

2.2. Contributia turismului in P.I.B.:

4

2005 PIB(mld.EUR) 4.5

2006 4.6

2007 4.9

2008 4.8

2009 4.4

2010 4.2

Sursa: www.wttc.org In graficul de mai sus putem observa ca in anii 2001-2004 turismul a avut o valoare semnificativa in PIB-ul Finlandei, dar a scazut usor pana in 2005, dupa care a urmat o usoara crestere pana in 2007, cand a inceput sa scada iar datorita crizei economice. Finlanda a fost una din primele tari afectate puternic de criza economica. PIB (paritatea puterii de cumparare)($)

5

PIB - rata de crestere reala(%)

6

PIB - pe cap de locuitor ($)

PIB - compozitia de sector(2009): agricultura: 3.6% industrie: 30.3% servicii: 66.1% (2009 estimare) Rata somajului: 2008 2009 2010 2011(estimata) 6.4% 8.3% 8.4% 8% Rata inflatiei: 2008 2009 2010 2011(estimata) 3.9% 1.6% 1.7% 3% Datoria publica: 2007 2008 2009 2010 2011(estimata) 35.2% 34.7% 43.8% 48.4% 50.8%

Deficitul public:

2007 2008 2009 2010(estimare) 2011(prognoza) 5.2% 4.2% -2.4% -3.4% -1.8%

Datoria extern:An Datorie Top Schimbare in Data

7

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

externa $30,000,000, 000 $30,000,000, 000 $30,000,000, 000 $211,700,000 ,000 $251,900,000 ,000 $271,200,000 ,000 $332,200,000 ,000 $364,900,000 ,000 $370,800,000 ,000

procent 29 34 36 21 23 22 25 22 22 0.00% 0.00% 605.67% 18.99% 7.66% 22.49% 9.84% 1.62%

informarii Dec-93 Dec-93 Dec-93 30-Jun-05 30-Jun-06 30-Jun-07 31-Dec-08 30-Jun-09 30-Jun-10

2.3.Situatia balantei comerciale

Structura schimburilor comerciale: - Export: Produse din Silvicultura si industria lemnului 35% si electronice, produse din industria constructoare de masini (utilaje, nave), blanuri de animale domestice,restul.. - Import: mari cantitati de fructe, legume, materii prime industriale, produse finite care nu sunt in Finlanda, petrol si produse din petrol 8

2.4. Situatia monedei:Finlanda a trecut la moneda Euro din 01.01.1999. Rata de schim Euro Dolar:

3. TurismulSchiul,canotajul i alpinismul sunt activitile favorite n cea mai puin mblnzit slbticie european.Aceste lucruri ar explica de ce finlandezilor li se pare c o saun la 75 grade este rece i 25 de grade afar este vreme extrem de cald. Pentru cei care prefer o abordare cosmopolit, Helsinki ofer destule delicii arhitectonice i artistice. Oraul Turku, fosta capital este cel mai vechi ora din Finlanda. ATRACII PRINCIPALE : Muzeul de Art Contemporan Kiasma, Helsinki. Aceast cldire din centrul oraului Helsinki este att de uimitoare(cu scheletul exterior construit din oel strlucitor) nct te va momi nuntru cu siguran. Interiorul high-tech i merit preul biletului, chiar dac instalaiile experimentale nu-i merit chiar toti banii. Polul Nord : Chiar dac Rovaniemi este la cteva sute de km de Polul Nord, aici i-a aezat Mo Crciun supermagazinul (unde altundeva ar fi gsit un asemenea loc, dac nu aici) i aici i ine echipa de spiridui care rspund la scrisorile copiilor i fac poze.

9

Malul Stockmann din Helsinki : Nu ai cum s-l ratezi.Este cel mai mare supermagazin din Europa,care vinde tot ce ai nevoie i foarte multe din lucrurile de care nu ai nevoie. Gara din Helsinki : Acest terminal care arat ca o platform industrial, proiectat de arhitectul Eliel Saarinen, n 1914, este vzut ca marea capodoper a acestuia. Catedrala Uspenski din Helsinki : Domurile n form de cepe colorate n verde ale acestei catedrale ortodoxe creeaz unele dintre cele mai interesante lucruri de vzut, dac ajungi n Helsinki pe ap. nuntru este plin de icoane, tmie i coruri slavone care marcheaz atmosfera. ACTIVITI ALTERNATIVE : ncearc s te scufunzi n apa ngheat : Dac i place s faci scufundri, s-ar putea s-i plac chestia asta: tai o gaur n ghea i te scufunzi n apa albstruie de sub ghea(care are o transparenta excelent). Cnd este foarte frig(asta nseamn 20 grade, conform standardelor finlandeze), i va trebui o saun fierbinte prin apropriere.Nu att pentru a te nclzi, ct i pentru a putea s-i scoi echipamentul de pe tine, care nghea lipit de corpul tau. Plimb-te prin Parcul Lemmenjoki : Acestui parc naional finlandez merit s-i fie acordat mai mult dect o plimbare scurt de o zi.Cele mai bune drumeii din Laponia ruri, peisaje artistice, cascade te ateapt, dar pentru a ajunge acolo trebuie s depui mai mult efort dect un mers n pas de plimbare. Un autobuz de pot, care ajunge pn la Innari, sau cu un taxi de ap de la Kutlala sunt suficiente. Asist la o curs de reni : Finlandezii nenfricai nu clresc pe reni ctre Polul Nord, dar se ntrec n curse de care trase de reni Echipati cu schiuri scurte, chiar n spatele unui ren nhmat, acetia url i-l biciuiesc ca ntr-un Ben Hur artic. Iarna aceste curse se in n ntreaga Finland, de multe ori pe strzi nchise special pentru acest scop, n oraele mici. D o tur cu un plug de zpad sau cu snowmobilul prin Laponia : Dac te ndrepi iarna ctre Finlanda, nu poi dect s te bucuri de vreme.ncal-te cu nite rachete de tennis high-tech i in-te bine n timp ce o iei la sntoasa peste ruri ngheate i pduri acoperite de zpad clare pe un snowmobil. 10

Transport : Transportul normal du trenul este destul de convenabil i acoper ara cel mai bine pe rutele nord sud.i dac poi gsi mai mult de 2 cltori care se ndreapt ctre acelai loc ca i tine, putei cumpra un bilet de tren pentru grupuri i primi o reducere de 20 %. Autobuzele asigur transportul est vest i au punctele de legtur cu trenurile. EVENIMENTE IN FINLANDA : Solstiiul de var : Cel mai mare eveniment al anului este privat i trebuie s faci cunotin cu un finlandez care s te invite s petreci ziua cu el. Majoritatea oamenilor se ndreapt ctre csuele cochete de la ar unde fac focuri de tabr i srbtoresc consumnd cantiti considerabile de alcool. Mijlocul lui iunie. Festivalul de Jazz de la Pori : Acest festival anual atrage muzicienii cei mai prestigioi n cldirile vechi ale fabricilor de pe malul rului Kokemaenjoki. n cadrul acestei trataii de o sptmn se desfoar peste 100 de concerte, dar va trebui s dai cu pumnii i coatele pentru a prinde un loc printre cei 130.000 de spectatori.Sfritul lui iulie. Festivalul de Oper de la Savonlinna : Cel mai vestit festival finlandez se ine la castelul medieval Olavinnlinna. Sunetele scenei de oper in o lun ntreag. nceputul lui iulie. Campionatul de Crat neveste, Sonkajarvi : Cel mai bine mediatizat eveniment finlandez este Campionatul de Crat neveste . Finlandezii i leag nevestele pe spate i fug cu ele de-a lungul unei curse cu obstacole lungi de 250m, btndu-se s scoat cel mai bun timp.Ctigtorul primete greutatea n bere a nevestei sale.nceputul lui iulie..

3.1. Potentialul turistic al Finlandei:Puncte tari: existenta parcurilor nationale relieful variat apropierea de Polul Nord existenta muzeelor festivalurile de muzica dezvoltarea oraselor 11

Puncte slabe: clima, foarte rece Oportunitati: promovare turismului rural, deoarece este sustinut de guvern Riscuri: renuntarea la sejururi a turistilor din cauza conditiilor meteorologice

3.2. Principalele atractii turistice:Helsinki Considerat capitala economica a Scandinaviei, datorita prezentei a numeroase firme internationale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, este un oras atragator si pentru turisti, o imbinare de cultura urbana, modernism si traditie. Initial, orasul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc, fiind modernizat in 1812. Carl Engel - un arhitect german - a fost chemat la Helsinki, cerandu-i-se sa realizeze un nou plan al orasului. A fost o initiativa inspirata, multe dintre cele mai importante cladiri ale orasului fiind create de Engel. Una dintre ele este Catedrala de Tuomionkirkko, un amestec de renastere gotica si biserica ortodoxa rusa, chiar daca astazi este biserica luterana. Turku A fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate. Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid. Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii. Aici veti gasi atat restaurante rafinate, cat si cluburi sau localuri de noapte. In afara acestora puteti vizita numeroasele muzee, care povestesc istoria stralucitoare si in acelasi timp tragica a orasului. Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII, sunt doua dintre atractiile care merita vazute. In Catedrala veti gasi si Muzeul de Istorie, fascinant pentru cei care vor sa descopere trecutul Finlandei. O alta traditie spune ca Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si manifestari specifice. Datorita locatiei puteti ajunge cu usurinta la malul marii, unde veti vedea micile sate, ce par neschimbate de sute de ani. Savonlinna Situat intr-o regiune de lacuri, are in jur de 30.000 locuitori. Orasul a fost construit pe trei insule distincte, unite de poduri. In afara privelistii naturale superbe, principala atractie turistica 12

este Castelul Sf. Olaf. Impresionanta fortareata a fost construita in 1475 de Erik Axelsson Tott. Ansamblul este compus dintr-un castel principal cu trei turnuri si un sant cu zid pentru protectie, cu turnuri de observare. Castelul a fost reconstruit si modificat in repetate randuri, este una dintre cele mai importante atractii turistice din Finlanda, avand in interior un restaurant si mai multe sali pentru festivitati. Aici are loc anual si Festivalul de Opera Savonlinna, in luna iulie, si Festivalul de Balet Savonlinna, in luna iunie. Espoo Este cel de-al doilea oras ca marime al tarii si are o structura urbana destul de originala. Este impartit in cinci centre distincte, fiecare de marimea unui oras finlandez obisnuit, cu retele de transporturi de buna calitate, un parc national - Parcul National Nuuksio si numeroase magazine si restaurante. Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un adevarat oras-gradina, in care locuitorii, natura si arhitectura se imbina armonios. Situat la mica distanta de Helsinki, acest oras gazduieste numeroase muzee si festivaluri, precum Festivalul de Jazz din aprilie si Festivalul International de Film Espoo Cine. Rovaniemi Febra aurului a atras la inceputul secolului XIX numerosi aventurieri in acest oras, ceea ce a dus la o crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt timp capitala provinciei Lapland. Cladirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala si superba de salbaticie arctica. Este si un centru universitar, cu cateva muzee si regiune unde puteti face excursii sau puteti schia. Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi mondial, fiind reconstruit integral. Cei care doresc pot vizia Ranua, unde vor gasi o gradina zoologica sau Parcul lui Mos Craciun, unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun, pentru a intelege pentru totdeauna ca acesta exista in realitate. Vaasa Dupa ce aproape intregul oras, construit din lemn, a fost distrus intr-un devastator incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia originala. Proiectul a fost realizat de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect special pentru eventualitatea unui alt incendiu : strazi largi si lungi, cladirile impartite pe zone. Din vechiul oras au mai ramas clopotnita si ruinele primariei, astazi obiectiv turistic. In 1918 Vaasa a fost capitala tarii pentru scurt timp. Situat in apropierea marii, ofera o priveliste superba in partea portului, dar si nu mai putin de 11 muzee, precum si un urias parc de distractii, Wasalandia, pentru cei care vor sa se relaxeze. Porvo

13

In prezent Porvo este un oras infloritor, cu o puternica industrie in dezvoltare, si in acelasi timp aproape cel mai vechi oras al tarii. In afara cladirilor moderne s-a pastrat un centru medieval, foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite colorate in rosu, care se intind de-a lungul raului. Aici se gaseste un muzeu important, Muzeul Johan Ludvig Runeberg dedicat poetului national al Finlandei. Mikkeli Este locul unde trebuie sa ajungeti daca doriti sa va bucurati pur si simplu de fumusetea peisajelor finlandeze. Dar nici orasul nu este usor de trecut cu vederea, avand cateva muzee impresionante si fiind un excelent punct de pornire pentru frumoase excursii care va vor duce la lacurile din jur. Aici are loc unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de muzica clasica din Finlanda si foarte des au loc in oras sau in imprejurimi concerte. Este si un oras cu o istorie fascinanta, in timpul celui de al doilea razboi mondial, fiind cartierul general al armatei finlandeze, fiind si astazi plin de cladiri din aceasta perioada, dar si cazarme sau tunuri, pastrate ca monumente. Aici pot fi vizitate Turnul de Observare (Naisvuoren nakotorni) si Muzeul Militar (Paamajamuseo). Tampere Este cel mai mare oras din tarile nordice de pe continent, cu o populatie de peste 200.000 locuitori. Fondat in 1779 pe Tammerkoski Rapids, intr-una dintre cele mai frumoase regiuni din intreaga Islanda, s-a dezvoltat rapid, devenind in secolul XIX cel mai important centru industrial al tarii. Si astazi mai puteti vedea locul unde se gasea Tampella-Finlayson in secolul XIX. In prezent aceste zone industriale au fost refacute si aduse la zi, functionand la capacitate maxima. Tot aici se gasesc si mici restaurante, sali de sport si fitness, Muzeul Vapriikki si Muzeul Central al Muncii. Tampere este si un important centru universitar, iar in afara celor doua universitati mai exista si numeroase alte institutii de invatamant. Este in acelasi timp si un important centru cultural al Finlandei, cu numeroase teatre si spectacole diverse, de la muzica si literatura la arta plastica. Atractii turistice importante sunt: Piata Centrala (Pyynikki Ridge), Catedrala (Pispala), Turnul de Observare Pyynikki si Nasinneula. Kokkola Este destinatia perfecta pentru cei care isi doresc sa descopere magia istoriei finlandeze, fiind un mic orasel de stil vechi, situat pe coasta Golfului Botnia. O plimbare prin centrul orasului va va aduce cu cel putin un secol in trecut, impresie la care contribuie si muzeele locale, cu piese deosebite. Tankar

14

Este o insula cu far aflata la mica distanta de orasul Kokkola si va invita la o aventura de neuitat in Golful Botnia. Insula a servit ca baza pentru pescari si vanatorii de foci de-a lungul timpului, si chiar si astazi se mai pastreaza cateva dintre locuintele acestora, devenite mici piese de muzeu. Subdiviziunile Finlandei Finlanda este format din 6 provincii, ramase, in anul 1997, dintr-un numar de 12 provincii, in urma reorganizarii. Acestea sunt urmtoarele: Finlanda de Sud Finlanda de Vest Finlanda de Est Oulu Laponia Aland Insulele Aland se bucur de un grad mare de autonomie. Singura limb oficial este limba suedez. Potrivit acordurilor internaionale i legilor finlandeze, guvernul din Aland mbin legislaia local cu legislaia general a Finlandei. n afara bugetului local Insulele Aland se mai bucur i de o parte din bugetul Finlandei care o reprezint n relaiile internaionale. Insulele sunt complet demilitarizate i nu fac parte din Uniunea European, chiar dac moneda Insulelor este euro. Cele 6 provincii sunt subdivizate n regiuni, sunt guvernate de consilii regionale i au rolul de coordonare a municipalitilor componente. Regiunile reprezint mai bine dect provinciile variaiile dialectale, culturale i economice ale Finlandei. Finlanda are o economie bine industrializat, n mare parte de pia liber, cu un PIB per capital asemntor celor din Regatul Unit, Frana, Italia sau Germania. Finlanda este n prezent sediul social al Nokia, lider mondial n telefonia mobil.

3.3.Motivatii de calatorieIn 2001, Rwanda's government hired OTF Group, an American-based economic development consulting Guvernul finlandei se ocupa foarte intens de promovarea turismului, atat in afara cat si intern. While domestic tourism is included in the National Tourism Strategy, Rwanda's experiences are aimed at attracting mainlyIn timp ce turismul intern este inclus in strategia nationala de turism si este stimulat de catre guven, Finlanda urmareste atragerea a 3 tipuri de turisti straini: 1. Eco-turistii : vizitatorii care se bucura de natura si sporturi ale zapezii. 2. Exploratori: vizitatorii care sunt interesati de istorie si relieful Finlandei. 3. Calatorii de afaceri individuale: vizitatorii care vin in Finlanda in excursii si apoi sunt atrasi de oportunitatile de afaceri oferite de aceasta tara 15

3.4.Forme de turism practicate1. Turismul rural , natural si antropic Finlanda, cu cele patru anotimpuri i priveliti unice, ofer oricui cte ceva, de la cei care i petrec var n Helsinki la cei care ajung aici pentru prtiile de ski din Lapland sau doresc doar s se bucure de linitea maiestuoas a inuturilor nordice. Dac n timpul iernii putei s schiai, s va plimbai cu o sanie tras de reni sau, aa cum spune tradiia locului - inspirat susinut de turism - s l ntlnii pe Mo Crciun, n timpul verii putei descoperi oraele finlandeze, s v plimbai i s facei excursii n muni, s descoperii mcar unul din zecile de mii de lacuri sau s profitai de sauna tradiional din cabanele pierdute n imensitatea nordic. n afar rii cu pduri vaste i mii de lacuri, separate de mici poriuni de pmnt, n general regiuni urbane sau destinate agriculturii, Marea Baltic, cu nenumratele arhipelaguri, este un loc unde putei pescui - dac avei aceast pasiune - sau va putei plimb cu barc. Spre deosebire de alte ri scandinave nivelul de via din Finlanda este foarte ridicat, turitii se bucur de cazare de cea mai bun calitate, iar sistemul de telecomunicaii este excelent. Aa c Finlanda este potrivit att celor care i doresc izolarea, ct i celor care vor s aib o vacan plin de evenimente, n care s nu ias nici o clip din ritmul trepidant al vieii cotidiene. Cu o suprafa de 338.000 km ptrai, Finlanda este a aptea ar c mrime din Europa, fiind situat ntre Suedia i Rusia. Golful Finlandei separ partea de sud a rii de Estonia, iar n nord Norvegia separ Finlanda de Marea Barents. Dou treimi din Finlanda sunt acoperite de pduri, o treime aflndu-se la nord de Cercul Arctic. Flor este deosebit de variat, mai ales n perioada cald (mai - septembrie), iar printre cele mai ntlnite animale se numr vulpile, lincsii, lemingii, aricii, elanii, dar i diverse specii de psri. Climatul este variat, temperatura medie fiind de - 3 grade Celsius n Ianuarie (la Helsinki) i 20 de grade Celsius n Iulie. Lunile de var sunt n general calde, dar nopile pot fi reci. Iar mai ales iarn, cnd totul este acoperit de zpada, ar fi bine s v mbrcai serios. 2. Turismul de sejur In Finlanda majoritatea turistilor vin din dorinta de a vizita noi locuri si de a cunoaste cultura mai multor state. Perioada iulie-august este cea mai adecvata pentru a vizita tara deoarece clima este mai buna decat in alta perioada. 3. Turismul de afaceri 16

Finlanda este o tara ce face afaceri in domeniile: silvicutura, industrie lemnoasa, produselor electronice, agricol (fiind o tara situata la in apropierea cercului polar ce exporta grane).

3.5.Mijloace de transport utilizate:Transpotul in Finlanda este foarte bine dezvoltat. Cel mai mare procent din utilizatori il constituie pasagerii si transportul de marfa. Lungimea totala aproximativa a drumurilor principale din Finlanda este aproximativ 78161 km, iar restul drumurilor aduna 104161 km. Reteaua de autostrazi este de 765 km + 110 km destinati motocicletelor. Finlanda are 5794 km de cai ferate si 148 de piste de aterizare pentru avioane, din care 76 sunt asfaltate, iar 21 sunt destinate traficului international de pasageri. In Helsinki este cel mai mare aeroport, iar al 2lea aeroport ca marime este in Oulu. Transportul maritim de pasageri se face cu feribotul in spre Mare Britanie, Estonia si Suedia. O foarte mare parte a transportului maritim este reprezentat de transportul de marfa catre Rusia. Ca si mijloace de transport public in Finalanda mai gasim tramvaiul si o foarte bine organizata retea de autobuze.

3.6.Numarul turistilor in FinlandaNumarul turistilor straini in functie de nationalitate care au vizitat finlanda intre 2006 si 2010:

17

Numarul calatoriilor efectuate in Finlanda catre locul de munca de catre persoane din alte tari in perioada 2006-2010:

3.7.Tipul de Cazare18

In Finlanda se intalnesc toate formele de cazare. Se poate opta pentru hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, camping-uri, inchirieri de apartamente, ferme , bed & breakfast, cabane, case de vacanta. Site-ul romanesc Zoover ofera pentru Finlanda urmatoarele optiuni de cazare: Apartament (29), Camping (147), Sat de vacanta (19), Hotel (326), Aparthotel (8),Cazare cu mic dejun (5), Bungalow (9), Cabana (14), Casa de vacanta (8), Hostel (5), Lodge (3).

3.8.Costul unei sederi pe o noapte in FinlandaPe noapte(eur o) 1.048,43 1.048,43 1.091,39 1.091,39 1.173,87 1.173,87 1.217,81 1.217,81

Camer Twin Guest Room Plus King Guest Room Plus King Guest Room Plus Includes Breakfast Twin Guest Room Plus Includes Breakfast Twin Bedded Executive Room King Bedded Executive Room King Bedded Executive Room Includes Breakfast Twin Bedded Executive Room Includes Breakfast

Hilton Strand Hotel Helsinki 5***** , Adresa: John Stenbergin ranta 4, Helsinki, Finland 00530, tel:358-9-39351 Facilitati:

Recepie deschis 24 de ore Aer condiionat Faciliti pentru banchete Bar/Salon nchiriere biciclete Bideu Business Center

Televiziune prin cablu/satelit Cafetier / Ceainic Concierge Sal de conferine Cas de schimb valutar Linie telefonic direct 19

Acces pentru persoane cu handicap Ascensor / lift Excursii Sal de fitness Usctor de pr Internet de nalt vitez Filme n camer cu plat

Conexiune internet (wireless) Serviciu de spltorie Sli de edine Mini Bar Personal multilingv Chioc de ziare

Camere pentru nefumtori Parcare Permis cu animale de companie Restaurant Room Service Seif Saun

Lustruire pantofi Piscin Televizor Valet pentru parcare Acces pentru persoane n scaun cu rotile

Camer Standard Singleroom Standard-Breakfast Included Camer Single Standard Standard Single-1 Twin Single Bed Incl. Breakfast Buffet Doubleroom Standard-Breakfast Included Camer Dubl Sau Twin Standard Standard Double-2 Twin Single Beds Or 1 Double Bed Incl. Breakfast Buffet Camer Tripl Standard

Cost 374, 42 343, 98 375, 93 376, 79 382, 67 418, 17 419, 10 633, 59

Taxe i comisioan e

Cost total

0 374,42 30,97 374,95 0 375,93 0 376,79 34,44 417,11 0 418,17 0 419,10 0 633,59

Victoria Hotel Tampere 3** , Adresa: Itsenaelsyydenkatu 1 33100, Tampere, Finlanda Facilitati: Recepie deschis 24 de ore Aer condiionat Faciliti pentru banchete Bar/Salon Business Center Televiziune prin cablu/satelit Sal de conferine 20

Linie telefonic direct Acces pentru persoane cu handicap Ascensor / lift Sal de fitness Usctor de pr Internet de nalt vitez Filme n camer cu plat Serviciu de spltorie Mini Bar Parcare Permis cu animale de companie Restaurant Room Service Seif Saun Paz Du Piscin Televizor Serviciu de trezire

1. Relatii turistice ale Finlandei cu RomaniaRomnia particip n fiecare an la Expoziia internaional de turism de la Helsinki Matka Resa. Au fost publicate dou ghiduri turistice despre Romnia n limba finlandez. n anul 2003 autorul Tapani Jussila a publicat ghidul sub form de e-book pe site-ul specializat http://www.nettikirja.com/, iar n 2005 a fost tiprit ghidul "Romania-Lomailijan opas" ("Romnia - ghid de cltorie"), autor Anja Kinunen. Activitile de promovare ale Romniei se desfoar prin Biroul de promovare turistic al Romniei la Stockholm (Suedia), care gestioneaz inclusiv rile din Peninsula Scandinav. n ierarhia rilor de origine ale vizitatorilor strini n Romnia, Finlanda se afl pe locul 40, cu o pondere de 0,08% din total. 21

2. Informatii utile pentru vizitatorii romani

Regimul de vizeRegim pasapoarte Paaport simplu: nu este necesar obinerea vizei pentru scurt sejur Paaport de serviciu:nueste necesar obinerea vizei pentru scurt sejur Paaport diplomatic:nueste necesar obinerea vizei pentru scurt sejur Perioada de scurt sejur (zile): 90 Condiii de intrare i regim de edere Condiiile de intrare n Finlanda sunt cele prevzute de sistemul de reglementri care guverneaz admisia n spaiul Schengen (statele membre ale spaiului Schengen sunt urmtoarele: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Italia, Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Islanda i Norvegia). Aceste condiii sunt urmtoarele: deinerea unui paaport/carte de identitate valabile (valabilitatea paaportului/crii de identitate trebuie s depeasc cu cel puin trei luni data ncheierii cltoriei) deinerea vizei valabile aplicat n paaport, n cazul deplasrilor pentru care este necesar viza absena unei interdicii de intrare n spaiul Schengen (aceasta poate fi verificat de autoritile de frontier prin consultarea Sistemului Informatic Shengen). Cetenii romni pot intra pe teritoriul Finlandei n baza crii de identitate sau a paaportului valabil care atest naionalitatea i pot rezida pe teritoriul acestui stat pentru o perioad de pn la 3 luni fr nici o condiionare sau formaliti, alta dect cea de a deine o carte de identitate/paaport valabile. Pentru verificarea condiiilor particulare de intrare i edere prevzute de legislaia naional recomandm consultarea informaiilor oficiale furnizate de autoritile finlandeze: Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei (http://formin.finland.fi ) Ambasada Finlandei din Bucureti (Tel: 021-230-7504; Fax: 021-230-7505; E-mail: sanomat.buk@formin.fi ) Pentru a prentmpina eventuale dificulti se recomand cetenilor romni ca n primul semestru al anului n curs s aib asupra lor paaportul, pe durata deplasrii n spaiul Uniunii Europene. Apeluri de urgenta 112 servicii de urgen Reglementri vamale

22

Regulamentul vamal finlandez conine reglementri similare cu ale celorlalte ri membre ale Uniunii Europene. Este permis introducerea, fr plata taxelor vamale, a bunurilor de folosin personal, constatate de ctre funcionarul vamal c nu sunt destinate unor scopuri comerciale. Limitele cantitative pentru anumite produse sunt: 200 de igri sau 100 de igri de foi sau 50 trabucuri sau 250 grame tutun; 1 litru spirt; 2 litri de vin, 50 grame de parfum. Zile legale de sarbatoare: Anul nou 1 ianuarie Boboteaza 6 ianuarie Vinerea mare Duminica Pastelui A 2a zi de Paste 1 mai Inaltarea Rusaliile Vinerea dintre 19 iunie si 25 iunie Sambata dintre 20 si 26 iunie Ziua sfintilor Ziua independentei - 6 decembrie Ajunul Craciunului 24 decembrie Craciunul 25 decembrie Sfantul Stefan 26 decembrie

Alte date utile pentru vizitatori:Amenintari teroriste Finlanda nu a suferit atacuri teroriste directe pe teritoriul national. Dupa atentatele teroriste de la Madrid (11 martie 2004) si de la Londra (7 iulie 2005), autoritatile tuturor statelor europene, intre care si cele ale Finlandei, au instituit o stare de alerta preventiva, menita a semnala eventuala repetare a unor astfel de atentate. Cetatenilor romni care calatoresc in Finlanda li se recomanda sa urmareasca in permanenta anunturile si recomandarile facute de autoritatile finlandeze si sa acceseze periodic pagina web a Ministerului romn al Afacerilor Externe (www.mae.ro). Siguranta si criminalitate

23

Finlanda este o tara cu un nivel foarte scazut al criminalitatii. Infractiuni minore de tipul furtului din buzunare, inselaciunilor sau furtului din masini pot aparea in zone aglomerate (gari, statii, parcari, centre comerciale, benzinarii sau zone de servicii pe autostrazi). Este recomandabil ca documentele si valorile personale, biletele de calatorie si banii sau cartile de credit sa fie pastrate in locuri sigure si sa nu fie expuse in mod vizibil asupra persoanei sau in masini. Masinile trebuie incuiate si asigurate cu sisteme de alarma. In cazul calatoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat sa se pastreze atentia asupra bagajelor pe intreaga durata a calatoriei. Pentru iesirile in orase, in special in zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale sa fie lasate la hotel si sa se pastreze numai o copie a actelor de identitate (pasaport, permis de sedere). In cazul unor incidente care afecteaza siguranta persoanei sau a bunurilor, se recomanda contactarea celui mai apropiat birou al politiei. In cazul pierderii pasaportului romnesc, se recomanda sesizarea att a biroului local de politie, ct si a oficiului consular romn cel mai apropiat. In cazul unor incidente grave (accidente, tlharii), care necesita interventia imediata a autoritatilor finlandeze, trebuie apelate urmatoarele numere de urgenta: 112 servicii de urgenta In Finlanda functioneaza doua centre pentru prevenirea situatiilor de criza, care pot acorda, in functie de caz, asistenta strainilor aflati in situatii de criza: ("Crisis Centre for Foreigners," Simonkatu 12 B 1300100 Helsinki, tel. +358 9 6852828) si (Support Centre for Foreigners in Turku," Yliopistonkatu 24 A 6, 20100 Turku, tel. +358 2 2333442). Se recomanda, de asemenea, sesizarea oficiului consular romn, care poate acorda asistenta consulara in conditiile prevazute de lege. Sistemul medical Asigurarea medicala este obligatorie in Finlanda. Recomandam tuturor cetatenilor romni care calatoresc in Finlanda sa incheie polite de asigurare medicala si de calatorie, pentru intreaga durata a deplasarii. Incheierea politelor de asigurare trebuie facuta in Romnia, neexistnd posibilitatea incheierii lor in Finlanda. In cazul in care sunt necesare servicii medicale, trebuie luata in primul rnd legatura cu agentul sau partenerul finlandez al societatii de asigurari care a incheiat polita. Acesta va indica unitatea sau unitatile medicale care pot furniza serviciile medicale pe baza politei de asigurare. Serviciile medicale sunt prestate in conformitate cu clauzele prevazute in polita de asigurare. Serviciile medicale suplimentare, neacoperite de polita de asigurare, vor fi achitate in mod individual de beneficiar. Conditii privind traficul auto 24

Circulatia se desfasoara pe partea dreapta a drumurilor publice, portul centurilor de siguranta este obligatoriu att pentru ocupantii locurilor din fata, ct si pentru cei din spate. Exista obligativitatea circulatiei cu farurile aprinse, pe tot timpul zilei si indiferent de conditiile atmosferice, att in localitati, ct si in afara acestora. Asigurarea auto este obligatorie. in Finlanda sunt recunoscute politele de asigurare tip "Carte Verde" eliberate de societatile de asigurare romnesti. Limitele de viteza sunt de 50 Km/h in orase si 80 km/h in afara localitatilor. Pe autostrazi viteza maxima este de 120 km/h. In prezent, in Finlanda nu exista taxe pentru folosirea drumurilor publice, indiferent de categoria acestora. La statiile de benzina din Finlanda este disponibila numai benzina fara plumb. Pentru autoturismele fara catalizator, este recomandata benzina fara plumb E98, care contine aditivi speciali (pret aproximativ 1,2 / Euro/litru). In marile orase exista locuri special amenajate pentru parcarea autoturismelor, marcate corespunzator si prevazute cu automate pentru taxare. Pe lnga sistemul cu parcometre clasice individuale (in dreptul fiecarui loc de parcare), exista si automate de strada pentru plata, vizibil indicate la fiecare loc de parcare, comune unui tronson mai lung de carosabil, in cel din urma caz, dupa efectuarea platii, este obligatorie afisarea la loc vizibil, pe bord, a bonului eliberat de automat, pe care este inscrisa perioada de stationare (functie de zona de taxare si perioada din zi, taxa de parcare poate varia intre 2 si 5 Euro pe ora). Amenda pentru neplata parcarii este cuprinsa intre 20 si 40 Euro. In general, parcarea este gratuita de seara pna dimineata precum si smbata si duminica sau in sarbatorile legale. Orele exacte intre care este gratuita parcarea sunt inscrise la fiecare loc de parcare, pe tablite aditionale in care primul rnd de cifre aflat intre paranteze se refera la ziua de smbata, iar al doilea rnd de cifre, inscris cu litere rosii, se refera la ziua de dumnica. Pe teritoriul Finlandei sunt interzise detinerea si utilizarea dispozitivelor de detectare si bruiaj a aparatelor radar. Permisul de conducere Permisul de conducere romnesc este valabil in Finlanda, nefiind necesara obtinerea unui permis de conducere international. In cazul sederii care depaseste 12 luni, permisul de conducere romnesc trebuie schimbat cu un permis finlandez. Limite de viteza Limitele de viteza in Finlanda sunt urmatoarele: Oras 50 km/h Drum Deschis 100 km/h Autostrada 120 km/h Reguli ale drumului

25

Se circula pe partea dreapta si este permisa depasirea pe partea dreapta pe o sosea cu mai multe benzi. Tramvaiele au intotdeauna prioritate. Benzina Majoritatea statiilor de benzina sunt deschise de la 7am la 9pm, iar unele statii din marile orase sunt deschise 24h. Taxe de intrare pe autostrada Nu exista autostrazi cu taxe in Finlanda. Parcarea Majoritatea oraselor au arii de parcare cu plata. Cand nu sunt automate, plateste-si-arata vouchere de parcare, ce pot fi obtinute la statiile de benzina si trebuiesc plasata pe bordul masinii.

Informatii pentru cazurile de accident de circulatie Accidentele, indiferent de natura acestora, se declara att la politie (numar de apel in caz de urgenta pentru politie: 10022 sau numarul general pentru orice situatii de urgenta: 112), care intocmeste actul de constatare, ct si la Finnish Motor Insurer's Centre, "Green Crd" Office (Liikennevakuutuskeskus, Bulevardi 28, 00120 Helsinki, tel. +358 9 680401, fax +358 9 68040368). La locul unui accident, in care sunt implicate victime, pna la sosirea politiei, exista obligativitatea acordarii masurilor de prim ajutor, luarii masurilor pentru conservarea probelor, inclusiv interdictia de a misca autovehiculele, cu exceptia situatiilor cnd aceasta este necesara pentru acordarea primului ajutor. Locul unui eveniment se semnalizeaza cu ajutorul triunghiurilor reflectorizante sau alte mijloace luminoase vizibile, plasate la 100-150 metri inainte. In cazul producerii de accidente de circulatie care cauzeaza decesul unui cetatean romn, autoritatile locale procedeaza la intocmirea formalitatilor necesare, inclusiv eliberarea certificatului de deces si informeaza Ambasada Romniei. Pentru repatrierea corpului neinsufletit, familia persoanei decedate trebuie sa se apeleze la o firma specializata din Finlanda sau din Romnia. Firma in cauza se va ocupa de obtinerea tuturor avizelor necesare transportului. Ambasada dispune de evidente si coordonate de contact ale unor societati de pompe funebre care pot interveni in astfel de cazuri. Reglementari vamale 26

Regulamentul vamal finlandez contine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre ale Uniunii Europene. Este permisa introducerea, fara plata taxelor vamale, a bunurilor de folosinta personala, constatate de catre functionarul vamal ca nu sunt destinate unor scopuri comerciale. Limitele cantitative pentru anumite produse sunt: 200 de tigari sau 100 de tigari de foi sau 50 trabucuri sau 250 grame tutun; 1 litru spirt; 2 litri de vin, 50 grame de parfum. Regimul medicamentelor Sunt interzise att la intrare ct si la iesire drogurile de orice tip si substantele dopante. Turistii pot avea asupra lor medicamentele uzuale, pentru stricta necesitate personala. Utilizarea cartilor de credit In Finlanda sunt acceptate toate tipurile de carti de credit europene si nord-americane, iar utilizarea acestora este foarte frecventa. Regimul animalelor de companie Incepnd cu data de 1 octombrie 2004, animalele care sunt introduse pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa satisfaca noi conditii sanitare: identificarea (tatuaj sau microcip implantat sub piele) carnetul de sanatate veterinar vaccinul antirabic in curs de valabilitate

titrajul seric de anticorpi antirabici (examen de laborator efectuat pe o mostra de snge care permite sa se testeze eficacitatea vaccinului antirabic); acesta trebuie facut la minimum trei luni dupa vaccin si cu trei luni inaintea exportului animalului.

1. Bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda http://harta.infoturism.ro/Europa/Finlanda/Finlanda.php?country=Finlanda http://www.hartionline.ro/tari/finlanda.html http://destinatii.artline.ro/1_589_Finlanda_10617.html http://www.nordic.ro/ http://www.gfmag.com/gdp-data-country-reports/273-finland-gdp-countryreport.html#axzz1QMfqBB2X http://www.indexmundi.com/finland/debt_external.html http://www.tradingeconomics.com/finland/indicators

27