Finanţele instituţiilor publice

Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli

Rolul bugetelor

Legea finanţelor publice impune obligativitatea aprobării de bugete instituţiilor publice

Lipsa bugetului duce la imposibilitatea efectuării de plăţi de către instituţiile publice

O plată poate fi realizată doar dacă există o prevedere bugetară de autorizare a acesteia

Definiţie

Bugetul este un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiei publice

Metode clasice de fundamentare bugetară Metoda automată – pentru fundamentarea

bugetului pe anul n+1 se porneşete de la execuţia ultimului an încheiat (n-1)

Metoda majorării/diminuării – se extrapolează ritmurile medii de modificare detrminate pe datele din execuţiile ultimilor 5 ani

Metoda evaluării directe – se efectuează calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare cheltuială în funcţie de execuţia preliminară şi previziuni

Metode moderne de fundamentare bugetară Pornesc de la obiective şi programe ce

trebuie realizate Bugetele se obţin prin agregarea sub-

bugetelor activităţilor Permit corelarea bugetului cu rezultatele

obţinute

Fundamentarea veniturilor bugetare Veniturile bugetului de stat se

fundamentează pe baza politicii fiscale şi a execuţiilor din anii precedenţi

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se fundamentează de Casa Naţională de Pensii Publice şi structurile asimilate din ministere

Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se fundamentează de ANOFM

Fundamentarea veniturilor bugetare Veniturile bugetului asigurărilor sociale de

sănătate se fundamentează de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Veniturile bugetelor locale se fundamentează de: Autorităţile locale - impozite şi taxe locale,

amenzi, alte venituri MFP – sume şi cote defalcate din impozitul pe

venit şi TVA

Fundamentarea veniturilor bugetare Veniturile proprii ale instituţiilor publice

(inclusiv activităţile autofinanţate) se fundamentează de instituţii pe baza execuţiilor bugetare din anii precedenţi şi previziuni

Veniturile din fonduri externe nerambursabile se fundamentează de titularii proiectelor finanţate din aceste surse

Structura veniturilor

Veniturile bugetare se fundamentează separat pe: Surse de finanţare Capitole de venituri Subcapitole de venituri Alte categorii identificate de ordonatorii de credite

(pentru uz intern)

Fundamentarea cheltuielilor

Cheltuielile de personal se fundamentează în funcţie de: Numărul de posturi ocupate Salarii medii plătite Sporuri acordate Fluctuaţii de personal Cotele contribuţiilor sociale ale angajatorului Numărul zilelor de diurnă plătite Drepturi în natură acordate

Fundamentarea cheltuielilor

Cheltuielile cu bunuri şi servicii se fundamentează în funcţie de: Normative de consum Volumul activităţilor desfăşurate Prevederile legale în vigoare

Fundamentarea cheltuielilor

Cheltuielile cu asistenţa socială se fundamentează în funcţie de: Numărul beneficiarilor Cuantumul mediu al drepturilor prevăzute în acte

normative Cheltuielile cu investiţiile se fundamentează

în funcţie de: Obiectivele ce vor fi realizate Necesarul de mijloace fixe

Structura cheltuileilor

Cheltuielile bugetare se fundamentează separat pe: Surse de finanţare Capitole de cheltuieli Subcapitole de cheltuieli Titluri de cheltuieli Articole de cheltuieli Aliniate de cheltuieli Alte categorii identificate de ordonatorii de credite

(pentru uz intern)

Normative de cheltuieli

Anumite cheltuieli sunt normate prin lege şi sunt obligatorii în tot sectorul public (OG 80/2001) Protocol

Ex: Cafea, apă minerală, sucuri sau alte trataţii oferite în timpul tratativelor sau al şedinţelor, în limita sumei de: 6,5 lei/persoană/zi

Carburanţi Ex: Norme privind consumul lunar de carburanţi pentru

autoturismele care deservesc consiliile locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi oraşelor: 125 l/lună/autoturism

Normative de cheltuieli

Anumite cheltuieli sunt normate la nivelul instituţiei publice, fiind un reper pentru fundamentarea bugetului şi demararea achiziţiilor publice De exemplu ASE a stabilit următoarele normative:

Clor lichid holuri10 g/mp Clor lichid WC 100 g/mp Clor praf holuri 15 g/mp Detartrant 50 g/vas Detergent covoare 20 g/mp Odorizant 1 buc/WC/lună

Interdicţii privind achiziţiile

OUG 34/2009 stabileşte o serie de interdicţii cu termen continuu de aplicare. Exemple:

Autoturisme Mobilier şi aparatură birotică, precum şi obiecte de inventar

de natura acestora, în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou

Interdicţii periodice Exemplu: OG 29/2013: instituţiile şi autorităţile publice

locale, cu exceptia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii şi unităţilor prevăzute la art. 93 alin. (1^1) din Legea nr. 95/2006, nu acorda tichete de masă personalului din cadrul acestora în 2014