finanŢare durabilĂ În zona-pilot...

FINANŢARE DURABILĂ ÎN ZONA-PILOT CIOCĂNEȘTI

LUCRĂM ÎMPREUNĂ

PENTRU A INSPIRA

SOLUȚII DURABILE

RO

RAPORT TEHNIC

Autor: Martini Monia

Colaboratori: Maya Bankova-Todorova, Cristina Munteanu, Mara CazacuCoordonator tehnic: Julio Tresierra, PhD, consultant independent

Grafică: Boyan PetkovFoto copertă față: © Cristina MunteanuFoto copertă spate: © Alexander Ivanov

Publicat de WWF Programul Dunăre-Carpați România. Fotografiile și textul nu pot fi reproduse sau copiate în niciun tip de format și nici distribuite fără acordul prealabil al autorului și al organizației WWF-România și fără menționarea titlului și dreptului de copyright.

© 2014 WWF Programul Dunăre-Carpați România. Toate drepturile rezervate.

WWF-RomaniaStr. Ioan Caragea Vodă nr. 26, Sector 1, 010537, București, RomâniaTel. +4 021.317.49.96, Fax +4 021.317.49.97

[email protected], www.wwf.rowww.panda.org/dcpo - The Danube PES Project

WWF este una dintre cele mai importante organizații de conservare independente din lume, cu 5 milioane de voluntari și o rețea globală ce cuprinde birouri în peste 100 de țări. Echipa WWF Dunăre-Carpați este responsabilă pentru coordonarea și implementarea acțiunilor pentru păstrarea, refacerea și gestionarea valorilor naturale din această ecoregiune. Activitatea echipei constă în colaborarea transfrontalieră pentru dezvoltarea de proiecte-model, influențarea politicilor publice, creșterea capacității factorilor de interes, creșterea conștientizării și implicării publice și identificarea de soluții pentru provocările întâlnite în această regiune, în scopul de a asigura sustenabilitatea și prosperitatea comunităților și conservarea biodiversității.

Finanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

IFinanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

REZUMAT Acest raport descrie experiența acumulată de către WWF Programul Dunăre-Carpați (WWF - DCP) cu privire la punerea în aplicare a abordării Plăților pentru Serviciile de Mediu (PES) în zona-pilot Ciocănești, situată în județul Călărași, România. PES este un mecanism inovator de finanțare, care are drept obiectiv armonizarea conservării naturii cu obiectivele și nevoile de dezvoltare. În cadrul proiectului Promovarea Plăților pentru Servicii de Mediu și a schemelor de finanțare durabilă în bazinul Dunării (PES Dunăre), WWF - DCP și-a propus să demonstreze și să promoveze PES și schemele de finanțare conexe în zona bazinului Dunării și în alte bazine hidrografice internaționale.

România și Bulgaria au fost selectate pentru stabilirea condițiilor în care schemele PES pot funcționa în regiunea Dunării Inferioare, mai exact pentru a dezvolta și demonstra modele de PES în sectoarele public și privat și schemele conexe (Rezultatul 1 al proiectului). Metodologia utilizată a inclus următorii pași:

1. Analiza zonei-pilot din punct de vedere geografic, dar și sub aspectul biodiversității, al demografiei și economiei;

2. Identificarea unei probleme de mediu bine definite care afectează furnizarea de beneficii sau de servicii de mediu pe care persoanele fizice, întreprinderile și comunitățile le primesc de la natură;

3. Definirea abordării PES ca posibil răspuns pentru armonizarea nevoilor de conservare cu cele de dezvoltare, precum și analiza condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a acestuia;

4. Analiza părților interesate, precum și a tuturor opțiunilor disponibile pentru rezolvarea problemelor de mediu identificate, inclusiv abordarea PES propusă;

5. Definirea aspectelor tehnice ale abordării PES sau a strategiilor intermediare identificate pentru a stabili condițiile PES, cum ar fi structura de management și guvernanță, cadrul legal, sistemul de plată, termenul de punere în aplicare, monitorizarea și raportarea.

În zona-pilot Ciocănești, proiectul a vizat atât testarea integrării măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul activității de acvacultură, cu sprijinul financiar al Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, cât și evaluarea acestei scheme de acva-mediu, finanțată de UE, din punct de vedere al încurajării tranziției către o acvacultură responsabilă.

În condițiile acordării sprijinului financiar, calitatea apei de intrare, afectată de practicile agricole intensive de pe terenurile din jurul fermei piscicole a trebuia să fie îmbunătățită, ca și accesul păsărilor ihtiofage pentru hrănire, prin drenarea unui număr mai mic de bazine piscicole, prin reducerea suprafeței acoperite cu plase și prin încetinirea răspândirii stufului. Cu toate acestea, solicitarea de finanțare depusă de partenerul local S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. a fost respinsă din cauza sistemului deficitar de monitorizare a impactului măsurilor "prietenoase cu mediul" propuse. Prin urmare, echipa de proiect a decis, în primul rând, să reorienteze eforturile în direcția îmbunătățirii măsurilor specifice din Programul Operațional Pescuit în conformitate cu care se acordă plățile de acva-mediu.

Rezumat

II

Mai mult, studiile de fezabilitate (pasul 1) au subliniat faptul că lipsa siguranței cu privire la viabilitatea comercială, afectată de factori externi cum ar fi fluctuațiile pieței din sectorul acvaculturii, subvențiile publice dăunătoare, efectele crizei financiare asupra lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea prețurilor, a reprezentat principalul factor determinant pentru adoptarea unor practici "neprietenoase" de către conducerea fermei piscicole de la Ciocănești. Aceasta a condus la pierderea habitatelor specifice zonelor umede și a speciilor de păsări dependente, care a fost recunoscută ca fiind principala problemă de mediu (pasul 2). Pasul 3 a însemnat identificarea abordării PES sub umbrela ecoturismului ca potențială soluție la această problemă. Ca o condiție a funcționării unui astfel de mecanism PES, echipa de proiect a sprijinit partenerul local în procesul de obținere de fonduri inițiale pentru construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni și pentru consolidarea capacităților în zona pilot; echipa de proiect a implicat astfel partenerul local într-o strategie de diversificare a activității de afaceri în direcția ecoturismului sau a dezvoltării acvaculturii multifuncționale, precum și în activități de strângere de fonduri pentru testarea măsurilor "prietenoase cu mediul", care contribuie la dezvoltarea unei acvaculturi responsabile. Mobilizarea de fonduri a fost atinsă doar în perioada aprilie-mai 2014. Unul din proiecte este finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului. Celălalt proiect este finanțat de către Centrul de Competențe pentru Dunăre, în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism.

Având în vedere că termenul-limită inițial pentru realizarea unei scheme PES operaționale, respectiv până la sfârșitul anului 2013, nu a putut fi respectat, iar implementarea proiectelor aprobate în perioada aprilie-mai 2014 urmează să funcționeze ca o strategie intermediară de dezvoltare durabilă a afacerilor care creează condițiile necesare pentru o testare mai aprofundată a PES sub umbrela ecoturismului, pasul 5 descrie aspectele tehnice ale punerii în aplicare a acestora, deși un mecanism clar de finanțare nu a fost încă definit.

Aspectul unic al demonstrării abordării PES, așa cum a fost aceasta adoptată de către echipa de proiect, constă în aceea că toate opțiunile care ar putea eventual soluționa problema de mediu identificată a pierderii biodiversității sunt analizate comparativ, astfel încât părțile interesate să poată vedea beneficiile nete ale implicării într-o strategie de dezvoltare durabilă a afacerii (în pregătirea pentru PES sub umbrela ecoturismului, ca posibil răspuns pe termen lung), comparativ cu menținerea practicilor actuale (Business As Usual). Aceste aspecte sunt sintetizate în Modelul conceptual de mai jos:


Acest raport include următoarele recomandări, elaborate de echipa de proiect pentru a asigura implementarea cu succes a strategiei intermediare pentru dezvoltarea durabilă a afacerii, care urmează să fie continuată și după finalizarea proiectului și care are drept scop crearea condițiilor pentru testarea suplimentară a PES sub umbrela ecoturismului:

Acorduri de Parteneriat semnate cu administrația fermei piscicole Ciocănești pentru definirea rolurilor și responsabilităților, inclusiv sprijinul specializat acordat de WWF - România pentru punerea în aplicare a celor două proiecte finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit și prin Centrul de Competențe pentru Dunăre, și operaționalizarea strategiei intermediare pentru dezvoltarea responsabilă a afacerii

Elaborarea unui Protocol de Monitorizare și Evaluare (M&E), împreună cu administrația fermei piscicole Ciocănești, care să ghideze acțiunea în direcția PES sub umbrela ecoturismului. De asemenea, trebuie să se includă și o listă de verificare, pentru o mai bună ilustrare a progreselor realizate de la an la an, dar și a obstacolelor care pot apărea în cursul proiectului

Derularea, în timp util, de acțiuni de strângere de fonduri pentru acoperirea costurilor de monitorizare necesare, pentru a identifica măsura în care faza de testare a creat fundamentele pentru ilustrarea aprofundată a PES sub umbrela ecoturismului

În general, metodele de analiză aplicate în zona-pilot Ciocănești au inclus un sistem de monitorizare a calității apei, o analiză cost - beneficiu, o analiză multiscop, o abordare pe etape pentru realizarea de progrese în direcția PES sub umbrela ecoturismului și conceptul de viabilitate (sustenabilitate). Analizele efectuate sunt caracterizate de următoarele limitări:

Lipsa datelor inițiale de referință în ceea ce privește aspectele socio-economice și de mediu

Adoptarea abordării pe etape într-o etapă ulterioară, în cursul implementării proiectului, care a condus la realizarea cu întârziere a procesului de colectare logică a datelor, întârziere care nu a fost însă foarte semnificativă pentru punerea în aplicare a metodologiei generale

III

Rezumat


Sursa: M. Martini (2014)

Progrese înregistrate în direcția PES

Opțiuni

Nu există implicare a societății comerciale în direcția unui comportament responsabil

Punerea în aplicare a cerințelor legale de mediu

Stabilirea condițiilor necesare pentru PES

(FAZĂ DE TESTARE)

Menținerea practicilor actuale

Respectarea legislației de mediu legate de Natura 2000

Dezvoltarea acvaculturii responsabile

Diversificarea responsabilă a afacerii

Nu se acordă nicio plată

Compensațiile pentru pierderile de venituri acordate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit

Proiect finanțat în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, care vizează integrarea măsurilor de acvacultură„ prietenoasă cu mediul" în managementul curent al activității de afaceri

Proiect finanțat de către Centrul de Competențe pentru Dunăre, care vizează transformarea afacerii într-o fermă piscicolă multifuncțională

ESTE NECESARĂ

DEMONSTRAREA ULTERIOARĂ

A ABORDĂRII PES SUB

UMBRELA ECOTURISMULUI?

Rezumat

IV

În concluzie, conceptul fermelor piscicole multifuncționale este văzut nu doar ca un model alternativ de afaceri, în vederea îmbunătățirii performanțelor în contextul condițiilor economice și financiare instabile; prin integrarea măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul obișnuit al afacerii în domeniul acvaculturii se vor crea condițiile necesare pentru ilustrarea mai aprofundată a PES (livrarea de servicii de mediu și definirea beneficiarilor și a furnizorilor) și se va urmări atingerea unui echilibru între conservare și viabilitatea comercială sau nevoile de dezvoltare economică.

Cu toate acestea, un mecanism clar de finanțare nu s-a definit încă, iar în cazul fermei piscicole de la Ciocănești s-a ajuns la stadiul de testare, în care se analizează dacă se pot crea condițiile necesare pentru ilustrarea mai aprofundată a PES. Există însă dovezi cu privire la faptul că la nivel local, regional și național condițiile sunt promițătoare sub mai multe aspecte, inclusiv prin implicarea părților interesate, elaborarea politicilor și dezvoltarea ecoturismului. De asemenea, o abordare PES pare a fi o opțiune viabilă atunci când se încearcă identificarea de oportunități de dezvoltare durabilă în zonele rurale.

În perspectivă, există o serie de provocări: strângerea de fonduri pentru monitorizarea și evaluarea măsurii în care etapa de testare a stabilit condițiile necesare pentru PES, promovarea zonei-pilot ca destinație ecoturistică, menținerea motivației și a simțului de răspundere ale părților interesate la același nivel pe termen lung, precum și activitățile de promovare care folosesc proiectul-pilot de la Ciocănești ca studiu de caz pentru integrarea abordării PES în perioada de programare 2014-2020 și în al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice în conformitate cu Directiva-Cadru privind Apa. Realizarea unor corelații suplimentare între politicile privind apa și agricultură ar fi utilă și trebuie subliniat faptul că metoda dezvoltată pentru implementarea unui sistem de monitorizare a calității apei în fermele piscicole din zona Dunării Inferioare este nu doar viabilă, dar permite și monitorizarea calității apei de intrare și a apei folosite și evacuate din bazinele piscicole; acesta reprezintă astfel un instrument valoros pentru abordarea presiunilor externe asupra activităților de acvacultură venite dinspre diverse practici specifice agriculturii intensive.

În cele din urmă, o lecție esențială pentru echipa WWF a constat în aceea că atingerea obiectivului de management durabil al resurselor naturale, precum și de integrare a abordării serviciilor de mediu în procesul decizional din România, în special pentru atingerea obiectivelor specifice Strategiei Europa 2020 și celor specifice Strategiei UE 2020 în domeniul biodiversității, dar și a altor angajamente internaționale, necesită o schimbare culturală fundamentală; autoritățile guvernamentale, în special, trebuie să își dezvolte capacitatea de a crea viziuni de dezvoltare durabilă, bazate pe resursele naturale ale țării și de a planifica strategic, pentru a construi politici coerente și armonioase. În acest sens, procesul care a condus la formularea Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană pentru perioada de programare 2014-2020 reprezintă atât un efort valoros, cât și o oportunitate de a asimila lecții importante, care se pot transforma, ulterior, în bune practici.


CUPRINS

INTRODUCERE 6

1.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ 10

1.2. BIODIVERSITATE 11

1.3. DATE DEMOGRAFICE ŞI MIJLOACE DE TRAI 18

2. ANALIZA SITUAŢIEI ECOSISTEMELOR 232.1. ECOSISTEMELE DIN ZONA PILOT 23

2.2. PROBLEME DE MEDIU: AMENINŢĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI 24

2.3. VALORILE ECOSISTEMELOR 33

3. CADRUL PENTRU STABILIREA CONDIŢIILOR DE FINANŢARE A CONSERVĂRII BIODIVERSITĂŢII 363.1. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN DIRECŢIA PES SUB UMBRELA ECOSISTEMULUI 36

3.4. OPŢIUNI DISPONIBILE PENTRU UN COMPORTAMENT RESPONSABIL 44

ANEXE 62

1. DESCRIEREA ZONEI PILOT 10

3.2. CONDIŢII FAVORABILE 38

3.3. ANALIZA PĂRŢILOR INTERESATE 42

3.5. STRUCTURILE DE MANAGEMENT ŞI DE GUVERNARE 50

3.6. CADRUL LEGAL 51

CONCLUZII 56

1.2.1. FLORA, FAUNA ŞI SOLURILE 11

1.2.2. HIDROLOGIE 13

3.2.1. CONTEXTUL JURIDIC 38

3.2.2. MANAGEMENTUL PREŢULUI APEI 39

3.2.3. CADRUL POLITICILOR PUBLICE 39

3.2.4. VIABILITATEA DEZVOLTĂRII TURISTICE 40

3.8. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII 52

3.7. SISTEMUL DE PLATĂ 51

3.9. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE 53

3.10. SUSTENABILITATE 55

GLOSAR DE TERMENI 58

BIBLIOGRAFIE 60

INTRODUCEREÎn ultimii 25 ani, conceptul schemelor de Plăți pentru serviciile de mediu (PES) și cel de Finanțare durabilă (FD) au devenit tot mai populare atât în cercurile conservaționiștilor, cât și în cele orientate spre dezvoltare, acestea reprezentând soluții promițătoare pentru îmbunătățirea nivelului de conservare a naturii și a mijloacelor de trai în zonele rurale. Accentuarea crizei financiare și economice din ultimii ani a determinat instituțiile internaționale, dar și un număr tot mai mare de organizații și instituții naționale și regionale să recunoască rolul fundamental al resurselor naturale și al ecosistemelor în dezvoltarea societăților și întreprinderilor, precum și să caute soluții pentru maximizarea rolului naturii în cadrul proceselor decizionale. În acest context, Comisia Europeană (CE) a lansat inițiativa MAES în 2012, pentru a sprijini dezvoltarea unui cadru analitic coerent care să fie aplicat în toate statele membre și care are ca scop atingerea obiectivelor Acțiunii 5 - Ținta 2, în

1conformitate cu Strategia UE în domeniul biodiversității până în anul 2020 .

Ca urmare, tot mai multe studii se comandă și tot mai multe proiecte se implementează care vor îmbunătăți - sperăm - înțelegerea modului în care trebuie să se articuleze științele naturii și gândirea economică pentru dezvoltarea durabilă, prin elaborarea și armonizarea unor politici adecvate și prin transformarea subvențiilor dăunătoare într-un management eficient al resurselor financiare, inclusiv prin utilizarea de mecanisme inovatoare de finanțare pentru conservarea naturii. În acest context, WWF Programul Dunăre-Carpați (WWF - DCP) a jucat un rol de frunte în Europa, în special prin punerea în aplicare a proiectului Promovarea Plăților pentru servicii de mediu și a schemelor de finanțare durabilă în bazinul Dunării (PES Dunăre) în perioada 2009-2014 . Potrivit Documentului de 2

Proiect revizuit , obiectivul proiectului a fost acela de a ilustra și promova PES și 3

schemele de finanțare conexe în bazinul Dunării și în alte bazine hidrografice internaționale. România și Bulgaria sunt cele două țări care au fost selectate pentru stabilirea condițiilor în care aceste sisteme sau mecanisme financiare pot funcționa în regiunea Dunării Inferioare; acest Raport Tehnic face trimitere la experiența acumulată de echipa WWF - DCP din România la Ciocănești, una dintre cele 5 zone-pilot incluse în proiect.

4

Documentul de Proiect revizuit menționează trei Rezultate preconizate pentru întregul proiect. Activitățile implementate la nivel de pilot fac trimitere la Rezultat nr. 1 - Modele de PES din sectorul public și privat și de scheme conexe dezvoltate și ilustrate în cadrul bazinului Dunării în Bulgaria și România, cu reproducerea abordării în întreaga regiune. Pentru a măsura progresele înregistrate pentru atingerea Rezultatului nr. 1, Documentul de Proiect revizuit prevede un set de indicatori, următorii doi indicatori, din totalul de trei, fiind relevanți pentru activitățile implementate la nivel de pilot:

6 Finanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

1 Uniunea Europeană (2013). Cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor aferente acestora. Un cadru analitic pentru evaluarea ecosistemelor în conformitate cu Acțiunea 5 a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în anul 2020, Document pentru discuții. Preluat de pe http://ec.europa.eu/environment/nature/knowledge/ecosystem_assessment/pdf/MAESWorkingPaper2013.pdf.

Preluat de pe http://wwf.panda.org/what_we_do/where_we_work/black_sea_basin/danube_carpathian/our_solutions/green_public_funds/pes/the_danube_pes_project/ .

N. Varty, “Anexa 10 - Revizuire recomandată a obiectivelor și rezultatelor proiectului și a indicatorilor și țintelor asociate”, în Raportul intermediar de evaluare (2012).

Zonele-pilot din cadrul proiectului PES Dunăre sunt: pentru România, Mara - Cosău - Creasta Cocoșului în județul Maramureș, ferma piscicolă Iezer și ferma piscicolă Ciocănești în județul Călărași; în cazul Bulgariei, Rezervația Naturală Persina se află pe teritoriul municipiilor Belene și Svistov, iar Rezervația Naturală Rusenski pe cel al Districtului Ruse. Idem.

2

3

4

1. Un total de cel puțin 5 modele locale și naționale de scheme de PES operaționale până la sfârșitul anului 2013;

2. Cel puțin 5 Memorandumuri de Înțelegere pentru parteneriate public/private care să acopere schemele PES semnate până la sfârșitul anului 2012.

În zona-pilot Ciocănești, proiectul a vizat atât testarea introducerii măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul activității obișnuite de acvacultură, cu sprijinul financiar al Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013, cât și evaluarea modului în care schema de acva-mediu, finanțată de UE, ar putea funcționa pentru a încuraja o schimbare în direcția acvaculturii responsabile. Studiile de fezabilitate au condus la identificarea pierderii biodiversității ca fiind o problemă specifică de mediu din zona-pilot, cauzată de adoptarea de practici "neprietenoase", cum ar fi abandonarea terenurilor, acoperirea cu plase pentru protejarea producției de pește, etc. De asemenea, această schemă a fost gândită ca reprezentând un beneficiu special pentru acvacultorii care nu sunt incluși în siturile Natura 2000, nefiind deci eligibili pentru plățile Natura 2000, dar care dețin ferme piscicole caracterizate de o bogată biodiversitate. Echipa de proiect a dezvoltat măsuri de acvacultură "prietenoase cu mediul" și a intenționat să folosească rezultatele testelor efectuate pe teren în cadrul activității ulterioare de promovare, desfășurată cu Autoritățile de Management, pentru includerea abordării PES în plățile de acva-mediu, în următoarea perioadă de programare a fondurilor europene. În cele din urmă, măsurile specifice acvaculturii "prietenoase cu mediul", concepute de către echipa de proiect, erau destinate îmbunătățirii implementării Directivei-Cadru a UE privind Apa (DCA), punând la dispoziție un studiu de caz pentru calculul costurilor de mediu legate de apă.

Cu toate acestea, în timpul punerii în aplicare a proiectului, ipoteza conform căreia fondurile pentru protecția mediului prin măsuri de acva-mediu în conformitate cu Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013 ar putea fi accesate cu ușurință de către partenerul local S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. s-a dovedit a fi greșită.În realitate, în 2012, partenerul local S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. nu a reușit să acceseze fonduri în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului. Pentru echipa de proiect, disponibilitatea fondurilor inițiale a reprezentat o condiție necesară pentru testarea eficacității măsurilor de acvacultură "prietenoase cu mediul". Astfel se explică întârzierea în ilustrarea și realizarea unei scheme PES operaționale până la sfârșitul anului 2013.

În plus, studiile de fezabilitate realizate la începutul proiectului au subliniat faptul că lipsa siguranței cu privire la viabilitatea comercială, afectată de factori externi cum ar fi fluctuațiile pieței din sectorul acvaculturii, subvențiile publice dăunătoare, efectele crizei financiare asupra lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea prețurilor, a reprezentat principalul factor determinant pentru adoptarea unor practici "neprietenoase" de către conducerea fermei piscicole de la Ciocănești. Astfel, PES sub umbrela ecoturismului au fost identificate ca reprezentând o potențială soluție, prin completarea veniturilor provenind din acvacultură cu venituri provenind din ecoturism. Pentru a stabili condițiile necesare pentru o ilustrare mai detaliată a abordării PES identificate, echipa de proiect a trebuit să obțină finanțarea inițială necesară pentru construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni din zona-pilot și să implice partenerul local într-o strategie de diversificare a afacerii, orientată spre ecoturism sau spre dezvoltarea acvaculturii multifuncționale. În această ultimă privință, reticența inițială arătată de către partenerul local s-a soldat cu întârzierea demonstrării și realizării unei scheme PES operaționale până la sfârșitul anului 2013.

7

Introducere


Prin urmare, echipa de proiect a decis, în primul rând, să reorienteze eforturile în direcția îmbunătățirii măsurilor specifice din Programul Operațional Pescuit în conformitate cu care se acordă accesul la plățile de acva-mediu. Principalul motiv pentru respingerea cererii inițiale depuse de administrația fermei piscicole de la Ciocănești a fost sistemul deficitar de monitorizare a impactului măsurilor "prietenoase cu mediul" propuse, în condițiile în care schema trebuie să fie în măsură să demonstreze că are un impact pozitiv asupra biodiversității și că poate contribui la creșterea biodiversității globale; în caz contrar, valoarea sa în finanțarea inițiativelor de conservare a biodiversității este necunoscută. S-a elaborat următorul plan de acțiune, care a fost respectat de echipa de proiect:

Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calității apei din bazinele piscicole, în scopul de a îmbunătăți nivelul indicatorilor pentru măsurile "prietenoase cu mediul" elaborate. În acest sens, s-a impus prelevarea de probe de apă și realizarea de analize pe parcursul unui an, în cadrul unui proces tehnologic complet

Lobby pentru includerea, ca exemple, a măsurilor "prietenoase cu mediul" elaborate și ajustate în cadrul proiectului în ghidurile de accesarea plăților de acva-mediu din cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013. Interesul scăzut cu privire la Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului, manifestat în cadrul primei cereri de propuneri (doar 3 candidați și un singur proiect contractat) și experiența specifică a administrației fermei piscicole de la Ciocănești au condus la concluzia că potențialii beneficiari nu au o imagine clară în ceea ce privește tipul de măsuri pe care ar trebui să le includă în propunerile de proiecte

Sprijinirea prezentării unei noi propuneri de proiect de către administrația fermei piscicole de la Ciocănești în cadrul celei de-a doua cereri de propuneri pentru Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului (noiembrie-decembrie 2013)

Elaborarea unui document care să includă principii directoare legate de crearea și implementarea unui sistem de monitorizare a calității apei în fermele piscicole situate de-a lungul Dunării Inferioare. Folosind proiectul-pilot de la Ciocănești ca studiu de caz, această acțiune are drept scop sprijinirea includerii abordării PES în cadrul plăților de acva-mediu din următoarea perioadă de programare a UE, ceea ce ar conduce la reproducerea măsurilor "prietenoase cu mediul" în ferme piscicole similare din România

În al doilea rând, echipa de proiect a făcut eforturi pentru ca partenerul local să înțeleagă ce este ecoturismul și felul în care acesta ar putea deveni o oportunitate pentru o mai mare viabilitate comercială. În acest sens, s-a elaborat următorul plan de acțiune, care a fost respectat de echipa de proiect:

Participarea la "acțiuni de familiarizare", organizate la ferma piscicolă de la Ciocănești cu potențialele grupuri-țintă, cu vizitatori - studenți, cercetători - de Ziua Zonelor Umede, de Ziua Păsărilor Migratoare, etc.

Identificarea de oportunități de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii turistice de mici dimensiuni în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești

Sprijinirea prezentării unei propuneri de proiect de către administrația fermei piscicole de la Ciocănești, în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism, lansată de către Centrul de Competențe pentru Dunăre în aprilie 2014


Introducere

Ambele propuneri de proiecte au fost aprobate în perioada aprilie - mai 2014. Aceste realizări importante (mobilizarea de fonduri suplimentare necesare și implicarea partenerului local pe baza acordurilor de parteneriat din cadrul proiectului) permit echipei de proiect să se concentreze, din nou, asupra atingerii obiectivului inițial al proiectului, prin punerea în aplicare a unei strategii intermediare pentru stabilirea condițiilor necesare pentru dezvoltarea PES sub umbrela ecoturismului. Intenția este de a continua și după finalizarea proiectului, sprijinind administrația fermei piscicole de la Ciocănești în etapa de implementare a proiectelor, atât în faza de testare a măsurilor "prietenoase cu mediul" cât și în cea de dezvoltare a unei ferme piscicole multifuncționale.

În concluzie, până în prezent, echipa de proiect a reușit să obțină finanțarea pentru stabilirea condițiilor necesare pentru PES, însă nu a definit încă un mecanism clar de finanțare, iar în stadiul actual nu se poate afirma fără echivoc că acesta este sau nu de tip PES.

Experiența proiectului-pilot de la Ciocănești se reflectă în prezentul Raport tehnic după cum urmează:

Capitolul 1 - Zona-pilot este descrisă din punctul de vedere al localizării geografice, sub aspectul caracteristicilor sale legate de biodiversitate și al oportunităților de asigurare a mijloacelor de trai locale, prin comparație cu impactul relativ al acestora asupra mediului;

Capitolul 2 - Se analizează starea ecosistemelor, amenințările și oportunitățile de mediu existente și valoarea principalelor servicii de mediu existente;

Capitolul 3 - Este explicat cadrul pentru stabilirea condițiilor necesare pentru dezvoltarea PES sub umbrela ecoturismului; această secțiune include și considerații cu privire la contextul legal/instituțional și cel legat de politicile publice.

În secțiunea finală se prezintă concluziile la care s-a ajuns după o perioadă de 4 ani.

Introducere

9Finanțare Durabilă în Zona-Pilot Ciocănești | 2014

1. DESCRIEREA ZONEI-PILOT1.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Zona-pilot

Zona-pilot Ciocănești corespunde suprafeței fermei piscicole care funcționează sub conducerea SC Ciocănești Piscicola S.R.L. Aceasta ocupă o suprafață totală de 233,37 ha (2,3 km ) și are o altitudine medie de 10-14 m. Ferma piscicolă este 2

situată în zona de sud-est a României, în județul Călărași , care se învecinează la sud 5

cu provincia bulgară Silistra, în zona îndiguită a luncii inundabile a Dunării (în locul unde se afla lacul Boianu-Sticleanu), la o distanță de aproximativ 120 km, spre sud-est, de București, la 2 km distanță de Dunăre, la 300 m distanță de satul Ciocănești spre sud și la 30 km de orașul Călărași, spre vest. Accesul la fermă se face din DN 31 Călărași - Oltenița, prin intermediul unui drum secundar cu lungimea de 3 km.

5 Se furnizează informații geografice și socio-economice suplimentare cu privire la județul Călărași, în scopul de a furniza o descriere, în context, a suprafeței relativ reduse a zonei-pilot. Judeţul Călărași are o suprafață totală de 5.088 km ², reprezentând 2,1% din teritoriul țării, fiind al 28-lea județ, ca mărime, din cele 42 de județe ale României. Acesta ocupă partea de sud a Câmpiei Bărăganului și este traversat de râuri mici cu văi adânci. Pe laturile de sud și de sud-est, acesta este delimitat de Dunăre (de la km 300 - Cernavoda - la km 450 - Gostinu), care, în partea de est, se desparte într-o serie de brațe care au format anterior insule și care în prezent sunt drenate; pe latura de vest, râurile Argeș și Dâmbovița formează o vale largă înainte de a se vărsa în Dunăre. Preluat de pe . www.calarasi.ro


România

Figura 1: Harta zonei-pilot Ciocănești

Sursa: Martini M. (2014). Adaptat de pe https://www.google.it/maps/place/Ciocăneşti

1. Descrierea zonei-pilot

1.2. BIODIVERSITATE

În ceea ce privește biodiversitatea și peisajul (de zonă umedă) în general, zona-pilot Ciocănești este reprezentativă pentru mai multe ferme piscicole aflate de-a lungul unei zone care a fost, anterior, mlăștinoasă, cu o întindere apreciabilă din zona Dunării Inferioare și care a fost ulterior îndiguită și drenată în perioada regimului comunist pentru valorificarea suprafețelor ca terenuri arabile suplimentare, în

6vederea transformării României în "grânarul Europei” .

Următoarele specii de pești sunt cultivate la ferma piscicolă de la Ciocănești, în cadrul activității principale, respectiv acvacultura:

1.2.1. FLORA, FAUNA ȘI SOLURILE

Specii omnivoreCrap (Cyprinus carpio)

Specii fitofageNovac (Aristichthys nobilis)Cteno (Ctenopharingodon idella)

Specii planctonofageCaras (Carassius auratus gibelio)Sânger (Hypophthalmichthys molitrix)

Specii nefitofageSomn (Silurus glanis)Știucă (Esox lucius)

În general, din motive legate de eficiența economică, numărul speciilor de pești nefitofagi sau răpitori este limitat, iar acestea sunt de obicei introduse pentru a elimina specimenele bolnave. S-a manifestat dorința de reintroducere a speciilor indigene, cum ar fi Tinca tinca și Leuciscus idus, dar speciile de pești fitofage consumă hrana destinată acestora. Speciile de Caracuda au dispărut complet din

7cauza poluării.

Deși fermele piscicole sunt de obicei asociate cu specii de pești, declarațiile spontane conform cărora biodiversitatea la fermele piscicole de la Ciocănești înseamnă, în primul rând, specii de păsări sunt ușor de înțeles. Această zonă este un loc important pentru hrană, cuibărit și migrație pentru un număr semnificativ de specii locale, naționale și internaționale de păsări. Așa cum se arată în tabelul 1 de mai jos, din 100 de specii diferite observate, cu peste 10.000 de exemplare estimate, pentru 31 de specii care includ 1708 specimene este nevoie de arii de protecție specială, desemnate pentru conservarea acestora în baza Anexei I a Directivei Păsări (Directiva Consiliului European nr. 79/409 CEE); în plus, alte 18 specii, care includ 219 specimene, reprezintă specii de interes național care necesită o protecție strictă în baza Anexei 4B la Ordonanța de urgență nr. 57/20.06.2007 cu privire la managementul ariilor protejate naturale și în special la conservarea faunei sălbatice . 8

Aceste cifre corespund datelor din formularul-tip al sitului Natura 2000 (ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre), care include zona-pilot; de asemenea, acestea sunt reprezentative în raport cu numărul total de păsări care populează situl Natura 2000 - conform formularului-tip, situl găzduiește peste 20.000 de păsări specifice zonelor umede în timpul perioadei de migrare .9

6 Preluat de pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Lunca_Dunării.

C. Munteanu, Interviuri cu Marin Hodorogea - administrator al S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. (2010).

P. Tibu, “Monitorizarea populației de păsări din zona fermei piscicole Ciocănești” (201 1).

Grupul de lucru Natura 2000 (2006). Natura 2000 Formular-tip pentru arii de protecție specială, ROSP A0021 Ciocănești - Dunăre. Preluat de pe www.natura2000.ro.

7

8

9


Statutul de protecție

Păsări protejate la nivel european

31Specii

Tabelul 1. Specii și specimene protejate din zona-pilot

Ciocănești este, de asemenea, o zonă deosebit de importantă pentru diversitatea speciilor de plante. Au fost identificate o serie de 139 de grupuri sau taxoni, printre care un număr reprezentativ de specii din familia Hydropterididae, 117

10plante vasculare ierboase și 21 de plante lemnoase . Diversitatea ridicată este ilustrată prin prezența plantelor tipice zonelor umede, plantelor acvatice și a numeroaselor plante ruderale, influența antropică fiind puternică.

Mai mult decât atât, se cresc oi și vaci pentru combaterea creșterii buruienilor pe cărări și pe marginile digurilor; acestea contribuie și la consolidarea terenurilor.

11La nivel județean , relieful este caracterizat de prezența zonelor de câmpie, a pășunilor și a lacurilor. Câmpiile reprezintă forma de relief dominantă și sunt grupate în patru unități principale: Bărăganului Mostiștei (Bărăganul Sudic), Vlăsiei, Burnazului și Lunca Dunării. Acestea sunt indicate în figura 3, care conține tipurile de relief la nivel de bazin hidrografic: munți, dealuri și câmpii, care alternează de la nord la sud.


10 I. F. Gheorghe, C. Munteanu, “Structura florilor și vegetației asociate cu bazinele din zona fermei piscicole de la Ciocănești și rolul acestora în sechestrarea și retenția carbonului” (2010).

Preluat de pe . www.calarasi.ro


Păsări protejate la nivel național

18

Păsări fără statut de specie protejată

51

1,708Specimene 219 8,709

Sursa: P. Tibu, “Monitorizarea populației de păsări în zona fermei piscicole Ciocănești” (2011)

Figura 2. Proporția relativă a categoriilor de păsări din zona-pilot

Sursa: P. Tibu, “Monitorizarea populației de păsări din zona fermei piscicole Ciocănești” (2011)

Păsări protejate la nivel european

Păsări protejate la nivel național

Păsări fără statut de specie protejată

11

16%

2%

82%



Figura 3. Zona-pilot și forme de relief în bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița"

Legendă

Altitudine

0 - 50

50 - 100

100 - 150

150 - 200

200 - 250

250 - 300

300 - 500

500 - 800

800 - 1200

1200 - 1400

1400 - 1800

1800 - 2000

2000 - 2200

2200 - 2400

Zona-pilot0 12.5 25 50

Km

Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%20-%20text.pdf, pag. 10

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița", care este gestionat de către Administrația bazinelor hidrografice "Buzău - Ialomița" (ABA Buzău - Ialomița), una dintre cele 11 unități teritoriale din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR), constituită prin HG nr. 981/1998 și responsabilă de gestionarea și valorificarea resurselor de apă. Sistemul de Gospodărire a Apelor Călărași (SGA Călărași), o entitate fără personalitate juridică coordonată de ABA Buzău - Ialomița , este responsabilă de gestionarea resurselor hidrologice la nivel de

13 județ .

1.2.2. HIDROLOGIE

12Solurile includ diferite tipuri de cernoziom și soluri aluvionare și sunt deosebit de fertile.

Vegetația forestieră ocupă 4,3 % din suprafața județului și este alcătuită în principal din specii cum ar fi plopul american, salcâmul, stejarul gri, salcia albă, frasinul, chiparosul, ulmul, teiul și arțarul tătăresc.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, printre care se numără mistrețul, căprioara, fazanul, iepurele, vulpea. Gâștele și rațele sălbatice sunt prezente în zona iazurilor și a lacurilor. Speciile de pești includ carasul, crapul, plătica, bibanul, șalăul și știuca, iar în Dunăre și Borcea întâlnim somnul, sturionii și scrumbia de Dunăre.

12 Preluat de pe . http://en.wikipedia.org/wiki/Chernozem

Preluat de pe . http://www.rowater.ro/daBuzău/default.aspx13

ABA Buzău - Ialomița acoperă o suprafață de 22.289 km², care include bazinele râurilor Buzău și Ialomița, precum și zonele dintre râurile Ialomița - Buzău și Dunăre - Argeș - Ialomița. Așa cum se arată în tabelul nr. 2, zona include sub-bazine hidrografice cum ar fi Ialomița, Buzău, Mostiștea și Călmățui; în același timp, utilizările apei (de exemplu, pentru industrie, agricultură, pescuit, turism) în această zonă sunt facilitate datorită disponibilității apei din bazinele hidrografice vecine -

14Argeș, Siret și Dunăre . Clima zonei este temperat-continentală, dar din cauza reliefului geografic variat se disting trei principale tipuri de climă: munte, deal și câmpie. Temperatura medie anuală este de 11,8°C, iar valorile medii multianuale ale precipitațiilor sunt cuprinse între 1.000 - 1.400 mm în zona montană, 600-800 mm în zona de deal și 300-550 mm în zona de câmpie.

Figura 4. Administrațiile bazinelor hidrografice din România

Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/default.aspx.

Figura 5. Unități de gospodărire a apelor din cadrul ABA Buzău - Ialomița

Sursa: Preluat de pe . http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx

14 Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, "Evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în Europa Centrală și de Est", în cadrul Proiectului Nr. 037005 CECILIA (2008), al Șaselea Program-Cadru al Comisiei Europene 2002-2006.



În conformitate cu Planul de Management, bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița" traversează 9 județe, dintre care județul Călărași iese în evidență ca fiind al patrulea

16 ca suprafață acoperită și al șaselea sub aspectul populației (a se vedea tabelul nr 3.) .

Preluat de pe . http://en.wikipedia.org/wiki/Endorheic_basin Preluat de pe http://www.rowater.ro/daBuzău/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzău%20-%20Ialomi a/Plan%20Management%20SH%20Buzău-Ialomi a%20-%20text.pdfț ț .

15

Tabelul 2. Bazinul Hidrografic Buzău - Ialomița

Bazinele și sub-bazinele hidrografice

Buzău

Ialomița

Călmățui

Mostiștea

15Dunărea și zona endoreică

TOTAL

2Suprafața (km )

5.264

10.350

1.668

1.758

7.165

22.289

Curs de apă principal

Buzău

Ialomița

Călmățui

Mostiștea

Prahova (afluent al Ialomiței)

Din lungimea totală a cursurilor de apă

Lungime (km)

308

400

144

98

176

5.424



Source: Retrieved from .http://www.rowater.ro/dabuzau/default.aspx

Figura 6. Bazinul hidrografic Buzău - Ialomița

Sursa: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, "Evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în Europa Centrală și de Est", în cadrul Proiectului Nr. 037005 CECILIA (2008), al Șaselea Program-Cadru al Comisiei Europene 2002-2006.

Legendă

0 - 25

25 - 50

50 - 100

100 - 150

150 - 200

200 - 300

300 - 500

500 - 750

750 - 1000

1000 - 1250

1250 - 1500

1500 - 1750

1750 - 2000

2000 - 2550

Limitele sub-bazinelor

Stație hidrometrică

Stație meteo

Pluviometru

0 20 40Km

16

Au fost identificate 20 de lacuri naturale care fac parte din bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița" (a se vedea figura 7), din care 2 se află în județul Ilfov, 1 în județul Buzău, 6 în județul Brăila, 8 în județul Ialomița și 3 în județul Călărași, unele dintre acestea fiind folosite pentru pescuit sau în scopuri terapeutice. Lacul Ciocănești este unul dintre lacurile naturale identificate în județul Călărași; caracteristicile sale generale sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabelul 3. Caracteristicile administrative și demografice ale Bazinului hidrografic "Buzău - Ialomița"

17 Preluat de pe și țhttp://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.



Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%20-%20text.pdf.

No. Județ

Brașov

Covasna

Buzău

Brăila

Prahova

Dâmbovița

Ialomița

Călărași

Ilfov

TOTAL:

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Bazin 17hidrografic

Buzău

Buzău

Buzău

Buzău

Ialomița

Ialomița

Ialomița

Dunăre

Ialomița

Suprafața2(km )

297

705

5190

3242

4716

1686

4453

4015

395

24699

% din suprafața totală a bazinului

1,21

2,85

21,01

13,12

19,13

6,82

18,0

16,26

1,6

100

Populația (locuitori)

3321

18866

417823

360733

821013

294933

290563

252037

50017

2509306

0,13

0,75

16,65

14,38

32,72

11,75

11,58

10,04

2,00

100

% din populația totală la nivelul bazinului

Figura 7. Corpurile de apă de suprafață din bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița"

Sursa: Preluat de pehttp://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%

, pag. 5520-%20text.pdf

LegendăDelimitare corpuri de apă

Corpuri de apă - RÂURI:

Permanente

Nepermanente

Artificiale

Corpuri de apă - LACURI:

Lacuri de acumulare

Lacuri naturale

Localități

Fluviul Dunărea

Limita spațiului hidrografic

Zona-pilot

0 20 40Km

0 10 40

Km

503020

La ferma piscicolă Ciocănești, apa necesară pentru procesele legate de acvacultură provine parțial din precipitații și indirect din Dunăre, precum și din Valea Mostiștei. Așa cum se arată în figura nr. 8, apa provine atât din incinta Boianu, prin canalele de drenaj din jurul fermei, cât și din canalul Botul Dunăricii. Din canalul central de irigare, apa este distribuită cu ajutorul unei rețele de canale mai mici, care alimentează bazinele pentru reproducere, hrănire, iernare și bazinele destinate reproducătorilor. Pentru a controla nivelul apei din bazine se utilizează ecluze; de asemenea, acestea sunt folosite pentru a goli și umple bazinele primăvara și toamna, când populațiile de pești sunt transferate din bazinele utilizate în timpul iernii în bazinele de reproducere și viceversa. Utilizarea eficientă a apei se realizează prin recirculare prin rețeaua de canale, apa fiind oxigenată prin agitare. Când bazinele sunt golite, apa este evacuată în canalele de scurgere în pantă, fiind apoi direcționată

18 către canalul Botul Dunăricii. În cele din urmă, apa se scurge în Dunăre .

Apa este preluată prin pompare cu pompe electrice. Deși alimentarea cu apă a bazinelor se efectuează în special primăvara, în perioada aprilie-iunie (deși acest proces poate continua, în cantități mai mici, pe tot parcursul anului), evacuarea apei are loc mai ales toamna, începând cu luna noiembrie și până la sfârșitul lunii decembrie (deși cantități mici pot fi evacuate pe tot parcursul anului, în funcție de necesități).

Tabelul 4. Caracteristici ale Lacului Ciocănești

Sub-bazinhidrografic

Dunărea



Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-

, pag. 105Ialomita%20-%20text.pdf

Numele și codul corpului de apă

Lacul

Ciocănești

LW14.1_N1

Amenajare

piscicolă

Tipul de activitate (pescuit, crescătorie, agricultură)/specii de pești

Pepiniere sau

crescătorii /

Crap și caras

(Cyprinus

carpio, Carrasius

gibelio auratus)

Suprafața(ha) utilizată pentrupescuit / acvacultură

198

Tipologia abiotică și simbolul

Lacul situat în câmpie, adâncime foarte mică, alcalinitate moderată spre ridicată

ROLN02

Altitudine (m)

15 2,5

Geologie

Silicon

18 I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare pentru monitorizarea calității apei” (2103).

Numele lacului/unității amenajate pentru pescuit sau acvacultură

Adâncime medie (m)

1.3. DATE DEMOGRAFICE ȘI CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE TRAI

Ciocăneşti este o comună cu 4.998 locuitori. Aceasta este compusă dintr-un singur sat, Ciocănești, care are o suprafață totală de 12.715 ha, din care 529 ha zonă urbană

19,20și 12.186 ha zonă rurală .

Figura nr. 9 de mai jos arată că principala utilizare a terenului din zona-pilot este 21cea de teren arabil .

Figura 8. Orientarea spațială a fermei piscicole de la Ciocănești și distribuția rețelei de canale

Sursa: C. Munteanu (2012)

19 Preluat de pe . www.ghidulprimariilor.ro

Județul Călărași include două municipii, 3 orașe, 50 de comune și 159 de sate, municipiul Călărași fiind reședința de județ. Din punct de vedere demografic, având în vedere că aproximativ 45% din populația națională locuiește în mediul rural, nivelul de urbanizare al județului este sub media pe țară: în 2009 populația județului a totalizat 312.879 de locuitori (1,5 % din populația națională), din care 38,5% trăiesc în mediul urban și 61,5% în mediul rural.

În general, terenul arabil este principala utilizare a terenurilor la nivel de județ, acesta ocupând 97,3% din suprafața agricolă totală a județului (426.200 ha până la sfârșitul anului 2008, aproximativ 2,9 % din suprafața terenurilor pe care se practică agricultura, la nivel național și peste 84 % din suprafața județului).



20

21

Statie pompare Boianu II

StatiePompareBoianu I

Canal central de desecare CII

Canal dedesecare

Canal alimentare

Canal evacuare

Statie pompare

Legendă

Canal de desecare CI

Conform tabelului nr. 5 de mai jos, care conține informații publice cu privire la 22

economia locală, agricultura este principala activitate în zona-pilot .

Figura 9. Folosința terenurilor în Bazinul hidrografic "Buzău - Ialomița"



22 Din punct de vedere economic, agricultura este, în plan general, principala activitate la nivel de județ, generând circa 3% din producția agricolă a întregii țări. Celelalte sectoare de activitate prezente sunt metalurgia, prelucrarea produselor alimentare, textilele și materialele de construcții. Preluat de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Călăraşi_County.

Pe baza datelor din Registrul Unităților de Acvacultură, publicate pe pagina de internet a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la data de 18 septembrie 2013, fermele piscicole sunt înregistrate în România ca amenajare piscicolă, păstrăvărie sau unitate de acvacultură și desfășoară una sau mai multe dintre următoarele activități principale: crescătorie, pepinieră și stație de reproducere artificială. Uneori, pepinierele pot avea și rolul de crescătorii. Termenii amenajare piscicolă și unitate de acvacultură sunt termeni echivalenți care desemnează iazuri, viviere, stații de reproducere artificială sau alte facilități utilizate pentru acvacultură. M. Martini, “Propunere pentru o metodologie pentru implementarea PSE în sectorul acvaculturii - Cazul României” (2012)

Preluat de pe și țhttp://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.

C. Sut, “Analiza unităților de acvacultură din România” (2013)

Sursa: Preluat de pe http://www.rowater.ro/dabuzau/Planul%20de%20Management%20al%20Spatiului%20Hidrografic%20Buza/Planul%20de%20management%20al%20spatiului%20hidrografic%20Buzau%20-%20Ialomita/Plan%20Management%20SH%20Buzau-Ialomita%20-%20text.pdf, pag. 11

Centru administrativ

Ciocănești

Activități tipice

Agricultură

Cultivarea cerealelor și a altor plante

Creșterea animalelor

Comerț

Principalele activități generatoare de venituri

Agricultură

Comerț

Servicii

Industrie

Tabelul 5. Activități economice în comuna Ciocănești

Sursa: Preluat de pe http://www.ghidulprimariilor.ro.

Deși acvacultura nu se numără printre principalele activități la nivel de comună, fermele 23piscicole sunt tipice în zona Dunării Inferioare, acestea fiind construite pe locul

fostelor lacuri și iazuri, datorită apropierii de sursele de apă, de Dunăre și de afluenții 24săi, ceea ce presupune, în general, costuri de producție reduse . În România există, în

total, 547 ferme piscicole înregistrate (cu excepția păstrăvăriilor, a crescătoriilor de sturioni din orașe și a pepinierelor plutitoare), aproximativ 17 ferme piscicole fiind situate în județul Călărași și 131 în județele din regiunea Dunării Inferioare (Brăila,

25 Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Teleorman, Timiș și Tulcea) .

23

24

25

Legendă

Zone urbane

Zone industriale

Teren arabil

Culturi perene

Zona-pilot

Păduri și arbuști

Zone umede

Luciu de apă

Limita Direcției de Ape 50

Km

403020100 5

În ceea ce privește zona-pilot, ferma piscicolă Ciocănești este administrată de S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. în baza Contractului de concesiune nr. 142/18.08.2006. În timpul regimului comunist, obiectivul fermei piscicole de la Ciocănești era să fie furnizorul de pește pentru întreaga zonă de sud a României; în perioada 1989-1999, aceasta s-a dezvoltat ca o formă de asociere a sectorului public cu cel privat și a intrat sub incidența regulilor economiei de piață. Dl. Hodorogea deține 60% din proprietate (infrastructură și stocuri de pește) și a lucrat în cadrul fermei piscicole în ultimii 30 ani, obținând concesiunea asupra terenului pe care se află ferma (și anume terenul de sub apă) de la stat, în 1999. Dl. Deacu deține 40% din proprietate (inclusiv concesiunea asupra terenului pe care se află ferma), relația sa cu dl. Hodorogea fiind una de colaborare armonioasă. În conformitate cu prevederile Legii 317/2009, acvacultorii pot cumpăra terenurile aflate sub bazinele cu apă; de fapt, ei pot alege între achiziția terenului sau utilizarea acestuia în calitate de concesionari; cu toate acestea, procesul este întârziat de faptul că documentele nu au fost transferate în totalitate din domeniul statului către ANPA (ceea ce înseamnă că Registrul unităților de acvacultură poate suferi schimbări importante). Terenul agricol este, de asemenea, atribuit în regim de concesiune. Dl. Hodorogea este

28înregistrat atât ca fermier, cât și ca acvacultor .

Utilizarea terenurilor în zona-pilot se desfășoară conform tabelului nr. 6 de mai jos.

26 Preluat de pe . http://www.ciocanesti-piscicola.ro

C. Munteanu, Interviuri cu Marin Hodorogea - administrator al S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. (2010).

M. Martini, “Card sit model” (2010).

În funcție de sistemul utilizat pentru managementul resurselor hidrice, în Europa se poate distinge între diferite sisteme de producție de pește de apă dulce, cum ar fi acvacultura în iazuri, sisteme cu flux continuu de apă, sisteme cu recirculare și acvacultură în cuști plasate în lacuri cu apă dulce și râuri. De asemenea, există și sisteme mixte, în care se combină două dintre metodele de mai sus. Producția de pește de apă dulce în iazuri este adesea considerată ca fiind cea mai veche formă de piscicultură din Europa, originile sale datând din perioada medievală. Iazurile tipice sunt incinte de pământ în care peștii trăiesc într-un mediu similar mediului lor natural, hrănindu-se natural, cu hrana care crește în iaz datorită luminii naturale, precum și cu substanțele nutritive disponibile în apa din iaz. Producția de pești în iazuri continuă să fie ”intensivă" sau "semi-intensivă" (cu hrănire suplimentară) în cele mai multe țări. În cadrul sistemelor tradiționale de acvacultură cu flux continuu de apă, apa trece prin sistem o singură dată, fiind apoi evacuată înapoi în mediul acvatic. Fluxul de apă care trece prin sistemul de acvacultură furnizează peștilor oxigenul necesar și antrenează deșeurile dizolvate și în suspensie din sistem. Apa este preluată din râu, circulată prin ferma piscicolă și tratată înainte de a fi evacuată în aval. Apa din cadrul fermei este schimbată cel puțin o dată pe zi. Forma cea mai practicată de acvacultură cu flux continuu de apă, pe scară largă, în Europa este creșterea păstrăvului, răspândită în întreaga Europă. Sistemele de Acvacultură cu Recirculare (SAR) sunt sisteme terestre, în cadrul cărora apa este refolosită după efectuarea unor tratamente mecanice, chimice și biologice. Aceste sisteme prezintă o serie de avantaje, cum ar fi: economisirea apei, un control riguros al calității apei, un nivel ridicat de biosecuritate și un control mai ușor al producției de deșeuri în comparație cu alte sisteme de producție. Cu toate acestea, costurile de capital, costurile de exploatare și consumul de energie sunt ridicate. Principalele specii de apă dulce produse în SAR sunt anghila, păstrăvul și somnul. Culturile pe bază de cuști plasate în lacuri cu apă dulce și în râuri reprezintă de asemenea oportunități limitate, dar importante, pentru acvacultura de apă dulce în anumite corpuri de apă. Atecma (Grupul N2K), “Document de orientare privind activitățile de acvacultură în contextul rețelei Natura 2000”, în Contractul nr. 07.0307/2011/605019/SER/B.3, Comisia Europeană (2012).



27

28

Tabelul 6. Tipuri de utilizare a terenurilor în zona-pilot

No. Tip de utilizare a terenurilor

Bazine hidrografice

Suprafață acoperită de stuf

Teren agricol

Drumuri de acces, diguri, construcții

TOTAL

1

2

3

4

Suprafața

187,613 ha

10,386 ha

29,51 ha

5,86 ha

233,369

Sursa: C. Munteanu. Adaptat din “Raport la bilanțul de mediu, nivel I și II, SC Ciocănești Piscicola SRL, Comuna Ciocănești, Județul Călărași” (2007), SC Enviro SRL.

29

Sistemul de producție de la ferma piscicolă Ciocănești este de tip acvacultură de apă dulce în iazuri, caracterul său "extensiv" sau "semi-intensiv" (cu alimentare

29suplimentară) fiind recunoscut la nivel mondial .

Activitatea de acvacultură desfășurată în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești constă în creșterea de pești de dimensiuni mici (până la 200 g/pește) pentru popularea bazinelor piscicole, precum și de pești de dimensiuni mari (aproximativ 2 kg/pește) pentru consum. Cea mai mare parte a producției este reprezentată de pește tânăr, în special pentru popularea bazinelor piscicole (pești mici, an I și II); astfel, ferma piscicolă de la Ciocănești poate asigura 40% peștii folosiți pentru popularea unităților din județele Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Brașov și Prahova. În mod similar, peștii crescuți aici, oricare ar fi dimensiunile lor, sunt vânduți fie altor ferme, fie pe piețele locale. În ceea ce privește veniturile, 80% dintre acestea provin din vânzarea peștilor de dimensiuni mici. Cu excepția furajelor granulate, nu se adaugă hormoni sau stimulatori de creștere la hrana normală pe bază de cereale. Igienizarea corectă este o practică obișnuită de management al

30bazinului piscicol, care contribuie la menținerea stării de sănătate a peștilor .

În prezent, sprijinul public acordat prin Programul Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.2 - Tranziția spre acvacultura ecologică, influențează cota de piață a fermei piscicole de la Ciocănești, prezentând, în același timp, o provocare fundamentală: diversificarea activității de afaceri versus adaptarea la piața organică. Pe de o parte, potențialul de diversificare a activității de afaceri este bun, în special în direcția turismului, pe baza oportunităților din Axa 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești; strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acțiune Locală pentru Pescuit (GALP) Dunărea Călăreșană include și turismul în Prioritatea 2 - Crearea condițiilor pentru dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești, Obiectivul 2.3 - Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural pentru dezvoltarea/promovarea turismului și a ecoturismului (activități de petrecere a timpului liber) și Prioritatea 3 - Dezvoltarea capacităților actorilor locali care susțin punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare, Măsura 3.1.1 - Formarea profesională, informarea, diseminarea care vizează dezvoltarea de noi competențe de către persoanele angajate în sectorul pescuitului și în sectoarele de sprijin (de exemplu, turismul, gastronomia). De asemenea, există și Centrul de Competențe pentru Dunăre, o platformă regională al cărei scop constă în promovarea fluviului Dunărea ca destinație turistică; sprijinul oferit pentru

31cooperare și marketing între membri reprezintă o altă oportunitate importantă .

Pe de altă parte, adaptarea la piața de produse ecologice nu trebuie privită ca fiind singura oportunitate, pe baza considerentelor că în România, ca și în Europa Centrală și de Est în general, producția semi-intensivă de pește de apă dulce în 32iazuri este practica obișnuită și că, prin definiție, aceasta îndeplinește cerințele

33specifice unei acvaculturi durabile, cum ar fi capacitatea de preluare și alte cerințe legate de apă, substanțe nutritive, localizarea fermei și energie.


30 M. Martini, “Profilul de afaceri al fermei piscicole de la Ciocănești” (2010).

Preluat de pe . http://www.danubecc.org

Dezvoltarea naturală a lacului este asistată de metode de producție cu un caracter administrativ mai pronunțat (provenite de la formele tradiționale combinate de piscicultură), cum ar fi introducerea de puiet din pepiniere și furnizarea de hrană suplimentară sau curățarea și fertilizarea iazurilor în fiecare iarnă, contribuind astfel la intensificarea prezenței microorganismelor care stau la baza piramidei alimentare în mediul acvatic. Aceasta încurajează dezvoltarea producției comercializabile de pește cu un randament mai ridicat decât cel specific ecosistemului natural. Preluat de pe http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture/aquaculture_methods/index_en.htm.

Capacitatea de preluare (carrying capacity) în acvacultură este definită ca reprezentând biomasa maximă specifică unei specii de crescătorie, care poate fi susținută fără încălcarea nivelului maxim acceptabil al impactului asupra stocului și a mediului acestuia. Capacitatea de preluare depinde, printre altele, de capacitatea de realimentare cu substanțe a ecosistemului, cum ar fi oxigenul, consumate de către toate animalele de crescătorie, sau fitoplanctonul, consumat de scoici bivalve care se hrănesc prin filtrare. Atecma (Grupul N2K), op.cit.

31

32

33


35

Există mai multe inițiative care dezvoltă și actualizează codul de conduită, indicatorii și sistemele de certificări, în scopul semnării de acorduri și al acceptării, de către factorii de decizie, a aspectelor legate de sustenabilitate în acvacultură și de modul în care aceasta poate fi pusă în practică. Vom numi doar câteva: "Codul de conduită pentru un pescuit responsabil" FAO (1995), "Codul de conduită pentru acvacultura europeană" FEAP (2000), "Ghid pentru cooperarea pentru elaborarea de indicatori de dezvoltare durabilă în acvacultură" EVAD (2008), Alianța Globală pentru Acvacultură (GAA) și convenția GLOBALGAP pentru dezvoltarea și armonizarea sistemelor de certificare la nivel mondial pentru sectorul acvaculturii (2009), CONSENSUS (2005-2008) - un proiect finanțat de UE care a dezvoltat un set de indicatori de sustenabilitate care au stat la baza unui sistem de certificare în acvacultură axat pe un impact redus asupra mediului, pe competitivitatea ridicată și pe responsabilitatea privind biodiversitatea și bunăstarea animalelor și SustainAqua (2006), un proiect finanțat în cadrul celui de-al șaselea Program-Cadru al UE, care a identificat îmbunătățirile tehnologice care contribuie la o producția durabilă în domeniul acvaculturii în Europa și care, într-un fel, a contribuit la anticiparea legislației viitoare. SustainAqua - "Abordare integrată pentru o acvacultură durabilă și sănătoasă de apă dulce" (2009). Manualul SustainAqua - Un manual pentru acvacultura durabilă. Aquaculture Stewardship Council ( ) http://www.asc-aqua.orgeste de asemenea important - fondat în 2010 de către WWF și IDH (Inițiativa Olandeză pentru Comerț Durabil), o organizație independentă non-profit, al cărei obiectiv este de a fi cel mai important program de certificare și de etichetare pentru fructe de mare cultivate responsabil; rolul său principal este de a gestiona standardele globale pentru acvacultura responsabilă, care s-au dezvoltat prin Dialogurile WWF cu privire la Acvacultură.

Deși la nivel global acvacultura a fost în continuă creștere, cu o rată anuală de 6,9 %, în UE acest nivel de creștere nu a fost atins, iar producția a rămas la același nivel, începând cu anul 2000. În conformitate cu Reforma Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Comisia Europeană dorește să promoveze dezvoltarea sectorului acvaculturii și a publicat o comunicare privind orientările strategice pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Potrivit COM(2013) 229, orientările strategice evidențiază patru domenii prioritare de îmbunătățire: reducerea sarcinilor administrative; îmbunătățirea accesului la spațiu și la apă; creșterea competitivității; exploatarea avantajelor competitive, ca urmare a aplicării standardelor de calitate, de sănătate și de mediu. Pe baza acestor linii directoare, s-a constituit un Consiliu consultativ pentru acvacultură, pentru consultarea și consilierea părților interesate și s-a solicitat statelor membre să elaboreze planuri naționale multianuale pentru dezvoltarea acvaculturii durabile. În același timp, legislația "orizontală" a UE, cum ar fi cerințele de protecție a mediului, normele de protecție a sănătății publice pentru produsele pescărești, legea privind sănătatea animală sunt de asemenea aplicabile sectorului acvaculturii și produselor aferente, după caz. Preluat de pe .http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture/official_documents/com_2013_229_en.pdf

Plățile se acordă după cum urmează: 800 RON/ha (aproximativ 190 EUR/ha), pentru o pierdere de venituri de până la 35% și 1000 RON/ha (aproximativ 237 EUR/ha) pentru o pierdere de venituri de până la 50 %.

Cu toate acestea, deși legislația și schemele de certificare (inclusiv procesele, sistemele, procedurile și activitățile legate de cele trei funcții de stabilire a standardelor, acreditare și certificare) pentru acvacultura ecologică sunt deja bine stabilite și recunoscute la nivel internațional, european și național, până în prezent nu există criterii exhaustive și

34, 35utilizabile pentru certificarea nivelului de sustenabilitate în acvacultură .

Pe scurt, plățile de acva-mediu actuale, acordate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit, Axa 2 - Acvacultura, pescuitul în apele interioare, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură, Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului și Operațiunea 2.1.4.2 - Tranziția către acvacultura ecologică, reprezintă un stimul esențial pentru adoptarea de practici durabile în acvacultură, iar întreprinderile cu o viziune pe termen lung se pot folosi de acestea pentru a pune bazele propriei competitivități și pentru a fi pregătite atunci când se stabilesc mecanismele de piață și legislația pentru acvacultura durabilă. Administrarea fermei piscicole de la Ciocănești a depus o solicitare de două ori, în cadrul Operațiunii 2.1.4.1 - Protecția Mediului, fapt care confirmă interesul societății cu privire la responsabilitatea de mediu, iar cea de-a doua solicitare a primit un răspuns pozitiv.

Ferma piscicolă de la Ciocănești a beneficiat, de asemenea, de plăți acordate în cadrul

36Operațiunii 2.1.4.3 - Acvacultura durabilă în siturile Natura 2000 și a primit o sumă totală de 80.000 EUR timp de doi ani (40.000 EUR/an), ca despăgubire pentru venitul pierdut.

În concluzie, sprijinirea dezvoltării afacerii este necesară atât pentru diversifi-carea în direcția ecoturismului, cât și pentru integrarea practicilor specifice acvaculturii responsabile, ca oportunități de îmbunătățire a nivelului de trai în zona-pilot.

36



34

2. ANALIZA SITUAŢIEI ECOSISTEMELOR

2.1. ECOSISTEMELE DIN ZONA-PILOT

Tabelul nr. 7 de mai jos prezintă principalele tipuri de ecosisteme din zona-pilot.

Sursa: M. Martini. Adaptat - UNIUNEA EUROPEANĂ, Cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor acestora. Un cadru analitic pentru evaluarea ecosistemelor în conformitate cu Acțiunea 5 a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în 2020. Document de discuție, 2013

Tabelul 7. Ecosistemele tipice prezente în zona-pilot

Tipologia ecosistemelor (nivel 1)

Terestru

Habitatul tipic de zonă umedă, care include în general o vegetație specifică zonelor umede și luciuri de apă, reprezintă ecosistemul principal din zona-pilot, care ocupă o suprafață totală de 198 ha sau 84,84% din zona-pilot.

Teritoriul ocupat de ferma piscicolă de la Ciocănești reprezintă 25,8 % (904 ha) din situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre (Figura nr. 10), o arie de protecție specială (SPA) stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 pentru importanța pentru specii de păsări protejate (21, în conformitate cu Anexa 1 a Directivei Păsări, 69 de specii incluse în anexele la Convenția de la Bonn privind speciile migratoare și 5 specii pe cale de dispariție la nivel global), fiind situată în întregime pe teritoriul județului Călărași. Conform formularului standard al sitului, habitatele principale sunt râurile și lacurile, în proporție de 58% (524,3 ha, din care 44,5% fac parte din zona-pilot), culturile cu 18% teren arabil și pădurile de foioase,

37reprezentând 24% (situate la sud, la aproximativ 3 km de Dunăre).

Apă dulce

ACOPERIRE TOTALĂ


Terenuri agricole

Zone umede interioare(vegetație de zonă umedă - stuf)

Terenuri cu vegetație rară sau terenuri fără vegetație (drumuri de acces, diguri, construcții)

Râuri și lacuri (iazuri - bazine piscicole)

Suprafața totală (ha)

29,51

10,386

5,86

187,613

233,369

% din zona-pilot

12,64

4,45

2,51

80,39

100


37 Grupul de lucru Natura 2000 (2006). Natura 2000 Formular-tip pentru arii de protecție specială, ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre. Preluat de pe www.natura2000.ro.

2.2. PROBLEMELE DE MEDIU: AMENINŢĂRI ȘI OPORTUNITĂŢI

În ceea ce privește habitatul principal specific zonelor umede și, în consecință, speciile de păsări care depind de acesta pentru cuibărit și/sau hrană, s-au identificat următoarele aspecte de mediu în zona-pilot:

Calitatea apei din bazinele piscicole - Apa care provine din râul Mostiștea 39conține deja o cantitate semnificativă de substanțe nutritive . În mod similar, apa

folosită pentru umplerea bazinelor piscicole, care traversează terenul agricol din jurul fermei piscicole de la Ciocănești până la canalele de drenaj prezintă riscul de poluare difuză cu substanțe nutritive, în urma practicilor intensive adoptate de-a lungul timpului, care au inclus utilizarea de substanțe nutritive suplimentare și utilizarea pesticidelor.

2. Analiza situației ecosistemului


Sursa: Preluat de pe . http://natura2000.mmediu.ro/site/36/rospa0021.html

Figura 10. Harta sitului Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre

LaculCiocănești

Dunărea

Astfel, habitatul specific zonelor umede joacă un rol esențial de mediu, atât în zona-pilot, cât și în situl Natura 2000, iar menținerea habitatului specific zonelor umede în zona-pilot este deosebit de importantă, din punctul de vedere al desemnării sitului Natura 2000. Mai mult decât atât, Ciocănești - Dunăre este un potențial sit

38RAMSAR , fapt care evidențiază relevanța internațională a zonei-pilot.

38 Siturile Ramsar sunt zone umede de importanță internațională, desemnate în conformitate cu Convenția de la Ramsar. Convenția Ramsar este un acord internațional semnat la Ramsar, Iran, în 1971, care include prevederi legate de conservarea și utilizarea judicioasă a zonelor umede. Până în prezent, în România există 12 situri Ramsar, cu o suprafață totală de 923.597 ha. Situri Ramsar, coordonate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Preluat de pe . http://www.ramsar.org

În 2009, raportul transmis Comisiei Europene de către Ministerul Mediului și Pădurilor a clasificat-o drept eutrofică, mezo-eutrofică și hiper-eutrofică. 39

ComunaCiocănești


Din cauza lipsei unei zone-tampon cu vegetație naturală între terenul agricol și canalele de drenaj din jurul fermei piscicole de la Ciocănești, calitatea surselor de apă este scăzută, dacă se iau în calcul pragurile specificate și recunoscute prin Hotărârea de Guvern nr. 100/2002; Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 aprobă norme de calitate care trebuie să fie respectate de către apele de suprafață pentru producerea de apă potabilă, precum și norme privind procedurile de prelevare a

40probelor aferente . Numai apa care provine din canalul principal de irigare trece printr-o zonă cu vegetație tipică de zonă umedă (figura nr. 11), reprezentată de plante submerse, care îmbunătățesc semnificativ calitatea acesteia, sub aspectul conținutului de elemente nutritive, încărcare organică și transparență.

Figura 11. Harta zonelor-tampon naturale de la ferma piscicolă Ciocănești

Sursa: C. Munteanu (2012). Modificat de M. Martini (2014).




Canal dedesecare

Canal alimentare

Canal evacuare

Statie pompare

Zonă-tampon naturală

Legendă


40 Valorile specificate în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 sunt considerate valori de referință, având în vedere faptul că apa evacuată din fermele piscicole situate de-a lungul Dunării Inferioare ajunge în cele din urmă ajunge în Dunăre, care este principala sursă de alimentare cu apă potabilă pentru orașele din apropiere (Călărași, Brăila, Galați, Tulcea, Sulina, Sfântul Gheorghe, etc.). Preluat de pe și http://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_Riverhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River. ț


Informațiile cu privire la calitatea apei au fost obținute în urma punerii în aplicare a unui plan de monitorizare a apei, elaborat de echipa de proiect în anul 2013, pentru a înțelege și de a îmbunătăți managementul apei în zona-pilot. S-au prelevat deja probe de apă în aprilie 2010 și în august 2012, pentru a obține informații cu privire la starea apei, însă frecvența a fost mai redusă, iar numărul de parametri semnificativi mai mic. Decizia de a elabora planul de monitorizare a apei a fost luată pe baza rezultatelor obținute în urma analizelor preliminare, care au indicat valori peste limitele admise prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 100/2002; de asemenea, aceste analize nu au fost suficiente pentru a înțelege în amănunt dinamica apei introduse/evacuate în/din bazinele piscicole și procesul tehnologic specific acvaculturii din cadrul fermei piscicole de la Ciocănești. Așa cum se arată în figura nr. 12, planul de monitorizare cuprinde, în total, 10 puncte de prelevare a apei, 6 fiind situate în interiorul bazinelor piscicole, 1 în canalul (care face parte din rețeaua de irigare) în care se evacuează apa din bazinele piscicole și 3 în apropierea stațiilor de pompare. Cele 3 puncte de prelevare din apropierea stațiilor de pompare (P1, P2, P3) au rolul de a stabili calitatea apei care se introduce în bazinele piscicole, în timp ce punctul de prelevare care face parte din rețeaua de irigare (P10) are rolul de a stabili calitatea apei evacuate din bazinele piscicole. Celelalte 6 puncte de prelevare (P4, P5, P6, P7, P8, P9) sunt situate în centrul fiecărui tip de bazin și au rolul de a

41stabili calitatea apei pentru fiecare bazin în parte.


Figure 12. Harta punctelor de prelevare de probe de apă în cadrul sistemului de monitorizare a apelor de la ferma piscicolă de la Ciocănești Canal alimentare

Canal evacuare

Statie pompare

Legendă

Sursa: C. Munteanu (2012).

Modificat de I. Gheorghe (2013)

41 Preluat de pe și țhttp://en.wikipedia.org/wiki/Buzău_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.



Canal dedesecare




S-au monitorizat următorii parametri sensibili la schimbările care se petrec la nivel de fermă sau pe terenul agricol din împrejurimi:

Transparența (suspensii solide) - reflectă nivelul de sedimente în suspensie;

pH - reflectă aciditatea/bazicitatea apei;

Temperatura apei - se măsoară doar în cazul în care alimentarea cu apă este completată cu apă provenind din surse subterane;

Oxigen dizolvat - reflectă condițiile de aerare a apei;

Duritate - reflectă încărcarea cu săruri minerale, care indică în mod indirect gradul de salinitate;

CBO5 și CCO-Cr - subliniază încărcarea cu substanțe organice biodegradabile și nebiodegradabile și consumul de oxigen din apă;

Substanțe nutritive – raportul dintre azotul total/fosforul total și clorofilă indică gradul de eutrofizare;

Metale grele (Pb, Cu, Zn);

Fitoplancton și zooplancton - reflectă situația eutrofizării și furajele potențiale disponibile pentru speciile planctonofage;

Macrofite - reflectă situația eutrofizării și furajele potențiale disponibile pentru 42speciile fitofage.



42 Preluat de pe �i �http://en.wikipedia.org/wiki/Buz�u_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River. Practicile stabilite, specifice acvaculturii ecologice, permit ob�inerea unei produc�ii de pe�te de 1500 kg/ha de luciu de ap� �i limiteaz� hr�nirea pe�tilor.

Frecvența prelevării de probe ia în considerare variațiile sezoniere legate de procesele tehnologice specifice acvaculturii. În cazul fermei piscicole de la Ciocănești, sistemul de monitorizare a apei a arătat că managementul actual al bazinului piscicol nu influențează gradul de eutrofizare a apelor de suprafață, iar conținutul de substanțe nutritive care rezultă în urma practicilor agricole reprezintă o problemă, care ar trebui să fie abordată în mod specific în scopul de a atinge nivelul dorit de calitate a apei în bazinele piscicole în combinație cu măsurile de acvacultură "prietenoase cu mediul". Se preconizează că inclusiv certificarea primelor ferme piscicole ecologice din România va trebui să prevadă o durată

43corespunzătoare pentru perioada de conversie la acvacultura ecologică . În acest sens, sistemul de monitorizare conceput pentru zona-pilot poate fi utilizat pentru a stabili perioada de timp necesară pentru ca apa să îndeplinească cerințele standard specifice producției organice de pește.

Prima prelevare de probe de apă, care s-a desfășurat în perioada mai-iulie 2013, atunci când apa este introdusă în bazinele piscicole, a arătat că, în punctele de prelevare P1 P2 și P3, reprezentând sursele de alimentare cu apă a bazinelor piscicole, concentrațiile de particule materiale în suspensie (MTS), CCO-Cr și nitrați depășesc cu mult limitele admise, la punctul de prelevare P1 înregistrându-se cea mai mare valoare a particulelor materiale în suspensie, iar la P2 cea mai mare valoare a CCO-Cr (vezi figurile 13 și 14 de mai jos).

43

Figura 13. Variații ale MTS și CCO- Cr în cele nouă puncte de prelevare de probe de apă în luna mai 2013

Sursa: I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare pentru monitorizarea calității apei” (2013)



Figura 14. Variațiile nitraților din cele nouă puncte de prelevare de probe de apă - mai 2013

Nitrați

Valoare maximaadmisanitrați


În ceea ce privește particulele materiale în suspensie și CCO-Cr, a doua prelevare de probe de apă s-a efectuat în octombrie 2013, în timpul evacuării apei din bazinele piscicole și a indicat o îmbunătățire considerabilă a calității apei la toate punctele de prelevare, cu o reducere de 75% a valorilor particulelor materiale în suspensie (a se vedea figura nr. 15), în timp ce valorile CCO-Cr au scăzut sub valorile maxime admise de 125 mg/l.

Materiile organicein suspensie (MTS)

Valori maximeadmise MTS

CCO-Cr

Variatia MTS si CCO-Cr in cele 9 statii, in mai 2013

Variatia nitratilor in cele 9 puncte, in mai 2013



Figura 15. Variațiile particulelor materiale în suspensie în lunile mai și octombrie 2013

Mai

Oct.

ursa: I. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, “Ghid pentru fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare pentru monitorizarea calității apei” (2013)

Cu toate acestea, există o problemă a valorilor nitraților ilustrată în figura nr. 16, valori care depășesc pragul admis de 1 mg/l la majoritatea punctelor de prelevare, față de luna mai 2013.

Figura 16. Variațiile nitraților la cele nouă puncte de prelevare de probe de apă în lunile mai și octombrie 2013

Mai

Oct.


Figura nr. 17 evidențiază o altă problemă, și anume o creștere semnificativă a nivelului de sulfați, care este de aproximativ 5-6 ori mai mare decât în luna mai 2013. Faptul că valorile mai mari au fost înregistrate la punctele care reprezintă surse de alimentare cu apă indică faptul că nu este o problemă cauzată de practicile curente de acvacultură și care își are originile în bazinele piscicole. În cazul fermei piscicole de la Ciocănești, cea mai plauzibilă explicație este că gipsul sau alte săruri ale acidului sulfuric sunt utilizate ca îngrășăminte pe terenurile agricole din jurul fermei piscicole. Creșterea valorilor sulfaților explică reducerea valorilor particulelor materiale în suspensie, având în vedere că sulfații au un rol de coagulare - floculare.

Comparatie intre concentratiile MTS la cele doua momente de timp

Variatiile nitratilor in cele 9 puncte de monitorizare, in campaniile din mai si octombrie 2013

Figura 17. Variațiile sulfaților în cele nouă puncte de prelevare de probe de apă, în lunile mai și octombrie 2013




În ceea ce privește impactul asupra biodiversității, speciile de pești planctonofagi și fitofagi tolerează apa încărcată cu substanțe minerale și organice și acceptă și un

44conținut redus de oxigen dizolvat fizic în apă ; păsările nu sunt nici ele afectate de calitatea apei. Același lucru este valabil pentru consumatori, având în vedere că ferma piscicolă de la Ciocănești are autorizații veterinare și sanitare pentru desfacerea peștelui pe piață. Cu toate acestea, calitatea apei reprezintă un motiv de îngrijorare din punctul de vedere al obiectivelor DCA și al legislației în domeniu și trebuie să fie analizată încontinuare.

Disponibilitatea hranei pentru păsări - habitatul tipic de zonă umedă din zona fermei piscicole Ciocănești este important pentru cele mai multe specii de păsări și specimene. Potrivit cifrelor din figurile 18 și 19 cu privire la nevoile legate de hrană, peștele este o sursă primară de hrană pentru 21% din specii și 56% din specimenele observate.

Mai

Oct.

Figura 18. Proporții relative ale necesarului de hrană pentru speciile de păsări

Insectivore

Ihtiofage

Vegetariene

Carnivore


44 Preluat de pe �i �http://en.wikipedia.org/wiki/Buz�u_River http://en.wikipedia.org/wiki/Ialomi a_River.

Comparatie intre concentratiile de sulfati la cele doua momente de timp

13%

38%

21%

28%



Dezavantajul în rolul important pe care îl joacă ferma piscicolă de la Ciocănești în procesul de conservare este că înregistrează pierderi anuale medii de 60% din volumul

45de producție,din cauza păsărilor care se hrănesc cu pește . Un aspect interesant al zonei-pilot este acela că păsările vin și din Rezervația Naturală Sreberna, situată de cealaltă parte a fluviului Dunărea, în Bulgaria (figura nr. 20).

Figura 19. Proporții relative ale necesarului de hrană pentru specimenele de păsări

Insectivore

Ihtiofage

Vegetariene

Carnivore


45 C. Munteanu, Interviuri cu Marin Hodorogea - administrator al S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L.(2010).

Figura 20. Distanța relativă care desparte zona-pilot / ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre de Rezervația Naturală Sreberna din Bulgaria

Sursa: C. Munteanu (2012).

Pentru a menține viabilitatea comercială, managementul fermei piscicole de la Ciocănești a făcut un compromis echitabil: se utilizează plase pentru a acoperi aproximativ 40 ha din totalul suprafeței bazinelor piscicole; plasele asigură protecția peștilor (inițial pierderile reprezentau aproximativ 75% din producție), dar nu afectează păsările. Cu toate acestea, nevoia de a atinge un echilibru între necesitățile de conservare și nevoile economice este de o importanță deosebită.

Vulnerabilitatea păsărilor la zgomote - Până în 2012, s-au folosit în total 3 simulatoare de arme de foc la ferma piscicolă de la Ciocănești, ca o modalitate de a gestiona pierderile de producție. În prezent, simulatoarele de arme nu mai reprezintă o amenințare la adresa speciilor de păsări.

România

56%

38%

5%1%

Abandonarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor – Suprafața totală de teren administrat de S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. este gestionată eficient; cu excepția unei mici zone care este acoperită parțial de stuf, toate bazinele sunt umplute cu apă și utilizate pentru acvacultură. Cu toate acestea, din cauza presiunilor externe care afectează viabilitatea comercială (cum ar fi fluctuațiile pieței în sectorul acvaculturii, subvențiile publice dăunătoare, efectele crizei financiare asupra lanțurilor de aprovizio-nare și instabilitatea prețurilor), administratorii fermei piscicole de la Ciocănești sunt adesea preocupați de perspectivele realiste pe termen lung, luându-se în considerare alternative precum abandonarea activităților de acvacultură (reducerea numărului de bazine) sau chiar tranziția la activități agricole (conversie în terenuri agricole).




Tipologia ecosistemelor(nivel 1)

Terestru

Specii


Terenuri agricole

Habitat

Terenuri arabile

Amenințările de mediu

Nu este cazul

Zona de intervenție

- -

Zone umede interioare

Vegetație specifică zonelor umede - stuf

Nu este cazul - -

Drumuri de acces, diguri, construcții

Irelevant - -

Apă dulce Râuri și lacuri Iazuri - bazine piscicole

Calitatea apei este redusă din cauza substanțelor chimice folosite pe terenul agricol din jurul zonei-pilot

P1, P2, P3 (Figura nr.13)

Bazine piscicole (187.613 ha)

Pierderea habitatului specific zonelor umede

Amenințările de mediu Zona de intervenție

Efecte rezultate în urma presiunilor

Specii de păsări care depind de habitatul specific zonelor umede pentru odihnă, cuibărit și/sau hrană

Accesul redus la pește, din cauza golirii permanente a bazinelor piscicole (ca urmare a presiunilor externe exercitate asupra fermelor piscicole), a creșterii exagerate a stufului (din cauza gestionării necorespunzătoare a stufului) sau a acoperirii excesive cu plase a bazinelor piscicole (din cauza pierderilor de producție suferite de ferma piscicolă)

Pierderi de specii

Compactarea suprafeței stufărișului,din cauza gestionării necorespunzătoare a stufului

P3 (bazine piscicole mici care acoperă două rânduri mai sus de zona 4B).

Perturbări cauzate de utilizarea simula-toarelor de arme de foc (din cauza pierderilor suferite de ferma piscicolă)

Nu mai este cazul

Tabelul nr. 8 de mai jos sintetizează principalele amenințări de mediu și posibilele consecințe ale activității umane cărora trebuie să li se acorde atenție, respectiv pentru habitatele-cheie și speciile-cheie identificate în zona-pilot.

Tabelul 8. Privire de ansamblu a amenințărilor de mediu din zona-pilot

Terenuri cu vegetație rară sau terenuri fără vegetație

Luciu de apă redus din cauza drenajului permanent, ca urmare a presiunilor externe asupra fermei piscicole (competitivitate afectată de subvențiile publice pentru acvacultura ecologică, fluctuațiile prețurilor apei, lichidități reduse în lanțul de aprovizionare, ca urmare a crizei financiare)

Potențiale consecințe ale amenințărilor de mediu

Calitate scăzută a apei

Calitate scăzută a populației de pești (în funcție de gradul de vulnerabilitate a speciilor)

Drenaj permanent sau creștere exagerată a stufului:

P3 (bazine piscicole mici care acoperă două rânduri mai sus de zona 4B).

Acoperire cu plase: bazinul EC1A și EC1B, pe marginea drumului principal, EC2 spre exteriorul fermei piscicole, vis-a-vis de clădiri, 4A și P3 (mai multe bazine piscicole mici).



46 Fermele multifuncționale sunt fermele în care elemente diverse sunt integrate sistematic în practica agricolă și în care o parte a veniturilor, aflată în continuă creștere, provine din diverse activități, diferite de piscicultură. Aceste ferme sunt din ce în ce mai răspândite. De obicei, primul pas către multifuncționalitate constă în convertirea unor iazuri de dimensiuni mici în iazuri pescărești și în furnizarea de servicii pentru pescari cu undiță. Această măsură este urmată de furnizarea altor tipuri de servicii, cum ar fi amenajarea de magazine, restaurante, servicii hoteliere, etc. În prezent, fermele piscicole cu iazuri oferă o gamă largă de servicii diverse - nu numai pentru clienții specifici, cum ar pescarii, vânătorii și turiștii, dar și pentru societate în general, prin menținerea biodiversității, îmbunătățirea gestionării apei și conservarea culturii și a stilului de viață tradiționale. Acest lucru se datorează faptului că iazurile piscicole semi-intensive sunt de obicei înconjurate de centuri de stuf și vegetație naturală, care reprezintă habitate importante pentru floră și faună. Preluat de pe . http://www.thefishsite.com/articles/518/the-special-case-of-multifunctional-fish-farms

Fluctuațiile pieței din sectorul acvaculturii, subvențiile publice dăunătoare, efectele crizei financiare asupra lanțurilor de aprovizionare și instabilitatea prețurilor, care subminează, în general, viabilitatea comercială, au condus la adoptarea de practici "neprietenoase" în zona-pilot, cum ar fi abandonarea terenurilor, acoperirea cu plase pentru a proteja producția de pește și lipsa managementului stufărișului, care reprezintă o amenințare pentru biodiversitate, cum ar fi habitatul specific zonelor umede și speciile de păsări dependente de acesta.

Având în vedere faptul că zonele umede reprezintă o prioritate a organizației WWF Programul Dunăre-Carpați, echipa de proiect a identificat PES sub umbrela ecoturismului ca reprezentând o posibilă soluție la problema pierderii biodiversității în zona-pilot, cauzată de presiunile externe asupra viabilității afacerii. În acest sens, echipa de proiect a decis să pună în aplicare o strategie intermediară în zona-pilot, pentru a sprijini a) diversificarea activității în direcția ecoturismului și b) integrarea măsurilor de biodiversitate aferente (și anume practici de management al apelor și vegetației) în managementul obișnuit al activității, astfel încât să se stimuleze tranziția către o acvacultură responsabilă.În general, strategia intermediară are drept obiectiv stabilirea condițiilor necesare pentru ilustrarea mai detaliată a abordării PES identificate.

Prin urmare, echipa de proiect a decis mai întâi să mobilizeze fonduri publice pentru sprijinirea dezvoltării acvaculturii responsabile și

46multifuncționale și pentru a răspunde preocupărilor partenerului local cu privire la dezvoltarea ecoturismului.

Date fiind aceste condiții, nu s-a definit încă un mecanism clar de finanțare.

2.3. VALORILE ECOSISTEMELOR

În tabelul 9 de mai jos, beneficiile ecosistemului din zona-pilot sunt prioritizate în funcție de analiza problemelor de mediu prezentate în capitolul anterior, fiind clasificate în servicii de mediu existente și servicii de mediu potențiale (SM). Dezvoltarea acvaculturii responsabile și multifuncționale necesare pentru stabilirea condițiilor pentru o ilustrare mai detaliată a abordării PES identificate evidențiază potențialul zonei-pilot atât pentru stratificarea, cât și pentru gruparea SM.

Oportunitate

Stratificareaserviciilor de mediu

Calitatea apei

-

Activități de agrement

-

Servicii de mediu potențiale

Tabelul 9. Clasificarea serviciilor de mediu și oportunități conexe în zona-pilot

Sursa: M. Martini (2014).

Gruparea serviciilor de mediu

Menținerea biodiversității

Furnizarea de pește

Servicii de mediu existente

Mai mult decât atât, tabelul 10 de mai jos prezintă valoarea monetară (valoarea de utilizare a serviciilor de mediu, în mod direct și, în mai mică măsură, indirect) a serviciilor de mediu identificate la începutul proiectului în zona-pilot și estimate prin diferite metode. Cu toate acestea, trebuie să remarcăm faptul că o evaluare cuprinzătoare și corectă a fost foarte dificil de realizat, din cauza indisponibilității sau relativității datelor. Scopul acestei operațiuni de estimare monetară este de a ușura procesul de determinare a valorii economice totale a ecosistemelor (VET) în cadrul unor etape ulterioare. Evaluarea VET este recomandată, dar nu este scopul principal al proiectului PES Dunăre.



Furnizare

47Tabelul 10. Valorile ecosistemelor estimate în zona-pilot în 2010 și 2013

Nutriție Producție de pește

592,000 (3,202 €/ha)

-

Reglare și menținere

Menținerea condițiilor chimice, fizice, biologice

Calitatea apei - 48 Monitorizare: 8,500 (Y1) + 1,100 (Y1+n);

Măsuri: 69-138 €/ha și/sau 4,719 €/ha

Menținerea biodiversității

- Sancțiuni pentru vânătoarea speciilor de păsări protejate

49 19,500(77 €/ha)

-

Aspecte culturale (activități de agrement)

Nu sunt disponibile în cadrul prezentului proiect-pilot

- -Interacțiunile fizice și intelectuale cu biota, cu ecosistemele și cu peisajele

Sursa: M. Martini. Adaptat din Nomenclatorul comun internațional al serviciilor de mediu (CICES), nr 4.3.

Dintre SM existente, menținerea biodiversității este cel mai relevant, acesta trebuind să fie luat în considerare într-un sens mai larg, ce include habitate specifice zonelor umede (cu apă și vegetație specifică) și specii tipice zonelor umede (păsări). Până în prezent, ferma piscicolă de la Ciocănești a fost recompensată pentru conservarea de specii importante de păsări dependente de zonele umede, prin plăți de acva-mediu (Operațiunea 2.1.4.3) pentru acvacultura durabilă în siturile Natura 2000, acordate în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit.

47 Dicționarul explicativ Webster definește termenul de “valoare”ca fiind proprietatea unui lucru de a fi mai mult sau mai puțin dezirabil, util sau important. Folosind această definiție, valoarea unui ecosistem ar putea fi definită din punctul de vedere al frumuseții sale, al unicității sau al imposibilității de a-l înlocui, al contribuției sale la funcțiile de menținere a vieții, de sprijinire a oportunităților comerciale sau de agrement, al rolului său în conservarea faunei sau în reducerea riscurilor de mediu sau pentru sănătatea umană, sau deoarece oferă multe alte servicii de care beneficiază oamenii. Preluat de pe http://www.ecosystemvaluation.org/Indicators/economvalind.htm.

Potrivit studiului de fezabilitate suplimentar desfășurat în perioada octombrie 2012-2013 pentru dezvoltarea unui plan de monitorizare a apei pentru zona-pilot, s-a estimat o sumă de aproximativ 8.500 EUR în primul an și de 1.100 EUR în fiecare an ulterior (ca urmare a scăderii numărului de stații de monitorizare și a frecvenței analizelor apei) pentru punerea în aplicare a unui astfel de plan la nivel de fermă, care permite dezvoltarea unui sistem de management al calității apei (aplicabil și în alte ferme piscicole din regiunea Dunării Inferioare), inclusiv adoptarea de măsuri specifice care contribuie la calitatea apei. Gheorghe, Munteanu, Martini, op.cit. Echipa de proiect a elaborat două măsuri care contribuie la calitatea apei, cu o valoare de 69 EUR/ha și, respectiv, de 4.719 EUR/ha. C. Munteanu, “Proiect inițial pentru PSE în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești” (2013).

Penalități de vânătoare sunt calculate conform Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic. Având în vedere faptul că echipa de proiect s-a referit numai la sancțiuni legate de restricții privind vânătoarea de specii protejate și nu cea de specii din fondul cinegetic, valoarea calculată pentru menținerea biodiversității ar putea fi mai mare. Penalitățile pentru vânătoare reprezintă un bun indicator al valorii specifice a unei păsări. În termeni mai generali, valoarea semnificativă a menținerii biodiversității se regăsește în plățile de acvacultură pentru siturile Natura 2000, care în perioada 2007-2013 au fost acordate pe baza cererilor anuale, pentru maximum doi ani, acestea fiind în valoare de 40.000 EUR/ an. Spre deosebire de sancțiunile pentru vânătoare, plățile Natura 2000 sunt acordate pe baza pierderilor de venit estimate legate de pierderile de producție, ca urmare a prevederilor legale specifice.

48

49

Tipurile de servicii de mediu (SM) oferite

Grup de SM Descriere Valoare reală (EUR/an) - 2010

Valoare reală (EUR/an) - 2013

Aprobarea recentă a aplicației pentru plăți de acva-mediu (Operațiunea 2.1.4.1) pentru protecția mediului a avut drept efect posibilitatea de a consolida menținerea biodiversității prin testarea măsurilor "prietenoase cu mediul" legate de managementul îmbunătățit al apei și vegetației. Reglarea calității apei este văzută ca un potențial SM, a cărui livrare va fi de asemenea stimulată prin intermediul plăților de acva-mediu (Operațiunea 2.1.4.1) pentru protecția mediului. Deși dificil de cuantificat în acest moment, valoarea totală intrinsecă a calității apei se referă, de fapt, și la posibilitatea de a pregăti o fermă piscicolă pentru punerea în aplicare a standardelor durabile de acvacultură în curs de dezvoltare la nivel european, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, accesul la noi segmente de piață asociate dezvoltării de etichete verzi.

Este greu de spus în ce mod îmbunătățirea calității apei în zona-pilot (și, în mod similar, în fermele piscicole din regiunea Dunării Inferioare) contribuie (atât din punct de vedere tehnic cât și sub aspect monetar) la calitatea generală a apei fluviului Dunărea. Conform DCA, impactul pozitiv este semnificativ și relevant cu privire la corpul de apă specific în care s-a înregistrat o îmbunătățire a calității apei. Astfel, impactul asupra corpului de apă specific urmează să fie investigat. Celălalt SM existent este reprezentat de furnizarea de pește, care este

50recunoscut de către piață și reprezintă cel mai apreciat serviciu de mediu .

Pe baza concluziilor conform cărora atingerea unui echilibru între conservare și viabilitatea comercială este esențială pentru asigurarea mijloacelor de trai la nivel local, serviciile recreative și de agrement (cunoscute sub numele de servicii culturale) reprezintă, de asemenea, SM relevante și potențiale, a căror furnizare va fi stimulată prin diversificarea activităților afacerii în direcția ecoturismului, în cadrul aplicației recent aprobate de către Centrul de Competențe pentru Dunăre. Deși cuantificarea economică a potențialelor servicii recreative și de agrement nu a fost posibilă, valoarea estimată pentru menținerea biodiversității sugerează importanța diversificării activităților fermei în direcția ecoturismului.



50 Acvacultura contribuie tot mai mult la producția de alimente de origine acvatică din întreaga lume, dat fiind că cele mai multe zone de pescuit din lume se află în prezent aproape de limita exploatării durabile sau au depășit-o. În paralel, consumul mondial de pește a crescut în mod constant, începând cu anii '70. Se preconizează că relevanța acestui SM pentru mijloacele locale de subzistență se va îmbunătăți și consolida în cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului, care își propune să dezvolte întregul potențial al acvaculturii în UE, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020: sustenabilitatea, siguranța alimentară, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Atecma (Grupul N2K), op.cit.

3. CADRUL PENTRU STABILIREA CONDIŢIILOR DE FINANŢARE A CONSERVĂRII BIODIVERSITĂŢII

3.1. PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN DIRECŢIA IMPLEMENTĂRII PES SUB UMBRELA ECOTURISMULUI

Pentru a aborda aspectul pierderii habitatului specific zonelor umede (apa și vegetația specifică) și a speciilor de păsări dependente de acesta, ca urmare a presiunilor externe exercitate asupra viabilității afacerii, echipa de proiect a identificat o strategie de dezvoltare responsabilă a afacerii, pentru a stabili condițiile necesare pentru ilustrarea mai detaliată a PES sub umbrela ecoturismului, și anume a) diversificarea activității în direcția ecoturismului (diversificarea responsabilă a activității) și b) integrarea măsurilor legate de biodiversitate în managementul curent al afacerii (dezvoltarea acvaculturii responsabile). Aceasta trebuie să fie văzută ca o strategie intermediară către un mecanism de finanțare pentru conservarea naturii, a cărui implementare este acum posibilă, deoarece s-a obținut, pe de o parte, mobilizarea de fonduri publice pentru testarea de măsuri "prietenoase cu mediul" și pentru construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni și, pe de altă parte, implicarea partenerului local cu privire la punerea în aplicare a strategiei intermediare.

În timpul procesului de promovare, părțile interesate la nivel local și național au conștientizat și au asimilat cunoștințe cu privire la modalitatea de integrare a nevoilor și a costurilor legate de natură în managementul curent al afacerii, precum și în procesul de elaborare a politicilor publice. Perspectiva unei mai bune poziționări pe piață a activității de acvacultură a motivat administrația fermei piscicole din zona-pilot să se implice în dezvoltarea responsabilă a afacerii; în același timp, posibilitatea de a stimula accesul la fondurile europene a motivat factorii de decizie politică și managerii Programul Operațional în direcția îmbunătățirii măsurilor de acva-mediu. Mai mult, administratorii de fonduri regionale au văzut în zona-pilot o oportunitate de a consolida dezvoltarea turismului durabil de-a lungul Dunării. Prin urmare, cadrul pentru stabilirea condițiilor de bază pentru finanțarea conservării biodiversității prin PES este asigurat de cele două proiecte aprobate în perioada aprilie-mai 2014.

În noiembrie 2013, Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru Pescuit național a reluat Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului, după integrarea feedback-ului specific furnizat de echipa de proiect, pentru a transforma măsurile în oportunități reale pentru potențialii beneficiari care doresc să adopte practici specifice acvaculturii responsabile. Administrația fermei piscicole de la Ciocănești și-a depus candidatura pentru a doua oară și, în mai 2014, a primit un răspuns pozitiv oficial.

Se preconizează că testarea măsurilor "prietenoase cu mediul" elaborate de echipa de proiect pentru a contribui la îmbunătățirea managementului apei și al vegetației în zona-pilot va începe la mijlocul anului 2014.


WWF-România este interesată de sprijinirea procesului de implementare a proiectului, deoarece evaluarea măsurii în care menținerea biodiversității este consolidată și calitatea apei este îmbunătățită va fi deosebit de importantă pentru definirea SM fundamentale care urmează să fie furnizate în conformitate cu abordarea PES identificată.

În aprilie 2014, Centrul de Competențe pentru Dunăre a lansat cererea de propuneri Biodiversitate și Turism și a selectat proiectul "Îmbunătățirea accesibilității turistice pentru observarea diversității păsărilor la ferma piscicolă de la Ciocănești", care va începe, conform estimărilor, la mijlocul anului 2014. WWF-România este unul dintre partenerii de implementare, deoarece evaluarea măsurii în care se creează servicii recreative și de agrement va fi, de asemenea, deosebit de importantă nu doar pentru definirea SM funda-mentale care urmează să fie furnizate în conformitate cu abordarea PES identificată, dar și pentru identificarea beneficiarilor de SM.

3. Cadrul pentru stabilirea condițiilor de finanțare a conservării biodiversității

Strategia intermediară

Mobilizarea de fonduri publice

Tabelul 11. Progresele înregistrate în acțiunile de abordare a schimbărilor versus obiectivele inițiale ale proiectului

Activitatea Progres

Obiectiv atins

Obiectiv atins

Obiectiv atins

Obiectiv atins

Obiectiv atins

Obiectiv atins

S-a elaborat documentul care include principiile directoare; activitatea de promovare este în curs de desfășurare


Tabelul nr. 11 de mai jos rezumă progresele înregistrate în planul de acțiune elaborat de echipa de proiect pentru abordarea schimbărilor care au condus la întârzieri în demonstrarea și realizarea unui mecanism PES operațional.

Activitate de promovare pentru integrarea măsurilor elaborate de echipa de proiect în Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului

Reluarea Acțiunii 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului, de către Autoritatea de Management pentru Programul național Operațional pentru Pescuit

Sprijinirea administrației fermei piscicole de la Ciocănești pentru solicitarea de finanțare care vizează atingerea obiectivelor de mediu prin practici de acvacultură responsabile

Sprijinirea administrației fermei piscicole de la Ciocănești pentru solicitarea de finanțare care vizează dezvoltarea turismului responsabil

Elaborarea unui document care să includă principii directoare legate de crearea și implementarea unui sistem de monitorizare a calității apei în fermele piscicole situate de-a lungul Dunării Inferioare, prezentând proiectul-pilot de la Ciocănești ca studiu de caz, spre a fi utilizat în activitatea de promovare pentru integrarea pe scară mai largă a PES în perioada de programare 2014-2020 a UE

Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calității apei din bazinele piscicole, în scopul de a îmbunătăți nivelul indicatorilor pentru măsurile "prietenoase cu mediul" elaborate

Identificarea de oportunități de finanțare pentru construirea infrastructurii de turism de dimensiuni reduse

Administrația fermei piscicole de la Ciocănești accesează fonduri pentru testarea măsurilor concepute de echipa de proiect

Obiectiv atins

Administrația fermei piscicole de la Ciocănești accesează fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii și capacității ecoturistice

Obiectiv atins


Diversificarea responsabilă a activităților de afaceri


Această secțiune a raportului oferă o imagine de ansamblu a aspectelor juridice, instituționale și politice care sunt relevante pentru punerea în aplicare a strategiei intermediare concepute pentru a stabili condițiile necesare pentru ilustrarea mai detaliată a PES sub umbrela ecoturismului. Măsura în care aceste aspecte pot fi considerate ca fiind condiții favorabile pentru dezvoltarea acvaculturii responsabile și a ecoturismului în zona-pilot reprezintă un indicator important al posibilității de a reconcilia conservarea cu viabilitatea comercială și, mai general, cu dezvoltarea economică. Deoarece problemele identificate nu se află în totalitate sub controlul direct al administrației fermei piscicole de la Ciocănești sau sub cel al echipei de proiect / WWF - România, se identifică următorii factori de succes: interesul și capacitatea actorilor publici de a îmbunătăți politicile într-un timp relativ scurt și interesul susținut și determinarea principalilor actori locali cu privire la dezvoltarea durabilă a afacerilor sau a multifuncționalității la nivel de fermă piscicolă.

3.2. CONDIŢII FAVORABILE



Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura este principalul act normativ din România care reglementează acvacultura. Protecția mediului este rar menționată în acest act normativ. Cu toate acestea, art. 43, capitolul V privind acvacultura prevede că utilizarea apei intră sub incidența legislației privind apa, în timp ce art. 44 face trimitere la protecția mediului și la susținerea producției ecologice ca principii fundamentale ale politicii privind pescuitul.

Legea Apelor nr. 107/1996 prevede, la art. 11, că în cazul lacurilor artificiale sau al rezervoarelor a căror apă este utilizată pentru populația umană, hrănirea peștilor este interzisă, iar în alte cazuri, utilizarea de furaje pentru pești nu trebuie să influențeze calitatea apei în aval. Mai mult decât atât, art. 27 prevede că orice activitate legată de apă dintr-o albie minoră, în zone protejate sau în zone de protecție a apei, nu trebuie să producă efecte negative asupra apei, asupra malurilor și albiilor, asupra malurilor lacurilor, asupra monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor existente sau echipamentelor și trebuie să influențeze utilizarea apei de către alți utilizatori cât mai puțin posibil. Degradarea calității apei este interzisă în oricare dintre situațiile de mai sus. Astfel, din punct de vedere juridic, practicile de acvacultură și tehnologiile conexe sunt considerate ca fiind "non-poluante", dat fiind faptul că autorizațiile de mediu nu includ restricții cu privire la utilizarea de furaje pentru pește.

Legea nr. 265/2006 privind protecția mediului înconjurător conține unele prevederi care vizează corpurile de apă și ariile protejate. Art. 55 prevede că "protecția apelor de suprafață și subterane trebuie să vizeze îmbunătățirea calității apei și productivitatea biologică", iar articolele 49 și 52 se referă la obligația proprietarilor de terenuri de a aplica și respecta măsurile impuse de autoritățile de mediu sau incluse în planurile de management aprobate pentru ariile protejate. Art. 98 pedepsește arderea vegetației ierboase, deși nu se specifică în mod clar dacă această operațiune este interzisă în ariile protejate.

Fermele piscicole situate în ariile protejate, inclusiv siturile Natura 2000, în care speciile de păsări protejate cuibăresc, se hrănesc sau se odihnesc intră sub incidența restricțiilor prevăzute de Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, precum și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

3.2.1. CONTEXTUL JURIDIC

Activitățile de acvacultură sunt permise numai în zonele desemnate pentru dezvoltarea durabilă și, în cazul speciilor de păsări protejate, uciderea sau capturarea păsărilor, distrugerea cuiburilor sau a ouălor și perturbarea acestora în perioadele de împerechere și maturizare sunt interzise. În cazul în care alte specii protejate, cum ar fi broaștele, șerpii sau plantele sunt prezente în zonă, activitățile de acvacultură intră sub incidența unor restricții similare celor aplicabile în cazul păsărilor. De obicei, restricțiile sunt specificate în autorizațiile de mediu emise de către Agențiile locale de Protecție a Mediului (APM), dar uneori acestea includ doar fragmente cu caracter general din legislație. Același lucru se întâmplă și în cazul planurilor de management pentru arii protejate, multe dintre ele incluzând doar măsuri generale de conservare, care nu iau în considerare specificul ariei

51în cauză.



Punerea în aplicare a măsurilor "prietenoase cu mediul" pentru a îmbunătăți managementul apei și al vegetației în fermele piscicole este strâns legată de opțiunile disponibile pentru prețul apei și de obligațiile aferente.

Până în luna iulie 2012 s-au semnat, pentru zona-pilot, contracte anuale cu Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare - filiala județului Călărași (ANIF - Călărași) pentru servicii de furnizare a apei prin intermediul stației de pompare Boianu I. Începând cu luna august 2012 și până în luna decembrie 2015, contractul de utilizare a resurselor hidrice a fost semnat cu ANAR - ABA Buzău - Ialomița (Contract nr. 5429/10.08.2012).

Prețurile sunt stabilite de către instituția care furnizează serviciile și sunt specificate în contract, împreună cu cantitățile estimate solicitate de utilizatorul apei, cu termenii de livrare, de plată, etc. Anul 2010 a fost un an deosebit de dificil pentru administrația fermei piscicole de la Ciocănești, din cauza creșterii prețului apei (de 3 ori prețul anterior). Odată ce infrastructura de livrare a apei către stația de pompare Boianu II a fost reabilitată, a fost posibilă stabilirea unei noi relații contractuale cu ANAR, care a adus stabilitate din punct de vedere economic. În general, diferențele legate de sistemul de stabilire a prețurilor pentru serviciile de alimentare cu apă oferite de diferiți furnizori sunt o problemă care trebuie să fie abordată și, în mod ideal, ar trebui să se realizeze o armonizare, pe baza principiului echității.

3.2.2. MANAGEMENTUL PREŢULUI APEI

Politicile publice furnizează cadrul pentru acțiunile și pentru oportunitățile de finanțare, iar modul în care acestea sunt concepute și corelate este, prin urmare, de o importanță deosebită, deoarece afectează succesul abordării PES din zona-pilot.

În acest sens, este important să abordăm problema poluării apei, cauzată de practicile intensive pe terenurile agricole din jurul fermelor piscicole, așa cum se observă în zona-pilot. Plățile pentru practici agricole care au contribuit la obiectivele DCA au pus la dispoziție oportunități în cadrul Regulamentului UE de dezvoltare rurală nr. 1698/2005; odată cu încheierea perioadei de programare 2007-2013, este important ca astfel de oportunități să fie menținute și ca exemple specifice de măsuri să fie transmise statelor membre.

3.2.3. CADRUL DE POLITICI PUBLICE

51 Martini, op.cit.

Mai mult decât atât, având în vedere activitatea de promovare pentru integrarea pe scară mai largă a PES în perioada de programare 2014- 2020 a UE, trebuie să se analizeze și oportunitățile de recompensare a acțiunilor pozitive din noul regulament FEPAM, pe lângă plățile de acva-mediu, care se bazează încă pe logica compensării pierderilor de venit (bazat pe suprafețe eligibile). Se simte nevoia de acoperire a costurilor de monitorizare și a costurilor de investiții de capital (care nu au legătură cu pierderile de venit); când acestea vor fi acoperite, va apărea posibilitatea de a pune în aplicare măsurile "prietenoase cu mediul", reflectând atât viziunea proprie unei afaceri responsabile, cât și nevoile reale ale fermei piscicole.

Statutul S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L. include turismul în lista de activități pe care aceasta le poate desfășura: Articolul nr. 7 face trimitere la codul 9272 - Alte servicii recreative din Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).

Astfel, prima problemă este legată de creșterea atractivității fermei piscicole Ciocănești, un factor-cheie pentru o diversificare de succes a activității. În primul rând, aceasta presupune îmbunătățirea semnificativă a profilului turistic al zonei-pilot. În al doilea rând, activitățile de marketing și de promovare vor avea un rol esențial în creșterea nivelului de interes arătat de operatorii de turism, de vizitatorii individuali (cum ar fi bicicliștii, familiile) și de companii, pentru programele de consolidare a capacităților, team-building sau întâlniri de afaceri, etc.

Un al doilea aspect este legat de obținerea aprobării pentru construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni, atât de la Agenția locală de Protecție a

52Mediului (APM Călărași), cât și de la administratorul ariei protejate . Având în vedere faptul că zona-pilot este amplasată pe teritoriul unui sit Natura 2000, în conformitate cu Directiva Habitate, art. nr. 6.3-4, primul pas este de a stabili dacă planul sau proiectul are un efect semnificativ asupra obiectivelor de conservare ale sitului Natura 2000. Dacă răspunsul este afirmativ, planul/proiectul trebuie să facă obiectul unei Evaluări Corespunzătoare (EC), așa cum se ilustrează în figura nr. 16 de mai jos.

3.2.4. VIABILITATEA DEZVOLTĂRII TURISTICE

52 Situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre este în custodia Asociației Echilibru, o organizație neguvernamentală din București. În 2009, Asociația Echilibru a elaborat un Plan de Management, dar acesta nu a fost încă aprobat de către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Deși proiectul de Plan de Management nu presupune măsuri speciale pentru ferma piscicolă de la Ciocănești, este necesar avizul pozitiv al custodelui pentru orice activitate de implementare a proiectului/planului.





Figura 21. Diagrama detaliată a procedurii prevăzute la art. 6.3-4 din Directiva Habitate

Sursa: Atecma (Grupul N2K), “Document de orientare privind activitățile de acvacultură în contextul rețelei Natura 2000”, în Contractul Nr. 07.0307/2011/605019/SER/B.3, Comisia Europeană (2012)

Stadiul 1: Screening-ul

Stadiul 2: Evaluare adecvată

Stadiul 3: Derogare la Art. 6.4

NU NUDA DA

DA

DA

NU

NU DA

DA NU

DANU

Proiectul are legătură cu sau este necesarpentru gestionarea sitului în scopul

conservării naturii?

Este probabil ca proiectul să aibă efectesemnificative asupra sitului?

Evaluarea consecințelor pentruobiectivele de conservare din sit

Se poate conclude că proiectul nu va aveaefecte negative asupra integrității sitului?

Exista soluții alternative?

NU

Situl găzduiește habitate sau specii prioritare?

Revizuireaproiectului ex. cu

măsuri de mitigaresau propunerea

unui nou plan sauproiect

NU

Există considerente legate de sănătatea sau siguranța omului sau beneficii de

mediu importante?Există motive imperative de

interes public?

Nu trebuie să seacorde autorizația

Autorizația se poate acorda pentrumotive imperative de interes public

în urmă consultării cu Comisia

Trebuie implementate măsuricompensatorii

Autorizația se poateacorda dacă se

aplică măsuricompensatorii și

Comisia este ținutăla curent

Se poate acordaautorizația

Deși relativ lent, se conturează un context pozitiv pentru dezvoltarea turismului de-a lungul Dunării Inferioare. Inițiativele pozitive și atracțiile turistice existente includ: “EuroVelo, rețeaua cicloturistică europeană”, un proiect gestionat de Federația europeană a cicliștilor (FEC) în cooperare cu parteneri naționali și regionali, cu scopul

53 de a construi și conecta rute de cicloturism de pe teritoriul UE ; “Drumuri verzi de-a lungul Dunării”, un proiect finanțat prin Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud-Est, cu scopul de a dezvolta două rute pentru biciclete (situate relativ aproape de zona-pilot), care vor lega municipiul București de Dunăre; strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acțiune Locală pentru Pescuit (FLAG) Dunărea Călăreșană pentru finanțarea turismului; proximitatea și accesul relativ ușor la două destinații importante pentru iubitorii naturii, Parcul Natural Rusenski Lom și Rezervația Naturală Sreberna (cu posibilitatea de a traversa fluviul Dunărea cu barca, nu departe de zona-pilot); apropierea de Parcul Natural Comana, situat între București și Ciocănești, care are în prezent o infrastructură ecoturistică bine dezvoltată.

53 Traseul EuroVelo 6 începe la Oceanul Atlantic și se sfârșește la Marea Neagră. Preluat de pe http://www.eurovelo.org

Tabelul nr. 12 de mai jos este o reprezentare schematică a actorilor-cheie în plan local și a capacităților instituționale ale acestora în legătură cu problema de mediu identificată, și anume pierderea biodiversității (în cazul de față, habitatul specific zonelor umede și speciile de păsări care depind de acesta), din cauza presiunilor externe exercitate asupra viabilității afacerii. S-au evidențiat și problemele care ar putea influența crearea bazelor necesare pentru ilustrarea mai detaliată a PES sub umbrela ecoturismului.

În general, societatea civilă joacă sau are potențialul de a juca un rol important, din diferite puncte de vedere, inclusiv din cel al dezvoltării ecoturismului și, în special, a eco-traseelor, al conservării naturii și al managementului ariilor protejate. Cu toate acestea, pentru moment, WWF-România este singura organizație care a încheiat un parteneriat cu ferma piscicolă de la Ciocănești.

Sectorul public poate fi împărțit în cel puțin două categorii. Pe de o parte, există instituții cum ar fi ANAR și EPA, care sunt răspunzătoare pentru punerea în aplicare a legislației specifice. Pe de altă parte, există autorități locale și regionale care ar trebui să joace un rol important în elaborarea politicilor, iar interacțiunea și cooperarea cu acestea trebuie să fie facilitate.

Sectorul privat este un actor-cheie și include companii care joacă un rol în dezvoltarea "produselor" turistice și cele considerate ca potențiali cumpărători de "produse" turistice (de exemplu, întreprinderi medii și mari).

Publicul larg este, de asemenea, un actor-cheie, în special vizitatorii; aceștia ar trebui să facă obiectul unei analize mai detaliate care să stea la baza unei strategii de marketing și de promovare, precum și de planificare generală a activității comerciale.

Publicul larg

3.3. ANALIZA PĂRŢILOR INTERESATE



Tabelul 12. Prezentare generală a actorilor locali și importanța acestora

Nume/Denumire Rol Interes Importanța și atitudinea cu privire la problema și la soluția identificate

Vizitatori (familii, persoane pasionate de ornitologie, bicicliști, etc.)

Trebuie să facă o alegere responsabilă, în condițiile în care există o ofertă de turism durabil

Pentru ca așteptările privind petrecerea timpului liber să fie satisfăcute

Trebuie să fie informați cu privire la regulile referitoare la vizite, care reflectă necesitățile speci-fice păsărilor și habitatelor tipice zonelor umede

Școli Educația copiilor Identificarea de surse educaționale alternative (de exemplu, săptămâna dedicată programului "Școala altfel")

Cercetători Elaborarea de studii și analize, monitorizarea tendințelor

Obținerea de date de teren

Societatea civilă

Trebuie să sublinieze înțelegerea nevoilor legate de biodiversitate și a beneficiilor oferite de natură; de obicei nu există un buget care să acopere costurile excursiilor

Trebuie să furnizeze date pentru elaborarea politicilor; de obicei aceste servicii trebuie să fie remunerate

Asociația Echilibrum Gestionarea sitului pe baza planului de management

Trebuie să pună în aplicare planul de management al sitului

Asociația Cycling România

Oferirea unui mod aventuros de a descoperi România

Identificarea și cartografierea traseelor pentru biciclete de-a lungul Dunării Inferioare

Susținere pentru dezvoltarea ecoturismului

Asociația de Ecoturism din România (AER)

Promovarea și dezvoltarea ecoturismului în România

Dezvoltarea ”produselor” de ecoturism de calitate din România

Experiență în domeniul proiectării de trasee tematiceStudiu de fezabilitate în cadrul proiectului "Drumuri verzi de-a lungul Dunării"

WWF-România Promovarea conservării naturii de-a lungul Dunării Inferioare

Implementarea unui mecanism de finanțare pentru conservarea naturii și a zonelor umede

Expertiză recunoscută de părțile interesate locale și naționale; susținere pentru dezvoltarea ecoturismului

Administrator al sitului Natura 2000 (ROSPA0021 Ciocănești - Dunăre)



Sectorul privat

SC Piscicola SRL (ferma piscicolă Ciocănești)

Gestionarea activităților de acvacultură din cadrul fermei piscicole

Îmbunătățirea viabilității activității de afaceri

Disponibilitate pentru adoptarea unor practici specifice acvaculturii responsabile și pentru dezvoltarea ecoturismului

Détente Consultans srl Consultanță Dezvoltarea turismului durabil în România

Studiu de fezabilitate în cadrul proiectului "Drumuri verzi de-a lungul Dunării"

Companii de transport Agenție de turism Vânzarea de ”produse” turistice (în special oferte legate de natură)

Ar trebui să fie interesate de pachetele de servicii de ecoturism care vizează zona-pilot

Operatori de turism/agenții de turism

Promovarea, vânzarea și implementarea de excursii/promovarea șivânzarea de excursii

Vânzarea de "produse" turistice Ar trebui să sprijine promovarea ecoturismului și să fie interesate de dezvoltarea pachetelor care vizează zona-pilot

Întreprinderi mijlocii și mari

Managementul resurselor umane Oportunități de team-building sau locuri alternative de organizare a întâlnirilor

Ar trebui să fie interesate de organizarea de întâlniri și activități de team-building în zona-pilot

Hoteluri și pensiuni locale

Servicii de alimentație și cazare Atragerea de clienți Fundamentale pentru dezvoltarea de programe turistice care presupun sejururi lungi, dar care nu sunt suficient de dezvoltate în apropiere de zona-pilot

Meșteșugari locali Producătorii de suveniruri realizate folosind resursele naturale locale, cu valoare culturală specifică

Pentru a-și vinde propriile produse Aceștia sunt de obicei persoane în vârstă care trebuie să fie capabili și dispuși să lucreze; alternativ, profesia poate fi reluată de tineri, prin intermediul politicilor de dezvoltare locală și rurală

Sectorul public

Primăria Ciocănești Factor local de decizie Pentru a răspunde nevoilor locale Ar trebui să sprijine dezvoltarea ecoturismului

Consiliul Județean Călărași

Factor regional de decizie Pentru a răspunde nevoilor regionale

Consiliul Județean Giurgiu

Factor regional de decizie Pentru a răspunde nevoilor regionale

Administrația Parcului Natural Comana

Administrator al unei ariiprotejate

Pentru a gestiona aria protejată pe baza planului de management

A implementat un proiect de restaurare a zonelor umede; ar trebui să accepte și să contribuie la ideea unui program turistic desfășurat în comun cu ferma piscicolă Ciocănești

Ar trebui să sprijine dezvoltarea ecoturismului; ar trebui să accepte și să contribuie la ideea unui program turistic comun cu ferma piscicolă Ciocănești

FLAG Dunărea Călăreșană

Punerea în aplicare a unei strategii de dezvoltare locală în cadrul programului LEADER

Depunerea de cereri de proiecte de către membrii săi

Susținere pentru dezvoltarea ecoturismului

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Călărași

Managementul și coordonarea sistemului operațional de monitorizare integrată a parametrilor de mediu la nivel județean

Autorizarea activităților economice și sociale cu impact asupra mediului și verificarea conformității cu cerințele legale

Respectarea legislației de mediu Colaborează cu Agenția Regională și cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului; trebuie să evalueze fezabilitatea construirii unei infrastructuri ecoturistice în zona-pilot

ANAR – ABA Buzău- Ialomița

Managementul și valorificarea resurselor de apă

Respectarea legislației apelor Oferă servicii de gospodărire a apelor, pe baza contractului pentru utilizarea resurselor hidrice


Ar trebui să sprijine dezvoltarea ecoturismului; ar trebui să accepte și să contribuie la ideea unui program turistic comun cu ferma piscicolă Ciocănești

Nume/Denumire Rol Interes Importanța și atitudinea cu privire la problema și la soluția identificate

Tabelul 12. Prezentare generală a actorilor locali și importanța acestora

În tabelul nr. 13 de mai jos se prezintă opțiunile aflate la dispoziția fermei piscicole de la Ciocănești pentru abordarea problemei pierderii habitatelor specifice zonelor umede și a speciilor care depind de acestea, în contextul atingerii unui echilibru între conservare și viabilitate comercială; administrația fermei piscicole este actorul-cheie care furnizează servicii (consolidate) de menținere a biodiversității, identificat ca SM-cheie, și potențial furnizor de calitate a apei și de servicii recreative și de agrement conexe, toate acestea reprezentând SM relativ importante și pentru alte părți interesate identificate. Măsurile includ și menținerea practicilor actuale (Business As Usual), respectarea legislației de mediu legate de Natura 2000 și cele două măsuri esențiale incluse în strategia intermediară, adică dezvoltarea acvaculturii responsabile și diversificarea responsabilă a activității de afaceri.

Aceste opțiuni (măsuri) sunt apoi plasate în contextul a trei opțiuni de politică, în baza unei analize multiscop (tabelul nr 14): menținerea practicilor actuale (Business As Usual) este considerată, de asemenea, ca reprezentând o opțiune de politică, împreună cu procesul continuu de dezvoltare a standardelor europene și a sistemelor de certificare pentru acvacultura durabilă în Europa.

Opțiunile (măsurile) și opțiunile de politică aflate la dispoziția furnizorului de SM sunt comparate din perspectiva analizelor cost-beneficiu (versiunile complete sunt incluse în anexă). Deși analizele cost-beneficiu nu au caracter exhaustiv, dat fiind că identificarea elementelor și estimarea valorilor monetare se bazează pe presupuneri, există un beneficiu net asociat implicării în tranziția spre o dezvoltare responsabilă a afacerii.

3.4. OPŢIUNI DISPONIBILE PENTRU UN COMPORTAMENT RESPONSABIL



54 Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, "Ghidul Aplicantului pentru Măsura 2.1 - Acvacultură " (2011).

Compensațiile se acordă timp de 2 ani de la desemnarea siturilor Natura 2000 și pentru unitățile de acvacultură care desfășoară activități pe teritoriul siturilor Natura 2000, înainte de desemnarea acestora. Plățile sunt calculate în două etape: în primul rând, pierderea medie a producției (%) se calculează pe baza speciilor de pești cultivate și suma de 800 RON/ha este alocată pentru pierderi de până la 35%; suma de 1000 RON/ha este alocată pentru pierderi de până la 50 %; în al doilea rând, plățile sunt calculate pe baza suprafeței declarate și folosind formula P = W*S, unde P reprezintă valoarea plății în lei, W este valoarea pierderii medii a producției în RON/ha, iar S este valoarea suprafeței declarate, în ha. Idem.

Compensarea se acordă pentru suprafața declarată în conformitate cu angajamentul, însă aceasta nu poate depăși 800 RON/ha; pentru proiecte cu o valoare totală mai mare de 100.000 EUR, plățile sunt acordate în primul an de implementare a proiectului, în două tranșe pe semestru. Autoritatea de Management pentru PO pentru Pescuit 2007-2013, op.cit. (2013)

55

56

Op

țiu

ni d

isp

on

ibil

e

S.C

. P

iscic

ola

S.R

.L.

Pro

ble

mă:

pie

rdere

a h

abita

telo

r sp

eci

fice z

on

elo

r u

me

de

și a

sp

eci

ilor

care

de

pin

d d

e a

cest

ea

, ca

urm

are

a p

resi

unilo

r ext

ern

e a

supra

via

bili

tății

afa

cerii

Zo

na d

e in

terv

en

ție:

Ferm

a p

isci

colă

Cio

căn

eșt

i

Men

țin

ere

a

pra

cti

cilo

r actu

ale

Acti

vit

ăți

po

sib

ile

Am

pla

sa

re

(zo

na

-pilo

t)

Fer

mă

pisc

icol

ă

Mijlo

ac

e d

e p

un

ere

în

ap

lic

are

-

Ele

men

te d

e c

ost

Pie

rder

i de

prod

ucție

cau

zate

de

păs

ări i

htio

fage

Ben

efi

cii

-

Resp

ecta

rea

leg

isla

ției d

e m

ed

iu

pri

vin

d N

atu

ra 2

000

Res

pect

area

res

tric

țiilo

r pr

evăz

ute

în a

utor

izaț

ia d

e m

ediu

(n

r. 16

1/12

.09.

2012

)

Fer

mă

pisc

icol

ă -

Pie

rder

i de

veni

turi

calc

ulat

e în

co

nfor

mita

te c

u m

etod

olog

ia

apro

bată

prin

Com

itetu

l de

Mon

itoriz

are

al P

O P

escu

it54

(Dec

izia

nr.

16/0

4.20

10)

Plă

ți N

atur

a 20

00 a

cord

ate

peba

za

cere

rii a

plic

antu

lui p

entru

fina

nțar

e și

cal

cula

te în

con

form

itate

cu

met

odol

ogia

apr

obat

ă pr

in C

omite

tul

de M

onito

rizar

e P

O P

escu

it (D

eciz

ia n

r. 16

/04.

201

55

0)

Dezv

olt

are

a

acvacu

ltu

rii

resp

on

sab

ile

Con

form

can

dida

turii

dep

use:

M

ăsur

i de

prot

ecție

și d

e

îm

bună

tățir

e a

med

iulu

i

Fer

mă

pisc

icol

ă

Pen

tru

măs

uri l

egat

e de

m

anag

emen

tul h

abita

telo

r se

pre

cize

ază:

baz

inul

de

repr

oduc

ere

nr. 2

8,

bazi

nele

4B

și 4

C

Pro

iect

apr

obat

în c

adru

l A

cțiu

nii 2

.1.4

- M

ăsur

i pen

tru

med

iul a

cvat

ic, O

pera

țiune

a 2.

1.4.

1 -

Pro

tecț

ia M

ediu

lui

-C

ostu

rile

elig

ibile

ale

pro

iect

ului

56

Div

ers

ific

are

a

resp

on

sab

ilă a

acti

vit

ăți

lor

de a

faceri

Mod

ifică

rile

legi

slaț

iei ș

i sol

icita

re

de p

erm

ise

și a

utor

izaț

ii

Con

stru

irea

infr

astr

uctu

rii tu

ristic

e de

dim

ensi

uni m

ici,

cum

ar

fi tr

aseu

l tem

atic

Con

solid

area

cap

acită

ților

de

plan

ifica

re în

afa

ceri

și d

e de

zvol

tare

a e

cotu

rism

ului

Dez

volta

rea

și p

rom

ovar

ea d

e of

erte

de

ecot

uris

m

Fer

mă

pisc

icol

ă

P

roie

ct a

prob

at în

cad

rul

cere

rii d

e pr

opun

eri

Bio

dive

rsita

te ș

i Tu

rism

al C

DC

Con

trac

te s

emna

te c

u op

erat

ori d

e tu

rism

, pr

omov

are

on-li

ne

Cos

turi

adm

inis

trat

ive

Con

trib

uția

în n

atur

ă su

b fo

rmă

de s

alar

ii

Sal

ariu

anu

al p

lătit

pen

tru

anga

jare

a un

ui s

peci

alis

t de

mar

ketin

g

Cos

turil

e el

igib

ile a

le p

roie

ctul

ui

Ven

ituril

e es

timat

e di

n P

S

Ein

clus

e în

vân

zăril

e de

ofe

rte

de e

cotu

rism

Nu

s-au

acc

esat

fond

uri p

entru

pu

nere

a în

apl

icar

e a

prac

ticilo

r de

acv

acul

tură

resp

onsa

bile

Acv

acul

tura

con

tinuă

să

fie d

omen

iul

prin

cipa

l de

activ

itate

al f

erm

ei

pisc

icol

e (fă

ră u

rmăr

irea

mul

tifun

cțio

nalit

ății)

, în

cont

extu

l un

or p

resi

uni e

xter

ne

M

ăsur

i de

cons

erva

re a

res

urse

lor n

atur

ale

și a

div

ersi

tății

gen

etic

e

Măs

uri d

e m

anag

emen

t a

p

eisa

julu

i și e

lem

ente

lor

t

radi

ționa

le d

in z

onel

e în

car

e

se

prac

tică

acva

cultu

ra



Ta

be

lul 1

3. O

pțiu

ni a

fla

te la d

isp

oziția

fe

rme

i pis

cic

ole

de

la

Cio

că

ne

ști

Su

rsa

: M

. M

art

ini. A

da

pta

t d

in P

lăți e

ch

ita

bile

pe

ntr

u S

erv

iciil

e H

idro

gra

fice

, U

n g

hid

pe

ntr

u d

ezvo

lta

rea

un

ui m

eca

nis

m in

ova

tor

de

fin

an

țare

, C

on

so

rțiu

l W

WF

-CA

RE

.



În continuare se prezintă o analiză multiscop (tabelul nr. 14) care evaluează potențialele avantaje ale diferitelor alternative de politici, în ceea ce privește atingerea obiectivelor dorite.

Tabelul 14. Analiza multiscop

Sursa: M. Martini. Adaptat din I. Bond, I. Porras, Plăți echitabile pentru Servicii Hidrografice. Un ghid pentru dezvoltarea unui mecanism inovator de finanțare, Consorțiul WWF - CARE, 2009.

Scopuri Obiective Opțiuni de politică

Politica A –Menținerea practicilor actuale (Business as Usual)

Politica B –Definirea metodologiei pentru a stimula adoptarea planului de monitorizare a apei de către unitățile de acvacultură din zona Dunării Inferioare și armonizarea inițiativelor de dezvoltare locală, în special în ceea ce privește dezvoltarea turismului (ecoturismului)

Politica C –Elaborarea de standarde europene și de sisteme de certificare pentru acvacultura durabilă în Europa (proces în curs de desfășurare)

Pentru menținerea biodiversității în ceea ce privește habitatele specifice zonelor umede și speciile de păsări care depind de acestea

Menținerea biodiversității în zona-pilot

Integrarea măsurilor "prietenoase cu mediul" în managementul activităților de acvacultură

Nu există resurse financiare disponibile

Linii directoare pentru implementarea sistemului de monitorizare a apelor în unități de acvacultură din regiunea Dunării Inferioare, dezvoltate de echipa de proiect

Testarea de măsuri elaborate de echipa de proiect, pe baza proiectului aprobat în cadrul Acțiunii 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului

Studii implementate în cadrul proiectelor de cercetare finanțate de UE

Concluzii formulate de experți și în cadrul seminariilor la care au participat părțile interesate, a căror organizare a fost coordonată de UE

Pentru îmbunătățirea nivelului de trai în plan local, prin creșterea contribuției sectorului turistic la viabilitatea comercială sau la dezvoltarea economică

Îmbunătățirea profilului turistic al zonei-pilot

Accesarea pieței de ecoturism

Nu s-a realizat nicio investiție în infrastructura și serviciile turistice care să îmbunătățească profilul turistic al zonei-pilot

Proiect aprobat în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism al CDC

Strategia de dezvoltare locală durabilă a FLAG - Dunărea Călăreșană

Stimularea cooperării teritoriale între județele Giurgiu și Călărași

Contribuții aduse dezvoltării durabile în plan local

Crearea de locuri de muncă ”verzi” prin diversificarea responsabilă a afacerii (ecoturism)

Diversificarea activității de afaceri nu este văzută ca o oportunitate pentru mijloacele de trai în plan local

Programul LEADER în conformitate cu Regulamentul EMFF 2014-2020


Furnizori de SM

Opțiuni

Cine contează (prioritatea părților interesate, cu impact direct)

Politicile A și B sunt considerate realiste

S.C. Ciocănești Piscicola S.R.L.

Impactul asupra biodiversității în ceea ce privește habitatele specifice zonelor umede și speciile de păsări care depind de acestea

ÎMBUNĂTĂȚIRE PRECONIZATĂ:Menținerea biodiversității: îmbunătățirea managementului stufărișurilor; cel puțin un număr stabil de specii de păsări și specimene; îmbunătățirea calității apei

Profil turistic îmbunătățit și viabilitate crescută a ecoturismului la ferma piscicolă de la Ciocănești: construirea infrastructurii turistice de mici dimensiuni, dezvoltarea și vânzarea de produse turistice

Indicatori (modalități de monitorizare):

Menținerea biodiversității:

Conform măsurilor de gestionare a vegetației, elaborate de echipa de proiect

Rezultatele studiului de fezabilitate privind monitorizarea păsărilor, folosite ca date de referință

Conform planului de monitorizare a apei conceput pentru ferma piscicolă de la Ciocănești (studiu de fezabilitate)

Profil turistic îmbunătățit și viabilitate crescută a ecoturismului:1 traseu tematic

Plan de afaceri

Consolidarea capacității de marketing și pentru ecoturism

Planificare în timp:Minimum 3 ani, pentru a vedea efectele punerii în aplicare a măsurilor pentru acvacultură responsabilă, precum și a diversificării responsabile a afacerii (ecoturism)

Praguri necesare:Punerea în aplicare a măsurilor incluse în proiectul aprobat în conformitate cu Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului

Punerea în aplicare a activităților incluse în proiectul aprobat în conformitate cu cererea de propuneri Biodiversitate și Turism lansată de CDC

Efecte adverse:Viabilitatea pieței ecoturismului nu vizează zona-pilot

Costuri și beneficii COSTURIProfil turistic îmbunătățit și viabilitate crescută a ecoturismului:

Costurile administrative aferente tranziției către ecoturism Contribuție în natură (salarii) în cadrul

proiectului aprobat în în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism lansată de CDC Salariu anual plătit pentru angajarea unui specialist de marketing

Activități viitoare de monitorizare (păsări, apă)

BENEFICIIMenținerea biodiversității:

Costurile eligibile în proiectul depus în cadrul Acțiunii 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția mediului

Profil turistic îmbunătățit și viabilitate crescută a ecoturismului:

Cheltuielile eligibile în proiectul în cadrul cererii de propuneri aprobat Biodiversitate și Turism lansată de CDC Estimarea veniturilor din vânzări de oferte de ecoturism

Cuantumul costurilor și beneficiilor

Politica A

261,896 Euro

Politica B

40,683 Euro

Politica A

0 Euro

Politica B

97,822 Euro

Avantaje (Beneficiu net)

Politica A = -261,896 Euro

Politica B = 57,139 Euro

Analiza rentabilității Viabilitatea strategiei de dezvoltare a afacerilor responsabile (diversificarea activității de afaceri în direcția ecoturismului)

Tabelul 15. Analiza cost-beneficiu și analiza multiscop

Sursa: M. Martini. Adaptat din I. Bond, I. Porras, Plăți echitabile pentru Serviciile Hidrografice, Un ghid pentru dezvoltarea unui mecanism inovator de finanțare, Consorțiul WWF-CARE, 2009.

Trebuie să menționăm faptul că aplicația prezentată în cadrul Acțiunii 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului nu reflectă în întregime măsurile specifice acvaculturii responsabile elaborate de echipa de proiect și recomandate pentru zona-pilot; acest lucru se datorează faptului că Ghidul Aplicantului a solicitat ca obiectiv "dezvoltarea acvaculturii, care include îmbunătățirea și protecția mediului, a resurselor naturale, a diversității genetice, precum și managementul peisajului și al elementelor tradiționale din zonele în care se practică acvacultura". Tabelul nr. 16 de mai jos indică măsura în care propunerea administrației fermei piscicole de la Ciocănești este conformă cu propunerea echipei de proiect.

57 În scenariul 1, măsurile legate de apă vizează aceleași bazine, având un oarecare efect asupra calității apei din bazinul EC2. Cu toate acestea, este posibil ca efectul să nu fie atât de evident deoarece bazinul conține o cantitate mare de materii organice care nu sunt biodegradabile. Scenariul 2 ar putea maximiza efectul reducerii cantității de furaje, concentrându-se asupra bazinului EC1B, care este afectat de conținutul de substanțe nutritive, menținând în același timp efectul de management al stufărișului pentru bazinul EC2, care se află într-o stare mai bună, din punctul de vedere al conținutului de materie organică, decât celelalte bazine. Scenariul 3 ar putea maximiza efectul de reducere a cantității de furaje, dar efectul asupra cuibăritului este redus, din cauza unei suprafețe mai mici pe care este păstrat stufărișul. Rezultatele probelor de apă prelevate toamna (octombrie 2013) și cele ale proiectului de plan de monitorizare a apei pentru zona-pilot, per ansamblu, nu sunt integrate în scenariile propuse, drept care este posibil ca variantele finale ale acestora să fie ușor modificate. În cazul în care niciunul dintre scenarii nu este pus în aplicare, menținerea practicilor curente (Business as Usual) va avea drept rezultat, în continuare, o calitate scăzută a apei. Cu toate acestea, așa cum s-a menționat în capitolele relevante ale raportului, în cazul în care problema poluării apei provenite de pe terenurile agricole din jurul fermei piscicole nu este abordată în același timp, este posibil ca măsurile specifice acvaculturii responsabile să nu aibă un efect semnificativ. C. Munteanu, “Proiect inițial pentru PSE în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești”.

Detalii sunt disponibile în aplicație, care este inclusă în anexă (versiunea în limba română).58



Măsuri de acvacultură responsabilă, dezvoltate de echipa 57de proiect pentru zona-pilot

Scenariul 1. Măsuri legate de apă, puse în aplicare în bazinul EC2, cel mai slab afectat de conținutul de substanțe nutritive

Scenariul 3.Punerea în aplicare a măsurii privind managementul apei pentru EC1B (afectat de conținutul de substanțe nutritive) - 36 ha și aprox. 1 ha stuf

Măsuri de protecție a mediului alese de administrația fermei piscicole de la Ciocănești (propunere

58 de proiect)

Acțiunea 1. Reducerea cantității de îngrășăminte (furaje cerealiere) - bazinul EC2 - 41 ha

Acțiunea 1. Reducerea cantității de îngrășăminte (furaje cerealiere) - bazinul EC1B - 36 ha

Acțiunea 1. Reducerea cantității de îngrășăminte (furaje cerealiere) - bazinul EC1B - 36 ha

Măsuri de protecție și de mbunătățire a mediului - Măsura 1 - fermă piscicolă

Acțiunea 2. Monitorizarea efectului acțiunii 1 - analiza calității apei

-Acțiunea 2. Monitorizarea efectului acțiunii 1 - analiza calității apei

Acțiunea 2. Monitorizarea efectului acțiunii 1 - analiza calității apei

Acțiunea 3. Măsurarea zonei cu stuf din bazinul EC2

-Acțiunea 3. Măsurarea zonei cu stuf din bazinul EC2

Acțiunea 3. Măsurarea zonei cu stuf din bazinul EC2

Acțiunea 4. Conservarea zonei cu stuf - bazinul EC2 - aprox. 3 ha

S-ar putea realiza prin:Măsuri pentru gestionarea peisajului și elementelor tradiționale ale zonelor de acvacultură - Măsura 1

Acțiunea 4. Conservarea zonei cu stuf - bazinul EC2 - aprox. 3 ha

Acțiunea 4. Conservarea zonei cu stuf - bazinul EC1B - aprox. 1 ha

Acțiunea 5. Inundarea bazinelor neutilizate cu apă și popularea acestora cu specii de pești necomerciale - bazine de reproducție

Măsuri pentru gestionarea peisajului și elementelor tradiționale ale zonelor de acvacultură - Măsura 2 – bazinul de reproducției nr. 28, bazinele 4B și 4C

2(40,000 m )



-Acțiunea 6. Monitorizarea efectelor acțiunii 5 - monitorizarea populației de păsări

Acțiunea 6. Monitorizarea efectelor acțiunii 5 - monitorizarea populației de păsări

Acțiunea 7. Turn pentru monitorizarea păsărilor + 2 binocluri + 1 telescop

(incluse în proiectul aprobat în cadrul cererii de propuneri DCC Biodiversitate și Turism)



Acțiunea 8. Panouri informative cu privire la speciile de păsări

(incluse în proiectul aprobat în cadrul cererii de propuneri DCC Biodiversitate și Turism)



Alte măsuri cu efecte pozitive pentru biodiversitate:

Măsuri de protecție și de îmbunătățire a mediului - Măsurile 2, 3, 4, 7, 11

Măsuri de conservare a resurselor naturale și a diversității genetice – Măsurile 2, 3, 4

62,091 Euro sau 64,720 Euro 61,946 Euro sau 64,430 Euro 52,872 Euro sau 55,356 Euro 81,334 Euro

Tabelul 16. Analiza comparativă a măsurilor de acvacultură responsabile pentru zona-pilot


Sursa: M. Martini. Adaptat din C. Munteanu, “Proiect inițial pentru PSE în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești” (2013)


Scenariul 2.Punerea în aplicare a măsurii privind reducerea cantității de furaje pentru EC1B (afectat de conținutul de substanțe nutritive) - 36 ha și menținerea stufărișului pe EC2 - aprox. 3 ha

Acțiunea 6. Monitorizarea efectelor acțiunii 5 - monitorizarea populației de păsări

Pentru stabilirea condițiilor necesare pentru ilustrarea mai detaliată a PES sub umbrela ecoturismului (strategia intermediară de dezvoltare responsabilă a activităților de afaceri), managementul proiectelor aprobate se ghidează după un model descentralizat, în care managerii de fonduri sunt Centrul de Competențe pentru Dunăre și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, pentru măsurile care să contribuie la furnizarea de servicii recreative și de agrement și respectiv pentru cele de menținere a biodiversității. Fluxurile financiare respectă norme specifice, stabilite de către fiecare administrator de fonduri, la fel ca și deciziile cu privire la acordarea de fonduri potențialilor beneficiari, care urmează proceduri de selecție specifice. Condițiile în conformitate cu Ghidul Aplicantului pentru Măsura 2.1 - Acvacultură, Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului, și în conformitate cu cererea de propuneri Biodiversitate și Turism pot fi puse la dispoziție de către echipa de proiect, la cerere.

Administrația fermei piscicole de la Ciocănești acționează în calitate de beneficiar al fondurilor publice și trebuie să respecte angajamentele juridice, în timp ce WWF-România are rolul de expert în domeniul conservării naturii și în cel al aspectelor legate de economia ”verde”. În relația cu administrația fermei piscicole de la Ciocănești, ambele părți au aplicat implicit, pentru luarea deciziilor, principiul parteneriatului.

Schema operațională (figura nr. 22) de mai jos oferă o reprezentare vizuală a acestei structuri de management.



Per ansamblu, aplicația depusă în cadrul acțiunii 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția mediului este adecvată. Deși între administrația fermei piscicole de la Ciocănești și WWF-România există o bună relație de cooperare, este de dorit încheierea unui acord oficial de parteneriat, pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectului și pentru a avea siguranța faptului că proiectul contribuie la crearea condițiilor necesare pentru ilustrarea mai detaliată a PES sub umbrela ecoturismului. Mai mult decât atât, analiza comparativă a măsurilor de acvacultură responsabilă aferente zonei-pilot arată că se impune o strângere de fonduri (publice) pentru a acoperi costurile de monitorizare.

Plăți conform proiectului (tranșe)

Plăți anuale (o singură tranșă)


Dezvoltarea acvaculturiiresponsabile

Autoritatea deManagementPO Pescuit

SC CiocăneștiPiscicola

SRL

Centrul deCompetențe

pentruDunăre

Su

rsa

: M

. M

art

ini (

20

14

)

Condiții PES pentru menținerea biodiversitățiiWWF-România(sprijin tehnic)

3.5. STRUCTURA DE MANAGEMENT ȘI DE GUVERNARE

Figura . Schema operațională a strategiei intermediare pentru 22 stabilirea condițiilor pentru PES



Punerea în aplicare a strategiei intermediare se bazează pe contracte și acorduri de parteneriat. Contractele reglementează utilizarea fondurilor publice, în timp ce acordurile de parteneriat descriu cooperarea dintre administrația fermei piscicole de la Ciocănești și WWF-România.

O declarație de parteneriat a fost semnată la 28 martie 2014 între WWF-România și SC Ciocănești Piscicola S.R.L. pentru implementarea proiectului "Îmbunătățirea accesibilității turistice pentru observarea diversității păsărilor la ferma piscicolă de la Ciocănești"aprobat de către Centrul de Competențe pentru Dunăre, în cadrul cererii de propuneri Biodiversitate și Turism. Contractele vor fi semnate până la sfârșitul lunii mai 2014, iar proiectul se va derula timp de un an, începând din iunie 2014.

O abordare similară va fi urmată de proiectul aprobat în cadrul Acțiunii 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - Protecția Mediului. În general, Programul Operațional pentru Pescuit este gestionat în conformitate cu Regulamentul CE al Consiliului nr. 1198/2006 referitor la Fondul European pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013.

3.6. CADRUL LEGAL

Fondurile mobilizate pentru a adresa schimbările din timpul implementării proiectului și pentru a pune în aplicare strategia intermediară de stabilire a condițiilor necesare pentru ilustrarea mai detaliată a PES sub umbrela ecoturismului, au fost acordate sub formă de:

1. Plăți unice anuale, în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2013;

2. Tranșe aferente proiectului, de către Centrul de Competențe pentru Dunăre, incluzând contribuții în natură ale administrației fermei piscicole de la Ciocănești și ale WWF-România.

Tranșele aferente implementării proiectului "Îmbunătățirea accesibilității turistice pentru observarea diversității păsărilor la ferma piscicolă de la Ciocănești" vor fi definite în contractele care urmează să fie semnate până la sfârșitul lunii mai 2014. Proiectul are un buget total de 24.975 euro din care 16.488 EUR (66,02 %) reprezintă contribuția Centrului de Competențe pentru Dunăre, iar 8.487 EUR (33,98 %) reprezintă contribuția solicitanților (SC Ciocănești Piscicola SRL și WWF-România). Din contribuția donatorului, suma de 13.614 EUR este alocată construirii infrastructurii turistice de mici dimensiuni, care va include un traseu tematic, echipamente și finalizarea unui centru pentru vizitatori/educațional.

Fondurile acordate pentru punerea în aplicare a măsurilor "prietenoase cu mediul" sunt alocate în primul an de implementare a proiectului, în cuantum de 800 RON/ha (circa 180 EUR/ha), pe baza suprafeței declarate, și în două tranșe pe semestru, în cazul în care valoarea proiectului depășește suma totală de 100.000

59EUR . Conform candidaturii depuse de către administrația fermei piscicole de la 60Ciocănești, plățile eligibile potențiale se ridică la suma de 81.334 EUR . Deși

proiectul a fost aprobat, cuantumul exact al plății care rezultă în urma evaluării proiectelor și deciziile de finanțare aferente sunt în curs de procesare de către Autoritatea de Management.

3.7. SISTEMUL DE PLATĂ

59 Autoritatea de Management pentru PO pentru Pescuit 2007-2013, op.cit. (2013)

Preluat de pe (poziția nr. 669).http://www.madr.ro/docs/fep/2014/cereri-finantare/04.aprilie2014/evidenta-cereri-finantare-pop-03.04.2014.pdf60

Fluxurile financiare actuale sunt ilustrate în graficul de mai jos (figura nr. 23).




Figura . Schema surselor de finanțare pentru stabilirea condițiilor pentru 23 implementarea PES sub umbrela ecoturismului

Fonduri private(SC Ciocanesti Piscicola SRL )

și contribuții în natură

(WWF-România)

Dezvoltarea acvaculturii

responsabile

Centrul de Competențe

pentru Dunăre

Fonduri publice

UE PO Pescuit

Diversificarea responsabilă

a afacerii (ecoturism)

În general, suma de 106.309 EUR (24.975 EUR plus 81.334 EUR) reprezintă suma minimă necesară pentru punerea în aplicare a strategiei intermediare pentru stabilirea bazelor necesare implementării PES sub umbrela ecoturismului. Pentru a pune în aplicare toate măsurile recomandate de echipa de proiect, este necesară o sumă suplimentară de 7.835 EUR (din care 1.380 EUR pentru Acțiunea 2, 195 EUR pentru Acțiunea 3 și 6.260 EUR pentru Acțiunea 6), pentru cheltuieli de monitorizare.

În principiu, fondurile suplimentare, necesare cel puțin pentru monitorizarea rezultatelor punerii în aplicare a strategiei intermediare, sunt mobilizate de către administrația fermei piscicole de la Ciocănești, fie sub formă de investiții directe sau sub forma proiectelor de follow-up, în contextul oportunităților de finanțare existente.

Implementarea strategiei intermediare selectate pentru dezvoltarea responsabilă a afacerii depășește, în mod inevitabil, "viața” proiectului PES Dunăre.

Pe baza experienței Programului WWF privind Plățile Echitabile pentru Servicii 61Hidrografice , care folosește o strategie în 3 etape pentru punerea în aplicare a

abordării PES, echipa de proiect a organizat datele și informațiile colectate în cadrul proiectului PES Dunăre în mai multe etape. Prin urmare, procesul de ilustrare a PES în zona-pilot este organizat pe etape sau faze, așa cum se arată în tabelul nr. 17, și anume:

Etapa I (2010-2013) – La început s-a colectat o serie de date și informații pentru a defini problema de mediu care urmează să fie soluționată prin abordarea PES. Când s-au produs schimbări care au afectat îndeplinirea obiectivelor inițiale ale proiectului, echipa de proiect a identificat o strategie intermediară pentru stabilirea condițiilor necesare; aceasta a inclus redirecționarea eforturilor de mobilizare a fondurilor publice și o mai mare implicare a partenerului local.

3.8. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII

61 I. Bond, I. Porras, Plăți echitabile pentru Servicii Hidrografice. Un ghid pentru dezvoltarea unui mecanism inovator de finanțare, Consorțiul WWF - CARE, 2009.

Etapa II (2014-2016) – Punerea în aplicare a proiectelor aprobate ca urmare a mobilizării fondurilor publice, cu accent pe testarea efectelor măsurilor "prietenoase cu mediul" asupra păstrării biodiversității și a calității apei, precum și pe crearea de beneficii sub formă de activități recreative și de agrement. Monitorizarea livrării SM și a evaluării impactului SM trebuie să continue până spre sfârșitul acestei etape.

Etapa III (care trebuie să fie urmărită) – În această etapă trebuie să se stabilească condițiile pentru clarificarea tipului de mecanism de finanțare potrivit pentru zona-pilot. În ceea ce privește PES sub umbrela ecoturismului, este etapa în care se definesc beneficiarii de SM și furnizorii acestora, un SM negociabil devine evident (de exemplu, menținerea consolidată a biodiversității, în combinație cu servicii recreative și de agrement), iar părțile interesate negociază în mod voluntar și semnează acorduri contractuale care le obligă din punct de vedere legal. Nu este încă foarte clar dacă în zona-pilot va exista cea de-a treia etapă.



Etapa I

Studii de fezabilitate privind hidrologia și calitatea apei, politica în domeniul apei, tendințele din turism și oportunitățile de dezvoltare a ecoturismului, evaluarea SM, oportunități de finanțare publică

Implicarea părților interesate

Strângere de fonduri pentru strategiile selectate de dezvoltare responsabilă a afacerilor, inclusiv testarea măsurilor elaborate de echipa de proiect și diversificarea activității de afaceri (dezvoltarea ecoturismului)

2010-2013

Etapa II

Testarea măsurilor "prietenoase cu mediul":

Managementul apei, inclusiv calitatea apei

Managementul vegetației

Monitorizare și evaluare

Dezvoltarea ecoturismului (de exemplu infrastructură, "produse")

2014-2016

Etapa III

Condiții pentru PES:

Integrarea practicilor de acvacultură responsabile în managementul curent al activităților de afaceri

Realizarea unei ferme piscicole multifuncționale

Existența unor SM care pot fi comercializate (de exemplu, consolidarea menținerii biodiversității în combinație cu servicii recreative și de agrement)

Definirea beneficiarilor și furnizorilor de SM

?


Atât monitorizarea financiară cât și cea tehnică sunt necesare pentru a măsura succesul strategiei intermediare de stabilire a condițiilor pentru implementarea PES sub umbrela ecoturismului, și anume dezvoltarea responsabilă a afacerii (integrarea practicilor specifice acvaculturii responsabile în managementul curent al activităților de afaceri și diversificarea activităților de afaceri în direcția ecoturismului).

Monitorizarea financiară este considerată a fi responsabilitatea administrației fermei piscicole de la Ciocănești. Criteriile de monitorizare sunt prezentate în tabelul nr. 18 de mai jos.

3.9. MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA

Tabelul 17. Strategia, pe etape, pentru abordarea PES în zona-pilot

Monitorizarea tehnică este văzută în principal ca reprezentând responsabilitatea WWF-România și are scopul de a monitoriza impactul strategiei intermediare selectate pentru dezvoltarea responsabilă a afacerii asupra livrării de SM (o mai bună menținere a biodiversității, în combinație cu servicii recreative și de agrement). Se sugerează elaborarea unui Protocol de Monitorizare și Evaluare (M&E) împreună cu administrația fermei piscicole Ciocănești, care să ghideze acțiunea în direcția implementării PES sub umbrela ecoturismului. De asemenea, trebuie să se includă și o listă de verificare, pentru o mai bună ilustrare a progreselor realizate de la an la an, dar și a obstacolelor care pot apărea în cursul proiectului. Criteriile tehnice de monitorizare sunt prezentate în tabelul nr. 19.


54


Strategie (măsură)


Indicator

Valoarea fondurilor strânse pentru a acoperi costurile de monitorizare (EUR)

Mijloace de verificare

Contracte de sponsorizare, decizii de investiții private, aplicații depuse

Termene

2015-2016

Diversificarea responsabilă a activităților de afaceri

Nr. de "produse" turistice vândute

Contracte cu operatori de turism, facturi individuale

Sfârșitul anului 2015

Tabelul 18. Criterii de monitorizare financiară

Tabelul 19. Criterii pentru monitorizarea tehnică

Strategie (măsură)


Activitatea

Implementarea proiectului în conformitate cu Acțiunea 2.1.4 - Măsuri pentru mediul acvatic, Operațiunea 2.1.4.1 - de Protecție a Mediului

Indicator

Nr. de măsuri aliniate la recomandările echipei de proiect

Rezultat preconizat

5 dintr-un număr total de 8 măsuri elaborate de către echipa de proiect (cele 3 măsuri legate de monitorizarea impactului suntincluse în monitorizarea financiară a strategiei intermediare)

Valoare inițială de referință

4

Mijloace de monitorizare

Acord de parteneriat încheiat


Implementarea proiectului aprobat în cadrul cererii de propuneri DCC Biodiversitate și Turism

Număr de trasee tematice

1 0 Conceptul de traseu tematic, imagini de pe teren

Nr. de planuri de afaceri

1 0 Propunere de plan de afaceri

Capacitate de marketing consolidată

1 0 Plan de îndrumare (mentoring) și procesele verbale ale întâlnirilor

Nr. de "produse" ecoturistice dezvoltate

2 0 Propuneri de "produse"ecoturistice

Funcționare multifuncțională a fermei piscicole

Nr. de "produse" ecoturistice vândute

O medie de 10/an (de confirmat, pe baza planului de afaceri)

0 Contracte semnateFuncționare multifuncțională a fermei piscicole

Source: M. Martini (2014)

Capacitatea consolidată aferentă expertului în biodiversitate

1 0 Plan de îndrumare (mentoring) și procesele verbale ale întâlnirilor




Acest subcapitol analizează toate cele trei aspecte ale sustenabilității (economică/financiară, socială și de mediu) strategiei intermediare implementată în zona-pilot pentru a stabili condițiile necesare pentru ilustrarea detaliată a PES sub umbrela ecoturismului. Având în vedere că strategia care sprijină dezvoltarea responsabilă a afacerii din zona-pilot (și anume ecoturismul și acvacultura responsabilă) este folosită pentru a reconcilia conservarea naturii și viabilitatea comercială/nevoile de dezvoltare economică, prin indicarea complementarității acestora, echipa WWF a analizat principiile sustenabilității, care reprezintă fundamentul unor rezultate pe termen lung. În cazul de față, sustenabilitatea economică/financiară se referă la:

Mobilizarea de fonduri pentru a acoperi costurile de monitorizare

Planificarea solidă pentru promovarea ecoturismului, proiectul "Îmbunătățirea accesibilității turistice pentru observarea diversității păsărilor la ferma piscicolă de la Ciocănești", aprobat de Centrul de Competențe pentru Dunăre, fiind un pas important în această direcție

Din punct de vedere social, se preconizează că strategia intermediară va avea un impact pozitiv la nivel de comunitate. Ideal, un număr total de cel puțin 4 locuri de muncă ar putea fi create, în contextul diversificării activității (1 specialist de marketing, 1 ghid pentru activități specifice ecoturismului, 2 meșteșugari).

Nu în ultimul rând, sustenabilitatea de mediu este abordată prin integrarea, în managementul curent al activităților, a unor măsuri specifice menite să stimuleze tranziția către acvacultura responsabilă, inclusiv managementul apelor și vegetației în scopul de a reduce presiunile asupra utilizării resurselor naturale și care vizează consolidarea menținerii habitatelor tradiționale specifice zonelor umede, care sunt importante pentru păsări.

Așa-numita stratificare și grupare a SM (a se vedea subcapitolul 2.3) este prevăzută a fi realizată pe termen mediu și lung, o posibilitate care evidențiază flexibilitatea și caracterul integrat al abordării PES selectate pentru zona-pilot.

3.10. SUSTENABILITATE


CONCLUZII

Deși devenim tot mai conștienți de valoarea biodiversității și de beneficiile sau serviciile pe care aceasta le oferă pentru bunăstarea oamenilor, la nivel de comunitate, de întreprindere sau la nivel individual și deși s-au înregistrat enorme progrese științifice în ceea ce privește explorarea potențialului acesteia, specii și habitate importante continuă să dispară, așa cum o confirmă nenumărate rapoarte realizate de către instituții naționale, regionale sau internaționale. În acest context, finanțarea durabilă pentru conservare începe să joace un rol esențial în abordarea mai multor limitări economice și financiare cu care se confruntă indivizii, companiile, organizațiile și guvernele, cum ar fi fondurile insuficiente pentru ariile protejate și conservarea biodiversității, subvenții și investiții private cu un impact negativ, subevaluarea capitalului natural și subdezvoltarea piețelor aferente, etc. Deși rezultatele pozitive ale unora dintre mecanisme au fost deja demonstrate, cum este cazul taxelor pentru utilizarea serviciilor turistice, plățile pentru bioprospectare, conversia datoriilor în investiţii ecologice, fonduri de conservare și investițiile în tehnologii cu emisii reduse de carbon, există și alte inițiative în curs de testare, cum ar fi obligațiunile ecologice și alte instrumente securitizate, schemele de plăți pentru servicii de mediu, produse ”verzi” de asigurări, taxe de extracție a resurselor (de exemplu, pentru explorări de petrol/gaze, exploatări forestiere și minerit), reorientate către fondurile de investiții de mediu care sprijină inițiativele

62de conservare . Caracterul inovator al abordării PES din zona-pilot din județul Călărași, România, prezentată în capitolul 2, constă în faptul că aceasta ia în considerare dezvoltarea de PES sub umbrela ecoturismului. Conceptul fermelor piscicole multifuncționale este văzut nu doar ca un model alternativ de afaceri, în vederea îmbunătățirii performanțelor în contextul condițiilor economice și financiare instabile; prin adăugarea măsurilor "prietenoase cu mediul" la managementul obișnuit al activității de afaceri în domeniul acvaculturii, se creează condițiile necesare pentru ilustrarea mai aprofundată a PES (livrarea de servicii de mediu și definirea „cumpărătorilor” și a „vânzătorilor”) și se facilitează atingerea unui echilibru între conservare și viabilitatea afacerii sau nevoile de dezvoltare economică.

Cu toate acestea, nu s-a definit încă un mecanism clar de finanțare, iar în cazul fermei piscicole de la Ciocănești s-a ajuns la stadiul de testare în care se analizează dacă se pot crea condițiile necesare pentru ilustrarea mai aprofundată a PES. Cu toate acestea, așa cum s-a menționat în Raportul Tehnic, condițiile locale, regionale și naționale sunt promițătoare sub mai multe aspecte, inclusiv prin implicarea manifestată a părților interesate în elaborarea politicilor și dezvoltarea ecoturismului. De asemenea, o abordare de tip PES pare a fi o opțiune viabilă atunci când se încearcă identificarea de oportunități de dezvoltare durabilă în zonele rurale.

În general vorbind, este vorba de explorarea, de către localnici, a unor noi metode echitabile de a-și câștiga existența, cu ajutorul naturii și respectând natura, răspândind o viziune în care o gamă diversă de actori este dispusă să folosească resursele naturale în mod responsabil și să plătească costul integral, ceea ce permite menținerea proceselor naturale funcționale și furnizarea de beneficii de care ne

62 Preluat de pe .www.conservationfinance.org


Concluzii

bucurăm cu toții, în mod direct sau indirect. În acest fel, procesele naturale, precum și habitatele importante pentru biodiversitate sunt menținute, datorită oportunităților de dezvoltare locale viabile. Cu toate acestea, există mai multe provocări viitoare: strângerea de fonduri pentru monitorizarea măsurii în care etapa de testare a stabilit condițiile necesare pentru PES, promovarea zonei-pilot ca destinație ecoturistică pentru asigurarea viabilității comerciale, menținerea motivației și a asumării de către părțile interesate la același nivel pe termen lung, precum și activitățile de promovare, care folosesc proiectul-pilot de la Ciocănești ca un studiu de caz pentru integrarea abordării PES în perioada de programare 2014-2020 a UE și în al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice în conformitate cu Directiva-Cadru privind Apa. Realizarea altor corelații între politicile privind apa și agricultura este importantă și trebuie să subliniem faptul că metoda elaborată pentru implementarea unui sistem de monitorizare legat de calitatea apei în fermele piscicole din zona Dunării Inferioare este nu doar fezabilă, ci permite și monitorizarea calității apei de intrare și a apei evacuate din bazinele piscicole; acesta reprezintă un instrument important pentru abordarea presiunilor externe exercitate asupra activităților de acvacultură care provin din sectorul agriculturii intensive.

În cele din urmă, o lecție esențială pentru echipa WWF a constat în aceea că atingerea obiectivului de management durabil al resurselor naturale, precum și de integrare a abordării serviciilor de mediu în procesul decizional din România, în special pentru atingerea obiectivelor specifice Strategiei Europa 2020 și celor specifice Strategiei UE 2020 în domeniul biodiversității, dar și a altor angajamente internaționale, necesită o schimbare culturală fundamentală; autoritățile guvernamentale, în special, trebuie să își dezvolte capacitatea de a crea viziuni de dezvoltare durabilă, corelate cu resursele naturale ale țării și de a planifica strategic, pentru a construi politici coerente și armonioase. În acest sens, procesul care a condus la formularea Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană pentru perioada de programare 2014-2020 reprezintă un efort semnificativ, în urma căruia se pot asimila lecții importante ce se pot transforma, ulterior, în bune practici.


GLOSAR DE TERMENI

Zonă de studiu – O arie geografică selectată pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru construirea unei bănci de date și informații necesare atingerii unui scop bine definit. Zona de studiu și zona pilot pot coincide.

Zonă de intervenție - Spațiul fizic din zona-pilot în care măsurile de conservare trebuie să fie aplicate pentru restabilirea unui serviciu de mediu sau pentru abordarea unei probleme de mediu. Termenul mai poate face referire și la abilitățile ce trebuie să fie îmbunătățite pentru a îmbunătăți performanțele.

Zonă-pilot - Zona din interiorul zonei de studiu unde măsurile de conservare sunt aplicate și monitorizate pentru a verifica progresele înregistrate în direcția restabilirii serviciului de mediu selectat sau a minimizării problemei de mediu vizate.

Servicii de mediu - Beneficiile multiple aduse oamenilor de către ecosistemele funcționale. Aceste beneficii pot fi: servicii de suport - serviciile care creează condițiile necesare pentru furnizarea tuturor celorlalte servicii de mediu, cum ar fi fotosinteza sau formarea solului; servicii de furnizare - toate produsele care provin din ecosisteme, cum ar fi hrana, fibrele, combustibilul, ierburile și plantele medicinale, resursele genetice, apa potabilă; servicii de reglare - capacitatea ecosistemelor de a regla procesele naturale importante, cum ar fi reglarea climei, calitatea și cantitatea de apă; servicii culturale - beneficii non-materiale obținute de la ecosisteme, cum ar fi valoarea estetică și recreativă a peisajelor.

Furnizor de servicii de mediu - Proprietarii de terenuri sau administratorii care contribuie la conservarea și menținerea funcțiilor esențiale ale ecosistemelor, prin implementarea de practici adecvate de gestionare a terenurilor, asigurând astfel furnizarea de servicii de mediu persoanelor fizice, întreprinderilor și comunităților. Utilizator de servicii de mediu - Persoane juridice sau fizice care sunt dispuse să plătească un preț echitabil în schimbul unui serviciu de mediu dorit sau necesar. Plata pentru serviciile de mediu - O tranzacție voluntară, în numerar sau în natură, între un beneficiar și un furnizor, în schimbul unui serviciu de mediu bine definit.

Utilizator de servicii de mediu - Persoane juridice sau fizice care sunt dispuse să plătească un preț echitabil în schimbul unui serviciu de mediu dorit sau necesar.

Plata pentru serviciile de mediu - O tranzacție voluntară, în numerar sau în natură, între un beneficiar și un furnizor, în schimbul unui serviciu de mediu bine definit.

Mecanism de finanțare durabilă - O metodă de a contribui la asigurarea unei finanțări durabile pe termen lung pentru proiecte sau programe ale căror obiective de conservare depășesc „viața” acestora. În acest sens, termenii finanțare pentru conservare și finanțare durabilă sunt interșanjabili. Deși prin acțiunile de strângere de fonduri tradiționale se obțin resurse financiare din surse guvernamentale, neguvernamentale, de la persoane fizice sau juridice, în general, în sprijinul dezvoltării și implementării unui proiect, finanțarea pentru conservare are ca scop generarea de resurse financiare durabile pe termen lung (cinci ani sau mai mult), prin introducerea de abordări de marketing inovatoare, cum ar fi conversia datoriilor în investiţii ecologice, fonduri de mediu, plăți pentru servicii de mediu, etc.


Glosar de termeni

Arie de protecție specială (SPA) - O zonă desemnată în conformitate cu Directiva Uniunii Europene privind conservarea păsărilor sălbatice (cunoscută și sub numele de Directiva Păsări). În temeiul Directivei, statele membre ale Uniunii Europene au datoria de a proteja habitatele păsărilor migratoare, în special pe cele ale speciilor amenințate. Împreună cu ariile speciale de conservare (SCI), SPA-urile formează o rețea de situri protejate pe teritoriul UE, numită Natura 2000.

Acvacultură - Creșterea sau cultivarea organismelor acvatice prin aplicarea unor tehnici care vizează creșterea producției respectivelor organisme peste capacitățile naturale ale mediului. Organismele rămân, de-a lungul întregii faze de creștere sau de cultură, până la recoltare și incluzând recoltarea, proprietatea unei persoane fizice sau juridice. Acvacultura poate fi caracterizată în mai multe feluri, inclusiv prin prisma organismelor crescute, a mediului de cultură, a intensității producției și a tipului de sistem de producție utilizat. Înțelegerea acestora este esențială pentru a determina

63efectele operațiunilor de acvacultură asupra mediului.

Intensitatea producției în acvacultură - În ceea ce privește intensitatea de producție, de obicei se înțelege că în acvacultura extensivă nu există nicio sursă externă de hrană, acest tip de cultură depinzând în întregime de procesele naturale de producție și de furnizare a hranei. În acvacultura semi-intensivă, este posibilă utilizarea unor furaje suplimentare pentru a completa capacitatea naturală, în vederea creșterii producției de pește. În sistemele caracterizate de culturi intensive, se depinde

64mai mult de utilizarea furajelor externe.

Acvacultură integrată - În literatura de specialitate, acest termen este folosit pentru a indica diferite forme de acvacultură, care pot include policultura, acvacultura multi-trofică și integrarea acvaculturii cu alte activități, cum ar fi agricultura, etc. La nivelul fermei piscicole, termenul integrare poate fi înțeles ca făcând parte din două concepte principale: creșterea de specii diferite în aceeași unitate de producție și

65creșterea unei singure specii, crescătoriile fiind situate în aval una față de alta.

63 Atecma (N2K Group), op.cit.

Idem.

Idem.

64

65


BIBLIOGRAFIE

Studii de fezabilitateI. F. Gheorghe, C. Munteanu, M. Martini, Ghid pentru fermele piscicole din Dunărea Inferioară pentru monitorizarea calității apei (2013).

MARTINI, Monia, Profilul de afaceri al fermei piscicole de la Ciocănești, 2010

MARTINI, Monia, Card sit model, 2010.

MARTINI, Monia, Propunere pentru o metodologie pentru implementarea PSE în sectorul acvaculturii - Cazul României, 2012

MUNTEANU, Cristina, Proiect inițial pentru PSE în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești, 2013

P. Tibu, Monitorizarea populației de păsări din zona fermei piscicole Ciocănești, (2011).

PublicațiiATECMA (GRUPUL N2K), Document de orientare privind activitățile de acvacultură în contextul rețelei Natura 2000, Contract nr. 07.0307/2011/605019/ SER/B.3, Comisia Europeană, 2012

BANKOVA-TODOROVA, Maya, MARTINI, Monia, LUCIUS, Irene, GRIGOROVA, Yulia, TRESIERRA, Julio, Lecții învățate în urma operațiunilor de testare a plăților pentru servicii de ecosistem în bazinul Dunării Inferioare, 2013

BOND, Ivan, PORRAS Ina, Plăți echitabile pentru Servicii Hidrografice. Un ghid pentru dezvoltarea unui mecanism inovator de finanțare, Consorțiul WWF - CARE, 2009.

EEA, Nomenclatorul comun internațional al serviciilor de ecosistem (CICES), nr 4.3.Raport de consultare, nr. 4.3, 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ, Cartografierea și evaluarea ecosistemelor și a serviciilor acestora. Un cadru analitic pentru evaluarea ecosistemelor în conformitate cu Acțiunea 5 a Strategiei UE în domeniul biodiversității până în 2020. Document de discuție, 2013

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013, Ghidul aplicantului pentru Măsura 2.1 - Acvacultură, (2011)

MOYE, Melissa, Resurse pentru Implementarea Standardelor de Program și de Proiect ale WWF, Programul de Finanțare pentru Conservare WWF-US, 2007

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în Europa Centrală și de Est, în cadrul Proiectului Nr. 037005 CECILIA (2008), Al Șaselea Program-Cadru al Comisiei Europene 2002-2006.

SC ENVIRO SRL, “Raport la bilanțul de mediu, nivel I și II, SC Ciocănești Piscicola SRL, Comuna Ciocănești, Județul Călărași, 2007

SUT, Cristina, Analiza unităților de acvacultură din România, 2013

VARTY, Nigel, Anexa 10 - Revizuire recomandată a obiectivelor și rezultatelor proiectului și a indicatorilor și țintelor asociate, Raport preliminar, 2012

WWF-DCP, Promovarea plăților pentru serviciile de ecosistem (PSE) și a schemelor conexe de finanțare durabilă în bazinul Dunării. Document de proiect, 2009


Bibliografie

Acte normative și documenteContractul de concesiune nr. 142/18.08.2006

Contractul de servicii de gospodărire a apelor nr. 5429/10.08.2012

Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic

Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura

Legea Apelor nr. 107/1996

Legea nr. 265/2006 pentru protecția mediului

Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul zonelor naturale protejate, precum și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Website-uriwww.calarasi.ro http://www.ciocanesti-piscicola.ro.

www.conservationfinance.org

http://www.daubecc.org

http://ec.europa.eu

http://www.ecosystemvaluation.org

http://www.en.wikipedia.org

http://www.eurovelo.org

http://www.ghidulprimariilor.ro

http://www.google.it

http://www.madr.ro

http://www.mmediu.ro

http://www.natura2000.ro

http://www.panda.org

http://www.ramsar.org

http://www.rowater.ro

http://www.thefishsite.com

ANEXE

Opțiuni de politică

Opțiuni (acțiuni)

Definirea metodologiei pentru a stimula adoptarea unui plan de monitorizare a apelor de către unitățile de acvacultură din Dunărea de Jos & Armonizarea inițiativelor de dezvoltare locală, în special în ceea ce privește dezvoltarea turismului (ecoturismului) (Politica B)

Analiza Cost-Beneficiu pentru furnizorii SM - SC Ciocănești SRL

Continuarea Practicilor Obișnuite(Politica A)

Continuarea Practicilor Obișnuite

Dezvoltarea Acvaculturii Responsabile și Dezvoltarea Afacerii în mod Responsabil


DOCUMENT 1 - ANALIZA COST-BENEFICIU


Beneficiu net 57 139- 261 896


Anexe

Co

stu

ri

SC

Cio

că

ne

ști

Pis

cic

ola

SR

LP

rob

lem

a:

Pie

rde

rea

ha

bita

tulu

i de

zo

nă

um

ed

ă ș

i a

sp

eci

ilor

de

pe

nd

en

te c

a u

rma

re

a p

resi

un

ilor

exte

rne

asu

pra

via

bili

tății a

face

rii

Zo

na

de

in

terv

en

ție

: F

erm

a p

iscic

olă

Cio

căn

ești

Op

țiu

ne

(a

cți

un

e):

C

on

tinu

are

a p

ractic

ilor

ob

ișn

uite

Pie

rder

i de

prod

ucție

di

n ca

uza

păsă

rilor

ic

htyo

phag

e

De

sc

rie

reP

res

up

un

eri

Su

rsa

de

in

form

ati

i

Est

imar

ea c

ostu

rilor

pen

tru

pier

deri

de p

rodu

cție

SC

Cio

căne

ști

Pis

cico

la S

RL

(WW

F-R

oman

ia)

261 8

96

00

00

0

Co

stu

ri T

ota

le (

Va

loa

rea

Viit

oa

re)

261 8

96

00

00

0

Co

stu

ri T

ota

le (

Va

loa

rea

Ac

tua

lă)

261 8

96

00

00

0

Be

ne

fic

iiD

es

cri

ere

Pre

su

pu

ne

riS

urs

a d

e

info

rma

ții

Be

ne

fici

i To

tale

(V

alo

are

a V

iito

are

)0

00

00

0

Be

ne

fic

ii T

ota

le (

Va

loa

rea

Ac

tua

lă)

00

00

00

An

ul

Cu

ren

t (A

C)

- 20

14

AC

+1

AC

+2

AC

+3

AC

+4

AC

+5

Ra

ta d

e d

ep

reci

ere

pe

ntr

u V

alo

are

a A

ctu

ală

2%

De

no

min

ato

r V

alo

are

a A

ctu

ală

1,0

01,0

21,0

41,0

61,0

81,1

0

An

ali

za

Co

st

Be

ne

fic

iuB

en

efi

cii T

ota

le V

A:

0

Co

stu

rii T

ota

le V

A:

2

61

89

6

BE

NE

FIC

IU N

ET:

-

26

1 8

96

Mo

ne

da

: E

uro

Obse

rvații

: 1. P

robabili

tate

a p

resu

punerilo

r: im

pro

babil,

puțin

pro

babil,

pro

babil,

foart

e p

robabil

2. In

terv

al d

e tim

p d

e 5

ani (

AC

+4)

An

ul

Cu

ren

t (A

C)

- 20

14

AC

+1

AC

+2

AC

+3

AC

+4

AC

+5

Sum

a m

axim

ă de

ban

i ca

re p

oate

fi o

bțin

ută

pe

an, a

tunc

i cân

d pă

săril

e ic

htyo

phag

e su

nt p

reze

nte

și

nu s

unt f

olos

ite e

chip

amen

te

pent

ru p

rote

cție

(1

0% d

epre

cier

e pe

ntru

că

40 h

a su

nt a

cope

rite

de p

lase

)

Anexe


Cost

uri d

e m

onito

riza

re

a b

iodiv

ers

ității

(c

alit

ate

a a

pei,

vegeta

ție, păsă

ri)

Cost

uri e

stim

ate

pentr

u

imple

menta

rea A

cțiu

nilo

r 2, 3 s

i 6

Imple

menta

re in

tegra

lă a

m

ăsu

rilo

r "p

riete

noase

cu

mediu

l" e

labora

te d

e c

ătr

e

ech

ipa d

e p

roie

ct în 2

016

WW

F-R

om

ania

7 8

35

Co

stu

ri T

ota

le (

Va

loa

rea

Viit

oa

re)

00

7 8

35

00

0

Co

stu

ri T

ota

le (

Va

loa

re A

ctu

ală

)0

07 8

35

00

0

Be

ne

fici

i To

tale

(V

alo

are

a V

iito

are

)81 3

34

00

00

0

Be

ne

fic

ii T

ota

le (

Va

loa

rea

Ac

tua

lă)

81 3

34

00

00

0

Ra

ta d

e d

ep

recie

re p

en

tru

Va

loa

rea

Actu

ală

2%

Cost

urile

elig

ibile

în

cadru

l pro

iect

ulu

i depus

sub

Acț

iunea 2

.1.4

- M

ăsu

ri

pentr

u m

ediu

l acv

atic

, O

pera

tiune 2

.1.4

.1 -

P

rote

cția

Mediu

lui

Valo

are

a c

ost

urilo

r elig

ibile

Imple

menta

rea

pro

iect

ulu

i va înce

pe p

e

la ju

măta

tea a

nulu

i 2014

Aplic

ația

pro

iect

ulu

i apro

bat

81 3

34

SC

Cio

că

ne

ști

Pis

cic

ola

SR

LP

rob

lem

a:

Pie

rde

rea

ha

bita

tulu

i de

zo

nă

um

ed

ă ș

i a s

pe

ciilo

r d

ep

en

de

nte

ca

urm

are

a

pre

siu

nilo

r e

xte

rne

asu

pra

via

bili

tății a

face

rii

Zo

na

de

in

terv

en

ție

: F

erm

a p

isci

colă

Cio

căn

eșt

i O

pți

un

e (

ac

țiu

ne

): D

ezv

olta

rea

Acv

acu

lturii R

esp

on

sab

ile

An

ali

za

Co

st

Be

ne

fic

iuB

en

efi

cii

To

tale

VA

:

81

33

4C

os

turi

i T

ota

le V

A:

7 5

31

BE

NE

FIC

IU N

ET:

7

3 8

03

M

on

ed

a:

Eu

ro

C

os

turi

D

es

cri

ere

Pre

su

pu

ne

riS

urs

a d

e

info

rma

tii

An

ul

Cu

ren

t (A

C)

- 20

14

AC

+1

AC

+2

AC

+3

AC

+4

AC

+5

Be

ne

fic

iiD

es

cri

ere

Pre

su

pu

ne

riS

urs

a d

e

info

rma

ții

An

ul

Cu

ren

t (A

C)

- 20

14

AC

+1

AC

+2

AC

+3

AC

+4

AC

+5

De

no

min

ato

r V

alo

are

a A

ctu

ală

1,0

01,0

21,0

41,0

61,0

81,1

0

Obse

rvații

: 1. P

robabili

tate

a p

resu

punerilo

r: im

pro

babil,

puțin

pro

babil,

pro

babil,

foart

e p

robabil

2. In

terv

al d

e tim

p d

e 5

ani (

AC

+4)


Anexe

Cos

turil

e ad

min

istr

ativ

e ca

re

stau

la b

aza

tran

ziție

i spr

e ec

otur

ism

Cos

turil

e ad

min

istr

ativ

e es

timat

e pe

an

2% d

in v

enit

(ven

it br

ut =

1.

800.

000

lei),

rată

de

schi

mb

BN

R (3

0.05

.14)

= 4

,39,

pla

n de

afa

ceri

pent

ru 3

ani

WW

F R

omân

ia

(SC

Cio

căne

ști

Pis

cico

la S

RL)

8 2

00

Cost

uri T

ota

le (

Valo

are

a V

iitoare

)8

48

70

8 7

24

0

Co

stu

ri T

ota

le (

Valo

are

a A

ctu

ala

)8

48

70

8 3

85

8 2

21

8 0

60

0

Benefic

ii To

tale

(V

alo

are

a V

iitoare

)1

6 4

88

00

00

0

Ben

efi

cii T

ota

le (

Valo

are

a A

ctu

ală

)1

6 4

88

00

00

0

Rata

de d

epre

ciere

pentr

u V

alo

are

a A

ctuală

2%

Cos

turil

e el

igib

ile p

rin p

roie

ctul

ap

roba

t de

DC

C c

a ur

mar

e a

apel

ului

pen

tru d

epun

ere

de

proi

ecte

Bio

dive

rsita

te ș

i Tur

ism

Valo

area

cos

turil

or e

ligib

ileIm

plem

enta

rea

proi

ectu

lui

va în

cepe

pe

la ju

măt

atea

an

ului

201

4

Apl

icaț

ia p

roie

ctul

ui

apro

bat

16

48

8

8 2

00

8 2

00

Valo

area

con

trib

uție

i în

natu

ră

Impl

emen

tare

a pr

oiec

tulu

i va

înce

pe p

e la

jum

ătat

ea

anul

ui 2

014

Apl

icaț

ia p

roie

ctul

ui

apro

bat

8 4

87

Sal

ariu

anu

al p

lătit

pen

tru

anga

jare

a un

ui s

peci

alis

t de

mar

ketin

g

Valo

area

est

imat

ă a

sala

riulu

i anu

alSa

lariu

l med

iu b

rut î

n 20

14, p

lan

de a

face

ri pe

ntru

3 a

ni, r

ata

de

schi

mb

BNR

(30.

05.1

4) =

4,3

9

http

://co

dfis

cal.n

et/

4003

6/ca

stig

ul-s

alar

ial-

med

iu-b

rut-

2014

52

35

23

52

3

8 7

24

8 7

24

Veni

turi

estim

ate

din

vânz

area

of

erte

lor d

e ec

otur

ism

Va

loar

ea e

stim

ată

a P

lățil

or p

entr

u S

ervi

ciile

de

Med

iu (

PE

S)

1 of

ertă

înce

pând

cu

Anu

l 3 c

e in

clud

e P

ES

= 1

0 E

uro/

pe

rsoa

na, g

rup

de 1

0 pe

rsoa

ne,

2 gr

upur

i/lun

a tim

p de

3 lu

ni/a

n,

plan

de

afac

eri p

entru

3 a

ni

WW

F-R

omân

ia6

00

60

06

00

SC

Cio

căn

ești

Pis

cic

ola

SR

LP

rob

lem

a:

Pie

rde

rea

ha

bita

tulu

i de

zo

nă

um

ed

ă ș

i a s

pe

ciilo

r d

ep

en

de

nte

ca

urm

are

a

pre

siu

nilo

r e

xte

rne

asu

pra

via

bili

tății

afa

cerii

Zo

na

de

in

terv

en

ție

: F

erm

a p

isci

colă

Cio

căn

eșt

i O

pți

un

e (

ac

țiu

ne

): D

ezv

olta

rea

Afa

cerii î

n m

od

Re

spo

nsa

bil

An

ali

za C

os

t B

en

efi

ciu

Be

ne

fic

ii T

ota

le V

A:

1

6 4

88

Co

stu

rii

To

tale

VA

:

3

3 1

52

BE

NE

FIC

IU N

ET:

-

16

66

4

M

on

ed

a:

Eu

ro

Co

stu

ri

Descri

ere

Pre

su

pu

neri

Su

rsa d

e

info

rmati

iA

nu

l C

ure

nt

(AC

) -

2014

AC

+1

AC

+2

AC

+3

AC

+4

AC

+5

Ben

efi

cii

Descri

ere

Pre

su

pu

neri

Su

rsa d

e

info

rmați

iA

nu

l C

ure

nt

(AC

) -

2014

AC

+1

AC

+2

AC

+3

AC

+4

AC

+5

Con

tribu

ția în

nat

ură

(sal

arii)

în

cad

rul p

roie

ctul

ui a

prob

at

de D

CC

ca

urm

are

a ap

elul

ui

pent

ru d

epun

ere

de p

roie

cte

Bio

dive

rsita

te ș

i Tur

ism

Den

om

inato

r V

alo

are

a A

ctu

ală

1,0

01

,02

1,0

41

,06

1,0

81

,10

Ob

serv

ații

:

1

. P

rob

ab

ilita

tea

pre

sup

un

erilo

r: im

pro

ba

bil,

pu

țin p

rob

ab

il, p

rob

ab

il, f

oa

rte

pro

ba

bil

2

. In

terv

al d

e t

imp

de

5 a

ni (

AC

+4

)

http://codfiscal.net/40036/castigul-salarial-mediu-brut-2014





Această publicație prezintă rezultatele proiectului GEF „Promovarea Plăților pentru Servicii de Mediu și a schemelor de finanțare durabilă în

bazinul Dunării”, implementat în România și Bulgaria. Proiectul este coordonat de către WWF Programul Dunăre-Carpați cu sprijin financiar

din partea Fondului Global pentru Mediu (GEF) și sprijin pentru implementare din partea Programului de Mediu al Națiunilor Unite (UNEP).

Implementarea proiectului este, de asemenea, susținută financiar de către Comisia Europeană.

Pădurile și pășunile din Bazinul Dunării

stochează carbon în valoare de

29 milioane euro pe an

500 €

500 milioane €

29 milioane €

20,000 păsări migratoare

Pentru a stopa degradarea mediului înconjurător și pentru aconstrui un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.

De ce existăm.

http://wwf.panda.org/dcpo

Servicii de mediu importante

�FINANŢARE DURABILĂ ÎN ZONA-PILOT CIOCĂNEȘTI

WW

F.PANDA.ORG/DCPO

HÂRTIE RECICLATĂ

Dacă o suprafață de 100.000 ha de luncă

inundabilă a Dunării ar fi reconstruită la

un cost mediu de 500.000 €/km2, ar fi

o cheltuială mai mică decât în cazul

pagubelor cauzate de inundații

1 hectar de luncă inundabilă funcțională a Dunării

oferă beneficii (purificarea apei, controlul inundațiilor,

reproducerea peștilor) în valoare de 500 € pe an

Situl Natura 2000 Ciocănești-Dunăre

găzduiește peste 20.000 de păsări migratoare

specifice zonelor umede, incluzând specii

protejate de importanță națională,

europeană și internațională

din Dunăriiregiunea

© 1986 simbolul Panda WWF - World Wide Fund for Nature, ® „WWF" este marcă înregistrată a organizației WWF

RO

finanŢare durabilĂ În zona-pilot...

Documents