finisarea produselor tipografice · piele, catifea, broderii etc. dosul ºi piciorul suportului se...

��

2

AFACERI POLIGRAFICE de 10 ani lider

Finisarea produselor tipograficeProduse ºi elemente de finisare - Pag. 2Cartea broºatã - Pag. 2Cartea legatã - Pag. 3Materiale folosite la finisare - Pag. 8Hârtia - Pag. 8

Finisarea produselortipografice

Produse ºi elemente de finisareDintre cel mai des folosite

produse ce se realizeazã în atelierulde legãtorie menþionãm: cãrþi broºateºi legate, reviste, buletine, prospecte.

Cartea broºatã este o lucrareformatã dintr-unul sau mai multefascicule, coli tipãrite ºi fãlþuite,fixate între ele, care formeazã bloculcãrþii, bloc ce este îmbrãcat într-ocopertã flexibilã din carton sau dinhârtie, de obicei tipãritã. Din punctde vedere al tehnologiei de lipire apaginilor ºi al modului de prezentarepoate fi:

- carte broºatã cu fascicoleintercalate una în alta, copertaîmbrãcând toate fascicolele. Atâtcoperta cât ºi fascicolele se fixeazãcu clame de sârmã, deodatã, dupãcare toatã cartea broºatã este tãiatã petrei laturi. Acest sistem este cunoscutsub denumirea de carte cusutã caiet.

- carte broºatã cu fascicole cese aºeazã una peste alta. Fascicolelese fixeazã între ele formând astfel

blocul, dupã care coperta se lipeºtede bloc doar la cotorul acestuia.Tãierea pe trei laturi se face dupãlipirea copertei. Blocul ºi coperta setaie odatã. La copertã sunt necesarenumai douã biguri.

- carte broºatã cu coperte ce au4 biguri. Coperta se lipeºte pe cotorºi pe o distanþã de 5-10 mm, pe primaºi ultima fila a blocului. ªi în acestcaz, tãierea pe trei laturi se face înacelaºi timp, pentru bloc ºi copertã.Cele douã biguri suplimentare audrept scop ºi mascarea agrafelor cucare s-a cusut blocul de carte.

- carte broºatã cu canturi lacopertã – adicã coperta depãºeºtemãrimea blocului cu 3-4 mm pefiecare laturã (cu excepþia cotorului).În acest caz, tãierea blocului pe treilaturi se face întotdeauna înainte delipirea copertei.

La cartea broºatã, cotorul cãrþiieste totdeauna drept. În afara fasci-colelor, blocul cãrþii broºate poate

1 1 1 12 2 2 23 3

4

a. b. c. d.

Tipurile cãrþilor broºatea – carte broºatã cu fascicole intercalate

una în alta;b – carte broºatã cu fascicole ce se aºeazã

una peste alta;c – carte broºatã cu coperte ce au 4 biguri;

d – carte broºatã cu canturi la copertã;1 – coperta; 2 – bloc carte; 3 – big; 4 – cant.

��

www.afaceri-poligrafice.ro3

sã conþinã planºe, hãrþi, tabele, cesunt lipite în interiorul sau la sfârºitulblocului de carte.

În funcþie de modul de lipire,copertele lipite ale cãrþilor broºatepot avea douã sau mai multearticulaþii numite biguri, adicãadâncituri în cartonul copertei, carepermit îndoirea acestuia fãrã sã seproducã plesnirea lui. În cazul cândcoperta se lipeºte doar la cotor, ea vaavea douã biguri, distanþa dintreacestea fiind egalã cu grosimeacotorului cãrþii. În cazul când copertase lipeºte ºi pe prima ºi pe ultima filãa blocului, pe distanþa de 5-10 mm, înafara celor douã biguri, caremarcheazã cotorul copertei, se maiexecutã douã biguri care marcheazãlocul pânã unde se lipeºte coperta pefeþele blocului ºi deci locul unde sedeschide coperta cãrþii.

Uneori, cãrþile broºate auclape, adicã marginile din faþã suntîndoite în interior. În acest caz, carteabroºatã se executã întotdeauna cucant.

În cazuri mai rare, cartea poateavea supracopertã.

1 12 23

a b

a – carte broºatã cu coperte cu margini îndoite(clape);

b – carte brosatã cu supracopertã;1 – blocul cãrþii broºate; 2 – coperta;

3 – supracoperta.

Reviste ºi buletine suntdenumiri date unor publicaþiiperiodice, fiind în legãturã cuconþinutul, prezentarea graficã, cepot avea coperte separate sau copertedin coalã. Din punct de vedere alfinisãrii, ele nu se deosebesc decãrþile broºate, executându-se de celemai multe ori cusute caiet, cufascicole intercalate.

Cartea legatã este o lucraretipãritã formatã din mai multefascicole, fixate între ele prin diferiteprocedee (cusut cu aþã, cusut cusârmã, necusut etc.) ºi acoperitã cu ocopertã numitã scoarþã, de regulãrigidã, confecþionatã din lemn saumucava ºi îmbrãcatã în pânzã, piele,imitaþie de piele, diverse materialetextile, hârtie etc.

Elementele componente ale cãrþiilegate

Blocul cãrþii legate este formatdin fascicole tipãrite (coli tipãrite ºifãlþuite) fixate între ele.

Cotorul cãrþii este una dinlaturile blocului pe care se facefixarea fascicolelor; el poate fi dreptsau rotunjit.

Forzaþurile sunt elemente delegãturã între blocul cãrþii ºi scoarþã.Ele sunt constituite din douã file depatru pagini, din care una este lipitãde prima ºi ultima fascicolã ablocului. Forzaþul ajutã la fixareablocului de scoarþã.

��

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

��

4AFACERI POLIGRAFICE de 10 ani lider

Tifonul de cotor întãreºte ºifixeazã blocul de scoarþã.

Capitalbandul este un ºiretcolorat, cu o margine îngroºatã, cucare se întãreºte cotorul unei cãrþi saual unui registru; are cam 5-10 mm ºise lipeºte la capetele blocului (pelinia cotorului) pentru fixarea maibunã a fascicolelor între ele; are ºi unrol estetic (decorativ).

Semnul de carte este o bentiþã,latã de 5-10 mm, lipitã la un capãt înpartea de sus a cotorului blocului,care marcheazã pagina unde cititoruls-a oprit din studierea cãrþii.

Tãieturile blocului de cartereprezintã laturile de sus (de la cap),de jos (de la picior) ºi din faþã aleblocului. În funcþie de formacotorului, dreaptã sau rotunjitã,tãietura din faþã poate fi dreaptã sauconcavã.

ªnitul – în unele cazuri, una sautoate tãieturile cãrþii se coloreazã, fieîn scop decorativ, fie pentruprotejarea ºi preîntâmpinareamurdãririi tãieturilor.

Elementele componente ale cãrþii legatea – carte legatã; b - blocul cãrþii; c – scoarþa

1 – cotor; 2 – capitalband; 3 – forzaþ; 4 – tifon lacotor; 5 – semn de carte; 6 – tãieturile blocului(unde se poate aplica ºnit); 7 – faþa de mucava; 8 – articulaþia scoarþei; 9 – rãdãcina cotorului(ricãn); 10 – îndoitura pânzei peste mucava.

Elementele interioare aleblocului de carte sunt fascicolele ºiplanºele sau hãrþile lipite sauintercalate. Acestea din urmã pot fifixate în interiorul fascicolelor, fieprin lipire la cotorul acestora, fie îninterior, pe oricare dintre file.

Scoarþa cãrþii legate poate fi, îngeneral, rigidã sau flexibilã, înfuncþie de materialul utilizat laconfecþionare. Ea se compune, deregulã, din douã feþe de mucavaîmbrãcate în pânzã sau hârtie. Întrecele douã feþe de mucava, în interior,scoarþa are o fâºie de carton maisubþire (duplex) numitã ricãn saurãdãcina scoarþei. Scoarþa este cu 2-3mm mai mare decât blocul de carte.Aceastã diferenþã formeazã împrejurcanturile cãrþii legate. Scoarþeleflexibile ale cãrþii legate sunt îngeneral confecþionate din materialeplastice (PVC); ele pot fi moi,semimoi sau rigide. Unele scoarþesunt formate din douã foi de masãplasticã ºi au la mijloc feþe de carton.

Pentru o prezentare artisticãmai deosebitã ºi pentru a protejascoarþa, la unele lucrãri se aplicãsupracopertã. Aceasta se fixeazã pescoarþã cu ajutorul unor clape ce seintroduc sub feþele scoartei (întrefilele forzaþului).

��

5www.afaceri-poligrafice.ro

Alte produse de finisareCaietul este constituit, ca ºi

broºura, din file sau coli, care însã nusunt tipãrite ci liniate, potrivitscopului pentru care sunt executate(aritmeticã, dictando, caligrafie,muzicã etc.)

Carnetul este un mãnunchi defoi volante, reunite printr-o cusãturãla unul din capete ºi broºate cu ocopertã. Ele se compun din foivolante imprimate sau/ºi numerotate,perforate la cap sau la mijloc, dupãîntrebuinþarea care urmeazã sã li sedea (boniere, cecuri, dispoziþii delivrare etc.). Foile trebuie sã fiedetaºabile. Ele se lucreazã întocmaica ºi caietele.

Blocul serveºte la scris(notiþe); foile lui se pot detaºa ºi înacest scop sunt perforate la cap sauîncleiate.

Dosarul este compus, deobicei, dintr-o coalã de carton,biguitã la mijloc. Dacã în interior segãseºte montat un dispozitiv cuajutorul cãruia se prind hârtiile,atunci locul acestui dispozitiv aredimensiunea necesarã pentru a puteacuprinde atât dispozitivul cât ºi unnumãr mare de file.

a b

1

2 3

4

DOSAR

a – caiet prin intercalare:1 – copertã din carton; 2 – etichetã;3 – file; 4 – clame

a. Pãrþile componente ale blocului simplu1 - filele; 2 - postamentul; 3 - capul blocului

îmbrãcat; 4 - perforarea

b. Pãrþile componente ale blocului cu postament1 - blocul propriu-zis; 2 - postamentul;

3 - coperta; 4 - perforarea

Pãrþile componente ale dosaruluia – dosarul simplu; b – dosarul cu dispozitiv de

prindere a filelor1 – scoarþa; 2 – cotorul; 3 – adausul;

4 – dispozitivul

Pãrþile componente ale carnetului1 – coperta; 2 – tiparul; 3 – blocul;

4 – perforaþia

b – caiet legat cu scoarþe tari:1 – scoarþa; 2 – cotorul; 3 – colþuri din pânzã4 – file; 5 – etichetã

a b

a b

1

��


De obicei, mapele se îmbracãla cotor ºi la colþuri cu pânzã iarfeþele cu hârtie. Mape se numesc ºipostamentele care servesc pentruscris pe birou. Construcþia lor estemai complicatã, cu cutii aplicatepentru suport de creioane, carnete,rechizite etc. ºi bogat ornamentate cumodele în blint sau poleite.

Registrele sunt asemãnãtoarecãrþilor legate, au scoarþe tari, cotorrotund sau drept, canturi etc.

Având în vedere cã pe fileleunui registru se lucreazã (scrie) cumâna, ele se confecþioneazã cu otehnicã diferitã de cea a cãrþilor, iaraspectul lor la exterior este deosebitde acela al unei cãrþi. La uneleregistre (numite patent) articulaþiaeste formatã dintr-un ºanþ vizibil, de-a lungul cotorului. Acestea se mainumesc registre cu ºanþ.

a. Registru simplu1 – scoarþa; 2 – cotorul; 3 – cantul (marginalul)

b. Registru cu ºanþ (patent)1 – scoarþa; 2 – cotorul; 3 – cantul (marginalul);

4 – ºanþul; 5 – colþul rotunjit

Pentru aplicarea dispozitivuluise adapteazã un adaus care se vede îninteriorul sãu; este realizat prin croireºi prindere dintr-o singurã bucatã decarton.

Biblioraftul se construieºte dintrei bucãþi: cele douã feþe ºi cotorul,care se unesc prin îmbrãcareascoarþei. În interior se monteazã undispozitiv pentru prins foi sau dosare,special construit în acest scop.Cotorul este rigid, deoarece trebuiesã susþinã dispozitivul.

Mapa se construieºte din maimulte elemente; cotorul se poateîndoi la dimensiunea doritã.

42

5

3

1

Pãrþile componente ale biblioraftului1 – scoarþa; 2 – cotorul; 3 – orificiu pentrumanevrare; 4 – dispozitivul; 5 – foi, dosare

Mapa cu clape1 – scoarþa; 2 – clape; 3 – cotor; 4 - ºiret (opþional)

24

4

4

4

2

1

12

3

3

2

1

3

3

1

5

2

4

a

b

Tocul (etu) este o cutie în carese þine, în general, cartea legatã; are odeschidere lateralã pentru intro-ducerea cãrþii. Existã ºi tocuri deformã cilindricã, ce servesc lapãstrarea hãrþilor, planºelor,diplomelor etc.

Cadrul serveºte la pãstrarea ºiexpunerea fotografiilor. Se confec-þioneazã din mucava ºi se îmbracã înpiele, catifea, broderii etc. Dosul ºipiciorul suportului se confecþioneazatot de legãtor.

Albumele pentru fotografii seprezintã sub forma unor legãturi demai multe file din carton special,subþire, prinse în scoarþe.

Asemãnãtoare cu albumelepentru fotografii sunt: clasoarele,ierbarele, mapele pentru semnãturi ºialbumele pentru filatelie.

Au fost descrise numai câtevaobiecte caracteristice ºi reprezentativepentru legãtorie. Lucrãrile înruditeprezintã însã totdeauna aceleaºielemente componente ºi se confec-þioneazã în acelaºi fel.

În general, registrele au scoarþemai groase decât cãrþile legate, iarcolþurile sunt bine rotunjite, pentru afi mai rezistente. Ele se îmbracã înmaterial durabil, pergamoid, canafas,iar uneori cotorul ºi colþurile suntlegate în piele ºi întãrite la colþuri cumetal. La registre, ºnitul este uneoricolorat sau marmorat iar pe faþã arelipitã o etichetã care indicã destinaþiace urmeazã sã i se dea.

În interior, foile sunt liniatemecanic sau tipãrite pe rubrici.Liniatura orizontalã se numeºte cveriar cea verticalã picior; titlul dincapul lor se numeºte cap.

Caseta se prezintã ca o cutieîmbrãcatã în piele, mãtase, catifeaetc. În interior este cãptuºitã cumateriale speciale sau hârtii speciale.Ea este destinatã pãstrãrii de hârtiepentru notiþe, fiºe, þigãri, bijuterii etc.

Caseta1 – capac; 2 – suport; 3 – caseta;

4 – despãrþitura

Toc pentru þinut cartea

��


2 3

4

1

��


��


Subliniem cã liniatura meca-nicã ºi cartonajele sunt deja ospecialitate distinctã dar strâns legatãde finisarea produselor papetare.

Liniatura mecanicã seexecutã în fabricile de hârtie ºi nuvom discuta despre ea.

Cartonajele constituie ospecialitate a finisãrii strâns legatã deprodusele tipãrite, cum ar fi:ambalajele pentru medicamente,cosmetice, îmbrãcãminte, produsealimentare, încãlþãminte etc. Acestecutii sunt ambalaje de prezentare ºidesfacere, îndeplinind funcþii deprotecþie ºi reclamã comercialã. Elesunt îmbrãcate în hârtii tipãrite,colorate sau metalizate, cu o graficãimprimatã adecvatã conþinutului.

Materiale folosite la finisareÎn numerele 3, 4 ºi 5 (martie,

aprilie, mai 2006) ale BuletinuluiInformativ Afaceri Poligrafice, lacapitolul „Hârtie, cartoane ºimucavale”, au fost arãtate carac-teristicile hârtiei (de compoziþie,fizice etc.).

La caracteristicile fizice alehârtiei, pe lângã gramaj, grosime,oblicitate, deformare relativã, a fostarãtat ºi modul de determinare asensului (direcþiei) de fabricare ahârtiei, caracteristicã deosebit deimportantã ce trebuie cunoscutã lafinisarea produselor papetare.

Hârtia poate fi fabricatãmanual sau mecanic, pe maºini cusitã cilindricã sau pe maºini cu sitãfãrã sfârºit. La fabricarea manualã,fibrele de hârtie se repartizeazãuniform pe sitã, prin acþiunealoviturilor manuale, ºi se depundispersat. Aceastã hârtie nu are sensde fabricaþie.

La fabricarea pe maºini cu sitãcilindricã, miºcarea de rotaþie a siteipermite fibrelor de hârtie sã se aºezeîn sensul rotaþiei. Hârtia produsãastfel are, din aceasta cauzã, un sensde fabricaþie bine definit.

Schema de aranjare dispersatã a fibrelor lahârtia fabricatã manual.

Sensul de fabricaþie

Determinarea sensului defabricare a hârtiei se poate face prindiverse teste:

- testul cu unghia: se trec celedouã margini laterale ale foii dehârtie între unghia degetului mare ºiarãtãtor; în sensul de fabricaþie nu seconstatã practic niciun semn dar însensul transversal se manifestã oondulaþie a marginii foii;

- testul de rupturã: se rupefoaia în douã sensuri; sensul defabricaþie aratã o rupere netã, în timpce pe sensul transversal foaia estedificil de rupt iar ruperea esteneregulatã.

- testul de bandã a mai fostdescris: se taie douã fâºii (benzi) dinaceeaºi hârtie, dupã douã direcþiiperpendiculare, având dimensiuni

Fabricarea hârtiei pe maºini cusitã fãrã sfârºit este procedeul cel maides întâlnit. În astfel de maºinifibrele de hârtie au timp suficient dea se grupa pe sitã paralel cu sensul defabricaþie. Hârtia astfel produsã areun sens de fabricaþie pronunþat.

Sensul de fabricaþie estesensul în care banda de hârtiecontinuã sã se deruleze pe maºinã.Prin lãþimea benzii trebuie înþelessensul transversal (de-a curmeziºul).Cele douã sensuri se deosebesc prinrezistenþã ºi alungire.

Sensul de fabricaþie (longi-tudinal) se caracterizeazã prinrezistenþã ridicatã ºi stabilitatedimensionalã. Sensul transversal secaracterizeazã prin instabilitatedimensionalã ºi rezistenþã slabã.

��


9

Sitã de formare a hârtiei

Sensul de fabricaþie

Testul cu unghia

Testul de rupturã

��


��

10

egale; cele douã benzi se prind întredouã degete, având capetele supra-puse, ºi se miºcã de câteva ori ladreapta ºi la stânga; vedem cum seaºeazã capetele libere – banda tãiatãtransversal se înclinã uºor spre bazãîn timp ce banda tãiatã în sensul defabricaþie manifestã o mare rigiditate.

- testul cu penetrol este ometodã universalã, aplicabilãproduselor care nu se pot tãia înepruvete (cãrþi, materiale de arhivãetc.) ºi constã în depunerea uneisoluþii apoase de 1,5-4% penetrol(butil-naftalin-sulfonat de sodiu) pesuprafaþa hârtiei sau a cartonului, cuajutorul unei pipete: direcþialongitudinalã va coincide cu axamare a petei ovale formate.

Direcþia de fabricare saudirecþia longitudinalã este direcþia dedeplasare a benzii de hârtie saucarton pe maºina pe care se fabricã.În general, ea corespunde laturii maria colii; la hârtia în coli mici se indicãprintr-un semn pe ambalaj. La suluri,lungimea benzii corespunde întot-deauna cu direcþia longitudinalã(sensul de fabricare a hârtiei).

Utilizarea sensului de fabricareîn funcþie de îndoituri

În procesul de finisare trebuiesã se þinã seama de cele douã direcþiiprincipale ale hârtiei, la formareaîndoiturii, la lipirea hãrþilor pepânzã, la introducerea blocului înscoarþe etc. În figurile de mai jossunt ilustrate efectele modului defolosire a direcþiei de fabricare ahârtiei ºi cartonului.

a)b)

Testul de bandã

Ondularea scoarþelora – în cazul unui carton tãiat transversal;

b – în cazul unui carton tãiat longitudinal.

a)b)

Ondularea foilor în cãrþia – ondularea foilor de la tãietura faþã;

b – ondularea foilor de la capul cãrþii.

Influenþa direcþiei de fabricare a hârtiei asupramodului cum se deschide cartea

a – în cazul hârtiei tãiate transversal;b – în cazul hârtiei tãiate longitudinal.

a b

��


Sensul colilor imprimatecoincide, în general, cu sensultransversal al hârtiei, în funcþie denumãrul de îndoituri care se fac ºi deformatele lucrãrilor.

Urmãrind proporþiile întrelãþime ºi înãlþime, colile imprimateau format de carte, format de album,format îngust ºi format pãtrat. Primamãsurã indicã lãþimea iar a douaînãlþimea formatului pliat.

La formatul de carte înãlþimeatrebuie sã fie mai mare decât lãþimeacu minim 20 mm, de exemplu: 210 x 297 mm; 250 x 350 mm.

La formatul album lãþimeadepãºeºte înãlþimea cu minim 20mm, de exemplu: 297 x 210 mm; 240 x 200 mm.

La formatul îngust înãlþimeatrebuie sã fie de douã ori mai mare ca lãþimea, de exemplu: 150 x 300 mm.

La formatul pãtrat, lãþimea esteegalã cu înãlþimea sau diferenþaîntre ele nu e mai mare de 20 mm, de exemplu: 200 x 210 mm;145 x 150 mm.

Preluarea conþinutului publicaþieiRevista Afaceri Poligrafice, respectiv aBuletinului Informativ cu acelaºi nume -integralã sau parþialã, prelucratã sau nu - înorice mijloace de informare, este permisã ºigratuitã, cu condiþia obligatorie sã semenþioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

COPYRIGHT 2002�

(continuare în numãrul urmãtor)

Format carte

Format album

Format îngust

Format pãtrat

�� !�� "�� #��$ � % �$%&��'��#()�� %&��'��)�� %$� �$��'��***�� +,��

finisarea produselor tipografice · piele, catifea, broderii etc. dosul ºi piciorul suportului se...

Documents