1

Redactor : LUMINIŢA BIRĂESCGrafică&Design : MIRCEA M. SIMUCorectare text : M.A.

CuprinsInterviu cu primarul oraşului Cugir, Adrian Teban......................2

Interviu cu viceprimarul orașului Cugir, Călin Furdui.................4

Cresterea calitatii si diversificarea serviciilor medicale la Spitalul Orasenesc Cugir ............................................................................6

Tradiţie.Calitate.Continuitate Uzina Mecanică Cugir.................7

PARCURILE INDUSTRIALE STRUCTURI DE SPRIJIN ALE AFACERILOR DIN ROMÂNIA................................................8

Cea de-a VII-a Conferință Națională ,,Profesorul Ion D. Lăzărescu- fondatorul școlii românești de teoria așchierii”.........................9

Composesoratul Grăniceresc Cugir.......................................10

Liceul Teoretic David Prodan la ora bilantului........................11

ECHIPA DE ROBOTICĂ ,,IDL ELECTRONICS”....................12

Mă-ntorc acasă ! / Cultura, dincolo de granite.......................13

Tinere condeie......................................................................14-15

by m

ircea

sim

u

Evenimentul anului: Ioana Sămărghițan și colecția“Ana”....16-17

Centrul de asistenta si recuperare pentru persoane varstnice Cugir....................................................................................18

Camelia Morda Baciu : “Calatorie de viata sau viata de calatorie?”...........................................................................19

Tine de tine sa faci un bine................................................20

Arc Peste Carpați și asociația non-profit Raw Nature Experience.........................................................................21

Dacii Singidavei / Patrimoniul cultural consacrat...............22

Muntele si povetele sale....................................................23

Stadiu proiectelor Primăriei Cugir......................................24

2

Interviu cu primarul oraşului Cugir ing. Adrian Teban

“Toamna cugireana” ne aduce în fiecare an, că un laitmotiv, ideea de “mândrie și tradiție”. Domnule primar, Adrian Teban, de ce ar trebui să fie mândri cugirenii?

Cred într-o mândrie pornită din sentimentul de mulţumirea faţă de ceea ce facem bine, din dragostea care ne leaga de aceste locuri în care trăim și din respectul pe care-l purtam celor care au adus un plus de valoare comunității noastre. Putem fi mândri că trăim pe un pământ străvechi, Cetatea “Singidava” fiind menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“. Suntem privilegiati a trai intr-un loc atât de generos și de pitoresc din punct de vedere geografic. Avem motive de mândrie dacă ne gândim la vechimea industriei de prelucrare a metalelor, dar si la faptul ca am devenit un important producator de serie mare de piese si componente auto. Putem fi mândri de personalitatile pe care le-a avut orasul, precum si pentru faptul că oamenii acestor locuri au știut să fie solidari în moment cruciale. Faptul că am fost al doilea oraș liber după revoluție, poate să ne facă mandrii. La fel de mândri putem fi și pentru acțiunile umanitare din ultimii ani în care s-au implicat atât de mulți tineri. Putem fi mândri că ne-am salvat spitalul și acum a devenit o unitate medicală modernă, cu potențial de dezvoltare. De asemenea faptul că oraşul Cugir reuşeşte să-şi păstreze obiceiurile şi tradiţiile, poate să ne facă mândri că suntem cugireni. Deci, sunt convins că fiecare dintre noi poate găși motive pentru a fi mândru că aparține acestor locuri.

Toamna se adună recolta. Pentru administrația locală, care este recolta acestui an?

Cele mai importante realizări ale acestui an sunt contractele de finanțare pe care le-am semnat, care depășesc 100 milioane lei și care ne dau garanția dezvoltării locale în următorii doi-trei ani, atât la nivelul infrastructurii rutiere, cât și în sănătate, învățământ și servicii sociale. Avem semnate contractele de finanțare cu fonduri europene pentru șase proiecte, unele aflându-se deja în derulare. Este vorba despre modernizarea Pediatriei-Ginecologiei, un proiect în baza căruia întreaga clădire va întra într-un amplu proces de renovare, recompartinementare și eficientizare energetică. În momentul de față se lucrează la elaborarea Proiectului Tehnic (P.T), care, preconizăm că, va fi finalizat în maxim două luni. Această clădire era singura rămasă nemodernizata din cele trei pavilioane ale spitalui și ne

bucurăm că am reușit să obținem fonduri pentru reabilitarea ei. Lucrările vor dura trei ani, ceea ce înseamnă că din 2022 se vor putea naște din nou copii în materniatea din Cugir.

Unul dintre cele mai mari proiecte ale Primăriei Cugir se referă la reducerea emisiilor de carbon, pe baza Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Am mai vorbit și cu alte ocazii despre lucrările de modernizare care vor avea loc la nivelul rețelei de străzi pe care se desfășoară transportul public de călători, precum și despre achizițiile de autobuze, biciclete și sisteme de management al traficului. Noutatea este că am semnat contractul de finanțare și am demarat elaborarea Proiectului Tehnic. Sunt demersuri care necesită timp, dar, cu siguranță, anul viitor vom putea începe lucrările efective. Va fi o investiție cu un impact major, căci este vorba de modernizarea tuturor străzilor cu transport public: Victoriei, Stadionului, Ion Budai Deleanu, M.

Viteazul (porţiune nemodernizată), 1 Decembrie 1918, Rozelor, Ion Creangă, Tineretului, Alexandru Sahia, Nicolae Bălcescu, Griviței, Râul Mic, Ioan Budai Deleanu și stradă Principală Vinerea.

La un nivel mai ridicat vom aduce serviciile de îngrijire la domiciliu, prin implementarea unui proiect de modernizare, extindere şi dotare a cantinei sociale în scopul dezvoltării serviciilor destinate persoanelor vârstice.Până la finalul acestei luni va fi gata PT-ul și vom demara procedurile de achiziție a lucrărilor.

Tot în domeniul social, avem în derulare proiectul “Incluziv” prin care se oferă programe socio-educative populației de etnie roma și prin care vom reabilita Blocul Nr.8 de pe str. George Coșbuc. Licitatie este in curs de desfasurare si asteptam ofertanti care sa ececute lucrarile.

O altă investiție pentru care am primit undă verde și care va fi realizată din bani europeni se referă la modernizarea celor două grădinițe ce aparțin Școlii Gimnaziale “Iosif Pervain”. Am început procedura de achiziție a Proiectului tehnic, care va fi făcut în maxim două luni de la contractarea lui, după care vom demara licitația publică a lucrărilor. Acestea vor dura 12 luni, ceea ce înseamnă că se vor desfășura pe parcursul anului viitor.

În lista investiților cu fonduri europene aflate deja în derulare se află și modernizarea/construirea drumurilor forestiere. Sunt în faza de finalizare lucrările de modernizare a drumurilor de pe Valea Prihodiştii și Valea Gruşeri și în faza de început lucrările de construire a drumurilor noi Feţeni, Pîrîul cu Purcei și Valea Spînului.

Sunt proiecte cu fonduri europene pe care le-ați adus în atenția publică și în anul precedent motiv pentru care există un grad mare de așteptare în ceea ce privește realizarea acestora. De ce durează atât de mult?

De la semnare contractelor de finanțare, până la derularea efectivă a lucrărilor, sunt proceduri care trebuie respectate și care presupun timp, legate de întocmirea caietelor de sarcini, a proiectelor tehnice si organizarii

3

licitațiilor. Știți cu toții că procedurile de achiziții publice nu sunt simple, de multe ori durează mai mult decât lucrarea în sine. Eu îi asigur pe oameni că vom fi transparenți, vom publica stadiul pe fiecare proiect, astfel încât cetățenii să fie bine informați. Cred că termenele contractelor pot fi respectate, pentru că, după cum ați văzut, perioada de implementarea variază de la 1 la 3 ani, cu posibilitatea de prelungire în funcție de

data la care se da ordinul de începere al lucrărilor.Dintre toate proiectele pe care ni le-ați amintit, care este cel mai complex, mai dificil de

implementat și dacă există motive care va crează îngrijorări?După cum v-am mai spus, cel mai complex este proiectul privind reducerea emisiilor de carbon

bazată pe planul de mobiltate urbană. În acest caz nu este vorba doar de modernizarea unor străzi, ci obiectivul urmărit este acela de a dezvolta infrastructura astfel încă să încurajăm mobilitatea cu mijloace nepoluante și, implicit să reducem emisiile de CO2. Acest lucru înseamnă că trebuie să avem rețele de străzi care să garanteze securitatea participanților la trafic, atât a celor care se deplasează cu autoturismele, cât mai ales a celor care folosesc transportul public, bicicletele sau deplasarea per pedes. Avem nevoie de străzi bune, cu trotuare, piste de biciclete și stații de autobuze, avem nevoie de

autobuze nepoluante și biciclete pe care să le punem la dispoziția cetățenilor . Pentru toate aceste lucruri se vor face proceduri distincte și vor fi contractanți diferiți. Deocamdată lucrăm la achiziția proiectelor tehnice și abia apoi vom putea trece la achiziții. Probabil doar în primăvară anului viitor vom începe efectiv lucrările.

Mai sunt și alte proiecte europene care au șanse să primească finanțare?Avem depuse cereri de finanțare pentru achiziția de noi dotări la Ambulatoriul spitalului, pentru eficientizarea sistemului de iluminat public

și pentru modernizarea școlilor generale și a străzilor arondate. Deocamdată, aceste proiecte sunt în diferite stadii de verificare și evaluare, dar sperăm să reușim să obținem finanțarea.

Aceste fonduri europene care vin la Cugir și pe baza cărora se va dezvoltă infrastructură și serviciile locale sunt rodul muncii de ani de zile a administrației locală. Aș vrea să va întreb, în afară acestor surse de finanțare, beneficiază Cugirul și de investițîi cu bani de la bugetul național sau județean?

Am înaintat și am obținut aprobare de la Ministerul Dezvoltării Naționale pentru două proiecte care se vor derula prin Programul de Dezvoltare Locală. Este vorba de variant ocolitoare a localității Vinerea (licitatia a avut loc si urmeaza sa fie semnat contractual de execuție ) și modernizarea Grădiniței Prichindel ( lucrările vor porni la începutul anului viitor). Avem si o investitie in derulare ce apartine Consiliului Judetean Alba si care vizeaza modernizarea drumului de la Cugir la Săliște.

Chiar dacă nu se referă la întrebarea dumneavoastră, întrucât sunt folosiți bani din bugetul local, vreau să va spun că dorim să facem legătura cu localitatea Romosel, reabilitand drumul de pe Valea Dăii. Este un obiectiv pentru care am început întocmirea caietelor de sarcini în vederea organizării licitației.

Primăria Cugir a făcut numeroase demersuri în vederea preluării de la fabrică a clădirilor și obiectivelor sociale-blocurile de nefamiliști, 1 Mai, Complexul Mistretu și Cabana Prislop. Uzina a primit permisiunea de a le scoate la licitație în vederea închirierii lor. Ce intenții aveți în acest context?

Din punctul nostru de vederea este doar praf în ochi, și spun acest lucru întrucât este evident că administrația locală nu poate face investiții din banii publici în obiective închiriate. După cum știm cu toții, aceste clădiri sunt în stare accentuată de degradare și sunt necesare sume mari pentru reabilitarea lor, astfel încât să le poată fi dată o uitilitate. Nu există nici o șansă că administrația locală să folosească asemenea fonduri din bugetul local pentru obiective aflate în proprietatea unei societăți. Atâta timp cât sunt date spre închiriere, cred că vor rămâne în aceeași stare, întrucât nici măcar un investitor privat nu poate face investiții în obiective închiriate.

Ce va doriți domnule primar pentru Cugir, dincolo de implementarea acestor investiții?Mi-aș dori ca la Ministerul Transporturilor să vină un ministru care să înțeleagă că este important accesul Cugirului la autostrada A1 și că un

nod rutier nu este o lucrare complexă și costisitoare. Dimpotrivă. Multă lume mă acuză pe mine de această privațiune a orașului, însă le amintesc că am făcut demersuri oficiale către aproape toți miniștrii care s-au perindat . Dacă era în atribuțiile administrație locale poate era mai simplu, poate accesam fonduri sau găseam sursele necesare, însă nu întră în competențele noastre, ci a CNAIR.

Îmi mai doresc pentru Cugir și cugireni să dezvoltăm turismul pentru că avem o zona atât de frumoasă și este păcat să nu cream o alternativa economică la industria locală. Știți că am înființat o asociație alături de toate localitățile din Munții Surianu, tocmai pentru a reuși să dezvoltăm sustenabil această zona montană. În primul rând, dorim să implementăm un proiect prin care să modernizăm drumurile de acces către Surianu. Cred că acest proiect va aduce exact ceea ce lipsește în mod nefiresc localității noastre-turismul. Este un domeniu pe care dorim să-l tratăm cu mai multă implicare în viitor.

Îmi mai doresc un Cugir atractiv pentru tineri, un oraș care să aibă capacitatea de a-și ține laolaltă familiile, un oraș în care să-și găsească rostul cei care sunt acum plecați în lumea largă, un oraș în care studenții să își dorească să se intoarca dupa ce isi termina studiile. De aceea, nu doresc sa finalizam acest interviu, fara a va spune ca intentionam sa demaram un proiect prin care sa oferim locuri de casa gratuite pentru tineri. Asadar, avem obiective importante pentru prezent si pentru viitor, motiv pentru care intampinam “Toamna cugireana” de anul acesta cu multa speranta.

4

Interviu cu viceprimarul orașului Cugir, prof. Călin Furdui

Domnule viceprimar, Călin Furdui, aș dori, pentru început să va întreb și pe dumneavoastră de ce ar trebui să fie mândri cugirenii? Festivalul se desfășoară de 22 de ani sub acest slogan, "Mândrie și tradiție".

Să fie mândri căci este unul dintre cele mai frumoase orașe, iar cei care sunt plecați de ani de zile simt din plin acest lucru, chiar dacă pașii i-au purtat prin Paris, Madrid, Viena, etc. Orașul natal rămâne cel mai frumos pentru că suntem legați cu fire nevăzute de acest loc. Să fim mândri căci încă sunt în oraș firme care duc prestigiul Cugirului mai departe, chiar dacă nu la nivelul de altădată. Cugirenii să fie mandrii pentru că foarte mulți dintre copii lor, în orașele în care rămân să profeseze după finalizarea studiilor, sunt deosebit de apreciați. Să fim mandrii pentru ceea ce am fost, dar și pentru ceea ce suntem și să sperăm că viitorul va însemna în primul rând intinerirea acestui oraș.

Nu întâmplător sărbătoarea localității a fost stabilită în prima luna de toamna, când fiecare are posibilitatea de a-și evalua realizările din cursul anului, începând de la cei care lucrează pământul, la gospodinele care umplu cămările de dulcețuri și conserve, până la elevii care încep cursurile școlare după o vara de examene. Aș vrea să va întreb care sunt realizările administrației locale din bugetul propriu?

Anul această, prioritățile administrației locale au fost proiectele cu fonduri europene, sume importante fiind alocate documentatiilor și proiectelor tehnice, precum și asigurării cofinanțării obligatorii. De aceea, din bugetul local ne-am rezumat la executarea unor reparații și ne-am propus ca obiect de investiții modernizare străzilor Dealului, Surianu, Merilor și Tractoristului.Poate va întrebați de ce aceste străzi. Nu a fost o alegere aleatorie, ci a fost o selecție jutificata de dezvoltarea existența sau viitoare a infrastructurii din zona. De exemplu, cele două străzi din Cindeni- Dealului și Surianu- se intersectează cu una dintre străzile modernizate cu fonduri europene, str.Mihai Viteazu, iar reabilitarea lor este motivată atât de continuitate, cât și de protejarea și durabilitatea investiției deja făcuta. În ceea ce privește celelalte două străzi din Vinerea, s-a ținut cont de faptul că este nevoie de o ruta alternativă pentru riverani, atunci când vor începe lucrările la stradă Principala. Aceste două străzi sunt în lucru și sunt modernizate astfel încât să se poată desfășura atât traficul pietonal, cât și cel auto. Totodată, investiția prevede și executarea rețelelor de utilități.

În continuare, va pot spune că dorim să modernizăm străzile Oituz, Plevnei din Cugir și Morilor din Vinerea, pentru care au fost demarate procedurile de întocmire a documentațiilor tehnice, urmând că aceste investiții să se regăsească în bugetul de anul viitor.

Care sunt principalele 3 probleme cu care se confruntă administrația locală?Iluminatul pubic cred că se află, pe bună dreptate, în fruntea listei de sesizări și nemulțumiri primite de la cetățeni. Încercăm să ținem

pasul cu problemele apărute, să înlocuim becuri, să remediem deficiențele, însă sunt doar soluții de moment care nu rezolva problema. Rezolvarea va veni o data cu implementarea proiectului depus pe fonduri europene pentru eficientizarea sistemului de iluminat public,

5

care a trecut toate etapele de evaluare si se afla in precontractare. Peste 16.400.000 lei ar putea fi investiți în innoirea rețelelor de iluminat și extinderea lor în zonele unde nu există sau zonele propuse spre dezvoltare, în înlocuirea corpurile de iluminat cu LED-uri, eficiente energetic și cu durată mare de viață.Totodată, va fi implementat un sistem de telegestiune care va asigura controlul individual al fiecărui corp de iluminat, precum și un sistem de interconectare cu o platformă de terță parte.

O lată problema o reprezintă stadiul în care se află diferite străzi din Cindeni și Raul Mic, unde ne-am propus să reducem într-o oarecare măsură disconfortul, până când vor fi modernizate. Ne-am făcut un grafic al reparațiilor și încercăm să intervenim pentru repararea lor.

Amenajarea spațiilor verzi este un aspect surclasat de alte priorități ale primăriei, dar care își va găsi rezolvarea odată cu modernizarea rețelei de străzi care va avea loc anul viitor.

Domnule viceprimar, din 1 mai ar fi trebuit să trecem la o colectare mult mai eficientă a gunoiului. A fost amânată și am vrea să știm când se va întâmpla acest lucru?

Am fost nevoiți să amânăm trecerea la un sistem integrat de gestiune a deșeurilor datorită faptului că nu s-a deschis Depozitul de la Galda de Jos, unde trebuie să ajungă gunoiul din tot județul Alba. Poate mai sunt cetățeni care nu știu ce treaba avem noi cu acest depozit? Orașul Cugir este parte componentă a unui proiect cu fonduri europene derulat prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Salubris” Alba, din care fac parte toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Proiectul presupune extinderea la nivelul întregului județ a unui sistem modern, centralizat și uniform de gestiune a deșeurilor, în conformitate cu legislația națională și europeană. Acest lucru ar urma să se facă prin prin staţiile de transfer de la Tărtăria şi Blaj, care vor prelua rezidurile din zona si le vor trimite la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos, unde va fi depozitat . Deși sunt construite, aceste obiective nu funcționează pentru că nu sunt finalizate licitațiile organizate de CJ Alba pentru pentru delegarea prin concesiune a operării şi administrării lor. Așadar, chiar daca orașul Cugir are un operator pentru implemetarea acestu serviciu, acesta nu-și poate începe activitatea, întrucât costurile pentru transportul si depozitarea la halde din alte judete sau regiuni depaseste valoarea contractului încheiat. În aceste condiții, Cugirul a prelungit contractual cu vechiul operator, care continuă să colecteze gunoiului de la populație și persoane juridice la prețurile și condițiile de până acum. În tot acest timp Primăria Cugir este preocupată să asigure spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, pe tipuri de fracții: gunoi menajer, hârtie, carton, metal, plastic și sticlă. In momentul de față se lucrează la amenajarea platformelor pe care se vor afla viitoarele puncte de colectare, cu acces limitat. În perioada imediat următoare, vor fi achiziționate incintele speciale de colectare, care urmează a fi amplasate pe viitoarele platforme.

Aș vrea să va întreb cum se împacă muncă de viceprimar, cu cea de profesor de informatică?Am păstrat un număr mic de ore la liceu pentru că am convingerea că prin experiența pe care am acumulat-o la catedră, le pot fi de folos

elevilor dar și pentru că îmi face plăcere și mă bucur să lucrez cu tineri de calitate, inteligenti și dornici să afle lucruri noi.Ce le transmiteți cugirenilor cu ocazia sărbătorii locale?În primul rând să fie sănătoși și să se bucure de ceea ce au, de ceea ce au realizat, de viață de zi cu zi. Bucuria este ingredientul care nu

trebuie să lipsească din cotidianul fiecăruia. O "Toamna cugireana" cu bucurii, alături de cei dragi!

6

Cresterea calitatii si diversificarea serviciilor medicale la Spitalul Orasenesc Cugir – prioritatile anului 2019.

Sistemul national de sanatate se afla intr o dinamica continua cu repercursiuni si implicatii asupra tuturor activitatilor medicale, inclusiv asupra activitatilor specifice unitatilor sanitare , de la cele cu activitate extinsa - spitale cu sute de paturi - pana la cele cu activitati mai restranse, cum ar fi spitalele orasenesti. Cu toate ca serviciile medicale de la nivelul unitatilor administrative teritoariale sunt dezvoltate in mod diferit, pe diferite specialitati, nevoile populatiei sunt dintre cele mai diversificate, de la activitati preventive specifice medicinei primare, pana la cele mai complexe acte medicale In toate aceste situatii unitatile sanitare trebuie sa se adapteze si sa corespunda intr o masura cat mai mare nevoilor populatiei. In ciuda masurilor de motivare a personalului medical, in continuare principala problema o reprezinta deficitul de personal medical calificat – medici- in anumite specialitati.

In ceea ce priveste Spitalul Orasenesc Cugir, prin mijloace specifice de atragere de resurse umane calificate, s-au intreprins masuri de incadrare pe posturi vacante a unor medici a caror activitate era strict necesara pentru continuitatea actelor medicale la nivelul spitalului nostru Astfel , in cursul anului 2019, am reusit sa incadram, cu contract individual de munca, un medic specialist in specialitatea otorinolaringologie (ORL), care isi desfasoara activitatea in Ambulatoriul de specialitate acordand consultatii de specialitate precum si consultatiile interdisciplinare pentru pacientii internati in spital pe diferite sectii. De asemenea, tot in cursul acestui an, am incadrat cu contract individual de munca un medic specialist, specialitatea Anestezie si terapie intensiva, care deserveste indeosebi pacientilor internati pe sectiile chirurgicale – chirurgie generala, obstetrica ginecologie, dermatovenerologie, dar si pacientilor internati pe sectiile medicale, precum si pacientilor care se prezinta la camera de garda.

Incepand cu luna septembrie am incheiat o colaborare cu un medic specialitatea ortopedie-traumatologie, care ofera servicii medicale atat pacientilor internati in spital, cat si celor care se prezinta in ambulatoriu sau la camera de garda.

In ceea ce priveste investitiile pe anul 2019, in trimestrul IV al acestui an , Spitalul Orasenesc Cugir a reusit sa obtina fonduri nerambursabile de la Ministerul Sanatatii, in valoare totala de peste 1200 000 lei, constand in contravaloarea a 2 statii de sterilizare si a

unui aparat digital de roentgendiagnostic – grafie si scopie. Achizitionarea celor doua aparate de sterilizare cu etilenoxid

ofera posibilitatea utilizarii imediate a materialelor sterilizate si garantia unei sterilizari de calitate. Pana in momentul de fata, unitatea noastra nu detine un astfel de aparat de sterilizare cu etilenoxid.

Achizitionarea unui aparat digital de roentgendiagnostic – scopie si grafie se justifica din mai multe puncte de vedere. Adresabilitatea laboratorului de radiologie este foarte ridicata (peste 8000 de expuneri individuale efectuate in anul 2018) fapt ce atrage dupa sine si pretentii de calitate deosebita, calitate care nu poate fi asigurata decat prin radiografierea digitala a segmentelor vizate (iradiere scazuta, calitate sporita a imaginii, timp redus de asteptare, manevrabilitate mult imbunatatita). Aparatul functioneaza peste 85 % din timpul dedicat activitatii din laboratorul de radiologie. Un aparat nou, performant, ofera posibilitatea efectuarii unor examinari care in prezent sunt imposibile datorita coditiilor tehnice insuficiente (examinari baritate de orice tip, radioscopii cardio-pulmonare, examinari ale persoanelor supraponderale).

In primele 8 luni ale anului, la Spitalul Orasenesc Cugir au fost internati 2279 de pacienti, avand o durata medie de spitalizare de 6,71 zile. De asemenea, in cadrul Policlinicii spitalului au fost acordate 16347 de consultatii, rezultand o medie de 1246 de consultatii pe un medic in ambulatoriu. Ponderea cea mai mare o detin consultatiile pe linie chirurgicala, urmate de consultatiile de interne-cardiologie, ORL, dermatologie, pediatre, ginecologie , diabet, oftalmologie, recuperare, etc.

Avand in vedere faptul ca la finalul anului 2019 este prevazuta si inceperea lucrarilor de reabilitare termica si modernizare la cladirea Maternitatii spitalului, lucrare care presupune alinierea serviciilor medicale in domeniul obstetricii, ginecologiei si pediatriei la standardele prevazute in normele de organizare si functionare ale unor stfel de specialitati, putem spune ca se continua trendul ascendent de crestere a calitatii si diversitatii actelor medicale furnizate de Spitalul Orasenesc Cugir catre potentialii pacienti.

7

Tradiţie.Calitate.ContinuitateUzina Mecanică Cugir

Cei 220 ani de existenţă, sub emblema Tradiţie.Calitate.Continuitate, reprezintă cartea de vizită a Uzinei Mecanice Cugir.Filială a Companiei Naţionale ROMARM Bucureşti, Uzina Mecanică din Cugir îşi desfăşoară activitatea în cadrul industriei

de apărare şi constituie un punct de reper în economia românească.Obiectivele managementului Uzinei sunt:.armonizarea tuturor resurselor şi forţelor cu oportunităţile; identificarea şi minimizarea efectelor impactului factorilor perturbatori şi dificultăţilor; asigurarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţii în condiţii de eficienţă; creşterea productivităţii şi profitabilităţii; gestionarea optimă a resurselor umane astfel încât acestea să poată fi adaptate la nevoile societăţii într-un mediu de muncă optim din punct de vedere al procesului muncii, condiţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă; realizarea obligaţiilor asumate de societate prin contractele comerciale; extinderea pieţelor de desfacere pentru produsele executate de societate, cu precădere pentru cele cu marja de profitabilitate mare; modernizarea produselor şi activităţilor prin aplicarea rezultatelor din domeniul cercetare-dezvoltare, în vederea proiectării de produse fiabile cu performanţe la nivel ridicat; valorificarea activelor disponibile/neutilizate si a mijloacelor fixe fără perspectiva de încărcare cu comenzi şi fără sarcini la mobilizare; modernizarea fluxului tehnologic pentru creşterea eficienţei mijloacelor de depoluare; studierea posibilităţilor de utilizare în procesele tehnologice a unor procedee şi a unor substanţe mai puţin poluante şi implementarea acestora în procesele de producţie.

Indicatorii economico-financiari înregistraţi la nivelul Uzinei reflectă o situaţie favorabilă: obţinerea de profit din activitatea de exploatare; crearea de facilităţi pentru angajaţi prin creşteri salariale, tichete de vacanţă şi acordarea de prime cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi pascale; optimizarea condiţiilor de muncă si asigurarea unui climat decent; recunoaştere internaţională pentru calitatea produselor şi respectarea termenilor contractuali.

La ceas aniversar, îmbrăcăm haina de sărbătoare şi răspundem <Prezent> la evenimentul ce se desfăşoară în oraşul nostru.La mulţi ani, dragi cugireni! Gânduri bune, cu ocazia Ediţiei a XXIIa a Festivalului Toamna Cugireană!Conducerea Societăţii Uzina Mecanică Cugir

Fabrica de arme

8

PARCURILE INDUSTRIALE STRUCTURI DE SPRIJIN ALE AFACERILOR

DIN ROMÂNIAPromovarea cooperări între

producătorii de ştiinţă şi tehnologie din universităţi, institute de cercetare şi utilizatorii de rezultate şi cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice din spectrul economic, public sau privat, este vitală în special în procesul de inovare dar şi în procesul industrial sau comercial. In vederea desfăşurări unei cooperări optime între aceste activităţi şi mai ales cu scopul dezvoltării activităţilor economice

competitive şi inovative, după cel de-al doilea război mondial, pe plan mondial s-a dezvoltat conceptul de parcuri industriale, tehnologice, ştiinţifice sau mixte. Conceptul de parc a evoluat de la un specific conferit în exclusivitate de activităţi ale industriei grele, spre cele din domeniile tehnologiilor înalte, serviciilor, industriei uşoare, depozitare şi distribuţie, punându-se tot mai mult accentul nu numai pe oferirea de condiţii atractive pentru firmele din cadrul parcului industrial, ci şi pe generarea unei ambianţe motivate pentru personalul angajat din incinta parcului.

Parcurile industriale se dezvoltă ca un proiect de afaceri, unitar conceput, având în centrul atenţiei trei obiective: asistarea societăţilor comerciale care îşi desfăşoară activităţile în parcuri economice; crearea de condiţii de lucru potrivite pentru personalul lucrător care activează în incinta parcului; valorificarea potenţialului uman şi material al zonei. Pe lângă aceste trei obiective, parcul trebuie să ofere şi anumite facilităţi pentru a prezenta o atractivitate sporită pentru investitori.

Parcurile industriale dispun de o administraţie proprie, respectiv societatea-administrator (developer, promotor), în scopul de a asista societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea în parc cu cât mai multe servicii utile acestora, putând facilita externalizarea unor activităţi secundare ale acestor societăţi (de la furnizarea de teren amenajat cu utilităţi, până la alimentaţie publică, servicii de secretariat, marketing, pază, selecţie personal etc.) şi astfel, concentrarea lor pe activităţile principale pentru care sunt specializate şi creşterea respectivelor afaceri în aceeaşi locaţie (permiţând economii importante de resurse).

Principalele elementele care conferă succes unui parc industrial. sunt: -localizarea (care să permită accesul la căi principale de comunicaţie

precum autostrăzi, drumuri naţionale, aeroporturi); -sursele şi modalităţile de finanţare (inclusiv, preţ competitiv pe

spaţiile de închiriat / vânzare/concesionare);-proiectarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi, drumuri şi

parcele de teren în cadrul parcului; -contextul economic local (cerere de spaţii, perspective de dezvoltare

a unor sectoare, mediul de afaceri); -contextul social local (resurse umane suficiente şi calificate în zonă); -marketingul parcului (modalităţile de promovare şi atragerea de

clienţi); -managementul parcului (operarea parcului, furnizarea de servicii

diverse şi de calitate, menţinerea unui nivel ridicat de satisfacere a nevoilor societăţilor care activează în parc, flexibilitatea cu care parcul se poate adapta schimbărilor de pe piaţă).

Avantajele pe care le generează un parc industrial. vizează următoarele categorii precum:

-societăţile comerciale care activează în parc (sunt scutite de efortul de a consuma resurse pentru a determina terenul potrivit şi amenajarea acestuia, şi pot totodată beneficia de o gamă foarte largă de servicii care le eficientizează activităţile);

-persoanele care sunt angajate la construcţia parcului şi cele angajate de societăţile care activează în parc;

-comunitatea locală (se determină creştere economică în zona învecinată);

-autorităţile publice (firme atrase în zonă, încasări sporite de impozite şi taxe, locuri de muncă create).

Parcul industrial. reflectă tipul de afaceri al zilelor noastre, având un sistem foarte strict de standarde privind poluarea, depozitarea, amplasarea de indicatoare, folosirea materialelor de construcţie, dotarea cu anumite echipamente, respectarea de reguli de comportare pentru cei ce activează în incinta parcului, precum şi proiectarea construcţiilor în general.

Parcurile industriale infiintate pe platformele industriale ale uzinelor din industria de apărare au apărut în principal ca o soluţie pentru restructurarea acestei industrii, în sensul punerii în valoare a unor obiective ce nu mai erau folosite în acestă industrie, ca posibilitate de divizare a unor societăţi comerciale cu pierderi (fiind o

modalitate de a le anula datoriile bugetare) şi ca o soluţie pentru crearea a noi locuri de muncă pentru personalul disponibilizat din acest sector.

Pe lângă universităţile din România, pe lângă institutele de cercetare, pe lângă Camere de Comerţ sunt acreditate sau în curs de acreditare Centre de transfer tehnologic sau Incubatoare Tehnologice şi de afaceri, entităţi fără personalitate juridică cu rol primordial în inovare şi transfer tehnologic.

Restabilirea unei legături puternice între cercetare şi economie şi creşterea inovării reprezintă mijloace ce a asigură o dezvoltare durabilă a economiei si asigura competitivitatea acestor structuri de afaceri. Implicarea activă a entităţilor din domeniul cercetării, a cercetătorilor,a companiilor şi structurilor de sprijinire a afacerilor, a autorităţilor publice şi a universităţilor reprezintă cheia succesului oricărui demers în vederea creşterii rolului cercetării-dezvoltării în economia zonei. Cercetătorii, entităţile din domeniul cercetării şi companiile regionale sunt în acelaşi timp beneficiarii finanţărilor şi principalii agenţi ai inovării.

Descrierea de faţă este doar o scurtă prezentare a structurilor de afaceri de tip parc industrial din România.

Director General al Parcului Industrial Cugir,

PRESEDINTE APITSIAR, Dr.Ing.Emil Nicolae Muntean

9

Cea de-a VII-a Conferință Națională ,,Profesorul Ion D. Lăzărescu- fondatorul școlii românești de teoria

așchierii”Printre figurile proeminente, printre acei oameni care

trebuie sculptați în forme durabile pentru a fi cunoscuți atât de contemporani, cât și de generațiile trecute și viitoare, se desprinde ca profesor înzestrat cu un deosebit simț pedagogic, ca un profund gânditor ce patrunde adânc in miezul lucrurilor și descifrează cu limpezime de cristal esența lor, inginerul Ion D. Lazarescu. S-a născut la 19 iulie 1912, în Slobozia, judetul Ialomița. Studii: inginer electromecanic (promotia 1941 - 1942); doctor inginer - Institutul Politehnic București (1969); doctor docent în științe - Institutul Politehnic București (1974); profesor universitar emerit - Institutul Politehnic din Iași; profesor consultant - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Autor de carte tehnică, fondatorul Școlii de Tolerante și Măsurători Mecanice și a Școlii de Așchierea metalelor și scule aschietoare din România. Este autor a peste 250 lucrari știintifice, didactice, monografii, lucrări de standardizare, inovații și invenții. În anul 1993, profesorul Ion D. Lazărescu a fost declarat Cetățean de onoare al orașului Cugir. A decedat la 16 aprilie 1999, în Sibiu. Viața lui e un exemplu de muncă închinată țării, economiei romanești, tineretului și asa dorim să il păstrăm pentru totdeauna în amintirea noastră. Este, de altfel, și crezul Asociatiei Generale a Inginerilor din România și al Academiei de Știinte Tehnice din România de a-și cinsti personalitatile.

Și anul acesta, pe data de 13 septembrie, Cugirul a trăit un moment special, de mare sărbătoare prin organizarea unei noi ediții (a VII-a) a Conferinței Naționale Profesorul Ion D. Lăzărescu – fondatorul școlii românești de teoria aschierii”. După eforturi deloc ușoare, AGIR – sucursala Alba, cu sediul la Cugir a reușit să strângă un număr de 40 lucrări din diverse domenii de activitate , aparținând unui numar de 60 autori iar lucrările în plenul conferinței și pe secțiuni s-au desfășurat la un nivel așteptat. Toate lucrărilre prezentate au fost inserate în volumul de carte ,,Inginerie Cugir” și înmânate fiecărui autor. Pentru cei care își mai amintesc, prima ediție a luat startul la 20 septembrie 2013, cu ocazia Festivalului ,,Toamna Cugireană”.

A fost prima manifestare, având drept locații de prezentare și dezbatere, Centrul Cultural Cugir și Colegiul Tehnic I.D. Lazărescu, la care au fost prezenți peste 100 de participanti din orașe universitare cu profil tehnic, precum București, Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, dar și din localități ca: Hunedoara, Alba Iulia, Sebeș, Oradea, Craiova, Cugir s.a., iar peste 60 dintre acestia au susținut lucrări de specialitate in cadrul reuniunii. Lucrările s-au regasit intr-un volum de carte care a purtat titlul ,,Inginerie Cugir”, iar expunerile au fost din domeniile: metalurgie, electrotehnică, angrenaje, hidraulică, automatizări, mecatronică, management

etc. Organizatorii evenimentului au fost și au rămas de fiecare dată, AGIR – sucursala Alba cu sediul la Cugir si Filiala Cluj a AGIR, Primăria orașului Cugir, Colegiul Tehnic I. D. Lăzărescu, în parteneriat cu Parcul Industrial Cugir și Asociația de Dezvoltare Socio Economică Alba, Prefectura judetului Alba si Consiliul Județean Alba. Un spijin neprecupețit a venit din partea prof. univ. em. dr. ing. Mircea Bejan, care în fiecare an a fost alături de organizatorii conferinței.

Nu putem încheia, fără a evidenția locul și rolul pe care l-au jucat și îl joacă în dezvoltarea industrială a orașului: SC Uzina Mecanica și Fabrica de Arme Cugir, producatori traditionali pentru piața internă și externă, care anul acesta împlinesc 220 ani. Istoria fabricii incepe in anul 1799, când in Cugir se pun bazele unor ateliere pentru obținerea oțelului, una dintre primele fabrici cu acest profil din Transilvania, fructificându-se, astfel, condițiile naturale favorabile și mineritul practicat în zonă. Calitatea oțelului produs aici era apreciată atât în Imperiul Austro-Ungar, cât și în afara acestuia. Iar în prezent, SC Uzina Mecanica Cugir SA și SC Fabrica de Arme SA (clienții principali fiind organisme militare ale statului român și firme comerciale autorizate pentru produse de tehnică militară din țară și din străinatate) precum și firma germană Star Transmission (care produce la Cugir componente pentru industria autoturismelor Mercedes), continuă tradiția și dorința de a duce mai departe cu solicitudine numele Cugirului, ca o adevarată citadelă a tehnicii din România.

Dr ing.Alexandru Micaciu

10

Un vechi proverb ne amintește, în timp, că: “Historia magistra vitae” și cine nu-și cunoaște trecutul...

Așa că, hai să facem o rememorare: în 1766 Cugirul era sat grăniceresc. Sediul Companiei a 4-a din regimentul 1 de la Orlat. Pământurile acordate grănicerilor, numite “sesii”, au fost împărțite, la înființarea companiei, la 300 de familii. Mai târziu au dezertat 58 de familii, rămânând 242. Mărimea sesiilor era diferită de la o companie la alta, la Cugir fiind de 5 găleți de arătură (20 ferdele), 3 care de fân și 14 vedre de vin. Pe lângă acestea beneficiau și de pădurile Dumbrava, Fețele, Bucuru și Călene. Se spune că asupra acestora nu aveau acte de proprietate și se bazau pe “jus valachium” sau “obiceiul pamantului”, adică le foloseau din moși-strămoși “nesupărați de nimenea”. Locuitorii militarizați aveau, pe lângă cele 4 păduri de mai sus și 12 munți alpini, proprietate a statului, dar cu drept de pășune.

În 1769 s-a făcut o reglementare de graniță, de către austrieci, în părțile de răsărit și de sud ale Transilvaniei, în defavorul Principatelor Române. Prin pacea de la Karlovitz (1790) și de la Sistov (1791), Poarta Otomană a aprobat definitiv acest lucru: 20 de munți, numiți “revendicați” au fost dați comunelor grănicerești din Regimentul I,, respectiv companiilor 1- 6. Companiei a 4-a i-au revenit: Poiana Muierii, Sellania, Gaura Ursului, Slima, Cotrona, Buha și Coasta lui Rus. Grănicerii români s-au folosit de acești munți, din a căror venit se alimenta fondul pentru întreținerea școlilor

din comunele grănicerești.În județul Hunedoara, familia Kendeffy a reclamat acești munți ca fiind

proprietatea lor, ca și când ei ar fi avut proprietăți în Țara Românească. Prin Decretul Împărătesc din 21 ianuarie 1851, când s-a desființat Regimentul I românesc de graniță, Iosif al II-lea arăta că: ”aprob prea grațios, ca comunele districtelor de grăniceri români să rămână și pe viitor în folosința nescurtată a munților revendicați”.

După 1860 o comisie transmitea un raport către Cancelaria Aulică Transilvană prin care “munții revendicați” erau predați reclamanților străini. Hotărârea aceasta (4617/1863) a fost adusă la cunoștința a 4 comune (din 82): Jina, Orlat, Veștem și Racoviță, prin intermediul unei scrisori litografiate și a alteia, cu nr. 2100/1864 care nu avea nicio semnătură. Era o mare nedreptate și atunci 308 foști grăniceri au înaintat un protest Camerei Transilvaniei, prin avocatul I. Nemeș, la 18 august

1864. Se cerea respectarea vechilor drepturi asupra Munților revendicați. Înainte de a se pronunța asupra cauzei, Camera a fost dizolvată, în locul ei fiind convocată Camera din Cluj, unde nu era niciun deputat român care să susțină cauza protestatarilor. S-a apelat la “bunul împărat”, căruia i-au înaintat, în 1865, un memoriu semnat de foști ofițeri ai regimentului: cpt. Constantin Stejar și col. David Urs baron de Margina intitulat: ”Memoriul fostului Regiment I Român de grăniceri, relative la Munții revendicați pe cari i-au stăpânit grănicerii de la 1769 până la 1864, când au fost dați în mod ilegal Universității săsești, familiei grofești Kendeffy și altor proprietari nemeși din Ardeal. Memoriul a fost returnat petenților fără a fi măcar citit. Între timp, Direcția Financiară a hotărât, în 1866, că foștii grăniceri să plătească Universității săsești despăgubiri din fondul de montură pentru timpul în care Munții revendicați au fost în folosința grănicerilor (Al.Bucur, Școlile grănicerești de pe teritoriul fostului regiment de la Orlat, ed.Salgo, Sibiu, 2010, p.45).

După desființarea graniței militare, Primaria Cugir, prin Hotărârea 196/1880: “declară de primit în legământul comunei și pe deplin îndreptățiți la “bonumul” communal și la drepturile de servitude (pășunatul și lemnăritul): fostele familii grănicerești, descendenții acestora de sex bărbătesc majori sau capi de familie, văduvele rămase după atari îndreptățiți dacă sunt în stare de văduvie, minorii de sex bărbătesc la timpul când vor deveni majori, tutorul și minorii complet orfani. (Ing. Augustin Berian, Monografia Cugirului,1932, ed.Qual, Cluj-Napoca, 2013, p.57) După Marea Unire din 1918 și Hotărârea Tribunalului Deva, la cererea urmașilor grănicerilor constituiți în COMPOSESORAT GRĂNICERESC au rămas împroprietăriți cu pădurile: Dealul Spinului (Dumbrava) cu 459,36 ha, Valea Sasului (Făget) cu 265,90 ha, Păltinei (Brădet) cu 183,84 ha, adică în total 909,10 ha.

În deplin respect față de tradițiile vechilor grăniceri, urma;ii acestora au înființat, la 31mai 2002, Composesoratul Grăniceresc

Composesoratul Grăniceresc Cugir

11

Ca în fiecare an, septembrie este momentul culegerii roadelor muncii la Liceul Teoretic „David Prodan”. Bilanțul performanțelor și al reușitelor elevilor și dascălilor noștri cu care ne mândrim ca de fiecare dată.

Liceul nostru este o școală cu tradiție și care a ținut sus standardele de-a lungul generațiilor. Rezultatele frumoase de la bacalaureat și concursuri naționale sunt oglinda muncii neobosite a fiecăruia dintre noi. Și anul acesta bacalaureatul s-a încheiat fericit la colegiul nostru cu o promovabilitate de 83,95% pe seria curentă de elevi. Ținem să remarcăm numele câtorva elevi care au obținut rezultate deosebite și să felicităm în același timp cadrele didactice care i-au îndrumat spre reușită : Dican Victor – nota 10 – chimie și matematică, Ghionea Andreea – nota 10 limba română,Enescu Ana-Maria, Băluțiu Alessia și Bogdan Alina – nota 10 – logică, argumentare și comunicare. Felicitări așa cum am spus profesorilor Laslău Mihaela, Mihai Claudia, Copăceanu Adriana și Oarga Serafina.

Olimpiadele județene și naționale ne-au adus de asemenea rezultate deosebite, premii și mențiuni la faza județeană la toate disciplinele, premii speciale la etapa națională și pe care le amintim : Șandru Timotei – Premiul III – limba spaniolă, Băluțiu Alessia – Premiul II – limba italiană, prof. Munteanu Anca, Comșa Enoh – lingvistică – participare, Enescu Ana Maria – logică – participare, Matei Roxana – filozofie – participare, Ivan

Cugir cu statut propriu. Acesta înseamna stăpânirea în INDIVIZIUNE forțată și perpetuă a unei întinderi de pădure de către mai multți locuitori dintr-o localitate.

Sediul Composesoratului Grăniceresc Cugir va fi pe str. 21 Decembrie 1989, într-o locație ce amintește de reședinta Companiei a 4-a a Regimentului I grăniceresc român de la Orlat și va fi inaugurat luna viitoare, în octombrie.

Vă așteptam cu drag! Prof. Nicolae Florea

Liceul Teoretic David Prodan la ora bilanţului

Adrian – informatică – participare, Negoițescu andreea și Drogoțel Diana – religie – participare. Proiectele de parteneriat derulate de-a lungul anilor cu diferite țări, Franța, Italia, și în prezent cu Wasserburg – Germania sunt poarta liceului către o Europă bazată pe cunoaștere și acceptare reciprocă, pe descoperirea valorilor și a tradițiilor care ne aseamănă sau ne deosebesc. 12 elevi și două cadre didactice duc dincolo de granițe numele Cugirului și al colegiului. O delegație de la Wasserburg cu aceeași componență este prezentă în fiecare septembrie la colegiul nostru pentru un schimb de experiență de o săptămână. Responsabili de proiect prof. Pătroescu Cristina, Scânteie Ioana, Vanț Lilica și directorul colegiului prof. Tomuș Elena Doina.

„Suntem mândri cu toții, foști elevi și actuali dascăli și nu numai de tot ceea ce am zidit împreună. Vă invităm să ne vizitați oricând din orice postură ați fi. Viața liceului este parte din viața Cugirului!”a declarat directorul instituției prof. Cozmescu Ionela.

Întocmit de către responsabilul de legătura cu presa

Prof. Cristina Pătroescu

12

ECHIPA DE ROBOTICĂ ,,IDL ELECTRONICS”

,,Copiii care fac roboți vor fi mai OAMENI decât toți!” (Cristian Tudor Popescu)Concursul de Robotică First Tech Challenge România este o

competiție a secolului XXI organizat de FIRST, asociația a cărui nume reprezintă acronimul următoarelor cuvinte ce ilustrează îmbinarea atât de frumoasă dintre educație, tehnologie și societate: F-for=pentru, I-inspiration=inspirație, R-recognition =recunoaștere, S-science=știință, T-echnology=tehnologie.

Trebuie remarcat moto-ul sub care se desfășoară acest concurs, și de altfel toate concursurile de sub egida FIRST, și anume GRACIOUS PROFESSIONALISM. Acest ,,profesionalism grațios” pe care trebuie să-l manifeste toți participanții nu este definit foarte clar, având diferite sensuri: atitudini grațioase și comportamente de tipul câștig-câștig; oameni buni, care se respectă între ei și demonstrează acest respect prin acțiunile lor; profesioniști care contribuie într-un mod plăcut și valoros pentru cei din jur la toate activitățile concursului.

Echipa IDL ELECTRONICS se mândrește cu participarea la concursuri, încă din primul sezon, reprezentând cu succes școala cugireană. Se poate spune acest lucru deoarece, în componența echipei sunt elevi atât de la cele două colegii din oraș cât și de la școala gimnazială.

Chiar dacă echipa se modifică după fiecare sezon, elevii ,,cei mari” pleacă spre facultate, urmărim păstrarea unui nucleu care să creeze o continuitate. Echipa participantă în sezonul 3, 2018-2019, intitulat ,,Rover Ruckus” a avut în componență pe următorii elevi:

Colegiul Tehnic ,,I.D.Lăzărescu”: Gorea Adrian, Corpodean Vlad, Simu Alexandru, Duca Bogdan, Cimporescu Narcis, Mocian Daniel, Tatu Alexandru

Liceul Teoretic ,,David Prodan” : Ion Bogdan, Călugăr Miruna

Școala Gimnazială nr.3 : Negrea AntoniuMentorii care se ocupă de pregătirea elevilor și a întregului

concurs sunt profesorii Colegiului Tehnic ,,I.D.Lăzărescu”: Dache Liliana, Ion Nicu, Toma Florin.

Trebuie remarcat faptul că activitatea echipei nu se rezumă doar la participarea la concurs. Implicarea în viața comunității reprezintă un scop pe care aceasta îl urmărește. Astfel, au avut loc meciuri demonstrative în vederea strângerii de fonduri pentru diverse cauze ( la Alba Mall alături de alte 3 echipe din județ , banii strânși fiind donați unei fete în vederea efectuării unei intervenții; alături de Asociația ,,Ține de tine”; cu ocazia Zilei de 1 Iunie)

Tabăra de vară a permis , pentru cei interesați să aibă primul contact cu echipa și activitatea sa. Cei mici au fost cei mai încântați.

,,VIAȚA ” echipei este ceea ce ne deosebește de celelalte concursuri. Contează prea puțin punctajul obținut la finala de la București. Sunt importante legăturile care se leagă după zeci de ore petrecute împreună pentru construirea și programarea robotului, realizarea unui stand de prezentare, editarea unui Caiet Tehnic, promovarea, căutarea de sponsori, prezentarea robotului comunității.

…și totuși, ultimele premii câștigate: locul 3 –Control Award, la finala de la București și locul 1 în Tabăra de la Beclean desfășurată în această vară .

Alături de Dana Războiu, președinta Asociației ,,Nație prin educație” care susține concursul în țara noastră.

13

Anul 2019 a fost anul în care Centrul Cultural Cugir a cules roadele activităţiilor susţinute de-alungul timpului. Pe lângă participările la evenimentele şi festivalurile desfăşurate pe plan naţional, activitatea culturală cugireană a trecut şi graniţele ţării. Roadele tinerei noastre fanfare înfiinţată în urmă cu 3 ani, prin iniţiativa arzătoare a d-lui primar, s-au văzut anul acesta prin reprezentarea oraşului Cugir de către aceasta la un important festival din Germania. Fanfara Centrului Cultural Cugir a fost invitată în perioada 28 iunie – 1 iulie, să reprezinte România la Festivalul Naţionalităţiilor din oraşul înfrăţit cu Cugirul şi anume Wasserburg din Germania. Coordonatorul şi sufletul acestei fanfare este Petru Adam, un tânăr şi talentat instrumentist şi pedagog care a ajuns pe

melegurile noastre tocmai din Republica Moldova. Fanfara Centrului Cultural a susţinut programe artistice formate din prelucrări folclorice şi s-au adresat atât românilor stabiliţi în Germania, cât şi celorlalte naţionalităţi, promovând specificul nostru naţional. Mai mult decât atât, acestă ieşire a reprezentat şi un schimb de experienţă pentru fanfara noastră care a avut în program repetiţii comune împreuna cu fanfara din Wasserburg, fanfară pe care avem deosebita plăcere să o vedem anul acesta la festivalul nostru, Toamna Cugireană 2019.

Tot anul acesta, în perioada 25 iulie – 5 august, ansamblul folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea a participat la Festivalul Internaţional Ballus din Sardinia unde a reprezentat cu succes România. Ansamblul folcloric, alături de taraful şi soliştii Centrului Cultural au avut deosebita onoare să performeze în turrneul insulei Sardinia din Italia, împreună cu ansambluri din Mexic, Taiwan, Indonezia, Barzilia, Ecuador şi Italia pe scenele din oraşele Uta, Sistu, Eglesias, Cagliari şi multe altele. Schimburi interculturale şi o prietenie inedită s-a realizat între ansamblul românesc şi ansamblurile din Mexic şi din Italia, iar speranţa noastră e ca în viitor să îî revedem poate la Cugir la unul dintre festivaluri, sau de ce nu? în Mexic, ca să depăşim şi graniţele bătrânului continent.

Oprisiu Silviu, Centrul Cultural Cugir

Cultura, dincolo de graniţe!

Mă-ntorc acasă !

Plec de la un principiu antic, pe care îl traduc: „ acasă este spațiul întregirii noastre" și completez cu cugetarea mea spre sfârșitul vieții întoarcerea acasă este gestul cel mai nobil, mai măreț al unei persoane realizate spiritual. Modele sunt multe și diverse: Iason; Odiseu ... ( mitologia greacă ) și continuă exemplele până în lumea modernă, neuitând personalitățile românești, Milescu și Golescu …

Eu, când am terminat cu funcțiile social-politice-economice … cu concretizarea ideilor științifice și artistice, care m-au bântuit o viață, am început să mă gândesc cu obsesivă dorință la întoarcerrea acasă, în satul nașterii și copilăriei mele pentru a coordona și a ocroti talentele celor înzestrați de la vârsta cea mai fragedă, căci noi nu am beneficiat de această preocupare în perioada stalinizării și comunistizării țării. În această privință reproduc versurile talentatului poet vinerean, av. Nicolae Herlea:

”AutobiografieNu voi cerși în viață niciodată(…)Norocului o coajă de lămâie:_ Un sfinx nu simte fumul de tămâie.………………………………………..Copilăria necatifelatăÎmi amintește-n ulița plouatăDe un copil desculț și ros de râie. ”Dacă voi găsi cu ajutorul interesaților locali, un spațiu de 2-300 m ,voi

înălța pe el o casă a scriitorilor după o arhitectonică originală, cu un program unic de învățare a cercetării științifice și de percepere a valorilor artistice.

Mă bucur că am fost invitat să particip la această manifestare extraordinară, "Toamna Cugireană”, ocazie cu care voi lua legătura cu toți cei interesați în învigorarea vieții culturale locale.

Vă iubesc pe toți !!! Prof. Univ. Dr. Dorin N. Uritescu

14

Tinere... Vară,vară....!

- Vară, vară dulce eştiSpune ce ne dăruieşti?-Vă aduc flori şi bucurie Peste tot, doar armonie

O vacanţă minunatăŞi de toţi mult aşteptată,Cu un soare arzător Chiar în luna lui cuptor

Iar răcoare doar în noapteŞi legume, fructe coapteVă aduc cu drag în darCă e luna lui gustar

- Dar acum copii, eu plecPână când la anul trecSă v-aduc cu nerăbdarePentru voi..,,Vacanţa mare”!!!

Di Nardo Bianca AntoniaClasa a VI Şcoala Gimnazială Nr.3

Mandria toamnei

Vine toamna pe cărare, Mândră și triumfătoare,C-a învins vara iubită,De mici și mari, îndăgită. Stă uimită și admiră Cum e valea-ngălbenită.C-a suflat până în zare, Vântul peste-ale ei hotare. O-ntâlnesc; mă mir că tace, Știu că se mai și preface...Că-n septembrie, la școliNe trimite iar, în pas vioi.

Lupu-Fleșeriu CarolClasa a VII-a AŞcoala Gimnazială Nr.3 Cugir

Sfârșit de toamnă

Afară-i frig și vântul bate,Toamna va pleca departe.Frunze cad neîncetatDin copacul înghețat.

Covor de frunze aurii Din copacii ruginii,Florile sunt supărateCă vor fi astupate.

Păsările au plecat,Frigul le-a întâmpinatȘi-au lăsat în urma lorAmintiri în cuibul gol.

Iarba este îmbrumată,Iarna va veni de-ndată,Va aduce în urma ei:Zăpadă și polei.

Damian Alberto, clasa a VII-a Şcoala Singidava

15

POEZII

...condeieFluturele din gând

Sunt un fluture venit din amintirePe vântul gândurilor tale,Zburând pe culori și fericireCu aripi din petale.

Sunt un fluture puțin pretențios,Nicio floare din câmp nu-mi place.În gândul tău prețios, Doar acolo, îmi găsesc pace.

Sunt un fluture tare prietenos,Cu toți mă-nțeleg bine;Gândul tău cel somnoros E numai bun pentru mine.

Sunt un fluture foarte jucăușCe zboară tot spre soare,Îmi place să fac dușDirect în razele sale.

Sunt un fluture aventuros,Port pe aripi fericire,Chiar dacă fac multe pe dos…Vă voi rămâne în amintire.Bîte Robert, clasa a VIII-a Şcoala Singidava

Materiile mele

La română învăț să citesc,Să scriu corect și să vorbesc.La matematică calculez,Adun, împart și înmulțesc.

La istorie, trecutu-l studiez. Științele naturii cu drag îmbrățișez,Geografia mă învață despre planetă,La desen colorăm în tentă.

La muzică note învățăm,La sport diverse jocuri jucăm,La engleză: ,,How are you?”,La germană: ,,Wie hei du?”

Țîr Ștefania, clasa a VII-a Şcoala Singidava

Toamna

O toamnă în vieÎncearcă pământul,Palidă, aurie,În murmur cu gândul.

Poate să-și scuture părulPlin de doine triste,Să cadă din cerul Așa ofilite…

Mai rămâi, toamnă, O zi, o noapte,Să-ți închine pământulRoadele coapte!

Hai, pleacă toamnă!Ești tristă și udă,Nu-mi lua sufletul în robie!Lasă-mi căldura și ruga,Să pot trăi mai departe,Iar tu … ia-ți frunzele-n sclavie, Adio, toamnă!

Gălan Raluca, clasa a VII-aŞcoala Singidava

16

Evenimentul anului: Ioana Sămărghițan și colecția“Ana”

Motto: "Numai o pasiune puternică, unică, nezdruncinată dă preţul adevărat vieţii"

Liviu Rebreanu

Începutul poveștii mirobolante s-a săvârșit în prejma sărbătorilor de iarnă ale anului trecut, când am reîntâlnit-o, după foarte mulți ani, pe Ioana Sămărghițan, designer originar din Cugir și care trăiește la Verona. Ne-am întâlnit, într-o seară, pentru că doream să știu ce mai face, să o felicit pentru firma " Straiu' ", înregistrată în Italia, cu care a avut succes la Fashion Week Cluj-Napoca și să mai îndrugăm vrute și nevrute. Mi-a spus că după festivalul de la Cluj a fost foarte impresionată de susținerea pe care a avut-o din partea cugirenilor și a luat decizia atunci, în decembrie, să vină la Cugir să-și prezinte creațiile și să le mulțumească în felul său, cugirenilor.

Promisiunea a fost respectată și pusă în practică în seara zilei de 6 septembrie 2019, la Casa Cugireană. S-a organizat atunci un eveniment caritabil în colaborare cu Asociația "Ține de tine", cea care îi sprijină pe copii aflați în dificultate. Au fost alături de noi, la această manifestație de amploare, sponsorii: Casa Cugireană și Roxana Jibotean, patron și organizator, Brutăria "Lae Pecu", Magazinul Mini Mal, Magazinul Liberta, Farmacia Farmex, Crama din Cindeni, Microferma "Sebastian și Ioana", Jean Ferchean, Andrada Crețoi - Makeup și organizator, Laura Zugrăvescu - hairstylist, Photo Print Center, Pix Art, Florăria Selejan, Cabina Photo Funny. Nu au fost puțini nici partenerii media: Ziarul Unirea, Curierul de Cugir, Ziarul Apulum, Ziarul Sebeşanul, Ziarul Blăjeanul, Ziarul Moţilor, Ziarul de Aiud, Cugir Media, Radio Hit Fm Alba, Radio Energy Cugir, Alba Carolina TV, Design & Grafica Hit Haigh Event Dubai, Saif Rahman Sozib International, Award Winner Fashion Journalist , Red Silk Carpet, Daily Mail 24, Word Fashion..

Pentru prima dată în orașul nostru s-a organizat un eveniment de modă de amploare. Ne-au onorat cu prezența: Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban, Camelia Bichiș, Președinta OFL Diaspora, Italia, reprezentanți ai autorității publice locale, șefi de instituții publice și private din oraș, foși profesori ai Ioanei din Cugir și Alba Iulia, locuitori ai orașului

nostru. Intr-un fel, derularea a tot ceea ce s-a petrcut în

acea seară a fost atipică pentru că am introdus printre prezentările colecțiilor de modă, momente artistice

pentru a acorda timp stiliștilor să schimbe ținutele manechinelor și să refacă machiajele și coafurile.

Sergiu Prodan și tinerii medaliați ai Școlii de dans sportiv Pro Dance 2007, cantautorul de succes ing. Vasile Palfi, Ansamblul Folcloric "Câmpul Pâinii" din Vinerea, renumit pentru prestațiile sale la festivaluri și concursuri din țară și străinătate, condus de înv. Ioan Buda, soliștii de muzică populară: Ionela Popa, Geanina Buzan și Simi Deac și Taraful

Centrului Cultural Cugir, condus de prof. Silviu Oprișiu ne-au încălzit sufletele prin prestațiile lor artistice pline de profesionalism. Cosmin Cristea, realizator de emisiuni la Hit Fm Alba a asigurat sonorizarea pe tot parcursul evenimentului. Realizatoare de emisiun la Hit Fm Alba, Daniela Turlea a făcut o minunată prezentare a originilor și semnificațiilor iiei.

Trebuie să menționăm faptul că aproape toate manechinele care au defilat în fața publicului spectator au fost din Cugir, doar Iris (fiica Ioanei și a lui Giovanni), Claudia Bichiș (studentă la Academia de Modeling Padova) și un manechin din Cluj-Napoca

au venit din altă parte. Cred că vă dați seama prin câte emoții au trecut aceste fete supuse unor probe absolut noi pentru ele: măsurători (înălțime, greutate), stil de mers specific manechinelor, coafură și machiaj profesional, ținută, privire, gestică, atitudine. Ioana spunea că la acest eveniment ele au prezentat ținutele la fel de bine ca și modelele profesioniste.

Acum, câte ceva despre designerii prezenți la Cugir, în ordinea intrării lor pe catwalk și nu pentru a face o anumită ierarhizare.

Colecția "Divergent" a Alexandrinei Geanina Burtiuc s-a remarcat prin linia

deosebită a croiului și paleta cromatică a rochiilor. Tânăra creatoare de modă este absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, studentă la Master, secția Design vestimentar, finalistă a concursului organizat

17

de Syoss, în cadrul Galei UAD și finalistă a Concursului Internațional organizat de Instituto Europeo di Design.

Tânărul Mihnea Covaci ne-a introdus prin colecția "Zoo Shock" în magia tendințelor din moda de avangardă. Creațiile sale prezentate la City Fashion Week Cluj și la Art East Iași, unde a câștigat locul I la categoria "Cea mai bună ținută", impresionează prin ineditul combinațiilor cromatice și prin rafinament.

Beatrice Marcian cunoaște bine secretul croielilor în vogă pe care le asociază în colecția "Mystery" cu tainele eternului feminin. A participat și ea la City Fashion Week Cluj, dar și la Studio Academy Headline și la Artwise Festival. A fost membră a juriului Miss Basarabia.

Pentru definirea personalității Ioanei Sămărghițan ni s-a părut potrivită următoarea caracterizare: "În orice domeniu de activitatte, aceia care se încăpățânează să meargă mai departe, chiar atunci când la orizont nu se mai arată nicio speranță, sunt cei care fac imposibilul "posibil"- Jeff Keller. De ce am ales-o pe Ioana? Din două motive: pentru că este un patriot adevărat, prin tot ceea ce face, dând numele firmei sale "Straiu'" prin care promovează motivele populare tradiţionale românești şi pentru că este un stilist cu potenţial în industria modei, cum nu am mai avut până acum la Cugir. Am dorit neapărat să o cunoașteți, să aflați câte ceva despre ea, despre drumul său, despre reuşite şi eşecuri. Frumoasă şi delicată, cu ochi mari, expresivi, atunci când vorbește despre creațiile sale faţa i se luminează puternic, iar vorbele îi curg şuvoi.

Aparent, viaţa Ioanei a avut un parcurs obişnuit: s-a născut la Cugir, a urmat cursurile Şcolii Generale Nr.2, a fost admisă la Colegiul Naţional "David Prodan" Cugir, la clasa de matematică-fizică, intensiv franceză, cu media 9,34. Deşi muzica şi desenul nu erau discipline bine văzute la acea vreme, ea şi-a exersat talentul desenând fete îmbrăcate frumos, pe caietele părinţilor, când era copil și apoi pe caietele de matematică, când a fost mai mare. O găsim pentru ultimii doi ani de liceu elevă la Liceul de Muzică şi Artă Plastică din Alba Iulia, pentru că era păcat să-şi irosească talentul într-o clasă de mate. În tot acest timp, Ioana a fost susţinută şi încurajată de profesoara de desen, Gabriela Vulkan, care a instruit și impulsionat multe talente în arta plastică.

Din 2004 este la Verona unde şi-a deschis firma "Straiu' ", marcă de îmbrăcăminteînregistrată în Italia. pe care sunt reinterpretate motivele populare româneşti. Și-a prezentat colecțiile în cadrul manifestărilor de specialiate la Verona, Cluj-Napoca şi Dubai. În vestita țară arabă a participat, în 2019, la World Fashhion Festival Awards unde a fost premiată la categoria Best Dress Avangard.

Ioana a adunat în creațiile sale, marcate în colecția "Ana" prezentată la Cugir, gânduri şi idei pentu a fi novatoare în artă. Și-a ales ca prototip de bază iia de Sălişte, a

pus culori şi motive invers, a făcut modelele pe lung, pe cheiţă, cu punct în cruce. Ținutele sale sunt inspirate din toate zonele României, pe care aplică broderie digitală făcută pe mătase de Madeira, pietre Swarovski, perle, pietre. Foloseşte pânză "Căluşar", mătase foarte subţire, tafta, iar broderiile au protecţie care se topeşte la spălat. Ioana are un simţ al culorilor desăvârşit: alb, negru, galben, verde, albastru Niagara.

Pentru noi, femeile cugirence, Ioana are un sfat de taină: "abandonaţi bijuteriile şi acceptaţi pietrele!"

O viaţă profesională şi personală împlinite pentru că are sprijinul total al familiei în tot ceea ce face: soțul său Giovanni Azzolini, frumoasa lor fiică Iris, Elisabeta, mama Ioanei,

îngerul ei păzitor și Ioan, tatal ei, care o ajută ori de câte ori este nevoie.

Deşi nu de puţine ori, străinii au vrut să o pună la colţ pentru că nu este din ţara lor, Ioana Sămărghiţan le spunea cu mândrie: "Am avut norocul să fiu ROMÂNCĂ"! Adevarat patriot, adevărat român!

Seara s-a încheiat cu o tombolă, dar, întrucât nu au fost câștigate toate premiile, vom găsi o altă posibilitate de a o repeta, cel puțin pentru cele 4 ținute ale designerilor.

Mai avem nevoie, câteodată, de seri de acest gen ca să ne descrețim frunțile și să ne îmbrăcăm sufletul în haina frumuseții și al bunului gust.

Prof. Rodica Cristina Florea

Centrul de asistenta si recuperare pentru persoane varstnice Cugir

În cadrul apelului de proiecte cu titlul POCU/436/4/4/ Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale, Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Prioritatea de investiții 9.ii Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, Obiectivul specific 4.4 Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/socio-profesionale/ de formare profesională adecvate nevoilor specifice, în cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020 Serviciul Public de Asistență Socială Cugir a elaborat şi depus o cerere de finanţare cu titlul "Centru de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice-Lotus".

Prin intermediul acestei operațiuni sunt sprijinite activități/acțiuni care se referă la sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex.consiliere, servicii psiho-socio-medicale, măsuri de acompaniament etc.) în concordanţă cu nevoile specifice ale persoanelor vârstnice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază.

Valoarea totală a proiectului este 2.780.218,71 lei (inclusiv TVA), reprezentând în întregime cheltuieli eligibile. Contribuţia proprie este de 2% din cheltuielile eligibile, respectiv 55.604,37 lei.

Perioada de implementare a proiectului este de 36 luni, respectiv 01.08.2019-31.07.2022.

Obiectivul general al proiectului consta in dezvoltarea si furnizarea de servicii sociale integrate, de calitate, pentru 162 de persoane varstnice din UAT CUGIR, aflate in situatii de dependenta si/sau in risc de excluziune sociala, in scopul cresterii calitatii vietii acestora, prevenirii situatiilor de dependenta si asigurarii unei stari corespunzatoare de sanatate fizica si mentala.

Scopul proiectului vizează reducerea numarului de persoane varstnice vulnerabile din UAT Cugir și se va realiza prin imbunatatirea capacitatii beneficiarului SPAS de a furniza servicii sociale persoanelor varstnice, atat din punct de vedere al diversificarii serviciilor cat si atat din punct de vedere al cresterii numarului de beneficiari de servicii cu 162 pers.

Astfel, obiectivele specifice ale proiectului sunt:Cresterea capacitatii solicitantului de a oferi servicii sociale

adresate varstnicilor prin infiintarea si dezvoltarea Centrului de asistenta si recuperare pentru varstnici –LOTUS și prin formarea profesionala a 20 de angajati care vor furniza aceste servicii.

Pentru indeplinirea acestui obiectiv se va implementa activitatea 1 prin care se va dezvolta cadrul procedural si organizatoric necesar pentru asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea capacitatii solicitantului.

Cresterea accesibilitatii la servicii sociale de calitate, imbunatatirea calitatii vietii si a starii de sanatate pentru minim 162 persoane varstnice aflate in situatii de dependenta sau in risc de excluziune sociala, prin acordarea de servicii sociale integrate de calitate in cadrul Centrului de asistenta si recuperare pentru

varstnici –LOTUS.Pentru indeplinirea acestui obiectiv se va implementa

activitatea 2 prin care se vor acorda servicii sociale integrate persoanelor varstnice in cadrul centrului de zi LOTUS, urmarindu-se atat cresterea accesibilitatii acestor servicii prin cresterea numarului de beneficiari cu min 162 de persoane cat si depasirea situatiei de vulnerabilitate pentru min 90 persoane datorita sprijinului acordat prin proiect.

Grupul tinta al proiectului este de 182 de persoane. Prin proiect sunt vizate doua categorii de grup tinta, cuantificate astfel: 162 persoane varstnice aflate in situatii de dependenta si/sau risc de excluziune sociala vor primi sprijin in recuperare medicală, socială, juridică; 20 persoane angajati ai SPAS care furnizeaza servicii sociale persoanelor varstnice vulnerabile. Mentionam ca cei 20 de angajati se compun din 9 angajati care vor furniza serviciile in cadrul centrului LOTUS si 11 angajati ai SPAS care desfasoara activitati cu caracter social in celelalte compartimente ale serviciului.

Serviciul Public de Asistență Socială Cugir a organizat în data de 26.08.2019, ora 11,00, la Centrul Cultural Cugir conferința de lansare a proiectului CENTRU DE ASISTENȚĂ ȘI RECUPERARE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE-LOTUS, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Capital Uman 2014-2020.

Au răspuns invitației reprezentanți ai autorității publice locale, consilieri locali, reprezentanți ai DSP Alba, ai Casei de Pensii Alba, medici de familie, dar și persoane vârstnice din comunitate.

Șeful Serviciului Public de Asistență Socială Cugir, d-na Nedel Viorica a deschis conferința de lansare a proiectului, prezentând aspecte generale referitoare la activitatea SPAS și accentuând asupra interesului crescut al autorității locale de a răspunde nevoilor multiple ale persoanelor vârstnice prin înființarea și dezvoltarea serviciilor sociale de calitate adaptate acestor nevoi.

Dând cuvântul d-lui Furdui Călin, viceprimarul orașului Cugir, s-a făcut trecerea către modalitatea concretă de furnizare a serviciilor sociale prin Centrul de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice Lotus. Astfel, domnia sa a menționat aspectele referitoare la obiectivul general al proiectului, valoarea finanțării nerambursabile a proiectului, precum și modalitatea de cofinanțare din bugetul local.

Intervenția managerului de proiect, doamna Sterca Delia, s-a concentrat asupra procesului de furnizare a serviciilor sociale, explicând date concrete referitoare la grupul țintă al proiectului, condițiile de eligibilitate ale acestora, tipul de servicii care vor fi furnizate prin Centrul de asistență si recuperare pentru persoane vârstnice Lotus, rezultatele preconizate, dar mai ales impactul pe care îl va avea proiectul asupra creșterii calității vieții beneficiarilor, prevenirii situațiilor de dependență și asigurării unei stări corespunzătoare de sănătate fizică și mentală a acestora.

19

Camelia Morda Baciu : “Calatorie de viata sau viata de calatorie?”

Dacă mi-ar cere cineva, să dau definiția vieții mele, aș avea ceva dificultate. Chiar așa, cum i-aș spune: călătorie de viață sau viață de călătorie? Este greu de răspuns la această întrebare. Pot spune, că, sunt descendentă dintr-o familie de emigranți, Rămân des în contemplare, în fața unui tablou, de unde mă privesc cu rigurozitatea timpului respectiv, străbunicii mei, Baciu Solomon și Paraschiva, împreună cu prima lor fiică, Silvia, cea care a avut îndrăzneala să se nască în America anilor 1900.Acest portret de familie, a fost imortalizat în anul 1903, într-unul din studiourile Americii. În acele timpuri, românii emigrau spre alte tărâmuri, mulți dintre ei, ajungând până în îndepărtatul continent american.

După mulți ani în diaspora, s-au întors în România, la Vinerea, unde au cumpărat o casă mare, s-au reintegrat în societatea românească și obiceiurile satului, și-au înmulțit familia, construindu-și o viață normală, stabilă. Dar, a venit primul război mondial, străbunicul meu a răspuns chemării la luptă și viața i-a fost curmată în 1914, undeva pe front.Iată, istoria se repetă, după 100 de ani, după două generații, am devenit din nou emigranți. După revoluția din decembrie 1989, când regimul dictatorial comunist, a fost sfărâmat, în urma lui rămânând “cioburile”, în care ne-am tăiat mai pe urmă, provocându-ne răni atât de adânci și de nevindecat, ne-am căutat locuri diverse, dincolo de granițele țării, unde să ne tămăduim suferințele.Am plecat și eu! În primăvara anului 2000, am devenit o emigrantă, luând calea străinătății și cum toate drumurile duc la Roma, m-am trezit în capitala Italiei, pe care o cunoșteam doar de pe hartă și din poze.Îți cumperi o valiză sau iei un cufăr vechi,Într-o călătorie ce seamănă-a priveghiȘi pleci, dar nu știi unde și ce o să găsești.Poveri mari are drumul pe care-acum pășești.Și au trecut aproape 20 de ani, în care sacrificiile deveniseră motto-ul nostru de viață, vacanțele, guri de oxigen și încărcarea “bateriilor”, iar speranțele reîntoarcerii un motiv de răbdare.

Optimismul meu, urlă pe dinăuntru și-mi reamintește de străbunicii care s-au întors pe meleagurile natale. Mă întreb din ce în ce mai des: oare, pentru noi, acea diasporă contemporană, să nu mai existe nici o speranță la iarba verde de acasă, pentru restul zilelor noastre? Nu ne mai ajunge câmpul înflorit, doar în zilele de vacanță. Ne este dor de mirosul fânului uscat, de zăpada ce ne acoperă dealurile și munții, de primăvara când “Vară, vară, primăvară/Toate plugurile ară”.Chiar și mulți dintre copiii noștri, unii născuți în România, alții în țările de adopție, visează la un viitor mai bun în această țară și resimt dezrădăcinarea. Acum două luni, fata mea Ștefania, după o vacanță de 10 zile în România, în drum spre Italia, posta pe Facebook, următoarele cuvinte:”Au trecut 17 ani, de când am plecat pentru prima dată din țara asta, iar astăzi sunt din nou pe drum spre străinătate.

Doare ca prima oară, dar de data aceasta, durerea este diferită. Sunt conștientă că anii trec, între timp crești, te maturizezi și începi să te obișnuiești cu multe, dar, niciodată nu te vei obișnui cu sărutul celor dragi, dinainte de plecare, știind că poate fi ultimul. La fiecare plecare, saluți cu ideea că va veni anul viitor și îi revezi, dar, din păcate, cu trecerea anilor, această convingere își pierde din intensitate, bunicii sunt din ce în ce mai bătrâni. Acum 17 ani, nu știam ce mă așteaptă, eram prea mică, dar astăzi, știu. Sunt conștientă de fericirea și durerea pe care o aduce fiecare vacanță petrecută aici. Din punct de vedere rațional, ar fi destul de ușor: trece repede un an, în care îți reiei viața de zi cu zi, fără a-ți da seama de zborul zilelor. Dar, când cea împărțită, este inima din pieptul tău, nu-ți rămâne decât să accepți și să înveți să trăiești așa, ceea ce te întărește tot mai mult cu fiecare zi.”Sufletul meu este împărțit în trei țări: România, Italia și Țara

Galilor, unde au ajuns pașii fiicei mele Adriana. Oare câte generații de emigranți vor mai plăti greșelile unor sus-puși? Când, oare, se vor subția pereții acestei “celule”, numită diaspora?Cu toții am plecat cu un bilet în buzunar, odată......Bilet spre nicăieriCastani și plopi înalți, ce străjuiesc o gară,Ascund pereții roșii din cărămizi greoaie,De umezeli pătrunse sub ropote de ploaie,Graffiti pretutindeni - imagine bizară,

O sală de-așteptare, ticsită de bagaje,O lume-nghesuită, ce-așteaptă la ghișeu,Ipostaze scoase dintr-un recent clișeu,Un serial de viață cu multe personaje.Sunt chipuri obosite, plecate-ngândurate,Cu minți stoarse de gândul, atât de greu, de

ducă,Spre-o lume neștiută, de-o palidă nălucă,Lăsând în urmă ființe, prea mult îndurerate.Privesc panoul galben, diverse destinații,Aleg una din ele, dorindu-se plecațiȘi urcă în vagon, cu alți dezorientați,În trenul speranței, trecând prin multe stații.Ajunși în gara mare, a unei țări străine,

Cobor și-ating peronul de-un rece-ngrozitor,Ridică ochi spre ceruri, spre-un înger păzitor,Sperând noroc să aibă și să le fie bine.Iar primul gest făcut e-un telefon acasă,Spunând cu voce joasă că a ajuns, e bine,Înăbușind un plânset și-un “of!” și se abțineLa strigăt de tristețe, ce pieptul îi apasă.Îmi amintesc de unde, eu am plecat de ieri,Cu planuri și

cu vise ascunse într-o geantă,Lăsând în urmă țara, sunt iat-o emigrantăȘi aflu că-El-Dorado nu este nicăieri.( Din volumul “Drama dezrădăcinării” - Camelia Baciu)Vă las cu un citat din muzică - Ombladon:” E ciudat să spun asta, e nedrept că plec, dar e dreptul meu să-mi fac un rost, să-ncerc, s-aleg un drum mai bun.” Poate într-o zi, acel “drum mai bun”, o spun eu, va fi calea imigrării.

Camelia Morda Baciu

Ține de Tine să faci un bine!Asociația “Ține de Tine!” a luat naștere din visul domnului

profesor Alin Teodorescu, care își dorea să poată face mai mult pentru copiii proveniți din familii defavorizate. Alături de elevii Colegiului “David Prodan” organiza în fiecare an, în preajma sărbătorilor, spectacole caritabile, dar domnul profesor știa că este nevoie de mai mult și că poate face mai mult.

În acest vis au crezut mulți foști elevi care au ales să facă donații lunare, dar și actualii elevi care donează ceea ce au ei mai de preț - timp. Elevilor voluntari de la cele două colegii din oraș li s-au alăturat și cei de la școlile generale, iar celor care donează lunar bani li s-au alăturat și patronii de magazine, dar și oamenii care vor să facă mai mult pentru semenii lor.

Fie că afară au fost temperaturi de - 15 grade, fie că erau 30 de grade pe voluntarii asociației cu siguranța i-ați văzut la evenimentele organizate în oraș și cu siguranță o să îi vedeți luptând pentru sufletele care au nevoie de ajutor.

Până la acțiunile Asociației “Ține de Tine!” în Cugir nu a mai fost o așa de mare mobilizare, iar locuitorii acestui mic oraș au reușit să impresioneze o țara atunci când și-au unit forțele- despre acest lucru fiind scris în ziarele locale și naționale, dar și menționat la știri.

Visul domnului Alin Teodorescu a devenit proiectul de suflet al fiecărei persoane implicate în evenimentele asociației și a ajutat la salvarea unei vieți și la îmbunătățirea multor altora. Iată ce zic doi dintre voluntarii Asociației “Ține de Tine!”:

“Clătite peste clătite (arse sau nu), bătăi cu apă, ședințe la sediu, noi prieteni, excursii, promovare de evenimente, lipit de afișe, zâmbitul pe furtună, mersul cu cortul și cântatul la foc de tabără, degeratul degetelor și mersul prin ploaie cu o urnă și acadele, îmbrățișări cu 1 leu și cei mai minunați oameni, inițiativă, curaj, empatie, responsabilitate, distracție, creativitate, dorință de schimbare și zeci de mii de lei strânși pentru copiii în nevoie. Am crescut cu Asociația “Ține de Tine!” pe tot parcursul liceului, rămânând cu o grămadă de amintiri, prieteni, calități, și am ținut să menționez asta doar ca să subliniez importanța voluntariatului și importanța oamenilor de care ești inconjurat.

Pentru a mă rezuma la cum văd eu asociația, o să spun că o simt ca fiind deja parte din mine. Îmi văd evoluția ca persoană din tot parcursul anilor de voluntariat la Asociație și nu pot să fiu decât maxim de recunoscătoare și dacă vreodată o să trebuiască

să mulțumesc pentru sprijinul acordat, Asociația va fi în discursul meu ca formator de caractere. E locul în care dacă ai o idee bună, e implementată, e locul în care dobândești cele mai frumoase calități, e locul în care dai câteva ore de la tine, dar știi că schimbi viața cuiva în bine și am ajuns la concluzia că se numește “Ține de Tine” datorită faptului că încă un lucru care ne învață, e să nu rămânem indiferenți față de lumea din jurul nostru, să punem mâna și să muncim... și așa se nasc adevărații campioni. Asta înseamnă pentru mine Asociația “Ține de Tine”. Pe lângă că ajută copiii în nevoie și le oferă o șansă la o viață normală, prin voluntarii ei, pun bazele unor caractere de tineri dornici să treacă prin orice pentru binele celui în nevoie, dornici sa muncească, care știu ce înseamnă respectul și responsabilitatea, care îi formează ca fiind vulturi, nu viermi. Un izvor de apă tămăduitoare pentru viață și pentru lume din toate punctele de vedere.”

Roxana Matei (Poxy) - Voluntar

“Formare, evolutie, prieteni, legături, împlinire, mulțumire, zâmbete, sacrificiu - sunt doar câteva cuvinte care ar descrie acest spirit al asociației. Asociația te ajută, te face să fii fericit, să ştii că poți ajuta alte suflete, alți copii cu condiții mai puțin bune decât ale tale. De ce am venit ca voluntar la evenimentele asociației? Ca să mă formez, să îmi ocup într-un mod util timpul liber. Cu ce m-am ales? Cu mulți prieteni, cu mai multă voință, cu mai multă ambiție. Voluntariatul iti aduce foarte multe avantaje în prezent, dar și pe viitor și provoc toți oamenii să ia parte la cel mai mic act de voluntariat. Ajută! Un simplu gest te ajută și îi ajută, de asemenea și pe cei din jurul tău.”

Miruna Călugăr – Voluntar

De asemenea o parte din cei cărora Asociația “Ține de Tine!” le-a fost sprijin au dorit să transmită un mesaj:

“De când este Mateo în viața noastră ne-am simțit binecuvântați și îi mulțumim bunului Dumnezeu în fiecare zi chiar dacă Mateo nu este un copil ca toți ceilalți. Înainte ca Asociația “Ține de Tine!” să se implice în a ne ajuta nici măcar nu îndrăzneam să visăm la operația din America care ar putea să ne facă copilul un pic mai bine. Ne-a impresionat până la lacrimi implicarea semenilor noștri și nu avem

21

Arc Peste Carpați și asociația non-profit Raw Nature ExperienceA trecut mai bine de un an de cînd am trăit ceea ce avea să fie provocarea

vieții mele de până atunci: proiectul Arc Peste Carpați. Parcurgând traseul am avut ocazia să-mi casc ochii la peisaje incredibil de frumoase, dar am avut și neplăcerea, chiar tristețea de a vedea segmente de natură complet distruse. Aflasem sau auzisem despre ele din presă sau de la prieteni, însă în momentul în care te afli acolo, e cu totul altceva.

Te încearcă și te frământă sentimente foarte puternice, sentimente care pentru mine s-au dovedit decisive. Aceste defrișări m_au încurcat și în plan personal, pentru că mulți copaci marcați nu mai erau în picioare, motiv pentru care am ajuns să mă rătăcesc de mai multe ori, să fac kilometri în plus, fapt care m-a obosit și implicit încetinit.

Proiectul acesta m_a lăsat cu un gust dulce_amar: pe de_o parte mă bucuram pentru c-am reușit ceea ce mi_am propus, dar pe de altă parte nu am reușit să scap de acel cocktail de sentimente puternic negative ce m-au răscolit, o combinație de tristețe, furie și frustrare. Moartea naturii arată îngrozitor, iar efectele ei sunt pe măsură. Am ajuns să apreciez până și întâlnirile cu animalele sălbatice, care deși erau destul de înfricoșătoare pe moment, m_am bucurat de ocazia de a le vedea încă pe teritoriul țării noastre.

Ideea de a pune bazele unui ONG s-a născut instant în sufletul meu, ca o consecință naturală la ceea ce am trăit de-a lungul acestei experiențe autentice.

Luarea deciziei a durat însă mai mult, mai exact până acum când totul a devenit realitate. În tot acest răstimp, cu ajutorul oamenilor frumoși din jurul meu, m-am documentat despre ceea ce înseamnă să înființezi un ONG de mediu, turism și sport în România. “Avem vreo șansă?”, “dar e greu cu birocrația”, “lumea nu prea donează”, “deja sunt atâtea, ne pierdem în mulțime”. Acestea au fost doar câteva dintre întrebările și gândurile care ne_au frământat de-a lungul procesului decizional, dar care din fericire, nu au fost suficient de puternice pentru a ne determina să renunțăm.

Entuziasmul și dorința de implicare a prietenilor cu care am împărtășit ideea ne_au folosit, drept combustibil. Am dat, astfel curs demersului, iar un an și ceva mai târziu pot spune fericit: Gata! Acum începe aventura!

Cu ajutorul oamenilor de lângă mine am reușit să să cresc, să învăț din greșeli, să-mi canalizez energia spre noi proiecte. Astfel, aventura și provocarea Arc Peste Carpați m_a adus mai aproape de provocarea Raw Nature Experience, asociația non-profit prin care, alături de colegii și prietenii mei doresc să dăruiesc înapoi naturii, României, ceea ce mi_au oferit de_a lungul timpului, încă din copilărie.

Andrei-Gratian Sovereșan

cuvinte suficiente pentru a le mulțumi atât voluntarilor cât și cei care din puținul lor au ales să ne ajute. Din păcate între timp starea de sănătate a lui Mateo s-a înrăutățit și operația s-a amânat, dar o parte din fondurile obținute ne-au fost de mare ajutor pentru tratament și de tot ce este nevoie pentru a putea să i se imbunătățească starea și să putem cândva să facem intervenția pe care o necesită! Credem că nimic nu este întâmplator și că totul are un scop în viață, așa că sperăm să putem cândva să întoarcem bucuria pe care semenii noștri ne-au făcut-o.”

Mircea Cașu – Tatăl lui Mateo

“Pentru noi Asociația “Ține de Tine!” a însemnat enorm. În câteva cuvinte aș rezuma că a fost o nouă șansă la viață. Primul gând după ce fiul meu, George, a fost diagnosticat cu o boală a fost să nu spunem nimănui despre cumplita veste, dar pe lângă disperarea și șocul acestei situații grele am realizat că nu puteam face față unei sume atât de mari pe care o solicita intervenția de care era nevoie. Așa am hotărât că avem nevoie de ajutor urgent. Am înțeles apelând la o echipă de oameni minunați cât de mare este solidaritatea oamenilor. Am fost ajutați de un oraș întreg, de o comunitate de oameni minunați,buni cu inima mare care s-au unit să ne ajute financiar,emoțional și mental. Pentru noi a însemnat

enorm să știm că cineva ne susține, că suntem în gândurile și în rugăciunile tuturor, iar asta ne-a dat puterea de a merge mai departe în lupta noastră - o luptă grea și lungă,o luptă plină de durere, neputință și frică. Acești doi ani i-am petrecut doar în spitale, în tratamente greu de suportat și operație foarte grea. Susținerea de care am avut parte din partea cugirenilor ne-a dat speranță, ne-a motivat, ne-a dat putere și ne-a ajutat

să ajungem unde suntem azi. Azi privim cu nădejde și cu speranța la o viață normală pentru că nu ne mai dorim bogății materiale, ci ne rugăm ca Dumnezeu să ne dea viața normală pe care o aveam înainte ca George să fie diagnosticat cu cancer. În fiecare zi facem progrese și asta ne dă noi ambiții și noi visuri. Vă mulțumim înzecit pentru toată perioada în care ne-ați fost aproape, vă dorim multă sănătate și pentru tot ce faceți în continuare Dumnezeu să vă dea doar binecuvantări.

Mulțumim oameni minunați și frumoși !” David Adina – Mama lui George Data viitoare când treci pe lângă standurile Asociației

“Ține de Tine!” și vezi acei tineri frumoși care își dau tot interesul pentru a strânge bani ajută-i și tu pentru că un simplu gest poate schimba o viață. Ține de Tine să faci un bine!

22

Orașul Cugir este vegheat de strămoși de aici, din locul unde a strălucit cândva cetatea Singidava.

"Cei mai viteji dintre traci", după cum a consemnat Herodot, dacii ne sunt model și imbold pentru ceea ce suntem și ceea ce vrem să înfăptuim! Dârzenia, curajul, iubirea de neam și de țară, păstrarea identității - sunt moștenire și îndemn pentru noi, urmașii lor pe aceste țarini.

Sprijiniți de Primăria Cugir și de Consiliul Local, îndrumați de Centrul Cultural Cugir, un grup de voluntari încearcă să aducă în actualitate costumația strămoșilor, armele, obiceiurile și artefactele acestora, așa cum apar ele în izvoarele istorice și în exponatele altor grupuri de reconstituire istorică.

In primul an de existență, Asociația Culturală Dacii Singidavei, condusă de către tarabostele Bogdan Suciu, a participat la Ziua Cetății Singidava, eveniment amplu și foarte reușit, organizat chiar pe Dealul Cetate, sub locul de unde ne privesc strămoșii.

Prezența unui publicul numeros ne-a încredințat că activitatea noastră este apreciată și că suntem pe drumul cel bun.

Vă invităm să ne vizitați tabăra din cadrul Festivalului Toamna Cugireană și să strigați alături de noi:

- SINGI - SINGI - SINGIDAVAAA!

PATRIMONIU CULTURAL CONSACRAT Def: Patrimoniu: “Ceea ce este considerat ca un bun, ca o proprietate comună transmisă de la strămoși”. Dex.ro Festivalul Toamna Cugireană a dobândit deja însușirile de a fi definit ca “bun patrimonial”. Însușirile esențiale ale festivalului sunt: unicitate, originalitate, conținut și cuprindere a preocupărilor comunității locale, interesul deosebit de care se bucură în cadrul comunității. La a XXII-a ediție a acestuia, luând în considerare argumentele enumerate mai sus, se cuvine a fi prezentați oamenii care au inițiat și organizat prima ediție a acestui bun public, devenit cel mai important eveniment cultural al orașului nostru, astfel: Gheorghe Berian-interpret însemnat al cântecului popular, care a dat ideea; Gheorghe Nedea-director artistic al festivalului; Maria Ilea-sociolog, realizator al primei reviste dedicate festivalului; Ion Pârvan-organizatorul paradei portului și cântecului cugirean, inclusiv stabilirea datei desfășurării festivalului; Drucă Domnica-contabil șef; Toplițan Mircea-realizator scenă; Dubleș Dumitru. În mod deosebit s-a remarcat prezența interpreților cântecului popular Drăgan Muntean, Sava Negrean Brudașcu și contribuția prof. Buda Ion, Herlea Eugenia și alții. Doamna secretar de Stat prof. Suciu Aurelia, fiind organizatorul și finanțatorul competițiilor sportive desfășurate cu ozazia festivalului ediția a -I-a. Festivalul a dobândit însușirile de patrimoniu datorită și celor care au organizat edițiile I - VII, cărora se cuvine să le mulțumim în mod deosebit. Pentru cei care au realizat edițiile VIII - XXII, și mai ales pentru îmbogățirea conținutului artistic și organizatoric, se cuvine să le adresăm felicitările bine meritate și să le dorim succes pentru edițiile următoare. LA MULȚI ANI TUTUROR CELOR, CARE ÎNTR-UN MOD SAU ALTUL, AU ASIGURAT ORGANIZAREA, DESFĂȘURAREA ȘI ÎMOGĂȚIREA EVENIMENTULUI CU CE ARE MAI BUN ORAȘUL NOSTRU: OAMENII ȘI FAPTELE LOR Ing. Voicu Aurel

23

MUNTELE ȘI POVEȚELE SALE

Prezentându-ne la cea de a XXII ediție a festivalului “Toamna Cugireană” suntem onorați să vă prezentăm aspecte ale activităților desfășurate de asociația noastră în anul trecut, precum și obiectivele preconizate a se realiza în anul viitor.Fiind o asociație “cu vechime” în localitate, ne cunoașteți cu siguranță activitățile, prioritare fiind cele educaționale în general, ecologice și turistice în special. Partenerii noștri tradiționali sunt instituțiile de învățământ precum și alte instituții și firme care ne-au devenit partenere.

De data asta însă, vă prezentăm pe cel mai important dintre parteneri și anume MUNTELE.

Masiv, frumos și atrăgător în cele patru anotimpuri el ne transmite o stare de euforie îndemnând totodată la visare, la deconectare și purificare fizică și psihică. MUNTELE ca agent terapeutic ne sporește rezistența organismului față de multiplele forme de agresiune ale mediului în care ne desfășurăm viața cotidiană. Stresul, sedentarismul pot fi eliminate din viața noastră numai prin mișcare, în special prin practicare turismului montan.

Dar și MUNTELE are o părere despre noi și de aceia ar vrea “să ne spună” câteva povețe. Să-l ascultăm cu atenție!

--”Prețuiește-mă și iubește-mă omule, fiindcă toate frumusețile mele, pădurile cu poienile , văile și izvoarele, cărările și crestele, piscurile, toată flora și fauna mea, ți le dăruiesc, să te bucuri de ele, să devii mai puterrnic, mai bun, mai generos, mai înțelept!

--Dar ca să te bucuri cu adevărat, pregătește-te bine! Nu drumeți pe munte cu pălărie, cravată, geamantan și pantofi cu toc înalt, Cărările mele stăbat creste și văi adânci, iar vremea este uneori aspră și capricioasă. Asigură-te deci, cu echipament special de munte, ca să mă poți înfrunta! Dacă nu, frumusețile mele pot deveni capcane în care cad cei nepregătiți!

--Lasă-ți întotdeauna la drum o rezervă de 2-3 ore ca să fi sigur că ajungi cu bine de la o cabană la alta. Nu drumeții de unul singur, fiindcă îți primejduiește viața, asociază-te grupurilor de turiști!

--Nu-mi rupe florile, pomii și jnepenișurile, nu-mi speria animalele cu chiotele tale, nu-mi ucide viețuitoarele, fiindcă și cele mai mici și neînsemnate au rostul lor în natură.Ele sunt însăși viața din care ești și tu o părticică, trecătorule!

--Nu-ți face “ținte” din marcajele de pe traseu și nu le distruge sau modifica direcția, fiindcă poți primejdui viața altor turiști din urma ta!

--Nu arunca cu pietre! În căderea lor pot sfărâma și antrena alte pietre,devenind

Periculoase pentru semenii tăi.

--Admiră-mi frumusețile și soarbe-mi cu sete aerul și izvoarele dar nu mă mur-

Dări !Nu-mi profana peisajul împroșcându-l cu coji de ouă, hărtii, pungi de plastic,cutii de conserve și alte resturi ale aspățului tău, ci strângele și pune-le în rucsacul tău, ca să le

arunci în lada de gunoi, nu în vâlcelele și apele mele curate, fiindcă MUNTELE nu e depozit pentru gunoaiele aduse de tine și ca tine de miile de turiști în trecere!

--Nu inventa povești stranii pe seama muntelui și nu exagera întâmplările ,fiindcă poți dezorinenta pe cei care te ascultă și le poți rata o excursie. Nu discuta cu voce tare și nu-ți “striga” prietenii fiindcă răpești altora plăcerea de a

petrece o zi tihnită în mișlocul naturii! --Salută și răspunde la salut când întâlnești drumeți ca

tine și ajută-l pe cel aflat în dificultate ! Părăsirea lui pe munte este o crimă!!! --Folosește civilizat cabana! Ea ți-a ieșit în drum ca să te

apere de întuneric,stihiile naturii și alte primejdii de tot felul. Nu o transforma în

local de noapte, n-o pân-gări ! La plecare las-o curată și intactă spre cinstea ta și

respectul celor care vin după tine!Fără cabane drumeția ta este compromisă și e păcat de timpul

și efortul făcut. --Nu-ți uita acasă buna creștere, buna cuviință și bunul

simț, ia-le cu tine odată cu rucsacul și folosește-le chiar de la plecare, în tren, mașină,

pe munte și în cabană! Respectă întocmai povețele mele, ca un adevărat OM de

MUNTE și vei deveni sigur -cu fiecare drumeție-mai puternic, mai bun ,mai generos, mai înțelept!

Ei, ce părere aveți? El, MUNTELE este un “medicament universal” care se adresează deopotrivă trupului și spiritului cu o acțiune benefică oricărei vârste! Respectând natura ne respectăm pe noi înșine și deaceia trebuie să ducem mai departe mesajul MUNTELUI pentru sănătatea noastră și celor care vor veni! Și înceheiem cu o cugetare,

“Dacă vrei să ști cine ești cu adevărat, urcă pe MUNTE!”

24

Stadiu proiectelor cu finanţare europeană ale Primăriei Cugir

Reducerea emisiilor de carbon în orașul Cugir bazată pe Planul de Mobilitate

Valoarea proiectului: 57.217.241,47 lei; Data semnare contract: 24.06.2019; Durata contract: 36 luniStadiul: se elaboreaza Proiectul Tehnic (estimat 2 luni)

Descrierea investiţiei:Reabilitare carosabil pe rutele mijloacelor de transport in comun: Str Principală Vinerea, Str Victoriei, Str Stadionului, Str I B Deleanu, Str M. Viteazul, Str 1 Decembrie 1918, Str Rozelor, Str Ion Creanga tronson 1, Str Ion Creanga tronson 2, Str Tineretului, Str Alexandru Sahia tronson 2, Str Nicolae Bălcescu, Str Grivitei, Str Raul MicReabilitare si infiintare trotuare, infiintare piste de biciclete Infiintare sistem de monitorizare video CATV, sistem de management al traficului si sistem e-ticketing (informarea cetatenilor asupra timpilor de asteptare a mijloacelor de transport in comun si timpilor de deplasare, automate eliberare si reincarcare carduri, infrastructura centru de date si centru de operare)Achizitie mijloace de transport in comun (6 autobuze cu propulsie hybrida)Achizitie biciclete si standuri de biciclete (achizitionarea a 70 de biciclete ce vor fi puse la dispozitia locuitorilor pentru utilizare cu titlu gratuit si a 7 standuri cu 20 porti pentru biciclete)Amenajare de spatii verzi - Sistem de e-ticketing

Creşterea eficienței energetice în clădire publică Secția Maternitate şi Pediatrie-Spital Orăşenesc Cugir

Valoarea proiectului: 13.823.933,22 lei; Data semnare contract: 10.05.2018; Durata contract: 29 luni

Stadiul actual: se lucreaza la elaborarea Proiectului Tehnic (estimat 2 luni)Descrierea investiţiei:- reabilitare interoara si exterioara a cladiri, reabilitarea energetica (izolare termica, instalatie de panouri fotovoltaice, instalare panouri solare si pompe de caldura), lucrari de compartimentări interioare în spaţiile existente (amenajare saloane cu grupuri sanitare proprii), instalare sistem de supraveghere video pe circuit închis.

Dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice din UAT Cugir

Valoarea proiectului: 2.559.638,90 lei; Data semnare contract: 01.03.2019; Durata contract: 24 luni

Stadiul: se lucreaza la elaborarea Proiectului Tehnic (termen predare 24.09.2019), urmand a fi derulate procedurile de licitatie a lucrarilor.Descrierea investiţiei:- reabilitare interioara si exterioara, extindere si recopartimentare cladirii Cantinei sociale, refacere instalatii energetice, pavare curte si imprejmuire perimetru; achizitionare de echipamente necesare pentru functionarea cantinei sociale

Construire, modernizare drumuri forestiere în UAT Cugir

Valoarea proiectului: 15.216.261,51 lei, Data semnare contract:14.09.2017; Durata contract: 36 luni

Stadiul actual: investitie in derulare, lucari realizate ≈ 12%Descrierea investiţiei:-construirea a 4 drumuri forestiere noi: Pîrîul Afinetului, Valea Spinului, Feţeni , Pîrîul cu Purceimodernizarea a 2 drumuri forestiere existente: Valea Prihodistii, Valea Gruserii.Până ȋn prezent sunt executate ȋn proporţie de 90% lucarile de modernizare ale drumurilor Valea Prihodiştii şi Valea Gruşerii, urmând a fi integral executate la finalul lunii septembrie. Au fost demarate lucrările de execuţie la drumurile noi Feţeni (lucrări la zidurile de sprijin, săpături, taluzuri, terasamente), si Pîrîul cu Purcei (lucrări de săpături şi taluzare). Urmeaza ca lucrarile sa fie desfăşurate ȋn pararel pe toate cele 4 drumuri noi care vor fi construite.

Reabilitare, modernizare, echipare infrastructura educationala pentru invatamantul prescolar la Scoala Gimnaziala Iosif Pervain

Cugir

Valoarea proiectului: 2.866.374,54 lei; Data semnare contract: 27.05.2019; Durata contract: 12 luniStadiul: se afla in derulare procedura de achizitie pentru elaborarea Proiectului Tehnic (estimat 2 luni) Descrierea investiţiei:

-rabilitare interioar si exterioara a cladirilor Gradinitei cu Program Normal nr. 2 (str. 21 Decembrie 1989 nr.17 ) şi Gradinitei cu Program Prelungit nr. 3 (str.Traian Vuia nr.1), implementare sisteme de iluminat echipate cu surse LED, inlocuire centrale termice existente, montare de panouri solare pentru producerea de apa calda, dotare cu mobilier corespunzator

Reabilitare, modernizare, echipare infrastructura educationala pentru invatamantul prescolar la Scoala Gimnaziala Singidava Cugir

Valoarea proiectului: 1.955.616,72 lei; Data semnare contract: 15.07.2019; Durata contract: 10 luniStadiul: se elaborareaza Proiectul Tehnic (estimat 2 luni) Descrierea investiţieiReabilitare si modernizare Gradinita “Voinicel”, implementare sisteme de iluminat echipate cu surse LED, inlocuire centrale termice existente, montare panouri solare pentru producerea de apa calda, dotare cu mobilier corespunzator