1.Aprecierea igienica a planului situational al proiectului de spital. Planul situational-reprezinta o copie din planul localitatii unde va fi construit spitalul. Referitor la planul situational putem extrage urmatoarele inf:-planul complexului spitalicesc-planul terenului-blocurile din cadrul spitalului si caracteristica desfasurata a lor-caracterele microclimatului-schema proiect a spitalului in general si a blocurilor in parte.2.Aprecierea igienica a zonelor functionale pe teritoriul spitalicesc Zonele functionale:-blocul principal-blocul maternitatii-blocul sectiei boli contagioase-blocul de gospodarie-sectia morfopatologica Informatiile extrase de pe proiect referitor la zomele functionale:-nr. de blocuri si etajele lor-pozitia in raport cu celelalte blocuri-sectiile din cadrul blocurilor si nr de paturi-caracteristica detaliata a sectiilor3.Aprecierea igienica a densitatii de constructie pe terenul spitalicescDensitatea constructiei nu trebuie sa depaseasca 15% din suprafata totala. Ea include suprafata ocupata de cladiri, raportata la suprafata totala a terenului. Blocurile curativevorfi la o distant de cel putin 30 m fata de hotarul teritoriului. Distanta dintre blocuri va fi egala cu 2.5 inaltimi ale cladirii invecinate, distanta dintre partile laterale – 15 m. Sectia de boli contagioase va fi aparte, la distanta de 30-50 m de celelalte sectii. Blocul de anatomie patologica cu morga va fi izolat de celelalte zone ale spitalului. Zona de gospodarie va fi amplasata intr-ul loc mai ferit, se va izola printr-o zona verde cu latimea de 7-8m.????4.Aprecierea igienica a corectitudinii amplasarii zonei verzi pe teritoriul spitalicesc(ce informatie putem extrage de pe proiect referitor la zonele verzi)

La aprecierea corectitudinii amplasarii zonei verzi vom atrage atentia la:-suprafata totala a zonei verzi(norma-60% din totalul terit.spitalicesc)-spatiul verde din jurul zonei de gospodarie(norma:latimea-7-8m)-sp. Verde din jurul teritoriului spitalului care ar trebui sa asigure protejarea de zgomot,praf si vint(n.- latimea 15m)-fiecare bloc curativ trebuie sa aiba o zona verde aparte-zona verde de la periferia teritor(lat-30m)-prezenta unui parc(30m patr. Pentru fiecare loc)-tipul copacilor saditi(inalti cu coroana mare)

De pe proiect putem extrage urmatoare inform:-supraf . totala a zonei verzi-suprafata parcului-latimea zonelor verzi pe tot perimetrul spitalului-amplasarea zonelor verzi vis-a-vis de blocurile spitalului5.Aprecierea igienica a sistemului de constructie a spitalului(ce informatie putem extrage de pe proiect)

aprecierea tipurilor de constructii:Sistem decentralizat-spitalul va fi amplasat in citeva cladiri aparte,nu prea mari,in care sunt repartizate sectiile spitalicesti.Sismem centralizat-prevede amplasarea tuturor sectiilor si serviciilor intr-o singura cladire cu multe etaje.Sistem mixt(centralizat-decentralizat) va trebui sa imbine avantajele ambelor tipuri si sa reduca la maxim dezavantajele acestora.

De pe proiect extragem:-tipul sistemului de costructie-amplasarea blocurilor- aplasarea sectiilor si serviciilor institutiei medicale in cadrul fiecarui tip de sistem de constructie-planul etajelor (nu am gasit nimic concret la aceasta intrebare...dak ceva puteti sa mai adaugati)6.Aprecierea igienica a cailor de acces pe teritoriul spitalului(ce informatie putem extrage de pe proiect)-aprecierea intrarii spre policlinica,stationar si ginecolagie(treb sa fie izolate si dinspre str centrala)-aprec intrarii spre bloc de boli contagioase(treb sa fie izolata si in directia opusa amplasarii celorlalte bl.prezenta a 2 intrari-1 prubolnavi,alta pru lucratorii medicali)-aprec intrarii spre bl. alimentar(bl alimentar treb sa sa afle in centrul si sa aiba mai multe cai de intrare)-aprec intrarii spre bl.gospodaresc(treb sa fie zolata,dinspre sud?)-aprec intrarii spre bl morfopatologic(izolata si nu dinspre strazile principale)

De pe proiact extragem:-caile de acces spre bl.principale-daca exista intrari comune si pentru care blocuri-amplasarea caile de acces pe teritoriul spitalului fata de strazile centrale-corectitudinea aplasarii acestora7.Aprecierea igienica a serviciului de internare in spitalul multifunctional(ce informatie putem extrage de pe proiect)

La aprecierea sectiei de internare se va analiza:-amplasarea sectiei centrale de internare(in cel mai mare bloc,aproape de acensor,legatura directa cu sect. de reanimare,radiologie si chirurgie)-principiul de flux la internarea bolnavilor (intr-o sing directie:sectia de internare-sectia de externare, si nu invers)-Incaperile si suprafetile lor-Conditiile de ajutor medical urgent(atentie maxima fata de bolnav,rapiditate si precizie)-organizarea internarii in sectia de boli contagioase,componenta si suprafata inacperilor (bolnavii se vor interna direct in sectiile respective.sectiile sa fie subdivizate, o sectie-maxim 4 paturi)-internarea piturientelor si copilului,amplasarea acestei sectii si specificul ei (consta din antru,sala de examinare,ecluza-intrare pu medici)-incaperile pentru externarea pacientilor

De pe proiet putem extrage:-Amplasarea sectiilor,incaperilor si suprafetele lor-componenta si suprafata incaperilor din sectia bolilor conagioase-amplasarea sectiei de intenare a pituirentelor si celei pu copii8. Aprecierea igienica a amplasarii sectiilor in blocul spitalicesc (ce informatii putem extrage de pe proiect)1.Blocul spitalicesc se amplasează în zonele: locativă, verde sau suburbană.2. Distanţa de la hotarul (gardul) instituţiei pînă la alte obiecte (inclusiv industriale) va fi de minimum 30 m.3. Spitalele specializate cu capacitatea de 1000 şi mai multe paturi, cu tratament de lungă durată,precum şi staţionarele de psihiatrie, boli infecţioase, inclusiv ftiziopneumologie, oncologie,dermatovenerologie, pot fi amplasate pe teritoriul localităţilor urbane şi rurale, la o distanţă de cel puţin 500 m de zona locativă.4. La proiectarea şi construcţia instituţiilor se va avea în vedere distanţarea lor de zonele căilor ferate, aerogărilor şi autogărilor, magistralelor auto, întreprinderilor industriale şi altor surse de poluare a mediului: cu noxe, radiaţii ionizante şi neionizante şi sonore.5. Teritoriul instituţiilor trebuie să fie îngrădit, amenajat, înverzit, iluminat şi menţinut în staresalubră.6. Suprafaţa teritoriului înverzit şi a aleilor va constitui cel puţin 60% din suprafaţa totală a terenului instituţiilor.

7. Pe teritoriul spitalelor se diferenţiază zonele: blocurilor curative pentru bolnavii infecţioşi şi neinfecţioşi, pediatrică, psihosomatică, radiologică, dermatovenerologică, a maternităţii, a policlinicii, morfopatologică, gospodărească, a instalaţiilor inginereşti şi a spaţiului verde.8. Zona morfopatologică şi pentru funeralii va fi izolată de zonele funcţionale curative printr-uncoridor verde din arbori sau arbuşti şi va fi amplasată la o distanţă de cel puţin 30 m de acestea. Camera mortuară trebuie să dispună de acces separat.9. Blocul/secţia de boli infecţioase va dispune de teren separat, izolat de alte sectoare printr-un gard sau o fîşie verde (arbuşti), cu intrări separate şi teren şopronat pentru dezinfecţia transportului.10. În zona gospodărească, la o distanţă maximă posibilă de blocurile curative şi auxiliare, seamenajează o platformă betonată,ingradita, pentru containerele destinate colectării deşeurilor. Containerele trebuie sa fie închise cu capace.11. Coşurile pentru colectarea gunoiului trebuie să fie golite zilnic şi menţinute în stare curată.12. Încăperile laboratorului de microbiologie trebuie să fie izolate de încăperile altor laboratoare.13. Laboratorul de microbiologie trebuie să dispună de o intrare din exterior pentru vizitatori.14. Secţia de transfuzie a sîngelui trebuie să fie amplasată la primul etaj15. Blocul alimentar al instituţiei se va amplasa într-o clădire/anexă separată. Blocul alimentar trebuiesă corespundă cerinţelor regulamentelor sanitare pentru întreprinderile alimentaţiei publice.9. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectiile boli interne (ce informatii putem extrage de pe proiect)Sectia de boli interne include:a) saloane:-numărul de paturi în secţii se determină prin sarcina de proiectare;- capacitatea saloanelor nu trebuie să depăşească 4 paturi.b) hol,c) postul asistentei medicale,d) sufragerie:-numărul de locuri în sufrageria secţiilor din spitalele va constitui – minimum 60% din numărul de paturi în secţie- se admite utilizarea unei sufragerii pentru două secţii curative, cu excepţia secţiilor infecţioase e) blocul sanitar. -numărul de instalaţii se va determina din calculul – un obiect pentru maxim 10 persoane, înblocul sanitar pentru bărbaţi şi maxim pentru 8 persoane, în blocul sanitar pentru femei.-cabine de duş reieşind din calculul: cel puţin o cabină la 15 persoanef)sala de tratamentg)se vor prevedea camere de zi pentru vizite şi comunicarea bolnavilor şi rudelor acestora cu personalul medical.h) În instituţii se vor prevedea secţii de sterilizare centralizate, ale căror suprafaţă şi componenţă se determină după numărul de paturi din staţionarele deservite10. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectiile chirurgie (ce informatii putem extrage de pe proiect)Sectia de chirurgir consta din saloane si bloc de operatii si sala de pansamente 1. Sectiile de chirurgie vor contine blocuri de operaţii ce se amplasează în clădiri isolate sau în secţii izolate în componenţa clădirii.2. La amplasarea blocului de operaţii în afara clădirilor curative se vor prevedea treceri comode cu încălzire, care vor face legătura între blocul de operaţii şi celelalte subdiviziuni clinice şi curative diagnostice.3. Sălile de operaţii urgente se amplasează în componenţa secţiilor de internare.4. Secţiile blocurilor de operaţii nu vor avea funcţia de trecere.5. Intrarea în blocurile de operaţii pentru personal va fi organizată prin filtre sanitare, iar pentrubolnavi – prin ecluze.6. Vor fi prevăzute blocuri pentru operaţii septice şi aseptice cu divizarea strictă a încăperilor (zona sterilă, zona de regim strict, zona încăperilor “murdare”).7. La amplasarea sălilor de operaţii pe verticală, sălile septice trebuie să fie situate deasupra celor aseptice sau la etajele superioare ale blocurilor de profil terapeutic.

8. Fluxurile în blocul de operaţii trebuie să fie divizate: “steril” – pentru trecerea chirurgilor şi a asistentelor de operaţii; “curat” – pentru transportarea bolnavului, deplasarea anesteziologilor,personalului medical inferior, personalului tehnic, îmbrăcămintei curate, medicamentelor; “murdar” –pentru evacuarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale, albiturilor folosite etc. Fluxurile se dotează cu ascensoare separate şi nu trebuie să se intersecteze.11. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectia de boli infectioase ( ce info bla-bla)-bolnavii de boli contagioase evita sectile de internare central, sint spitalizati in boxa de examinare a sectiei respective-sectia de boli contagioase are 2 intrari: una pt bolnavi, alta pt lucratori medicali si substante curate-sectiile de boli contagioase se divizeaza in subdiviziuni, destinate bolnavilor cu maladii de acelasi gen-fiecare subdiviziune are ecluza sa, blocul sau sanitar, -in saloane se aranjeaza 1-2 paturi-exista saloane cu ecluza de un loc, saloane-semiboxe (salon, ecluza, loc sanitar), saloane-boxe.-boxa deplina garanteaza absolute profilaxia infectiilor aeriene, ea consta din: tambur exterior, bloc sanitar, salon si ecluza, suprafata boxei-22m213,14,Aprecierea igienica a eficacitatii ventilatiei din saloanele spitalicesti.Conform normativelor igienice de proiectare a spitalelor,fiecarui bolnav trebuie sa-i revie 80 m3 aer pe ora.Volumul minim de aer pe ora pentru un bolnav se calculeaza dupa formula: V=a/CMAUnde:V-volumul necesar de are pt un bolnav,m3/h a-nr de bacterii emanate de un bolnav intr-o ora CMA-valoare din tabelul 7515.Aprecierea igienica a eficacitatii ventilatiei din sala de operatii,blocul de nastere.(13,14)Nr de bacterii admis pt sala de operatie si blocul de nastere la inceputul lucrului nu mai mare de 500 bacterii la 1 m3,in timpul operatiei/lucrului 1000Condiţionarea aerului după filtrele cu o capacitate inaltă de sterilizareva fi prevăzută in sălile de operaţii, de naşteri In sălile de operaţii şi in cele preoperatorii iniţial se conecteazăsistemele de ventilare, de refulare, apoi de aspiraţie sau ambele simultan.16.Apreciereaigienic ă a eficacității măsurilor nespecifice de profilaxie a infecțiilor nozocomiale. Măsurile sanitaro-igienice din spitale au ca scop optimizarea condițiilor, profilaxia infecțiilor în instituțiile curative, toate acestea facilitînd însănătoșirea bolnavilor.

Controlul condițiilor sanitaro-igienice din spitale se face aplicîndu-se cercetări instrumentale și de laborator: se determină parametrii microclimatici (T0C, R %, V m/s), prezența ăm aerul încăoerilor spitalicești a bacteriilor, vaporilor de alcool etilic, fluoretan, CO2, produselor organice meoxidate, impurificarea cu bacterii a obiectelor, intensitatea iluminării.

Personalul medical determină temperatura, umiditatea, viteza curenților de aer, intensitatea luminii, conținutul de CO2 în diverse îmcăperi, rezultatele fixîndu-se într-un registru special. Datele se generalizează o dată la 2 luni, în unele cazuri imediat după determinări. Frecvența investigațiilor depinde de specificul încăperilor. Spe exemplu: în saloane, sălile de operație, de nașteri temperatura și umeditatea se vor măsura în fiecare zi, viteza curenților de aer, CO2 o dată pe săptămînnă, oxidabilitatea, poluarea bacteriană, iluminarea o dată pe lună.

În saloanele de reanimare, terapie intensivă, saloanele pentru lăuze, nou-născuți, sălile de pansamente, a obiectelor uzuale, a instrumentelor chirurgicale, a materialelor de pansamente și de suturi se determină o dată pe săptămînă.

Rezulatetele obținute se compară cu normativele și se trag concluzii respective.17. Indicii de apreciere a stării funcționale a sistemului cardiovascular și respirator la efectuarea

muncii fizice și intelectuale. Metodologia de determinare, aparate utilizate.

I. Indicii de aprecire a stării funcționale a sistemului cardiovascular la efectuarea muncii fizice sunt: frecvența pulsului, atensiunea arterială, presiunea pulsului.

Modificările sunt impuse de necesitatea de oxigen, care crește în efort de cca 8-10 ori față de normă.1)Frecvența pulsului se determină la artera ulnaris timp de 30 s, recalculindu-se la minut2)Tensiunea arterială se determină cu monometrul Krotov în mm Hg3) Presiunea pulsului se prezintă ca diferența dintre tensiunea arterială maximă și cea minimă și se

măsoară în mm Hg. În pauză presiunea pulsului e de 40-50 mm Hg.4) Tensiunea dinamică ,edie se prezintă ca o tensiunea în diferite artere și se calculează după formula:

TDM= PP/3+TD; tensiunea diastolică în pauză e de 80-90 mm Hg/5)Debitul sistolic- volumul de sînge ce se elimină la o contracție cardiacă - se calculează după

formula: DS= 100+0,5PP-0,6TD-0,6V, unde V – virsta celui examinat.6)Debitul cardiac – volumul de sînge eliminat de inimă în decurs de un minut – se calculează după

formula: DC=DS*FP, la pauză Dc e de 3-5 l/min.II. Indicii de determinare a stării funcționale a sistemului respirator constau în determinarea

frecvenței respirațiilor (excursii ale cutiei toracice) pe minut. Îm pauză frecvența respirațiilor este de 16-20 pe minut. Determinarea excursiei cutiei toracice la respirații normale și forțate se face cu ajutorul spirometrului. Volumul respirator temporar reprezintă volumul de aer inspirat în decurd de o secundă la respirația liberă.Practic: îm decurs de un minut cel expirementat expiră aerul prin spirometru. Volumul total expirat în acest timp se împarte la 60 s. Volumul temporar se măsoară în ml/s.18.Metodele și indicii de apreciere a stării funcționale a SNC la efectuarea muncii fizice și intelectuale.

Metodologia de determinare , aparate utilizateIndicii de determinare a stării funcționale a SNC sunt:

1) Perioada de latență a reacției acustico-motoriiCu ajutorul cronoreflexometrului se determină perioada de latență a reacției videomotorii si acusticomotorii. Cel examinat apasă butonul cornoflexometrului în momentul percepției semnalului vizual sau al celui auditiv de pe panoul de comandă. Experimentul emite alternativ 5 semnale vizuale și auditive cu intervalul de 3-5 s fiecare.Perioada latentă RAM si RVM se determină separat in milisecunde.

2) Memoria operativăCelui examinat i se propun un rînd de 10 numere, pe care acesta le privește și le memorizază timp de 2 s. După aceasta cel examinat numește numerele în ordinea cuvenită. Investigatorul înscrie cifrele numite sub cele de pe fișă.Memoria se determină după cifrele numite corect și se apreciază în unități convenționale.

3) AtențiaAprecierea atenției prin metode de sistematizare a numerelor. Scopul metodei este determinarea vigilenței. Celui examinat i se demonstrează tabelul Platonov, pe care sunt enumerate arbitrar cifre negre și roșii de la 1 la 24. Cel examinat trebuie să arate și să numească cifrele negre în ordine de creștere și cele roșii în ordine de descreștere cît mai rapid.

La aprecierea rezultatelor se iau în considerație timpul lucrului, numărul de erori/ îndeplinirea probei pînă la 2 min indică un grad înalt de vigilență, mai mult de 3 min un grad scăzut de vigilență.19.Metode si indici de apreciere a starii functionale a sistemului neuro-muscular la efectuarea muncii fizice si intelectuale.Metodologia de determinare,aparate utilizate.1)Determinarea tremorului miinii:Aprecierea gr de tremor:*8-12 atingeri-tremor mare*5-8 atingeri-tremor mediu*3-5 atingeri-tremor mic2)Determinarea fortei muscular cu ajutorul dinamometrului.3)Determinarea rezistentei muscular.Aparate utilizate:Tremometru electric(1),dinamometru(2,3).20.Aprecierea gradului de effort fizic si incordarea organismului 1)Efortul fizic efectuat se determina dupa formula: N=A/T*10,Unde: N-efortul fizic,W A-lucrul efectuat,kgm

T-timpul de lucru,s 10-coeficient de recalculare a kgm/s,W 2)Determinarea si aprecierea gradului de effort fizic dupa modificarile functiilor fiziologice.21.Modalitatea de efctuare a controlurilor medicale preventive si periodice a muncitorilor intru profilaxia bolilor profesionale.Se deosebesc masuri:generale si individuale.Masuri de inspectie sanitara preventive: 1)sistematizarea rationala a sectiilor. 2)amplasarea rationala a utilajului. 3)alegerea corecta a materialelor de constructive. 4)amplasarea si sistematizarea rationala a incaperilor uzuale. Masuri curative si profilactice: 1)examene medicale periodice. 2)organizarea si functionarea profilactoriilor,fotariilor. 3)pauze cu gimnastica. 22.Modalitatea de efectuare a controlurilor medicale preventive si periodice a muncitorilor intru asigurarea conditiilor inofensive de munca.Metodele de investigatie se aleg luindu-se in consideratie factorii externi de productie:-temperatura aerului,prezenta prafului,prezenta gazelor,prezenta zgomotului,vibratiei,etc.Investigatiile fiziologice se fac paralel cu cronometrajul,astfel incit sa se poata evedentia atit factorii negativi de munca,cit si particularitatile in constructia masinilor.Pentru investigatii se alege un grup de oameni omogen:dupa virsta,sex,vechime de munca in profesia data,conditii de trai,etc.Grupul de cercetari se iau persoane de 25-40 ani,cu o vechime de munca nu mai mica de un an.In grup vor fi numai putin de 10 oameni. Se determina functiile SNC,ale sistemului mai mult sau mai putin solicitat in munca. Inainte de a incepe investigatiile muncitorii vor lua cunostinta cu metodele aplicate si li se vor face citeva investigatii de antrenament.Modificarile fiziologice se determina pe parcursul a 3-4 zile.Toate investigatiile se vor efectua nu mai mult de 5 minute si intro anumita consecutivitate.Ca date initiale se iau rezultatele investigatiilor inainte sau peste o ora de la inceputul lucrului.Ultimele examene se fac cu 30-60 min pina la sfirsitul zilei de munca. Pentru investigatii fiziologice se vor utiliza aparate si instalatii cit mai simple,portative,dar care ar asigura date precise si obiective si iar sustrage pe muncitori cit mai putin de la lucru.23.De recomandat masuri intru profilaxia oboselii la munca intelectuala. Exercitarea si antrenamentul:Antrenamentul organismului apare in rezultatul repetarii sistematice a unui si aceluiasi lucru si se caracterizeaza printro crestere a capacitatii de munca.Antrenarea pentru activitatea intelectuala.In acest caz se perfectioneaza astfel de functii ale SNC ca ratiunea,memoria,atentia,chibzuinta,etc.Exercitiul se prezinta ca un antrenament de rang particular,repetarea caruia mareste capacitatea de munca pe un termen strict limitat. Adaptarea treptata la noile locuri de munca. Ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce priveste durata cit si plasarea lor in cadrul timpului activ de munca. Alimentarea rationala. Asigurarea conditiilor sociale optime Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice.24.De recomandat masuri intru profilaxia oboselii la munca fizica. Eliminarea factorilor profesionali etiologici Adaptarea treptata la noile locuri de munca. Ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce priveste durata cit si plasarea lor in cadrul timpului activ de munca. Alimentarea rationala. Asigurarea conditiilor sociale optime Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice. Exercitarea si antrenamentul. In rezultatul antrenarii creste cantitatea de glicogen si ac.creatinfosforic ,se mareste masa lor,consumul de energie pentru o unitate de munca scade,adica in acest caz creste

randamentul fortei musculare.Deasemeanea mareste volumul sistolic al inimii,concomitent micsorinduse frecventa contractiilor inimii,creste capacitatea vitala a plaminilor,scade frecventa respiratiei25. Functiile organizatorice a medicului de sectie la intreprinderea industriala.

Verificarea zilnica a starii sanitare a sectoarelor de munca si a incaperilor uzuale Sa organizeze si sa efectueze examenul medical al celor ce se angajeaza in munca si s arecomande

profesiile conform gradului de sanatate Sa organizeze si sa efectueze examenele medicale periodice conform M.S. al R.M. Sa dispensarizeze persoanele ce sufera de boli cronice si profesionale Sa duca evident sis a analizeze morbiditatea generala si accidentele de munca Sa efectueze profilaxia accidentelor si intoxicatiilor profesionale Sa efectueze masuri antiepidemice mai ales in profilaxia bolilor de racire Elaborarea unui plan complex de asanare a conditiilor de munca , alaturi de administratie si

organizatia sindicatelor Recomandarea mijloacelor individuale de protectie si controlul folosirii lor de catre muncitori Organizarea colectivului sanitar intru ameliorarea conditiilor de munca la intreprindere

26. Functiile medicului de sectie industriala in aspect de profilaxie a morbiditatii generale si profesionale

Asigurarea asistentei medicale curente si de urgent Efectuarea controlului medical periodic Dispensarierea bolnavilor cu boli cronice sau profesionale Analiza periodica a morbiditatii generale si profesionale, si a persoanelor cu incapacitate temporara

de munca Elabaorarea planului de masuri curativ-profilactice , igieno-sanitare si de protectie a muncii pentru

prevenirea si reducerea morbiditatii27. cunostintele de baza necesare in activitatea medicului de sectie industrial1. tehnologia si eventualele noxe la fiecare procedeu tehnologic2. exigentele igienice fata de intreprinderile industriale3. conditiile psihologice in fiecare profesie4. masurile de profilaxie a influentei negative a factorilor de productie28. masurile medicului de sectie industrial in caz de declansare a intoxicatiei profesionale

Acordarea primului ajutor medical Transportarea lui la punctual medical si elaborarea tuturor masurilor de detoxifiere a organismului in

dependent de ce substanta a provocato Izolarea incaperii unde a izbucnit focarul toxigen Depistarea cauzei care declansat intoxicatia Excluderea , sau inlocuirea aparatului tehnologic care provocat poluarea mediului cu substante toxice Verificarea celorlalti lucratori care au lucrat in mediul dat, insa care inca nu prezinta semne clinice de

intoxicatie29 .de apreciat conditiile de munca dupa datele inspectiei sanitare :Se poate aprecia daca conditiile de munca sunt pozitive sau negative masuri de inspectie sanitara preventiva :sistematizarea rationala a sectiilor,amplasarea rationala a utilajului,alegerea corecta a materialelor de constructie,sistematizarea incaperilor uzuale30.De recomandat măsuri generale de profilaxie a intoxicațiilor profesionale Măsuri generale:1.Măsuri de inspecție sanitară preventivă : 1)sistematizarea rațională a secțiilor; 2)amplasarea rațională a utilajului;3)alegerea corectă a materialelor de construcție;4)amplasarea și sistematizarea rațională a încăperilor uzuale.2.Studierea toxicologică a preparatelor chimice noi.

3.Stabilirea CMA pentru zonele de muncă.4.Măsurile de raționalizare a tehnologiilor : 1)mecanizarea și automatizarea proceselor thnologice; 2)dirijarea de la distanță;3)izolarea procedeelor vicioase;4)ermetizarea utilajului tehnologic;5)introducerea în producție a tehnologiilor neîntrerupte(ciclice);6)reparațiile la timp a utilajelor;7)înlocuirea substanțelor tpxice cu substanțe mai puțin toxice sau inofensive;8)standartizarea materiei prime și a ăroducției chimice.5.Măsurile sanitaro -tehnice: 1)sistematizarea rațională a secțiilor;2)amplasarea rațională a utilajului;3)alegerea materialelor potrivite pentru pereți,dușumele etc.;4)sistematizarea rațională a încăperilor uzuale; 5)ventilația adecvată.6.Măsurile medico-sanitare1)aprecierea sanitară a tehnologiilor noi;2)controlul sistemic al aerului din zona de muncă;3)evidență și cercetarea cazurilor de intoxicații profesionale.31.De recomandat măsurile individuale de profilaxie a intoxicațiilor profesionale1.Instruirea și respectarea tehnicii securitații de către muncitori.2.Respectarea igienei individuale.3.Dotarea muncitorilor cu haine și mijloace de protecție4.Prescrierea alimentației curativo-profilactice.5.Efectuarea examenelor medicale înainte de angajare în muncă și a celor periodice6.Dispensarizarea muncitorilor.7.Respectarea regimului de lucru.32.De recomandat măsuri de asanare ale condițiilot de muncă la întreprinderi industriale De ordin curativo-profilactic 1.Reducerea contactului personalului cu deșeurile menajere.2.În caz de predispoziție la intoxicații,să fie transferat la alt loc de muncă.3.Personalului să i se acorde concediu anual și să fie trimis la tratament în sanatoriu de profil general. De ordin igienic1.Asigurarea cu o ventilație artificială adecvată.2.Depozitarea și păstrarea substanțelor toxice în camere speciale.3.Asigurarea personalului cu haine de protecție,acestea fiind spălate de 2 ori pe lună.4.Regular să fie facut reparația dușurilor,lavoarelor și acestea să fie asigurate cu apă fierbinte.5.Administrația secției și serviciul medical să controleze respectarea igienei individuale de către muncitori.29.De apreciat condițiile de muncă după datele inspecției sanitare. Prin condiții de muncă înțelegem ansamblu factorilor fizici,chimici sau biologici,care țin de sistemul de muncă,spațiul și organizarea muncii în cadrul unui anumit sistem,suprasolicitarea diferitor organe și sisteme în îndeplinirea sarcinilor de muncă.În dependență de genul și gradul de poluare(zgomot,vibrații,ultrasunete,cîmpuri electromagnetice de frecvență înaltă,cîmp electrostatic,radiație ionizante.etc.),specificul tehnologiilor și măsurilor de neutralizare a deșeurilor gazoase emanate în aerul atmosferic pentru întreprinderele se vor stabili următoarele zone de protecție sanitară:-grupa I - 500 m;-grupa a II-a - 300m;-grupa a III-a - 100m;-grupa a IV-a - 50m;-grupa a V-a - nu se stabilește.

33.De apreciat gradul de dezvoltare fizica a grupului de baieti de...ani dupa urm ind:Mh..cm,Mp...kg,Md...cm.problemaPentru aprecierea gradului de dezv fizica a gr.de baieti se folosesc:- metoda generalizata care elaboreaza periodic normativele dezvoltarii fizice.Aceste normative servesc drept punct de reper pentru aprecierea gr sanatatii si dezv fiziceIndividuale.-metoda individualizata permite sa se formuleze legitatile cresterii si dezv Antropometric se determina numai inalimea,greutatea corporala,perimetrul cutiei toracice,inaltimea trunchiului, copiilor ,nou nascuti, sugarilior si celor din virsta fra geda li se masoara circumferinta capului.In rezultatul prelucrarii materialului se determina indicii medii-normativele dezvoltarii fizice pentru fiecare virsta si sex.Aceste normative sunt reprezentate sub forme de tabeluri de apreciere si standart –sigmale.34.De apreciat gradul de dezvoltare fizica ind dupa scara de regresie.metologia de calcul.-Coeficientul de regresie indica schimbarea unui indice(greutatea corpului,perimetrul cutiei toracice)in dependenta de schimbarea inaltimii corpului cu un centimetru(scarile de regresie)-Folosind coeficientul de regresie se determina care ar trebui sa fie greutatea corpului si perimetrul cutiei toracice a copilului in caz concret in dependenta de statura.Pentru a aprecia armonia dezvoltarii fizice diferenta intre indicele real si cel care ar trebui sa fie conform inaltimii sa se imparte la sistema coeficientulu de regresie.daca rezultatul obtinut este in limita unui coeficient de regresie dezvoltarea fizica se considera armonioasa,iar daca devierile sigmei de regresie sunt mai mari dezvoltare afizica este nearmonioasa.Nivelul dezvoltarii fizice se apreciaza dupa scara de trei gradatii folosind sigma coeficientului de regresie:1.dezvolatrea fizica armoniasa 2.dezvolatarea fizica nearmonioasa 3.dezvoltarea fizica accentuat nearmoniaosa35.De apreciat gradul de dezv fizica individuale dupa devierea de la sigma cu reprezentarea grafica.Aprecierea gardului de dezvoltare fizica individuala se face cu scopul de a determina concordanta dintre virsta biologica si cea calendaristica a copilului ,de a determina particularitatile individuale de dezvoltare .Aprecierea individuala se face prin compararea datelor antropometrice cu mediile normativelor pentru acceasta virsta si sex devierea datelor corpurilo de la cele medii se imparte la devierea sigmala medie caracteristica pentru fiecare indice.Devierile fiecarui indice antropometric de la midia conventionala se apreciaza in depndenta de conditiile si scopul studiilor.36.De apreciat gradul de proportionalitate fizica.Se face cu scopul de a determina concordanta dintre virsta biologica si cea calendaristica a copilului,de a determina particularitatile individuale de dezvoltare.Pentru a aprecia armonia dezvoltarii fizice diferenta intre indicele real (greutatea,perimetrul cutiei toracice) si cel care ar trebui sa fie conform inaltimii se imparte la sistema coeficientului de regresie (бR).Daca rezultatul obtinut este in limita unei (бR) dezvoltarea fizica se considera armonioasa, iar daca devierile sigmei de regresie sunt mai mari dezvoltarea fizica este nearmonioasa.Nivelul dezvoltarii fizice se apreciaza dupa scara de 3 gradatii folosind sigma coeficientului de regresie:1.dezvoltarea fizica armonioasa(M+/-si de la M+1,1 si mai mult,pe contul dezvoltarii musculare )2.dezvoltarea fizica nearmonioasa (de la M-1,1 бR pina la 2бR ,de la +1,1бR pina la +2бR pe contul depozitarii de grasimi)3.dezvoltarea fizica accentuat nearmonioasa(de la M-2,1бR si mai putin de la M+2,1бR si mai mult din cauza grasimii excesive)37.De apreciat virsta biologica a unei fetite de 8 ani(semnele caracteristice)Nivelul de dezvoltare biologica de asemenea se apreciaza dupa scara de 3 gradatii1.virst abiologica corespunde celei calendaristice(zilei si anului de nastere)2.o depaseste pe cea calendaristica3.ramine in urma celei calendaristiceSemnele caracteristice:a) adaosul anual al staturii 4-5cmb)osificarea oaselor(aparitia si formarea excrescentei stiloide)c)nr. de dinti permanenti 9+/-3d)semnele sexuale secundare Ma0P0AX0

38.De apreciat grupul de sanatate a unui copil cu viciu cardiac congenital.Grupa I :copii sanatosi,care nu sufera de boli cornice,au o dezvoltare armonioasa,care corespunde virstei si un nivel normal de indici fiziologici.Grupa II –a :copii sanatosi ,care au devieri functionale si morfologice dupa bolile suportate ,sint des bolnavi.Aceasta grupa include,de asemenea copii cu miopie de un grad jos,dereglari de tinuta,picior plat,defecte de anomalii.Grupa III-a: copii care sufera de boli cornice in stadiul de compensare (faza neactiva a reumatismului,tonzilita,colicistita,gastrita) de asemenea copii cu neajunsuri fizice,urmari evidente ale traumelor,dar care nu zadarnicesc adaptarea lor la conditiile de viata si munca.Grupa IV-a:copii care sufera de boli cronice subcompensate fara dereglari evidente,si care frecventeaza scolile de cultura generala,precum si alte institutii pentru copii.Grupa V-a:copii care sufera de boli cronice in stare de decompensare.Acesti copii sint lipsiti de posibilitatea de a frecventa institutiile instructiv-educative.41.Dupa ce numar de masa si scaun trebuie sa fie aranjat copilul cu inaltimea de …din care grupa de inaltime face parte copilul .In institutiile prescolare scaunul va fi de inaltimea gambei impreuna cu incaltamintea.Inaltimea mesei va fi egala cu suma inaltimei gambei (a scaunului) si a antebratului de deasupra scaunului.Daca inaltimea scaunului si a mesei vor fi corespunzatoare corpul copilului cu antebratele pe masa va avea o pozitie corecta,adica trunchiul nu va fi nici ridicat, nici aplecat.Recent a fost stabilit standartul de stat pentru mobilierul prescolar.Conform acestui standart mobilierul a fost repartizat conventional in 6 grupuri dupa inaltimea copiilor1.Pentru copii cu statura pina la 80 cm2.Pentru copii cu statura de 80-90 cm3.Pentru copii cu inaltimea de 90-100 cm4.Pentru copii cu inaltimea de 100-115 cm5.Pentru copii cu inaltimea de 115-130 cm6.Pentru copii mai inalti de 130 cmPentru a alege mobila potrivita pentru fiecare copil se folosesc rigle speciale, pe o latura a careia sunt fixate inaltimea scaunului, pe alta –inaltimea mesei, pe a 3-a intervalele de inaltime a copiilor.42.De apreciat corectitudinea sistematizarii terenului scolii(cerinte igienice).1.Asigurarea microclimatului confortabil,in zona locativa inalt populata cu protejarea aerului de praf si CO.2.Distanta mica dintre scoala si locul de trai.3.Amplasarea scolii in mijlcul cartierelor de locuit p-u protectie de zgomot(<40 dB),CO(c%=3 mg/m³) si alti factori nocivi.4.Raza de deservire 0,5-0,75 km p-u elevii din clasele inferioare si 1 km p-u elevii din cl. medii si superioare.5.Amenajare terenurilor speciale pentru organizarea educatiei fizice.6.Cladirea se construieste la 15-20 m de perimetrul teritoriului si la 250-300 m de garaje sau alte surse de poluare a aerului.7.Teritoriu suficient p-u amplasarea tuturor elementelor, ce ar asigura copiilor confort microclimatic si sanitar,conditii p-u educatie fizica.8.Terenurile scolii generale includ:zona sportiva, zona de de odihna cu terenuri pentru jocuri, zona didactica-experimentala(clase de studii in aer liber, teren geografic si meteorologic,terenuri experimentale)9.Mentinerea ordinii si controlul periodic de catre personalul medical.10. Colectarea, inlaturarea si neutralizarea ratioanala a deseurilor,mentinerea solului in curatenie.43 De apreciat corectitudinea sistematizarii interioare a unei scoli(cerinte igienice).1.Repartizarea elevilor dupa virsta- izolarea claselor primare de cele medii si superioare.2.Asigurarea conditiilor pentru:educatie fizica, instruire prin munca, asigurarea cu hrana calda, asigurarea somnului de zi p-u prescolari si grupele cu regim semiintern(cl 1 si 2), odihna rationala la pauze.3.Asigurarea conditiilor optime microclimatice de iluminare naturala.4.Cladirile scolilor sint de 3 tipuri: centralizate, de tip locuri comunicante si decentralizate(pavilioane)5.Fiecare sectie(4 clase) are intrare separata, vestiar, camera de toaleta, incapere de recreatie.6.Prezenta salii de festivitati, sala de gimnastica, atelier, bloc alimentar.7.Cladirile scolilor nu tre sa aiba mai mult de 3 etaje.

8.Gruparea incaperilor scolilor:-incaperi de studii(clase, laboratoare, ateliere, Sali de gimnastica, cabinete de lucru manual)-inacperi auxiliare(p-u recreatii, hol, vestiare, camere de toaleta)-incaperi administrative si gospodaresti(cancelaria, cabinetul directorului,sefului de studii, punctul medical, ospataria)9.La etajul 1-clasele 1-4 si incaperile p-u grupele cu regim semiiintern, sala de gimnastica, punctul medical, ateliere scolare, cabinetul directorului, cancelaria, blocul alimentar.Etajul 2 – cancelaria si cabinetele de studiiEtajul 3- cabinetele de studii p-u clasele superioare10.Suprafata salilor de studii 60 m² si forma dreptunghiulara(unchiul de vedere 27°) sau patrata(distanata de la tabla 2,65,unghiul de vedere 35°).44. De apreciat corectitudinea sistematizarii terenului unei gradinite(cerinte igienice).1.Asigurarea microclimatului confortabil,in zona locativa inalt populata si se admite situarea lor in zonele industriale ale oraselor cu conditia ca acestea s nu polueze prea mult aerul.2.Distanta mica dintre gradinita si locul de trai.3.Amplasarea gradinitei in mijlocul cartierelor de locuit p-u protectie de zgomot(<40 dB),CO(c%=3 mg/m³) si alti factori nocivi.4.Raza de deservire 0,5 km.5.Cladirea se construieste la 15-20 m de perimetrul teritoriului si la 250-300 m de garaje sau alte surse de poluare a aerului.6.Teritoriu suficient p-u amplasarea tuturor elementelor, ce ar asigura copiilor confort microclimatic si sanitar,conditii p-u educatie fizica.7.Impartirea teritriului in zone functionale: zona sportiva(teren sportiv si bazin de scaldat), teren cu tent pentru grupe, zona de gospodarie.Fiecare teren va avea lada cu nisip,instalatii pentru antrenarea miscarilor copiilor(scrincioburi, scari), complete de jucarii8.Gradina de zarzavaturi destinata tuturor grupelor.9.Ungherasul viu situat aproape de zona de gospodarie.10.Zonele verzi cu latimea de 5 m sint situate intre starda si cladirea gradinitei si includ straturi de flori,arbusti, vita de vie.11. Mentinerea ordinii si controlul periodic de catre personalul medical.12.Colectarea, inlaturarea si neutralizarea ratioanala a deseurilor,mentinerea solului in curatenie.45. De apreciat corectitudinea sistematizarii interioare a unei gradinite(cerinte igienice).1.Structurarea in 3 grupuri de incaperi:p-u copii de virsta frageda, p-u prescolari, incaperi administrative si gospodaresti.2.Izolarea grupelor una de alta, dar totodata si comunicarea comoda cu incaperile administrative si medicale.3.In fiecare grupa tre sa fie dormitoare pentru somnul de zi.4.Dotarea fiecarei grupe cu salon muzical.5.Structura grupelor: camera de joc(A>50 m², h>3m),ospatarie, dormitor, bufet, anticamera(vestiar) si camera de tualeta.6.Fiecare grupa de cresa tre sa aiba iesire izolata.7.Gradinitele-cresa pentru 340 de copii vor avea cabinet medical(6 m²) si camera-izolator pentru copii bolnavi.8.Incaperile administrative includ:cabinetul sefului de gradinita, blocul alimentar,. 46.De apreciat si de organizat masuri de protectie actinica la locul de lucru cu surse de radiatii ionizante.1.Timpul (Expunerea totala a unui individ este direct proporţionala cu timpul cat el este expus acţiunii sursei).2.Distanta(Intensitatea sursei de radiaţii, si astfel si expunerea la radiaţii, variază invers proporţional cu pătratul distantei).3.Ecranarea(Alegerea materialului si calculul grosimei ecranului se fac astfel încât debitul dozei efective la peretele sau exterior sa se reducă la valoarea expunerii limita pe durata lucrului programat in acel loc).4.Masuri organizatorice de protectie5.Masuri tehnice.