1.Drept financiar

Notiunea de “financia pecuniaria”- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani. Termenul de “finante publice”- lb.franceza, sens general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statulu. Finante publice=totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor. 2 conceptii: A) clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist. Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia. Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private, iar statul respecta principiul “laisser faire, laisser passer”. Se actiona conform principiului guvernarii ieftine reducandu-se la minim cheltuielile publice. Aceasta abordare avea drept efect lipsa protectiei sociale, a reglementarilor in material concurentei si a practicilor monopoliste, respectiv existenta unor reglementari minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori, regimul valutar etc. B) moderna: s-a dezvoltat dupa I razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele economice. Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a V(veniturilor) nationale.In noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta care studiaza activitatea statului in calitate de detonator a unor tehnici financiare specifice (impozite, taxe, buget public etc.) In prezent se considera ca finantele publice sunt o disciplina care apartine domeniului juridic, economic si politic si care se pot defini ca ramura a dr.public care are drept scop principal studiul regulilor si operatiunilor referitoare la banul public. Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte normative:- L 500/2002 a finantelor publice - OUG 64/2007 a datoriei publice - L 273/2006 privind finantele publice locale L 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat, bug. fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si bug. fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe.OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice. L 273/ 2006 priveste structura bug. locale, ale comunelor, oraselor,municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bug.imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile.Doua functii principale 1) functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice + distribuirea lor 2)functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice,controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a echilibrului intre V publice si Ch publice.

3.Mecanismul economic

Mecanismul economic= totalitatea relatiilor de natura economica sicare reprezinta modalitati de legatura intre fenomenele econ.raportate unele la altele.In evolutia sociala se observa mai multe forme, fiecare fiind caracterizata de un anumit tip de economie. Formele de mecanism economic 1. primitiv 2. Deschis 3. Liberal 4. interventionist 1. I-a corespuns economia naturala. Nevoile persoanelor erau asigurate din productie proprie, nu aparuse statul, nu se distingeau cu claritate tipuri de forme de propr., bunurile erau libere de stapan si nu era dezvoltat schimbul. 2. I-a corespuns economia de schimb. Ea pp.: diversificarea produselor,dezvoltarea schimbului, aparitia propr.devalmase si germenii unui dr. de propr.exclusiv. 3. Ii corespunde tot economia de schimb, dar evoluata fata de cea anterioara: se disting forme de propr.publica si privata, dominatia propr.prv.asupra celei publice, dezvoltarea relatiilor monetare si de credit, existenta la conducere a unui stat neinterventionist. 4. Este caracterizat de 3 tipuri de economie a. de piat b. centralizata c. sociala de piata a.Este o economie de credit. Se caracterizeaza prin liberatea de actiune a ag. econ., libera concurenta, dominatia propr.prv. asupra celei publice, protectie sociala relativ limitata b.Dominatia propr.publice asupra celei prv., caracterul planificat al econ., lipsa concurentei, lipsa de transparenta in rel.econ., existenta unui grad de protectie sociala. c.Este o forma de economie intalnita in tarile nordice ale Europei care a incercat sa imbine aspectele pozitive care caracterizeaza cele 2 tipuri de economie anterioare. S-a realizat o economie de credit cu o dezvoltata propr.prv., concurenta si libertatea ag.econ., norme severe de protectie a mediului si o reala protectie sociala.

2.raporturile de drept financiar

Dreptul financiar= totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, repartizare si utilizare ale fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice cu scopul satisfacerii sarcinilor soc.-econ.ale societatii Izvoare: ansamblul de acte normative ce reglementeaza raporturile jur. financiare.In raport de gradul de generalitate sau specificitate, distingem 2 categ.princ.de izvoare A. comune cu alte ramuri de dr. (ex. Constitutia) B. specifice dr. financiar Norma de dr. financiar= regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat care cuprinde dr. si oblig. subiectelor participante la raportul jur. financiar. Respectarea normei e preluata de forta coercitiva a statului Structura logico-jur.:structura trihotomica. Specifica e sanctiunea: amenda fiscala, penalitati, dobanzi de intarziere, suspendarea finantarii Raporturile de dr.financiar= relatiile sociale care iau nastere si se sting in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate de normele juridice financiare Caracterizate de particularitatile ce privesc subiectele, pozitia pe care o au unele fata de altele, obiectul de reglementre si modalitatile de realizare a formei de activitate Aceste particularitati permit executarea directa a creantei fara sa fie necesara obtinerea in prealabil a unei hotarari judecatoresti Elementele constitutive ale rap.jur. sunt: a. Subiectele -statul reprezentat de un organ de specialitate -pers.fizice/jur.cu calitate de contribuabil b.Obiectul- 2 abordari:-daca analizam sfera finantelog publice avem in vedere actiuni de prognoza si organizare bugetara, de creditare, control financiar, circulatie monetary -daca se analizeaza operatiunile specifice activitatii financiar-fiscale, obiectul va consta in plata unor sume de bani de catre anumiti participanti la rap.jur.financiar c.Continutul: drepturile si obligatiile subiectelor participante in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice Raportul intre dr.financiar si cel fiscal este acela de la intreg la parte. Dr.fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind V si Ch publice V publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome.

4.acumularea de capital. Banul public

Banul public=mijloace banesti ale societatii administrate de catre Se considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a impusideea ca orice persoana care realizeaza un V sau detine anumite bunuri inproprietate datoreaza statului anumite impozite. Pentru ca prin intermediul banuluipublic statul pune la dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu character social, econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc. Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a V si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Trebuie retinut ca transferurile de putere de cumparare si redistribuirea V prin intermediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care se urmareste ocuparea fortei de munca, reciclarea disponibilitatilor banesti temporare in economie, combaterea fenomenului inflationist, asigurarea unui echilibru financiar si realizarea unui echilibru general al economiei. Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate V si Ch publice) dc. V=Ch=> buget echilibrat V>Ch=> buget excedentar V<Ch=> buget deficitarAcumularea de capita = o prelucrare a unei parti din avutia nationala (ban public) de catre persoane fizice/ juridice prin anumite metode specific In evolutia societatii s-au observat mai multe etape: -acumularea: a) primitive b) salbatica c) legala d) frauduloasa a) =ocupatiunea. Aceasta forma de acumulare s-a produs inaintea existentei statului cand existau bunuri mobile si imobile care puteau fi luate in stapanire (apropriate) fara incalcarea unui dr.de proprietate sau alt drept al unei pers. b) Se considera ca s-a petrecut dupa aparitia statului, dar intr-o perioada in care sistemul legislativ nu era suficient de dezvoltat pt.a fi in masura sa ocroteasca si sa garanteze anumite drepturi ale unei pers.in legatura cu bunuri mobile si imobile. Se realiza prin forta, cu incalcarea unor stari de fapt pe care organele administrative nu erau capabile sa le apere. c) Este un fenomen prezent in mod curent in economiile statelor, care permite transferul in conformitate cu legislatia in vigoare a unor categorii de bunuri din sfera publica in sfera privata. Statul modern interventionist cunoaste 2 forme de proprietate: publica si privata. Raportul dintre aceste forme este influentat de tipul de economie pt.care a optat statul in cauza. Ca si procedeu specific retinem privatizarea ce pp.un transfer transparent in conditii concurentiale de bunuri sau de titluri de creanta. d) Este un fenomen care se petrece si in perioada contemporana cand, desi exista un stat puternic si un sistem de legi incidente in materie, se intampla ca anumite pers.sa corupa functionari publici si sa dobandeasca prin incalcarea legii bunuri sau alte dr.din sectorul public.

6.moneda si instrumentele monetare

Moneda= o marfa speciala cu rol de echivalent general. Pt.ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda tb.sa indeplineasca cumulativ trasaturi - sa fie general acceptata- sa fie divizibila (sa poata fi impartita fara a se altera) - sa fie tezaurizabila (sa pastreze si sa transmita valoare in timp- sa aiba valoarea de intrebuintare mica- sa fie relativ rara Formele de reprezentare a monedei in circulatie poarta numele de instrument monetar (!=moneda). Exista anumite forme in care mai exista moneda: lingourile (folosite si in tranzactionari)->tb.sa mentioneze cantitatea de Au, puritatea si sigiliul emitentului Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat. Mai multe categorii de instrumente monetare 1. moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul circulatiei numerarului (moneda metalica + bancnote) 2. moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice) 3. moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice) Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica, se utilizeaza exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea unui DST se stabileste pe baza de cos valutar (modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula). 4.moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila determinata de partile contractante. 5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu care inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se bucura in randul publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni) 6.cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat s individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea efectuarii unor peratiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe numele sau detinatorului cardului sau sa utilizeze o linie de credit deschisa de emitent in favoarea sa.

7.ipoteze privind aparitia monedeiIpoteza economica Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general, a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse schimbului. In doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara) careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca etalon de valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utilizarea metalelor pretioase. Pe treapta superioara a economiei de credit se considera ca se pun in circulatie anumite bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare.II. Aparitia monedei ca etalon de valoare Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb.Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-arenuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul) III. Ipoteza religioasa Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui Homer cu observatia ca in religia antropomorfica zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete, ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice.Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii animalului. Prin intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit economic s-a realizat. IV. Ipoteza sociala Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferandu- se in sfera economica. Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase. V. Ipoteza patrimoniala Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le- a imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept effect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale.

8. categorii de monede si instrumente monetare

Categorii de monede existente in circulatia monetara Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat Mai multe categorii de instrumente monetare: 1. moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul circulatiei numerarului (moneda metalica + bancnote) 2. moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice) 3. moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica, se utilizeaza exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea unui DST se stabileste pe baza de cos valutar (modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula). 4.moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila determinata de partile contractante 5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu care inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se bucura in randul publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni) 6.cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat si individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea efectuarii unor peratiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe numele sau detinatorului cardului sau sa utilizeze o linie de credit deschisa de emitent in favoarea sa.

9. circulatia monetara

Circulatia monetara= totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem L 213/2004- statutul BNR. Diferenta circulatia monetara-circulatia baneasca: not. de “bani” nu e identica cu not. de “moneda”, respectiv “instrument monetar”. Bani= expresia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor care indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mijloc de circulatie si de plata si de activ de rezerva Moneda= forma concreta de manifestare a banilor Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si juridice. In functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta: -circulatia monetara legala (se deruleaza prin conturi) -circulatia monetara paralele (in numerar) Intr-o economie se incearca sa se limiteze utilizarea numerarului din urmatoarele considerente: anumite riscuri (furt, pierdere) si costuri ridicate de emisiune si administrare a acestora. In tarile dezvoltate numerarul mai reprezinta doar cateva procente din masa monetara utilizata in circulatie. Renuntarea la numerar nu-i facila pentru ca generalizarea circulatiei in cont obliga la un anumit nivel de dezvoltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita tehnologie de prelucrare a datelor.

10. echilibrul monetar

11.inflatia monetara

Inflatia= o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara. inflatie- “inflare”= a umfla In terminologia econ. apare pt. prima data in SUA cu sensul de emisiune exagerata de instrumente monetare. Categorii de inflatie: Functie de: a.gradul de depreciere 1)latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala 2)reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala 3)excesiva:depreciereamonetaraimpiedi exercitarea functiilor specifice de catre moneda nationala b.cresterea preturilor 1)relativa: cresterea preturilor<cresterea masei monetar 2)absoluta: invers c.ordinul de marime 1)latenta: 3, 4 %/ an 2)deschisa: 5-10%/ an 3)galopanta: mai mare de 15%/an 4)hiperinflatie: forma paroxistica 5)megainflatie: 15%/luna 6)staginflatie: in perioada anilor ’60-’70 intr-o serie de state; fenomen de regres econ. pe fondul unei inflatii persistente

12. conceptul de sistem bugetar

Not. “bouge”, “bougette”- punga de piele (cu bani); preluat in engleza cu semnificatia lui financiara Conceptul de “buget” apare in Regulamentele Organice unde se numea “bindget” si se utilizeaza “inchipuirea cheltuielilor viitoare”. In 1866 Constitutia- cap. Despre finante- in fiecare an Adun. Dep. incheie socotelile si voteaza bugetul. A fost preluat in toate Constitutiile viitoare. Reglementarea actuala- sist. bugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomi Format din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit structura bugetara Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv: state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm. publ. centrale si org.autonome in teritoriu Struct. bug. a oricarui stat de tip unitar cupr.: un sist. bug. gen. al statului (bug. privind administratia publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit. statedetipfederal:federatie+statemembreale federatiei+unit. adm.-terit. Struct. bug. e formata din bug. federatiei, bug. statelor/ provinciilor si bug. locale. Repartizarea V si Ch intre B centrale si B locale se real. in functie de atributiile conferite de lege administratiilor centrale si locale. De regula, cele mai importante V si principalele categorii de Ch formeaza obiectul B central In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde: 1. la nivel central: a.bugetul de stat b.bugetul asigurarilor sociale de stat c.bugetele fondurilor special d.bugetul trezoreriei statului e.bugetele institutiilor publice autonome f. bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii h.bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publica i. bugetul fondurilor externe nerambursabile Camerei Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR In cadrul bug. adm. publ. centrale se prevad distinct bug. Senatului, la nivel local: a. bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie) Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel: - bugetul general al statului-> V si Ch adm. publ. central - bugetele local - bugetele institutiilor pulic - bugetele extraordinare (imprumuturile)

13.continutul sistemului bugetar

Continutul sist.bug.= ansamblul V si Ch bugetare. Veniturile bugetare (ordinare)= V care se incaseaza cu regularitate la B (buget) si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prev. L fin.publ. si a L fin. publ.loc. In temeiul L 500/2002 V bug sunt alc.din: impozite tax contributii varsaminte In doctrina V bug sunt descrise ca fiind alc. din V fiscale: impozite si taxe Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V realizate-indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe vamale, TVA) Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jurV nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor statului. !!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de realizare a V, nu se produce o schimbare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care realizeaza V si tot statul fiind si colectorul V. V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific. (ex. bariera de la intrarea in statiunea Mamaia) Veniturile extrabugetare (extraordinare)= V la care statul apeleaza in cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral Ch bug. Mai multe categ. de surse ale V extrabug.: imprumuturile(pe piata interna- bond-urile; pe piata externa- emisiunea de titluri), vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand statului, emisiunea monetara (care nu e recomandata). econ. Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al In Romania – urmatoarele categorii de Ch: -domeniul social: invatamant, sanatate, asig.sociale; -de cercetare-dezvoltare:cerc. fundamentala, cerc. aplicativa-militare: -directe (intretinerea trupelor, armament) -indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi) -Ch cu sustinerea aparatului de stat -Ch pt.actiuni econ.

14.procedura bugetara

Etape: - elaborarea proiectelor bugetare- aprobarea acestora- executia bugetara- incheierea exercitiului bugeta Procedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu character tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar. Principii de derulare a procedurii bugetare: 1.principiul universalitatii: V si Ch se includ in bugete in totalitate in sume brute principiul neafectarii V bug.: nu-i permis ca anumite V bug. sa fie specific directionate pt.acoperire unei anumite Ch EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilorsi sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite destinat 3.principiul publicitatii: anumite reguli de transparenta asigurate prin:- dezbaterea publica a proiectelor bugetar - dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug - publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executi - utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a informatiei asupra continutului sist.bug 4.principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur document 5.principiul anualitatii: V si Ch bug sunt aprobate de L bugetara pt. o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugeta 6.principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala 7.principiul echilibrului bugetaru: V bug ar trebui sa acopere Ch principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unit. adm.-terit. preum si a pers. fiz aflate-n stare de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bug. constituit in acest scop 9.principiul autonomiei locale financiare: unit. adm.-terit. au dr. la resurse fin. suficiente=> se acorda autoritatilor locale dr. de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor generale stabilite de C. fiscal 10. principiul proportionalitatii: resursele financiare ale comunitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor admministratiei publice locale 11. principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de a fi consultate in legatura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la bug.de stat

15.elaborarea si aprobarea sistemului bugetar

Ordonatorii de credite: -principali: ministrii, conducatorii organelor de specialitate ai adm. publ. centrale, conducatorii altor autoritati publice, conducatorii institutiilor publice autonome. ->nivel local: primarii, presedintii Consiliilor Judeten -secundari si tertiari: dupa caz, conducatorii institutiilor cu personalitate juridica din subordinea ord. pr. de cr. (intr-un sistem e obligatorie prezenta ord. pr. Si a celor tertiari !!!)

16.cuprinsul legii bugetare anuale

Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:- la V: estimarile anului bugetar - la Ch: creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauz Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:-sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de buget -bugetele ordonatorilor pr. de cr. si anexele acestora -sumele defalcate din unele V ale bug. de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele loca V si Ch se grupeaza-n buget pe baza clasificatiei bugetare. V sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar Ch pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pt. ca Ch publ. au o destinatie precisa si limitata. Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa la bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei institutii publice nu poate fi depasit Tot drept anexa la bugetele ord. pr. de cr. se aproba si programele acestora. In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guv. 2 fonduri cu destinatie special - fondul de rezerva: se repartizeaza unor ord. pr. de cr. atat la nivel central cat si la nivel local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor Ch urgente sau neprevazut - fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ord. pr. atat la nivel central cat si local, tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea uno actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati. Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie majorat cu resurse din fondul de rezerva in functie de necesitatile concrete.

17. executia bugetelor publice

Procedura executiei bugetare= ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape - repartizarea pe trimestre a V si Ch bugetare - executia de casa bugetar - realizarea V - efectuarea Ch - incheierea executiei bugetare Procedura executiei bugetare se deruleaza cu respectarea urmatoarelor principii: 1. legile bugetare anuale aproba creditele bugetare pt. Ch exercitiului bugetar si structura functional-econ. a acestor 2. creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata unui exercitiu bugetar 3. alocatiile pt. Ch de personal nu pot fi majorate, dar nu pot fi nici neutilizate si virate-n vederea utilizarii la alte articole de Ch 4. de principiu, creditele bugetare aprobate unui ordonator pr. De credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ord. pr. de cr. 5. tot de principiu, creditele bug. aprobate la un capitol nu pot f utilizate pt. finantarea altui capitol 6. modificare destinatiei cred. bug. este permisa numai in cazuri expres prevazute de lege

18. procedura incheierii executiei bugetare

Procedura incheierii executiei bugetare= etapa de finalizare a procedurii bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie bugetara. Contul gen.anual de exec.bug. este intocmit de MFP pe baza situatiilor financiare prezentate de ord.pr. de cr., avand in vedere situatia conturilor referitoare la executia de casa a bugetului de stat, bug. asig.soc. de stat si al fondurilor speciale Ord.pr. de cr. au obligatia sa redacteze si sa anexeze la situatiile financiare mentionate rapoarte anuale de performanta in care se prezinta pe fiecare program -obiectivele stabilite initial -rezultatele preconizate -rezultatele obtinute concret -indicatorii si consturile associate -situatia angajamentelor legale Guv.analizeaza si prezinta spre adoptare Parl.conturile anuale de exec. pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie. Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi. Structura conturilor anuale de executie a bugetelor In temeiul legii, conturile anuale de exec.ale bug.de stat, bug.asig.soc. de stat, fondurilor speciale, bug.ord.de cr. vor cuprinde: a) La V: -prevederile bug.initiale-prevederile bug.definitive -incasarile realizare b) La Ch:-creditele bug.initiale -cr.bug. definitive -platile effectuate Contul gen.de exec.a datoriei publice este intocmit de catre MFP si e anexat la contul gen.anual de exec.a bug.de stat. Contul datoriei publice cuprinde contul datoriei publice interne, externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pt.credite interne si externe contractate de diferite pers.jur Excedentul sau deficitul bug.se stabileste ca diferenta intre V incasate si platile efectuate pana la sfarsitul anului bug. Daca se inregistreaza excedente, acestea vor diminua din deficitele anilor precedenti.Principii ale incheierii executiei bugetare: 1.exec.bug.se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an 2. orice V neincasat si orice Ch angajata, lichidata, ordonantata si neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe anul urmato 3. creditele bug. neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza de drept 4. disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele destinate cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la sfarsitul executiei bugetare in conturile structurilor de implementare se raporteaza in anul urmator In cazul bug.asig.soc. de stat si bugetele fondurilor special echilibrate prin subventii de la bug.de stat, eventualele excedente se vor repopulariza cu bug.de stat in limita subventiilor primite.

19. controlul activitatii bugetare

Controlul executiei bugetare Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parl., Curtea de Conturi, MFP, instantele de judecata de dr.comun Parlamentul exercita un control politic pe baza documentatiei de la Guv.in cursul anului bugetar. Controlul se poate exercita la cerere/ oficiu si urmareste evolutia exec.bug. atat cu privire la realizarea V, cat si cu privire la efectuarea Ch. Parl.Rom. exercita un control financiar ulterior si verifica constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor publice. Curtea de Conturi prezinta Parl. anual un raport asupra conturilor de gestiune ale bunului public din exercitiul bugetar expirat. Raportul va mentuona si eventualele nereguli constatate. Pt.a asigura o autonomie decizionala pt.Curtea de Conturi prin lege membri ei sunt independenti si inamovibili. MFP exercita un control administrativ-financiar. Acest control se exercita prin organe de specialitate si urmareste modul de realizare a V, realizarea Ch, limitarea Ch de functionare, eliminarea Ch considerate inoportune sau neeconomice, utilizarea fondurilor conform destinatiei Organele de inspectie vor avea in vedere pe de o parte volumul cr.bug.aprobate prin legile bug.anuale si eventualele sesizari realizate de org.de control financiar, judiciare, inclusiv jurnalele mijl. de comunicare in masa Cu prilejul controlului organele de inspectie verifica anumite obiective: -incadrarea Ch bug.in limitele sumelor si conturilor repartizate si respectarea cu strictete a destinatiei acestor -repartizarea de catre ord.de cr. a alocatiei bug.la termenele si in cuantumul prevazut de lege -efectuarea Ch bug. cu respectarea normelor si dispozitiilor legale specifice de aprobare a Ch -modul in care se actioneaza pentru restrangerea Ch la volumul necesar cu eliminarea Ch inoportune -modul in care actioneaza institutiile publice care se autofinanteaza pt.realizarea V propuse. Se urmareste cresterea nivelului si posibilitatilor de autofinantare. -Se controleaza gradul de dotare cu obiecte de inventar si mijloace fixe, situatia reala a patrimoniului

20. sistemul veniturilor publice

21.veniturile pulbice ordinare

22. veniturile publice extraordinare

23.sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice= modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii Marimea Ch. pub. Difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala. Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza Ch privind urmatoarele domenii principale - social - cercetare-dezvoltar- apararea nationala- Ch pt.functionarea aparatului de stat - Ch cu caracter economic A)Clasificarea administrative 1.organica-grupeaza Ch pub.dupa institutiile la care se refera si dupa sursele de finantare a acestor 2.functionala-grupeaza Ch pub.dupa profilul activitatii institutiilor publice fara sa aiba in vedere sursele de finanta B)Clasificarea economica 1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, Ch pub. se impart in:a)Ch pub.reale sau negative= o parte din V national (ex. Chmilitare, pt.sustinerea aparatului de stat etc. b)Ch pub.economice sau pozitive= avansul din V national pt. investitii si dezvoltar c)Ch pub.neutre= acele Ch care nu influenteaza V national; reprezinta mai mult o categorie teoretica pt.ca in practica Ch se incadreaza efectiv fie in categoria celor reale, fie economice 2. a)Ch de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Ch pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari) b)Ch pub.de transfer= sume acordate cu titlu nerambursabil (ex. ajutoare, indemnizatii, pensii etc.) c)Ch de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice cu caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie publica si, uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achiz C)Dupa caracterul Ch publice de a fi permanente sau incidentale, ele se impart in: 1.Ch pub. Ordinar 2.Ch pub.extraodinare D)Dpdv juridic: 1.Ch cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice) 2.Ch cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare E)Dpdv al intinderii in timp: 1.anuale 2.multianuale economica: In practica bugetara Ch se sintetizeaza de regula in structura lor Ch curente (ex. Ch de personal, Ch de materiale, subventii, reserve etc.) Ch de capital Imprumuturi Rambursari de credite I. Ch in domeniul social Intra 1. Ch pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman) 2. Ch pt.sanatate 3. Ch pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala etc. 1.Finantarea Ch pt.invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, V din exploatarea proprietatilor scolilor si altele Se considera in doctrina financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai importante investitii in capitalul uman.

24.cheltuielile publice in domeniul social

25.cheltuielile publice pentru cercetare dezvoltare

II. Ch pt. cercetare-dezvoltar Intra 1. Ch pt.cercetare fundamentala: are ca obiect dezvolta cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei 2. Ch pt.cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sa de noi procedee tehnologic 3. Ch pt.dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatil realizarii unui produs pe scara industriala prin constituirea de prototipuri, statii pilot etc. Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unoraspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter practice legate de nevoile economiei nationale Pt.determinarea eficientei proiectelor de cercetare-dezv.se utilizeaza de regula metoda costuri-avantaje/beneficii. Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma rezultatelor finale. Sistemul national de cercetare-dezv.este constituit din ansamblul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de personalitate juridica si care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltar Intre persoane jur.de dr. public - institute nationale de cercetare-dezvoltare - institute si centre apartinand Academiei Romane - institutiile de invatamant superior acreditat - centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital public Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetarii- dezv.se refera la -promovarea si dezvoltarea sistemului de cercetare pt.sustinerea dezv.econom -integrarea in comunitatea stiintifica intl. -protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman -dezvoltarea resurselor umane din cercetare -dezvoltarea bazei materiale-finantarea activitatii de cercetare Sursele de finantare a acestor Ch publice provin de la bugetul de stat, agentii economici, din programe de cooperare intl

26. cheltuielile militare

Acesta e unul dintre capitolele cele mai importante, avand in pondere ridicata in bugetele statelor. Sunt Ch neproductive care afecteaza in mod deosebit economiile statelor in curs de dezvoltare. Se observa ca in statele in curs de dezvoltare rtimul de crestere a Ch militare depaseste uneori de cateva ori ritmul cresterii V national. Ch militare sunt impartite in literatura de specialitate in:- direct- indirecte Se incadreaza in Ch militare directe: Ch ocazionate de intretinere in tara si in strainatate a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de armament, echipament militar, mijloace specifice de subzistenta etc Cheltuielile militare indirecte sunt Ch publice cu lichidarea urmarilor conflictelor militare, razboaielor, intre care -plati in contul datoriei publice contractate in timp de razbo -Ch ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e perdant -Ch legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi, orfanilor de razboi -Ch legate de aplicarea unor acorduri cu caracter milit -Ch cu pregatirea conflictelor armate Raportul Ch directe cu cele indirecte in totalul Ch militare se modifica in mod continuu, fiind diferit in caz de razboi comparativ cu perioadele interbelice Productia militara= marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere speciale. Productia militara beneficiaza de plasament sigur si de regim de comercializare special Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe plan extern guvernelor altor state. Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de finantari din partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei insolvente a beneficiarilor.

27.cheltuielile publice pentru functionarea aparatului de stat

Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de stat alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme, de la elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor diplomatice, stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale, pana la sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii si protectia mediului inconjurator.Ch cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in categoria Ch curente pt.functionarea apar.de stat. Acestor Ch curente li se adauga anumite Ch speciale ocazionate de organe insarcinate cu mentinerea ordinii publice, siguranta statului, justitia si procuratura. Nivelul Ch publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data cu complexitatea vietii economice si sociale, ajungand in statele dezvoltate sa consume pana la 1/3 din V national si detinand cea mai mare pondere in totalitatea Ch publice. Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei categorii de Ch publice, fiind caracterizata in prezent de o administratie nejustificat de stufoasa care intretine o birocratie care de multe ori isi dovedeste caracteristicil negative, inclusiv in dezvoltarea economica.

28. cheltuielile publice pentru actiuni economice

Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei nationale. Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea Ch bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale: - dezvoltarea sectorului de sta - finantarea investitiilor de sta Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii principale: 1.participarea statului alaturi de societati comerciale private la dezvoltarea unor ramuri industriale cu motivarea ca asemenea Ch publice sunt reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de apararea nationala etc. 2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter militar finantate direct de la bugetul de sta 3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor intreprinderi particulare fie din considerente de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii falimentului ce ar putea avea consecinte grave in plan econ, soc, politic. Intre Ch pt. finantarea economiei nationale investitiile publice ocupa locul cel mai important. La intocmirea obiectivelor de investitii, statul trebuie sa se opreasca asupra acelora care asigura o dezvoltare complexa a economiei, dar si pe echilibrul necesar intre crearea de mijloace de productie si productia propriu-zisa de bunuri destinate satisfacerii pietei interne si sustinerii exporturilor.

29. controlul financiar

Notiunea: “contra rolus”= verificarea actului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei alte persoane. Controlul financiar= actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor materiale care se efectueaza anticipat executarii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfasurarea lor Componenta a controlului economic, controlul financiar are drept obiectiv cunoasterea de catre stat a modului cum sunt administrate resursele financiare ale societatilor comerciale, modalitate de realizare si utilizare a banului public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficientei economico-financiare, dezv.economiei nationale in vederea sustinerii progresului social. Directiile principale urmarite prin controlul financiar privesc o mai buna organizare a muncii mentinerii unei anumite ordini si discipline in desfasurarea activitatilor economice, gospodarirea eficienta a resurselor si aplicarea corecta a legislatiei Scopul controlului financiar= identificarea si corectarea erorilor, abaterilor si deficientelor in vederea remedierii situatiei si prevenirea repetarii acestora in viitor Functiile controlului financiar: 1. Functia de evaluare deriva din faptul ca prin control financiar se apreciaza modul de desfasurare a unei activitati de natura economica in conditii de legalitate si eficienta. 2. Functia preventiva obliga la intreprinderea de masuri pt.evitare si/ sau inlaturarea actelor realizate cu incalcarea legii inaintea de producerea efectelor negative. 3. Functia de documentare rezulta din necesitatea cunoasterii atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ a problemelor aparute in derularea activitatilor econ. 4. Functia recuperatorie presupune recuperarea pagubelor si sanctionarea persoanelor responsabil 5. Functia pedagogica rezulta din faptul ca controlul financiar are caracter formativ de generalizare a experientei pozitive si de inlaturare a efectelor negative. Obiectul controlului financiar consta in acte si operatiuni emise sau realizate de agentii economici, institutii publice si alti participanti la viata economico-financiara a statului Operatiune= actiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau patrimoniului public indiferent de natura acesteia Pe parcursul controlului financiar membrii echipei de control verifica in ce masura actele si operatiunile indeplinesc conditiile necesare de legalitate, oportunitate, eficienta, economicitate, realitate si conformitate. Legalitatea= caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile si sunt in vigoare la data efectuarii acesteia. Oportunitatea= caracteristica unei operatiuni de a servi in mod adecvat in anumite circumstante date realizarii unor obiective ale politicilor asumat Economicitatea=minimizareacosturiloralocatept.atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati cu mentinerea calitatii corespunzatoare a respectivelor rezultate. Eficacitatea= obliga ca grad de indeplinire a obiectivelor programate pt. fiecare din activitati si la un anumit raport intre efectul proiectat si rezultatul concret, efectiv al activitatii. Eficienta= maximizarea rezultatelor unei activitati raportat la resursele utilizate.Conformitate= caracteristica unor operatiuni, acte sau fapte administrative produse in cadrul unor entitati publice de a corespunde politicii asumate in mod expres in domeniul vizat de entitatea publica sau de autoritatea superioara acesteia Temeiul legal din materia controlului financiar este: - OG 419/ 1999 si modificarile- controlul intern si controlul preventi - L 672/ 2002- auditul public intern - L 94/1992- controlul ulterior derulat de Curtea de Conturi Fondurile publice= sumele alocate din bugetele componente ale sistemului unitar de bugete si bugetele locale si orice credite si imprumuturi externe contractate direct sau garantate de autoritati ale administratiei publice centrale si locale. Institutia publica- Parlament, administratia prezidentiala, ministere, celelalte organe de specialitate ale adminstratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, institutiile din subordinea acestora indiferent de modul de finantare Entitate publica- autoritati publice, institutii publice, companii si societati nationale, regii autonome, societati comeriale la care statul sau unitati ale administratiei publice locale sunt actionari majoritari si care utilizeaza si administreaza fonduri publice si patrimoniul public.

30.controlul financiar preventive

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni, ce fac obiectul acestuia, din punct de vedere al legalităţii, regularităţii şi al încadrării în limitele creditelor bugetare şi de angajament Obiectul controlului financiar preventiv îl fac anumite proiecte de operaţiuni (orice document prin care se urmăreşte efectuarea unei operaţiuni în vederea aprobării sale de către autoritatea competentă) Proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv sunt stabilite de O.G. 119/1999, de ordine ale ministrului Fin.Publ. şi de conducătorul entităţii publice pentru unitatea pe care o conduce. Ex. de proiecte de operaţiuni: deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, modificarea repartizării creditelor bugetare aprobate, efectuarea de încasări în numerar, constituirea unor venituri pulbice Ministerul Fin. Publ. este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită unitar, în formele - control financiar propriu (1) - control financiar delegat (2) 1. Controlul financiar propriu este organizat în toate entităţile publice în legătur cu toateoperaţiunile cu impact financiar care privesc fondurile publice şi patrimoniul public 2. Controlul financiar delegat (2) se exercită de către controlori delegaţi din cadrul Ministerului Fin. Publ. Se exercită la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale, la nivelul agenţiilor de implementare a fondurilor comunitare şi la nivelul entităţilor publice considerate de risc ridicat. Conducătorul entităţii publice organizează controlul financiar preventive propriu şi ţine evidenţa angajamentelor, în cadrul compartimentelor de specialitate, prin determinarea proiectelor de operaţiuni supuse controlului şi a documentelor justificative necesare.Controlul financiar preventiv propriu se exercită prin viză de control financiar, iar persoanele care acordă viză sunt desemnate, în acest sens, de conducătorul entităţiii publice. Viza de control financiar preventiv propriu se manifestă concret prin semnătura persoanei abilitate şi sigiliul personal. Controlul financiar preventiv delegat se exercită de controlorii delegaţi ce aparţin Ministerului Fin. Publ., numărul acestora fiind stabilit în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii entităţii publice controlate. Controlorii delegaţi exercită viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către controlul financiar preventive propriu al entităţii publice. Viza menţionată sau refuzul de viză se exprimă în formulare tipizate ce vor purta semnătura şi sigiliul personal al controlorilor Dacă decide să refuze viza de control financiar preventiv asupra unei operaţiuni, controlorul delegat are obligaţia de a conacta conducătorul entităţii publice şi să informeze în scris în legătură cu intenţia sa, arătând si motivele refuzului. Perioada maximă pentru acordarea vizei sau exprimarea refuzului ei este de 3 zile lucrătoare, de la momentul prezentării unui proiect de operaţiuni, însoţit de toate documentele justificative necesare. Operaţiunea pentru care s-a refuzat viza de control se poate efectua de către conducătorul entităţii publice pe proprie răspundere şi în limita creditului bugetar aprobat. Pentru operaţiunile supuse controlului financiar preventiv delegat, refuzul vizei de control financiar preventiv propriu face ca proiectul de operaţiuni să nu poată fi supus controlului delegat. În acest caz, ordonatorul de credite are obligaţia de a solicita avizul consultativ al controlorului delegat. Ordonatorul de credite trebuie să analizeze avizul si să ia ce decizie consideră, pe proprie răspundere, în limitele creditului bugeta aprobat.

31.auditul public intern

Auditul public intern se derulează prin entităţi specifice: unele constituite la nivelul entităţii publice. altele în cadrul Ministerului Fin. Publ. altele organizate independent de controlul Ministerului Fin. Publ. Auditul public intern este organizat pe 3 niveluri:1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI). 2) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). 3) Compartimentele de audit public intern din entităţile public1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) este un organism cu caracter consultativ, înfiinţat pe lângă UCAAPI, care are rolul de a acţiona în vedere definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit public intern în sector public. 2) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) est constituită în cadrul Ministerului Fin. Publ., fiind structurată pe compartimente de specialitate în subordinea acestui minister, în vederea elaborării strategiei şi a cadrului normativ general, de coordonare a activităţii de audit public intern la nivel naţional. 3) Compartimentele de audit public intern din entităţile publice se organizează în entităţi publice astfel: - conducătorul oricărei entităţi publice are obligaţia de a institui cadrul organizatoric şi funcţional, necesar desfăşurării activităţii de audit public intern. - în instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi este efectuat de compartimentele specifice din Ministerul Fin. Publ. - conducătorii entităţilor publice subordonate stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern cu acordul entităţii publice superioare.

32.curtea de conturi a romaniei

L 94/1992 abrogata temporar de OUG 43/2006 declarataneconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale 544/2006 Suntem intr-o situatie de tranzit legislativ pana la adoptarea unei legi organice de organizare si functionare a Curtii de Conturi (denumita in continuare CC) in conformitate cu solicitarile UE Natura juridica: autoritate autonoma de natura administrativa care detine personalitate juridica si este finantata de la bug.de stat. Aceasta autoritate exercita auditul extern in sectorul public in calitate de institutie suprema de audit (adica indeplineste functia de audit extern la nivelul cel mai inalt in stat). CC, conform principiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele atributii: - audit - raportare, de consultare, avizare si informare publica Rolul CC se manifesta pe mai multe planuri: -sa contribuie la buna gestiune financiara a fondurilor publice si apatrimoniului public -sa furnizeze Parl., Cons.Locale si Cons.Judetene rapoarte privindutilizarea si administrarea fondurilor si patrimoniului public in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitati -exercita control asupra modului de formare, administrare si utilizare a resurselor financiare apartinand statului si sectorului public in general, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului atat public, cat si privat al statului si al unit. adm.-terit. CC trebuie sa fie o autoritate autonoma, caracterul acesta fiind exprimat prin exista unei -autonomii decizionale -autonomii a membrilor in exercitarea activitatii -autonomii financiare a)Autonomia decizionala. CC isi desfasoara activitatea in mod independent conform deciziei conducerii si la cererea Camerelor Parl., cu respectarea Constitutiei si a dispozitiilor legii CC. Oricare dintre cele 2 Camere poate solicita CC, prin hotarare, efectuarea unor actiuni de control. Este important de retinut, insa, ca nicio alta autoritate nu poate obliga CC sa efectueze controlul b)Autonomia membrilor CC. Consilierii de conturi sunt independenti in exercitarea mandatului si inamovibili pe durata acectuia. Auditorii publici sunt, la randul lor, independenti si se bucura de stabilitate c)Autonomia financiara. CC isi intocmeste propriul buget pe care, sub forma de proiect, il inainteaza Guv.in vederea includerii lui in proiectul legii bug.de stat. Auditul desfasurat de CC s.n. audit extern in sectorul public si cuprinde 2 componente de baza: -auditul financiar extern -auditul performantei a)Auditul financiar extern consta in activitatea de verificare legalitatii si regularitatii operatiunilor, de examinare a inregistrarilor financiare si deevaluare a sistemelor de management si control intern.b)Auditul performantei consta intr-o evaluare independeta a masuriiin care o activitate, un program sau o institutie functioneaza in mod economic,eficient si eficace. CC va audita, intre altele, si urmatoarele: -modul in care autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii respectametodele si procedurile de privatizare, precum si modul in care respectivele autoritati au asigurat indeplinirea clauzelor cuprinse in contractele de privatizare -sistemele informatice ale entitatilor public -sistemul de colectare al V care formeaza bug.central consolidat -buna gestiune financiara a achizitiilor publice, concesiunilor, inchirierilor si a oricaror alte forme de administrare a bunurilor si serviciilor apartinand atat domeniului public, cat si domeniului privat al statului si al unit.adm.terit. Entitatile care sunt supuse controlului CC: -entitatile care administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice-regiile autonome, companiile si societatile nationale, soc.com.cu capital majoritar de stat orice entitati care administreaza bunuri sau servicii apartinand atat domeniului public, cat si dom.privat al statului si al unit.adm.terit.in baza unor contracte de concesiune, inchiriere sau orice forme de administrare -entitati care beneficiaza de garantii guvernamentale pt.credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, unit.adm.terit sau din partea unor institutii public -orice institutie romana/straina daca printr-o forma de intelegere internationala se indica expres competenta CC a Romaniei Rapoartele CC sunt transmise Parl. –categorii: -raportul anual asupra conturilor de executie a bugetelor pe anul precedent -rapoartele elaborate in urma unor actiuni de control solicitate de oricare dintre Camerele Parl. -raportul anual cu privire la activitatea proprie Organizarea si conducerea CC- aceasta institutie e organizata atat la nivel central, cat si la nivel territorial La nivel teritorial functiile CC se vor exercta prin directiile de audit judetene si ale municipiului Buc. In cadrul sediului central functioneaza si Secretariatul General al CC. CC se va compune din departamente conduse de consilieri de conturi. In cadrul departamentelor vor fi organizatee directii, servicii si birouri. Pe langa CC va functiona o Autoritate de Audit pentru fondurile nerambursabile acordate Romaniei de catre UE. Conducerea CC se exercita de Plenul CC constituit din consilieri de conturi. Conducerea executiva se exercita de Presedinte ajutat de un nr.de Vicepresedinti. Toti sunt consilieri de conturi. In exercitare atributiilor Plenul CC adopta hotarari. Membrii CC vor continua sa fie numiti de Parl. in sedinta comuna a Camerelor, la propunerea celor 2 comisii de specialitate de buget, finante a celor 2 Camere.

33. raspunderea juridical

Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de dr. prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2 functii -o functie educativ-preventiv -o functie coercitiva a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita asupra constiintei oamenilor dreptul in general ca instrument de ordonare a desfasurarii raporturilor sociale Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine o obligatie de dezdaunare este de natura a indeplini o functie sociala de prevenire a producerii unor fapte similare. b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si ordinea sociala. In legatura cu executia bugetara poate interveni atragere raspunderii: -patrimonial -administrative -contraventionale -penale Raspunderea penala nfractiunile specifice legate de executia bugetelor cuprinse in Codul Penal sunt: -abuzul de increder -gestiunea frauduloasa –delapidare -deturnarea de fonduri Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt neaparat ord.de cr., pe cand deturnarea de fonduri este o infractiune specifica ord.de cr. Deturnarea de fonduri= schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale fara respectarea prevederilor legale daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o paguba unui organ, unei institutii de stat sau altei unitati publice. Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani pt.consecinte grave asupra activitatii. L 500 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2 din principiile fundamentale ale legii: - principiul conform caruia sumele aprobate la partea de Ch prin bug.care compun sist.unitar de bugete reprezinta limite maximale care nu pot fi depasite - principiul conform caruia angajarea de Ch bugetare tb.sa se faca in limita proiectelor bug.aprob Sanctiunea: alternativ –inchisoare 1 luna-3 luni-amenda 5000-10000 RON Raspunderea contraventionala Incalcarea normelor imperative ale L 500 constituie in majoritatea cazurilor contraventii. Acestea sunt sanctionate: - 500-1000 RON - 1000-2000 RO - 2000-3000 RON Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face de CC, MFP si alte persoane daca sunt desemnate expres prin legi speciale. Constituie contraventie -inscrierea sau angajarea unei Ch daca nu exista baza legala pt.respectiva Ch -angajarea, ordonantarea sau plata unei Ch in situatia in care aceasta n- a fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare -netransmiterea de catre ord.pr.de cr. Ministerului FP, conform legii, situatiei virarilor creditelor bugetare -angajarea si ordonantarea de Ch fara viza prealabila de control financiar preventiv propri -nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetar -angajarea si utilizarea de cr.bug. in alte scopuri decat cele aprobate