filehost_albinele si cresterea lor de j. louveaux 0-61pag

8/2/2019 Filehost_Albinele Si Cresterea Lor de J. Louveaux 0-61pag

http://slidepdf.com/reader/full/filehostalbinele-si-cresterea-lor-de-j-louveaux-0-61pag 1/65



Lei3S

, Albinele au constituit incd dinAntichitate un obiect ,

inepuizabil de cercetare pentru naturaiisti, de cugetciri

pentru jilozoJi fi de inspirape pentru poefi. Cele mai re-

numite .nume sint legate de istoria lor.

Dar, dacd colonia de albine constituie modelul eel

mai popular al societasii animate, viafa sa rtimine pUna

de mistere pentru profani, caci ea este de 0mare com-plexitate', " ," .

Material biologic ideal pentru cercetdtori, albinele

sintsi 0sursa deproji tpentru om, prin produsele pe care) - - -

i leprocurd: mierea, ceara, polenul, liiptiforul demated,

propolisulsi ueninul.. ,De asemenea albinele asigurain mod eficace si po-

lenizarea unui mare numar deplante cultivate. .Pornind de la aceste aspecte ale subiectului.pre-

zenta lucrare afost impiirtitii in patru parti;~ '~

-Albine.le

- Albinele §i plantele- Apicultura;

- Produsele s r u p u U t . ;Lucrarea se adreseaz~ unui public targieleoiior ~co-"

liloragricole, stud~np/orj apicultorilor si, la un mod ge-neral, tuturor celor carora viata albinelor lepare intere-,santa.

Dar ea se adreseazd in special celor din lumea api-

c?'acare 'ti\(!SU~d-resp.onsabilitiiti in producJti~ a~ico~

I' care au nebo,e de0informare eondensata fl at matcompletd.

-"



I I

i l 8 6 I 1

VrGNOWldV VlID.LIG3:

)

XOVaAflO'1 xvar



Lucrarea ortginala franceza :1 aparut sub titlul

.Le» obeilies et leur elevoge" in editura OPIDA, 1985.

Redactor responsabil : Anca VasilesctL

Traducerea In limba rornana : em·men Hotoboc

Anca Vasilescu

Revizia stiintifica a textului in limba rornana :

Biolog: Mihaela $eTban



Albinele au constituit inca din antichitate un obiect inepuizahil decercetare pentru naturalisti, de cugetari pentru filozofi ! : ? i de inspiratiepentru poeti, Cele mai renumite nume sint legate de istoria lor. Aristotelle-a consacrat 0 parte a operei sale .Lstoria animalelor", iar Vergiliu le-ainehinat versuri care au ramas celebre. In secolul al XVHI-lea Rsaumur aadus un progres decisiv cunostintelor noastre despre viata stupului, De-altfel, Iucrarfle naturalistilor din secolul a1 XVIII-lea ~i inceputul celuide al XIX-lea sint cele care au dus la crearea aplculturii moderne. Dinsimplu mijloc de observare a albinelor, stupul-carte s-a transformat, da-torita citorva apicultori talentati ca Debauvoys, L.L. Langstroth sau C.

Dadant, in stupul eu rame mobile/Este impresionant faptul c a in a dcua [umatate a secolului al

XIX ...ea apicultura a cunoscut, din nou, 0 mare dezvoltare in tarlle Eu-ropei occidentale 'ii centrale '~i in America de Nord. Apicultura moderna

l~i are ineeputurile in aceasta epoca, care a fost pentru ea 0 adevarataepoca de aur. Tot in aceasta pei-ioada si sub impulsul unor societati stiin-

tifice foarte active tncep s a apara reviste profesionale, ca de exempluUApiculteur, Numarul Iucrarilor de apiculture in franceza, engleza si

ger~ana editate intre 1860 si 1914 este .impresionant. yn inventar recen~realizat de dr. C. Courant, docurnentarist la INRA/a relevat faptul caintre 1850-1952 s-au publicat 387 car~i si brosuri diferite despre apicul-tura in limba Iranceza. Inventarul Iacut pe 0 periodaa de 300 de ani(1675-1975) furnizeaza 777 titluri (inclusiv 90 de Iucrari fara data pre-

elsa).

Este ciudat faptul ca acestei cantitati de opere tehnice nu-i cores-punde 0 activitate stiintiflca importanta. Nici 0 descoperire esentiala nua fost facut§. in domeniul biologiei albinelor intre 1860 ! ? i 1920. Dar ince-pind cu aceasta ultima data, un om de geniu, Karl von Frisch, nascut IaViena, in 1887, a tntreprins asupra mijloacelor de comunicatie ale albi-nelor cercetari care au avut ulterior un rasunet considerabil si au fostincoronate de premiul Nobel in 1973.

Se poate spune cil incepind din 1930 impulsul dat de lucrarile luiKarl von Frisch cercetarilor despre albine a fast decisiv. Incepind cusfirsitul celui de al II-lea razboi mondial s-au constituit in majoritateatarilor occidentale, apoi in lumea intreaga, echipe de cercetatori, zoologi,botanisti, agronomi, fiziologi, .ecologi, etologi, genetideni... care au abor-



4 INTRODVCEFlE

dat albina ca obiect de cercetare fundamentala sau aplicata, Din cerce-

rile acestor echipe au reiesit cunostlnte noi ale carer bilant ar fi foartegreu de facut, intr-attt de diversificate sint, Sa mentionam, tctusi, ca

exemplu, descoperirea feromonilor matcii.

Apicultura a cunoscut in aceasta epoca perioade de stagnare ~i

de prosperitate, ! ' l i in general a fast constrinsa sa se adapteze la condi-tiile noi ale agriculturii, Nu a putut sa se eschiveze de la necesitatile

de productie, A trebuit sa iasa din traditiile mil enare si sa ofere la ora

actuala, in ciuda diversitatii sale 0 imagine foarte dlf'erita de cea bucolica

~i pitoreasca pe care publicul i-o atribuie in general.

•Pentru a descrie apicultura franceza dlspunem de citeva cifre care

nu au, poate, precizia necesara, dar ofera 0 idee generals despre impor-

tanta productiei noastre.

In Franta stnt aproximativ 1.200.000 de stupi; aeest nurnar esterelativ stabil. Dintre eei aproxlrnativ 100.000 proprietari de stupi, nu

stnt mai mult de 1.000 de apicultorl profesionisti sau semiprofesio-

nisti. Este adevarat ca ei singuri poseda 0 treime din septel. Uriele ex-

ploatari depasesc 2.000 de stupi.Foarte eterogena, prof'esiunea cuprinde deci profesionistf si ama-

tori in acelasi timp. Acestia din urma, foarte numerosi, apartin unor medii

foarte diferite 9i sint in general reprezentantii unei apiculturi de timpliber petrecut in mod uti! 9i placut,

Daca luarn in considerare apicultura mondiala sintem surprinsi sa

aflam c a ea este practicata de 4-5 milioane de persoane care exploa-

teaza 40-50 milioane de colonii de albine si pro due 600-700 mii tone

de miere pe an. Aceste cifre nu tin cant de apicultura tarilor in curs

de dezvoltare, puttn cunoscuta, dar categoric cu posibilitati foarte mario

Productia franceza de miere este de aproximativ 12.000 tone pe an,

cantitate insuficlenta pentru nevoile noastre de consum. Importam 4.000-

5.000 tone, ceea ce nu ne impiedica sa exportarn 1.000-2.000 tone din

calitatile solicitate de vecinii nostri europeni.

•Cu mai mult de doi stupi pe km2 Franta se situeaza printre tarile

cu 0 apicultura rnediu dezvoltata. Europa centrala practica, in general,

o exploatare mai intensiva, putind atinge sapte stupi pe krn-, ceea ce

constitute, fara indoiala 0 limita maxima, date fiind resursele melifere

disponibile.

Acum 0 suta de ani Franta avea cam de doua ori mai multi stupi

decit la ora actuala, Stupul Iacea pe atunci parte .integranta din orice

Ierma. Avantajul acestei situatli era asigurarea polenizarii plantelor

entomofile din cultura mare, ceea ce in prezent nu se mai intimpla.

Intr-adevar, polenizarea a devenit un factor limitant al productiei de

fruete si legume, de oleaginoase si de leguminoase furajere. In aceste

conditii, cresterea albinelor ajunge sa constituie un serviciu auxiliar al

agriculturii. De aceea, este esential ca apicultura sa~~i regaseasca locul

pe care n ocupa odata, in mentalitatea agricultorilor, ceea ce presupune



l,VTRODUCERE 5

o inforrnatie obiectiva v si completa asupra rolului insectelor poleniza-

toare. Dealtfel si apieultorii trebuie s a dobindeasca cunostinte care s ale psrmita sa faca fata acestor probleme, Sa sperarn c a aceasta Iucrare

va raspunde acestui dublu obiectiv .

•,.,Albinele $ i cre$terea l 0 1 · " a fost conceputa ca 0 Iucrare ce-si poate

avea locul intr-o enciclopedie agricola. Adici'i nu este nicl tratat de api-

cultura, nlcl manual de biologie a albinelor. Am incercat sa fac 0 sio-

tcza a cunostintelor actuale in directiile care nou a ni se par cele rnai irn-portante ; asa se explica divizarea lucrarii in patru p;lr~i sensibil egale.

Cresterea albinalor presupune un minimum de cunostinte desprebiologia IOLEste deci necesar de a trece in revista toate marlle functiuni

fiaiologice $i de a ilustra abundent un text relativ concis, Prima parte estedeci consacrata atib albinei ea individ, cit ~i eoloniei care este, de aserne-

nea, in felul sau, 0 Individualitate,

A doua parte trateaza raporturile dintre planta 9i albina, accentulfiind pus pe polenizare, Hira a neglija in acelasi timp, flora rnelifera. Amincercat s a punern in evidenta toata complexitatea relatiilor dintre lumeavegetal;§,si cea a insectelor, f a r a a avea Insa pretentia de a scrie 0 lucrare

de eco-etologie a albirielor, pe care nu ° VOl' neglija planurHe de viitor.

In a treia parte am vrut sa prezentarn ° apicultura fara obisnuitul

context de retete ~i "mlHestrii", did acest tip de inforrnatii este U90r degasit in lucrari de specialitate. Am preferat sa ne concentrarn eforturile

pentru a desprinde 0 logica a practicilor apicole ~1pentru a 0 prezentacititorului Ia un nivel destul de general pentru ca el 5a-9i poata adapta

stiIul de munca in stupina la conditiile eco!ogice date.

A patra parte acorda un spatiu relativ mare mieriL datorita Iaptu-

lui ca documentatia referitoare, la acest aliment este, in general, incom-pleta ..Exista tendinta de a a prezenta ca remediu, in timp ce ea este inprirnul rlnd un produs alimental' de inalta calitate, care presupune teh-

nologii blinde. Unii cititori VOl' regreta desigur lntinderea mai redusa acapitolelor consaerate altar produse ale stupului. Ne-am limitat eu buna

9tiinta la esentialul cunostintelor stabilite pe baze stiintifice ~i care dealt-

f'el justifica pe deplin interesul nutritlonistilor sl al Ifledicilor pentru res-pectivele produse. Intentia noastra a fast deci sa intocmirn un tablou,

cam schematic fara indoiala, dar cit mai obiectiv posibil, a ceea ce, oricepersoana care studiaza agriculture, sau biologia, orice apicultor precum

si orice agricultor interesat de productii suplimentare ar trebul, sa cu-

noasca despre cresterea albinelor ~i produsele lor. Aceste materii sint in

general ignorate de programele de lnvatamint agrrcol si in special de

invatamintul superior. Este dupa umila noastra parere 0 lacuna, pentru

C a agricultura mal diversificata, rnai productiva, mal rentabila, a carei

dezvoltare se promoveaza, nu va putea exista fara a integra apiculture ca

factor de productie ~i de echilibru biologic ..Albina si apicultura joaca un

1'01 important in ecologie, in protectia naturii 'in amenajareaechilibrata a

diferitelor regiuni ale ~arii. Trebuie ca acest rol sa fie cunoscut ~i apreciat

la justa lui valoare de cei care au datorla de a lua decizii,



6 INTROD (; CERE

AI fi incomplet daca nu am preciza ca ne-am g'lndit Ia redactareaacestei luerari la elevii Centrelor de forrnare profesionala ~i apicola. Car-

tea este desigur prea sintetica pentru a raspunde Ia toate tntrebarile pe

care acesti elevi ! ? i Ie pun. Dar speram d\ lucrarea Ie va fi un ghidsi Ieva spori interesul pentru cautarea celor mai competente surse de infer-

ma'tii de care au nevoie. Pentru aeeasta, Ii invitam s a consulte Iucra-rile citate in bibliografia sumara de Ia sfirsitnl volumului. Aceasta bi-bliografie nu este deeit 0 selectie dintre sutele de referinte care ar fiputut alcatui una relativ cornpleta. Pentru a nu mgreuna inutil textulam renuntat la trimiterile la autorii consultati, Trebuie totusi s a semna-

lam in aceasta introducere importanta ajutorului dat de publicatiile In-stitutului national de cercetari agronomice (INRA), ale Oficiului pentru

informare ! ? i documentare aplcola (OPIDA) ! ? i ale Institutulul tehnic deapicultura (ITAPI).

Multumirn de asemenea, domnului M. Maurice Campan, desenator,pentru grija si priceperea ell care a e:x:ecutat ilustratia acestei lucrari.

Bures-sur-Yvette, mai 1980.



Capitolul 1

ALBINELE IN LUMRi\ INSECTELOa

Insectele constituie ungrup zoologic imens pe care naturalistii il

apreciaza la roai mult de un milion de specii, din care in [ur de opt sutede rrrli sint descrise, inventariate, clasificate si conservate in colectii,ca aceea a Muzeului national de istorie naturala din Paris.

Este deci, de departe grupul zoologic eel rnai numeros, atita limpcit numarul total de specii ani male vii, cunoscute pina acum, de Ia pro-tozoare pina la mamifere este evaluat la un milion, Nu este rnsa un grup

de ordin superior, ca mcrengatura. Insectele alcatuiesc mult rnai modestnurnai a clasa, ceea ce inseamna di reprezinta in arbarele genealogical animalelor 0 rarnura secundara, Sint vecine, in Inerengatura .rtro-podelor., ell crusta cell, miriapodele !} i arahnidele. Se paate deci afirmac a este verba de un ansamblu foarteomogen, ca si cind natura a pusla punet un prototip, pe care apoi I-a reprodus in sute de mii de exern-plan:' modifidnd de flecare data numai ctteva detalii, piistrind eu grijaacelasi plan general.

Caraeterele generale ale Insectelor (

Schema generala de organizare a insectelor este aceea pe care 0

gasim Ia toate artropodele, animale caracterizats prin tegumente chiti-

ncase, corp alcatuit din segments articulate (de unde 9i numele deartropcde), dezvoltarea comportind napirliri, ochi compusi, Ulima cu os-Hole si musculaturii striata.

Dar, pe linga aceste caracteristici, foarte generale, giisim Ia Insecteciteva particulari tati obliga torii care Ie disting de vecinii lor crustaceiisau arahnidele, Ele au corpul campus din trei pii:r1i :

- capul format din sase sau sapte segmente sudate ;

- toracele fonnat din trei segmente ;- abdomenul format din unsprezece segmente ;

In plus, au trei perechi de picicare, ceea ce Ie distinge, de la pri-ma vedere, de paienjeni (care au patru), doua perechi de aripi (de cele



8 ALBINELE

mai multe ori), 0 singura pereche de antene, iar dezvoltarea lor comporta

metamorfoze.

Cu exceptia mediului marin uncle sint faarte patine la numar, insec-tele se intilnesc in toate mediile terestre, acvatice : ; ; i aeriene. AlirnentatiaIe este foarte variata, iar piesele lor bucale prezinta f a r a gres o adaptare

riguroasa la respectivele regimurialimentare. Glandele salivare sint bincctezvoltate si pot prezenta spscializari (secretie de rnatase, de exr-mplu).Enzimele digestive sint corespunzatoare alimentatie lor.

La insecte excretia seface prin organe speciale

nurnite tuburile lui Malpighi,

al carer numareste variabilde Ja ungrup la altul 9i care

joaca 1"01ul rinichilor de lavertebrate.

Sistemul nerves cu-

Schema unet insecta prinde a parte centrale, ere-ierul $1 un Ian] nerves

ventral divizat in segmente corespunzind segmentelor corpului, 01'-ganele de slmt sint Ioarte bine dezvoltate ~i pot prezenta 0 inalta specia-

Iizare.

Au un sistem circulator care euprinde : irnma contractila si un vas ~aorta. In interiorul eavWi1ii generale, organele sint scaldate intr-un U-

chid numit hemolirnfa. Oxigenul din aer este adus 18 tesuturi printr unsistern respirator constituit din sad aerieni ~i de trahee care se ramifica

la extrem.

Reproductia prezinta variante nurneroase, dar de regula sexele sintseparate 9i exista un dimorfism sexual important adica aspectul exte-

rior al masculilor difera de al fernelelor. Fecundarea este interna. Feno-

menele de partenogeneza sint freevente, mai ales la himenoptere si he-

miptere, fenomen oescoperit inca din secolul al XVIII-lea. Desi exjsta

numeroase cazuri de viviparitate, de exemplu, puricii, insectele sint, In

general, ovipare.

Clasificarea insectelor

Inmultirea exagerata a speciilor Ia insecte, atrage dupa sine ine-

vitabil, 0 clasificare foarte complexa, care este dealtfel in perrnanenta

schirnbare. Cu toate acestea, Ia nivelul marilor diviziuni sisternatice se

poate ajunge Ia 0 clasificare care nu se rnai schimba multo Ciasa insec-

relor este :impartita in douasprezece supraordine dlvizate In ordine, aces-,

tea Ia rtndul lor in familii, apoi in subfamilii, in genuri : ; ; i , :in final, in

"pecil

Ordinele constituie de fapt rnarile unita~ sisternatice eu care se

lucreaza eurent. Ele pot fi foarte omogene astfel inert notiunea de dip-

tera sau lepidopterii este aproape instictiv lnteleasa de necunoscator

care 0 traduce prin cuvintul musca saufluture.



ALBINELE IN LUMEA INSECTELQR 9

Caracterele de care se tine cont pentru a clasifica insectele sint

cele ale pieselor bucale, ale aripilor ~i ale segmentatiei, dar si a unor

organe foarte specializate cum sint piesele genitale,

Rolul Insectelor in natura

Mai este cazul sa amintim di insectele joaca pe planeta noastra

un rol considerabil ? Este adevarat, de cele rnai multe ori, omulle intilne~te

ca dusmani ce trebuie distrust pentru di ii pagubesc recoltele (gindacii

de Colorado, lacustele), ii transmit bali parazitare (tintarii), n ataca

direct (purici, paduchi) sau H distrug proviziUe (furnici, gargante).

Dar acest aspect negativ ~ se spunea altadata ca omul nu manillca

decit ceea ce ii Iasa insectele ~ ar trebui sa fie mult atenuat daca

luam in considerare aspectele pozitive ale actiunii insectelor. In-

sectele din solcontribuie Ia pastrarea fertilitiitJ,i; insectele pradatoare

sau parazite distrug alte insects pe care noi Ie consideram daunatoare ;

insectele polenizatoare f'ecundeaza florile a nurneroase plante care fara

ele nu ar putea sa se reproduca, In snr~it, : ; ; i ceea ce este ca titlu esen-

tial in aceasta lucrare, este ca ele produc matase, ceara, miere, de care

ornul are a mare nevoie.

Himenopterele

Albina mellfica, care se mai nume!?te~i domestics apartine ordi-

nului himenopterelor, Ia rindul lui 0 subdiviziune a superordinului bi-

rnenopteroidelor. Himenopterele constituis un ordin foarte bogat in speciL

Se cunosc In prezent circa 0 sum de mii de specii, dar speclalisjii gindesc

ca exista mult mai multe, caei inventarrerea faunei a nurneroase regiuni

ale globului este departs de a Ii terrninata.

Caracterele generale ale hlmenopterelor

Himenopterele prezinta urrnatoarele caractere generale :

~ metamorfoze complete;

~ metatorace sudat Ia primul segment abdominal, care, redus Ia

[umatatea superioara, este separat deal doilea segment abdominal

printr-o gituitura mal mult sail mai putin accentuata ;

- nervatia aripii delirniteaza in aripa anterioara maximum saispre-

zece celule inchise ;

- tuburile lui Malpighi, numeroase (de la zece la 0 suta),

Sint de 0 mare importanta si alte caracteristici, rnai putln constante :

doua perechi de aripi membranosse cuplate prin cirlige (ha~

muli) ;



10 ALBINELE

- piese bucale pentru linssi mestecat ;

- dimorfism sexualevident ;

- creier bine dezvoltat ;- fenamene freevente de partenogeneza.

Lucru evident, ordlnul hirnenopterelor include. practic, toate in-

sectele sociale - cu exceptia termitelor, care sint izoptere. Ordinul cu-

prinde dealtfel foarte multe insecte care paraziteaza sau ataca alte in-

secte si care prczinta 0 nernalpomenita compiexitate a comportamentului

de pradare, de ponta sau de cuibarire. Sisternul lor nerves si organele de

sirnt sint dezvoltate in mod deosebit, EIe constituie, printre insecte, unul

din grupurile cele mai evaluate.

Principalele grupe de himenoptere

Se disting printre hirncnopter-ele cu abdomen pendunculat doua mad

grupe, a carer biologie este foarte diferita. Aculeatele se caracterizeazaprin faptul ca fernelele au ac, in timp ce femelele terehrantelor au un

ovipozitor. Terebran tale sint toate parazite, Se poate da ca exemplu

ichneurnonidcle. AculeateIe au sapte supra-familii dintrs care eele mai

importante sint Fornucoidea (furnicile) Vespoidea (viespile) ~i Apoidea

(albinele). Deci toate himenopterele sociale se numara prIntre aculeate;

mtr-adevar fie ca este vorba de viespi, furnici sau albine, se stte di toateau un ac veninos. In schimb caracterul social nueste general, dectt Ia

furnici, Exista viespi solitare precum ~i albine solitare,

o albina soli tara; "l':;ucerna lorig l-corms" (Dupd Preehac, INRA)

o albinii sociala din regiunile tropi-cale : "Meliponula Bocandei" (lucra-toare) (Dupci PT€CnaC, INRA)

Trebuie s a facem aid a preeizare Importanta, Pentru zoologi terme-nii viespe ' - 1 i albina aeopera mari-ansambluri de specfl, de genuri ~i de

familii. Numai super-familia Apoidea cuprinde sase familii, 0 suta. trei-

zeci de genuri 9i circa douasprezeee rnii de speeii cunoscute. Printre



Il.LBINEL!: IN LUMEA INS.ECTELOR

Tabelut 1

11

Pin!!. acum au fast descrtse in jur <1e3oo.000de spectt, aa, . ex;stil. l mnlon.clasa insectetor Be subdivide in ~2 de online, prh,[re care ~i cea a hymenaplcrclor,eareia 11 aparttne albtnu

INSECTE

HYIUENOP"FERE Coleopt ..re Lepld"ptere

IOO.OOlles p o o i i(fluturti ...j

Car actera esen \iaJ e .:- Met."':noriO~·!lflcomplete

- Artpl memorunoase- Partenogenez.ii compteta- Plese bucal .. de tip pentl·u llns

~1 mestecat

I

I ~OJ.OOO de

s p e c l i

(dirllbu(;iI ...j

100.000des p e c l l

(muste ...)

I

APOCRITE

tnsecte ale e!lr.:or torace !j\i abdomenslnt net separate (prer.cnla urunpeduncul)

I Symphlte

msecte ale diror toraee ~l abdomensint mal mult sau mai putin sudate

(specie de vicspc ...)

-------...::

ACUI.EATE

pemelele poarti'! un ac

Terebnnte

Insecte ale ckor femele poartli unperforator Care serveste 1a depozitarea -oulilor (tchneumond ....)

APOIDEA

Este yorba de albtne v~ute de zoorogt.In el existil. in lur de 2D..000 s P cell( 2 0 " / , dl.ntre mmerioptere). Apoiu"lCslut cind soclale c;nd scncare.Se brline:sc ell nectar ' i ii poren.

Vespoidea I !~:.,~~.

(viesplle) (turnlclle)

\

APIDE

Acellstli familie cuprtnde aIblne socie:c~I alblne ,solitare. Aceste a sin t Inse ct e, Ia care eonstrutrea de'cuiburi este

'I varlabllil ~I au limba lLJngl\.

II~~~tnsecte sondare puttnevaluate in m"cn cuurrnaroarete. Pas("clii0

Ii:nhli acur ta

I

I-M~ga.ehilJde

,lItelli-1tide '

Insecte cu 11mbatuuga, solttare '

' " " Usuosoctate

I' . . ___ APIDE SlIP£IUOARE, j I Api,le lnterloa:re

, -T-oa-te-s -o-ci - .-al-e-~-I-P-r-O-d-u-c-1i- to- ,, - ,- ·e-d-e-C-e-a- ,r-a:- . - . -_l-n-g-e-n-C-ra-l-s -o-!-l j -a-_r-e-{ex-e-m--p-I-U-: - a n - - _-t-n-o-p-h-o-r-'e-)-

APIS .MeHpona I I B<Jmbus I J Trl,g<JQa

lnsecte soetate, trlii"sc in cetorulperrnanente ~1 sa' multip,Ucli prin rnire

APIS MELLlFICA

I Albina

I

Apls cerana - I 1 Apls fl0na_1 lAPiS dorsata ILac allz.at e in Mia



12 ALBINELE

aceste specii, prea purine sint soeiale : aprcape toate sint solitare. Printre

speciile socials ale Iamiliei Apoidea nu se gase~te numai albina noastra

melifica ci ~i bondarii (Bombus), care pentru zoologi sint tot albine.

Super-Iamiliaalbinelor (Apoidea)

Albinele au comun regimul alimentar pe baza de nectar ~i polen,

In timp ce furnicile ! ? i viespile au alimentatie variata de origine vege-

tala sau anirnala : albinele au toate eornpor-

tament de cereetare a florilor sl de aceea

reprezinta Irnensa majoritate a insectelor po-

lenizatoare.

Apoidea se divide in sase familii. Nu-

mai familia Apidae cuprinde specii sociale:

dar exista clemente de viata sociala ~i la

viespile de parnint, care fac parte din fa-

milia Haiictidae,

Familia Apidue este cea care cuprinde

genul Apis caruia it apartine albina domes-

tica. Dar mai cuprinde ~i genurrle MeHpona

~i Bombus, arnindoua sociale. In vorbireacurenta, meliponele se nurnesc (pe nedrept)

albine fara ac : sint orjginare din America

Centrale ~i de Sud unde sint crescute de

indieni, Bombus nu sint altii decit bondarii

Europa si in America de Nord; sint foarte

1.'01 foarte important ca insecta polenizatoare,

Originar din Asia, genul Apis cuprinde doar patru specii, toate

sociale. Au existat clasificari ale genului Apis conform carora acesta cu-

prindea un numar foarte mare de specii, Aceste clasificari nu mai stnt

admise la ora actuala.

Apis dorsata Fabr. este albina indiana uria~a. Se ga.se:}te in Asia

de Sud-Est ~i Filipine .. Ea poate zbura Ia doua mii m altitudine.

Este 0 albina tropicala care i:;;i face cuib in aer tiber. NU-E?iconstruieste

dedt un singur fagure, pe care n aga~ de0

craca mare : ; ; i care poate rna-sura in jur de lOOX75 em. Agresivitatea sa este mare. Dimensiunile se

apropie de cele ale viespii,ceea ce face sa fie 0 insecta de temut iar stu-

$i bondarll s"int albine soeiale(Bombus agrorum) (Dupd

ACTA)

nostri ; sint numerosi 'in

rnulte specii. Ei [oaca un

Genu! Apis



ALB1NELE IN LUMEA INSEC:tELOR

diul sau este din aceasta cauza dif'icil .Nu este deloc domestieita, dar

furnizeaza multa miere si .ceara prin simpla culegere a euiburilor salba-

tiee din padurea tropicala,

Apis florea Fabr. are aproape aceeasi raspindire geografica ca si

Apis dorsata, dar nu traieste la altitudini rnai mari de 500 m. DE:9i191

face cuibul tot in aer libel' fagurele sau nu mascara rnai mult de 8X12

em. Este 0 albina de talie midi.

Apis cerana Fabr. Adeseori mentionata sub numele de Apis indica

terrnen acum abandonat, este tot 0 albina indiana. Se irrtllneste intr-o

Repartitia geografica a celor patru specii ale genului

"Apis". (Linia continua si intrerupta aratii. Iimlta de nord a gonulut "Apis"J.

13

A pis m eH ific a

- - - , , 0 , -

1



14 ALSlNELE

mare parte a Asiei ; populeaza China, 0 parte din Siberta, India, etc.

In Japonia ea este practic inlocuita de albina europeana. La vest, vine in

contact eli Apis mellijica,. spre Afganistan. Seamans mult cu albina euro-

peana si, fara indoiala pentru acest considerent s-acrezut mult timp cacele doua spccii s-ar putea incrucisa, ceea ce s-a demonstrat di: nu este

adevarat. Coloniile de Api.'> eerana sint mai putin numeroase deeit cele

de Apis melli/ica. Albina nu propolizeaza si difera din multe puncta de

vedere de albina occidentala, Ea este erescuta aproape in toate tarile

asiatice, dar exista tendinta de a fi inlocuita din ce in ce mai multcu al-

bina europeana iara ca aceasta operatie sa dea totdeauna rezultate bune.

Apis melli/tea L. cste albina occidentala, In multe tari se utili.zeaza

numele latin Api.'>mellifbra L, conform regulilor nomenclaturii, dar pecare in Franta practica nu pare a-I accepta, Aceasta specie populeaza

Europa, Africa, Asia Occidental a sl dupa eolonizare Arnericile. Australia

!? i Noua Zeelanda, Este albin a cea mai cunoscutii si mai folositii in api-

culura, Ea cuprinde un mare numar de forme, considerate fie ca sub-

specii, ca varietati, sau CD. simple rase geografice.

Merile rase geografiee se disting unele de altele prin caractertstici

morfologice rnai mult sau mai putin usor de observat, precum ~i prin

caracteristici biologiee sau

prin trasaturi particulars decomportament. Inventarul

raselor geografice de Apis

meliiiica este lr.ca departe de

a fi terminat, mai ales in

Africa~i Orientul Apropiat.Printre rasele geografice rnai

cunoscute se pot cita :

- Apis mellifka mel.lifica,

albina neagra, comuna care

populeaza Europa Occidentals

si septentrionale ;

- Apis mellifica ligustica,

albina italiana ;

- Apis meliiiica c a u c a _ < , c i c a ,

origrnara din Caucaz dar

creseuta in multe alte tltri

pentru calitatile sale;

2

Fagure construit in aer liber de "Apisflorea" (Dupa K. 'Von Frisch)

LCelule de trlntor 2. Celule de lucratoare 3. Botci

- Apis mellifica carniea, sau albina carnioliana care populeaza

sud-estul Europei dar care este folosita acum pina in Gerrnania.

Vom remarca C a pentru a desemna rasele geografice este nevoie

de a face apel la 0 nomenclatura eu trel termenl : nurnele genului, nu-

mele speciei ~i in al treilea rind, al raseigeografice.



---~~ ~~---. --~~- ~-----.-' - -

/ _ . .( , ; t " ' " - - - : . . . . . . ." A ...ql II' \ ;:,"" (~

=~

Limita de nord a genul .J "Api)S"



} 6 ALBINELE

COLONIA DE ALBINE

Schematizind la maxim, se poate spune c a . 0 colonie de albine nueste altceva decit 0 mare familia in care frap ~i surori i~i mconjoaramarna ~i intretin intra ei relatii de munca care tin irrtr-un cuib complexo structura ce permite supravietuirea nelimitata a grupului ai carui

indivizi au viata efernera.

Compczitia ~i structura coloniei de albine

o colonie de albine se compune, in timpul sezonului activ, din pa-truzeci pina la saizeei de mii de indivizi. Marea majoritate a colonieiconsta din lucratoare, femele incomplete al carer aparat reproducator

este considerabil atrofiat, dar care, in schimb, au organe foarte specia-Iizate, adaptari la munca de recoltare a polenului si a nectarului ~i deccnstruire a cuibului.

Fe linga lucratoare, colonia rnai cuprinde ci:teva sute, eel mult citevamil de trintori foarte usor de recunoscut in special dupa aspectul lor par-

ticular : ochi mari, pilazitate bogata, dirnensiuni mai marl decit ale albi-nelor lucratoare. Tr'Intorii nu sint prezenti in stup tot anul ci numai 'inperioada roirilor. Singura Iemela fertila este matca. Ea este unica in co-lonie. Este mama tuturor celorlalti indivizi. Lipslndr-i total organele spe-cializate, ea nu-si poate recolta singura hrana : aceasta H este furnizatade lucratoare.

Matca, lucratoarea

~i trintorul

In rindul de jOs, vederea rrontala a capului permite com-pararea dezvoltarn ochilor, antenelor 1,l1pieselor bucale

Ia eei doi Indivizi sexuati . ; ; i la lucratcare.



COLONIA DE ALBINE 17

Cuibul

Colonia de, alblne poate triU intr-o cavitate naturala (arbore scor-

buros, gauri in stinca) sau intr-una oferita artificial de am (stupul), ello capacitate de 40-60 1, in interiorul careia, e ll ajutorul unei substan tepe care ele 0 secreta, ceara, Iueratoarele construiesc 10 faguri verticall,

De Ia stmga la dreapta ; sectiune intr-un fagure vazut frontal cu celulede lucratoare sus, celule de trintori jos, cehrle de tranzitie Deregulate

~i utirnile, botci

paraleli avind pe cele doua fete 0 juxtapunere de celule heXi_agonale.Aceste celule servesc ca loc de depozit pentru hrana recoltata ~~consti-tuie, in acelasi timp, camarute in care, din Quale depuse de catre rnatca

se dezvolta larvele ce vor deveni dupa stadiul de nimfa noi lucratoare

adulte. Totalitatea oualor, Iarvelor 9i rrimfelor alcatuiesc ceea ce sechearna puiet. '

Viata unei colonii de albine in cursul unuian

Alimentatia albinelor are Ia baza polenul florilor si nectarul lor.Nectarul este 0 secretie zaharata a florilor pe care albinele a recolteaza

l) i 0 transforms in miere, Ciclul anual al unei colonii de albine depindefoarte mult de vegetatie :el cuprinde in primavara 0 perioada de dez-voltare in timpul careia rnatca depune oua intensiv (de la 1500 la 2000

de oua pe zi), a perioada de relativa stabilitate a populatiei, care dureazapina in toamna, eu a ponta din ce in ee mai mica si, in sfirsit, a perioa-

d a de iernare in eursul careia, populatia redusa la citeva rnii de lucratoa-re grupate in [urul rnatcii traieste din rezervele acumulate in sezonul

de vara. Lucratoarele nascute la sfirsitul verii sint lucratoare eu viatalunga, pentru di VOl' trat pina in prirnavara urrnatoare. Din contra, al-

binele zise de vera au 0 viata scurta, ele nu depasesc sase saptiimlni.fiind mereu reinnoite.

Exista, pe Hnga reproduetia norrnala, care asigura rnentinerea po-pulatiei, un fenomen de reproducere asexuata, cornparabil eu 0 adeva-



ALB!NELli:

rata butasir-e : este vorba de roire. Spre sfirsitul primaverll, atunci cindpopulatia attnge maxima, rnatca paraseste stupul tmpreuna cu 0 parte

din lucratoare si 19i intemeiaza mal departe omoua colonie. In curind,

o matcanoua eclozioneaza in colonia mama, inlocuind matca veche carea plecat cu roiu1. Prin roire albinele pot ocupa noi teritorii ~i pot inlo-cui coloniile moarte de boli sau f'oame..

Viata soeiala a albinelnr

Viata sociala a albinelor cste de 0 mare eomplexitate, pe care noio cunoastern, dar nu destul de bine. :

Diviziunoa muncii sta la baza organizari! stupului. Datori.ta faptu-

lui c a toate Iucratoarels au, acelasi aspect exterior a fast nevoie de ob-

servatii minutioase pentru adescoperi ca

incursul vietH, fiecare

indepH-neste succesiv functiuni diferite. Este un mod de organizare complet

dif'erit de eel cunoscut la termite, unde exista "caste" care asigura toataviata aceeasl functie.

Un alt aspect important al vietii sociale este reglarea terrnica. Intimp ce albina izolata nu are posibilitatea de a Iupta contra frigului sau

a dildurii, colonia este capabila sa realizeze 0 clirnatizare stricta in cuib :

temperatura ~i urniditatea ghemului de albine sint reglate ell preciziede grad. Dar ceea ce ne frapeaza mal rnult este capacitate a pe care 0 au

albinele de a-si transmits eu rnulta precizie informatii asupra locului !? i

a naturii surselor de hrana care ex.ista pe 0 raza de mai multi kilomctri

in [urul stupului, Vom avea ocazia de a vedea detaliat cum se fae acestecomunicari. Descoperirea acestui verttabil "limbaj" al albinelor i-a adus

lui Karl von Frisch celebritatea,

ALBINA LUCRA'fOARE

Conditia sociala a lucrl'itoarei

Lucratoarele sint Iemele care in cursul vietii larvare au fast intar-cato de timpuriu, ceea ce duce la atrofierea organelor lor genitale, Au

ovare, dar nefunctionale in conditil normale. In paralel, anumite partiale corpului sint transformate in uneIte. Pe picioare au periute ~i cosu-Jete care servssc la colectarea polenului. Piesele bucale sint modificate ~i

alungite, ceea ce Ie .-.errnite recoltarea nectarului florilor de pe fundulcorolelor. Au dobindit gIande ceriere pe abdomen, iar glandelor lor saliva-

re au suferit transformari profunde. In acest fel lucratoarea, Iemela in-

completa, este apta a indeplini functiile de doica, de cereasa si de culega-

toare,

Dlleritele p.i'irti ale corpului

Corpul lucratoarei adulte comports trei part i bine distinete, sepa-rate tntre ele printr-un pend uncuI foarte subtire,



ALBINA LOCRATOARE 19

Capul este 0 capsula turtita pe lungirne, care adaposteste organeesentiale : creieruI ~i glandele salivare, La exterior se disting doi oehl

mad cu Iatete, doua antene ~i armature bucala, 1n partea superioara acapului exista trei Delli slmpli, foarte mid, ocelii,

Toracele poarta totaUtatea organelor de locornotie : trei perechi depicioare ~i doua perechi de aripi, EI cuprinde rnasa museu lara, foarte vo-luminoasa, care aCt:]'oneazaaceste organe.

Abdom.enul este format din articole mobile unele fata de altele sicare, prin miscari continue, asigura ventilatia mtregului carpal insectei.El cuprinde cea mai mare parte a tubului digestiv si a anexelor sale,aparatul vulnerant, glandele ceriere si cea mai mare parte a sisternului

circulator !} i respirator.

Funcliile principale

Ca la toate insectele, exista ~i 18 albina un anumit numar de functiiprincipals : nutritia, respiratia, reproducerea, eirculatia, locomotia, functii

nervoase etc., care sint asigurate de aparatele corespunzatoare, dartrebuiesc mentionate doua

particularitati esentiale. Pe deo parte, anumite functii nusint asigurate decit de catego-rii bine precizate de indivizi,

este cazul functiei de reprcdu-cere. Pe de alta parte, ~i acestlucru nu trebuie pierdut nici-odata din vedere, colonia de

albine in ansamblu, inclusiv

constructia cuibului ca atare,formeaza un organism prezen-

tind la rindul sau functii de

ordin superior care Yin s a se

suprapuna functiilor proprii aleindlvizilor. Acesta este motivul

pentrucare colonia de albineeste uneori considerata un

"supraorganism" .

Nuh·ili.a

Albina are nevoie pentru a Cele trei parti ale corpului albinel:se hrani de doua categorii de 1. Capul, 2. ToraceZe, 3.Abdomenu!

alirnente: polenul, bogat inproteine, aliment relativ complet.si nectarul, aliment energetic.

De retinut, este verba de alimente de baza. Ele nu sint consurnateen atare dedt de anumite categorii de Indivizi din colonia de albine :

larvele nu consuma practic decit secretiile salivare ale lucratoarelor care

Ie hranesc : de asemenea, matelle prim esc 'in tot timpul vietii 10I"0 hranaelaborata, mult mai bogata ~i mai echilibrata decit produsele brute. In



20 ALBINELE

fagurele unde sint depozitate, totdeauna separat, nectarul si polenul.

se petree transformari foarte importante. Neetarul devine in mod progresiv

miere, iar polenul, supus unei adevarate f'ermentatii Iactice, se transformalntr-un fel de siloz foarte nutritrv. Astfel.alirnentatia stupului apare caun fenomen complex, Fiecarei categorii de indivizi Iicorespunde un tip

de hrana echilibrata acoperind nevoile de moment, Larva are regimul

sau, matca ~i trintorri pe al lor. Lucratoarele tinere nu maninca acelasilucru ca cele batrine. Alimentele nu sint aceleasi vara ca iarna.

Nectarul

Nectarul este 0secretie dulce care provine din nectarii ; rnici glande

care se gasesc in florile multor plante superioare. Este 0 solutie diluatade zaharur! diverse, dar in principal zaharoza, glucoza ~i levuloza. Con-

-~

Sectiune sebemattca prin floarea derozacee in care se vece amplasareanectariei 1a baza pistilu!ui ~j a. sta-

mlnelor

Griiunciol' de polen de rozacee, mliritde aproape 1000 de art Acesta aretrei sanjur i. Este prezentat in vederepolara Se distmge Invelisul extern(exinal ~j invelisul intern (m tina)

centratia sa, foarte variabila, depaseste rar50-60%. Nectarul continepe linga apa si zaharuri,.acizi organici,substan~ minerale, aminoacizi

liberi, substante odorante sau aromatics, totul in cantitati relativ mici,nedepasind eel mai ades 0,5-1%,

Polenul

Compozitia polenului se apropie de cea a unor Iainuri de Iegumi-noase (Iaina de soia deexcmplu) sau drojdii ; dar este un aliment pe can'

@lhina.n.U-Ic.onfunda.cu.aseme.·neaprOdusededtin cazul unor lipsurig"t-rurede polen. In polen se gasesc proteine, arninoacizi liberl, diverse

zaharuri, amidon, grasimi, substante minerale, vitamine, ca $i pigmentist alto substante al carer inventar nu este terminat, Nu trebuie s a uitamca polenul mai contine $i 0 parte importanta de substante indigeste con-



ALB'lNA LUCRATOARE 21

stind rnai ales din celuloza si 0 substanta asernanatoare Iigninei, numitasporopelenina. Aceasta substanta are proprietati deosebite. Ea rezistal a cea mai mare parte a agentilor distructivi prezentl in sol, cu exceptia

agentilor oxidanti, In absenta aerului si in mcdiu acid sporopolenina seconssrva la nesfrrsit ; ea se fosilizeaza, dupa expresia gsclogilcr, care

folosesc grauntele de polen ca "indicator" pentru datarea sedirnentelor.Sporopolenina este loealizata in invelisul extern al grauntelui de polen,

numit exina. Ea treee prin tubul digestiv al albinei fara a fi distrusain totalitate si se regaseste in excremente, ceeace permite identificareaeventualelor plante al carer polen a fast consurnat de albina,

Becoltarea nectarului

Toate insectele is,i procura hrana cu ajutorul unor- dispozitive ana-tomice prezentind un grad uimitor de adaptare. 0 insecta care se hranestecu frunze mal mult sau mai putin dure, dlspune de piese bucale robuste~i taioase, care-i permit s a sfarime alimentele si s a Iaca 0 pastaInairite de a Is inghiti. Un tintar, un purice, poseda aceleasl piese bucale

ca un carabus, dar modificate in asa fel incit Ii permit perforarea pieliivictirnei si aspirarea singelui.

Capul Iucratoarei. La stlnga, fata ante-rioara, ptesele bucale repliate. La drea-pta, fata posterjoara, piesele bccale in

extensie.1. Oeelii. 2. Oc1lii compu~i.3 ..Antene.4. Labrum. 5. Mandib:ule 6. Maxi1e. 7.Limoa (trompa). 8..palpii labiali ..9. pre-mentum.

2

3

Sectiune schematidi. prin piesele bueale

in care se vad tuburile concentriooformate de dUerite organe.1. Limoa. 2. MaxHe 3. Palpii labia Ii

La albina, piesele bucale sint pentru anatomist la fel ca la purice

SaU Ia earabus ; se regasesc aceleasi nume pentru piesele omoloage, darin asa fel constituite incit s-au adaptat de minune la recoltarea unor li-

chicle, ca nectarul$i la prelucrat-eaunor substante mai consistente, cumeste ceara, Se spune ca ele sint de tipul pentru "sfadmat ~i Iins".



22 ALBlNELE

Pleloarele albinei (Dupd Snodgrass)

1. Coxa. 2. Trocante1'. 3. FemuT. 4..Tibia. 5. Pieptenele antenaT. 6. Primul articol

al ta.Tsului. 7. UttimulanicoI al tarsului cu ghiare1e .§i vent:u.ze adezive.. 8. .Spin.9. Pieptenele de polen.

A. Lucrdtoore. PTima pereche de pi-ciaaTe. B. Lucrdtoare. A doua pereche de picioaTe.Notcim perzeni« unei perU de polen pe primu.l aTticol t'ar-sian, C. Lu.cratOGre. A

treia plilTeche de picioare. Fataexterna. Ghemotocul de polen se jormeaza. in jurul

"spinuluf'. D. Lu.cratoare. A freia pereche depicioare. Fata interna. Prezenta unetperii maTi de polen pe primuI aTtica! t{tTSian. E. TrintOT. A tTeia pereche de picioare.

F. Matca .. A treia pereche de picioare. Numai IUCTatoarele auorgane fUnctionale de

TecoUare a polenului.

AB



ALBJNA LUCRATOARE '23

Diferitele pat-ti ale aparatului bucal sint pereche :

- Mandibulele, scurte dar relativ puternice, de forma concava,

pot sa se departeze mai mult sau mai putin una de alta pivotind in arti-eulatie, Atunci cind se Inchid pot permite albinei s a apuee obiectele.ca un cleste. Ele servesc, de asernenea, Ia modelarea cerii ca ~i la extra-gerea polenului din anterele florilor sau la desptinderea de pe muguria fragmentelor de propolis pe care a1binele le aduc in stup. ,EIe consti-tuie, de asernenea, arme redutabile pentru dusmanii de talie mica. Man-dibulele sint in felul acesta un fel de instrumente universale, in contrasteu alte piese bucale care au functli mult rnai specializate.

- Maxilele, palpii labial! si limba Iorrneaza, impreuna eu pieselecare le unesc de cutia craniana (cardo, subrnentum ~i mentum), un sistemfoarte mobil care poate sa se replieze total catre tnapoia capului, sau,

din contra, sa se intinda atunci cind albinele recolteaza nectarul si, Ingeneral, de Hecate data cind se hranesc eu Iichid.

a sectiune transversals in piesele bucale ale albinei prin partea su-perioara a limbii arata ca diferitele organe 5e potrivesc foarte exact

unele ell altele pentru a forma 0 serie de tuburi concentrice de diametre

crescatoarc, care conduc lichidele In Iaringe, acesta asigurind mai depar-

te aspiratia prin miscari de pornpare.

Lingurita cu care se termina limba, $i pilozitatea acesteia din urrna

se comporta ca un burete, perrnitind albinei recoltarea celor mai mid

cantitati de lichid. Tubul exterior, cu diarnetrul mare, format din maxile,

perrnite aspiratia rapida a apei : ; ; i a siropurilor hranitoare. Cind albina

se alimenteaza eu substante solide, ca zaharul uscat, ea incepe prin a Ie

urnecta cu saliva pentru a Ie dizolva ~i a Ie transforma in sirop.



24 ALBINELE

Recoltarea polenului

La lucratcare picioarele prezinta 0 serie de dispczitive adaptatecare permit insectei curatarea intregii suprafete a corpului si debarasa-

rea acestuia de polenul cu care se acopera in timpul culesului, precum

~i la confectionarea, dupa aceea, a ghemotoacelor de polen pe care leaduce la stup.

Cind recolteaza polen, culegatoarea rupe cu mandibulele staminele

florilor. Ea urnecteaza polenul cu nectar. Prima pereche de picioare face

toaleta intregri parti anterioare a corpului ! ? i aduna polenul retinut pe

perL

A doua pereehe de picioare recolteaza polenul care se gase'ite pe

torace si in regiunea ventrala, De asemenea, preia polenul care a fost

recoltat de prima pereche: Polenul este adunat de peria care se gases;tepe prirnul articol tarsi an. El este apoi transferat in cosuletele de pe a

treia pereche de picioare, pe doua dii diferite. a mica cantitate poate

ajunge direct, deoarece a doua pereche este Iolosita pentru a presa si

compacta polenul din cosulete. Dar cea mai mare parte este lntii tran-sterata pe periutele de polen ale fetei interne a celei de-a treia perechi.

Unul din picioarele celei de-a doua perechi si pe urma celalalt, sintprinse alternativ intre tarsele celei de a treia perechi!?i trase in sus,pleptanind astfel polenul de la a doua pereche. Polenul rnentinutde pe-

riutele tarselor este apoi transferat in cosulete.

Peri a de polen aunui picior este razuita de pieptenele piclorului

opus. De pe fata interna, polenul este impins catre Iata externa, deci ca-

tre baza cosuletului. Orice polen nou colectat este impins peste eel pre-

cedent 91astfel polenul urea de-a lungul tibiilor, uncle seaeumuleaza subforma de ghemotoace. Masa de polen este mentinuta pe loc de peril lungisi curbati aflati pe margine. Toate aceste miscari sint atit de rapide indt

a trebuit sa fie filmate si descompuse pentru a intelege cum i~i face albi-na ghemotoacele de polen.

Depozitarea aIimentelor

Dadi se compar~ comportamentul alimentar al unei insecte solitare-eu eel al unei insecte sociale ca albina, se rernarca 0 diferenta fundamen-

tala, Majoritatea insectelor nesociale f~i consuma "pe Ioc" alimentele,

indiferent daca este vorba de frunze, radacini, singe, victirne vii.i. Insecta

socials, albina, recolteaza alimentele, le aduce in stup sl Ie pune 1a dis-pozitia colectivitatii ; 0 culegatoare de polen nu consuma polen, Cind ter-mina confectionarea celor doua ghemotoaee de polen, ea revine la stup-si Isi depune incarcatura 111tr-o celula fara sa se rnai ocupe de ea. Alte -,

albine asigura presarea polenului in fundul celulei, adaugindu-i saliva t.:

tot altela vor minca polenul, atunci eind fermentii lactici n vor fi trans-

format intr-un fel de hidrolizat de proteine. La fel, niei eulegatoarea de:nectar nu Iucreaza pentru ea insa!?i. Reintrata In stup ea illi regurgiteaza.

inciirdl.tura catre alte a1bine care 0 Val' mmagazina 'in fagure sl 1i VOl'asigura treptat transformarea in miera, adaugindu-i saliva : ; ; i evaportndiexcesul de apa,



ALlI1NA LUCRATOARE

Recoltarea alimentelcr ~iconsumarea acestora sint deci doua Ieno-mene distinctecare pot fi separate in timp; saptamini sau Iuni. Mierea

pusa in rezerva vara nu este consumata decit iarna ~i chiar In primavaraurrnatoare. Rezervele de polen, mal rnici dedt cele de miere, val' fi utilernai ales la rnceputul toarnnei si sfirsitu] iernii,

Aparatul digestiv al Iueratoarei adults

Aparatul digestiv al Iucratoarei adulte este constituit dintr-o seriede organe care formeaza un tub continuu de la guni Ia anuasi in care

alimentele sufera actiunea sucurilordigestive.. Se disting in ordine :

- Iaringele, precedat de hipofa-ringe;

- esofagul;- gu~a, 0 punga. foarte subtire,

extensibila, care serveste la trans-portul Iichidelor (apa, nectar, si-rap ... )~i a carei capacitate este de

ordinul a 40 mm3 ;

- proventriculul care face legatu-ra intre gu!?a~i ventricul, are spre

gu~a 0 deschidere in forma de cru-

ce. Cele patru buze ale acestei des-chideri sint prevazute e ll spini. Cindea este lnehisa, proventriculul inter-zice trecerea alimentelor spre ven-

trieul. Prin miscarile sale este capa-bil sa preia alimentele din gu~apentru a le trece in ventricul faras a le permits revenirea, Spinii pe

care Ii poarta Ii permit s a retinagriiuncioa~e de polen din interio-rul gusii. DIn aceasta cauza este de-

numit uneori "gura stornacului".- ventrieulul este partea cea mai

importanta a tubului digestiv al al-binei. El este curb at, musculossi cufoarte rnulte pliuri, !n ventricul in-cepe digestia, sub actiunea sucuri-

lor. Alimentele nu sint in contactdirect cu peretele intern; ele slnt

separate de peretele interior prinmemhranele peritrofice care nuIasa s a treaca intr-un sens, decit

sucurile digestive ~i In celalalt sens, produsele digestiei, Aceste membra-ne au un rol protector .

.- intestinul anterior, separat de ventricul prin pilor. Relativ

subtire ~i scurt, el se dechide in punga rectala unde se acumuleaza de~e-

8

7

Apa:ratul drgestiv 131lucratoarei adulte,

1. G14ndeZe hipofa"'ingiene. 2. GlandeIetorocice.3. E:wfag. 4.Gu~d. 5. Proven-tricul. 6. Pung(L :rectald. 7.Ventricul. 8.

Intestinul anterior. 9. TuburiIe lui Mal~pighi.

25



"2 6 ALBINELE

.urile alimentare. La suprafata pungii rectale 5e disting sase papile desprecare se crede di. joaca un rol In absorbtia apei din fecale. Punga rectala,

foarte extensibila, permite albinei s a stea timp indelungat fara a defeca.Albina sanatoasa nu elimina niciodata fecalels in interiorul stupuluici numai in zbor, Marea capacitate a pungii roctale ii permite albinei-care ierneaza sa astepte revenirea conditiilor favorabile pentru efectu-area unui zbor de curatire,

Glandele anexe ale tubului digestiv al lucratoarei adulte

Lucratoarea adulta posed a un sistem glandular complex al carui1"01 este foarte important. Teate aceste glande sint in final glande saliva-

'I"e. Se disting :

Sectlune longttudlnala ortn capul lu-cratoarei. (Dupii SnodgTass)

1. Esofag. 2. Canale salivaTe. 3. FaTi.n-ge. 4. Mandibu~a. 5. LimM. 6. Pa!p la-bial. 7. MaxiZd. 8.. Glandele hipofa-rin-

giene. 9. Glandele postceTeb-rale

Seejiune prill extremitatea posterioaraa gusfl, (Dupa Snodgl'ass)

1. GUl'ti. 2. PTOventricu I.. 3. Ventricul.

Se poate vedea de.schiderea sub for-ma de cruee a proventricululul ciitregu~a

- glandelc hipofaringiene, situate in cap, functioneaza ea pro-

ducatoare de Japtisor de matca la albinele tin ere, cind sint doici, Laalbinele batrine secretin I~i schimba compozitia ; ea este foarta bogata intnvertaza ~ intervine in elaborarea mierii.



ALBINA LVCRATOARE 27

- glandele rnandibulare sint producatoarele unei alte fraetiunia laptisorului de matca si intervin in prelucrarea cerii.

- glandele labiale se despart in doua sisterne distincte; glan-

dele postcerebrale, situate in cap 9i glandele toraeice situte in torace,Ele se deschid Ia baza limbii 91servesc Ia imbibarea zaharului cu saliva,dar, mai au, probabil, 9i alta Iunctiuni, pe care Ie cunoastem insuficient,

Digestia

Rolul digestiei este de a transforrna alimentele in asa fel incit ma-

teriile cornplexe sa fie aduse la starea de molecule mai simple care pot

trece in hernolirnfa, Iichidul care scalds organele interne si [oaca acelasirol ca singele 18 animalele superioare. Aceste molecule, relativ simple,slnt de exemplu: glucoza, aminoacizii, acizii grasi etc. Pornind de Iaaceste clemente celulele fabrica propria lor substanta, De la ele provine

energia necesara regliirii termice ~i a tuturor mtscarilor muschilor (mers,zbor etc.),

Enzirnele digestive sint acele substante secretate de glandele sali-vare ~i de insa.<,;iubul digestiv, care ataca alimentele pentru a le trans-forma in elemente mai simple.

Lueratoarea adulta poseda enzime care ii permit digerarea unuimare nurnar de zaharuri complexe : zaharoza, maltoza, melezitoza, tre-haloza etc. Dar eaesfe incapabila s a digere lactoza, adica zaharul din

Iapte, ca !iiidextrinele eele mal eomplexe. Ea nu poate digera dedt ami-donul cu granulatie mica, deoarece granulele mari de amidon crud sintindigeste,

Se pare ca digestia grauncioarelor de polen se face prin membranaacestora,exina, material foarte rezistent, dupa cum am vazut, ~i prac-tic indigest. Albina nu are un organ care s a corespunda ficatului anima-lelor superioare .. Depazitarea elementelor nutritive care nu sint folosite

direct, se face In principal in corpul gras sau in eorpul adipos. A1binelenaseute Ia sUr1)itul verii consuma mult polen dar nu hranesc larvele cu

cantitati mari, cad in aceasta epoca cresterea este deja rnai redusa, Deaceea ele absorb un exces de hrans care Ie permite formarea de rezerve

de glicogen, de grasimi ~i proteine care sint mobilizate la sfir9itul iernii,atunci cind eresterea reincepe $1 cind alimentele proaspete sint rare in

natura.

Eliminarea deseurilor alimentare se face prin golirea pungii recta-Ie, in zbor. Aceasta punga retine de asemenea si deseurile extrase din

hemolirnfa prin tubtuile lui Malpighi care se deschid in intestin, Ia ni-velul pilorului. Se poate spune ca tuburile lui Malpighi joaca un rolperfect comparabil eu acela al rinichiului la animalele superioare,

Nevoilealimentaee

Lucratoarea care se naste, deci care lese din celula in stadiut de

insecta perfecta. este inca Incomplet dezvoltatavEa va trebui sa consumemarl cantitiitj. de polen tirnp de sase, noua zile pentru a-~i terrnina cres-



ALIMENTE ENERGETICE

aduc

Apa, saruri minerale, zaharuri

simple, zanarurf cornplexe, aclzl

organici etc.

NECTAR I ' · MANA ZAHARHRANITOR

Ta.belul 2

ILIMENTE PLASTICE

aduc

Apa, sarur iminerale, zaharuri

simple, zaharuri cornplexe,

aminoaciai Iiberi, prcteine, grasimi,

vltamine, eeluloza ,amidon, spore-polenine etc.

IINLOCUITORI DE POLENI

I

Limba~gu~a } !Cosuletele picioarelcr postertoare

~ ~ - - ~ - - - - - - - - - ,RECO LT EAZ A

CONSUM DlFERIT CONSUM IMEDlAT

_Apa

f =

saruri minerale-------~--.-. -. -. --...J Acizi arntnlcl +- Protelne

Hemolimfa -Zaharuri simple +- Zahjir $i amidon

- - -F-O-L-O-g-m--E-A-. -A-L-IME-- '-N-TE-L-O-R-.-'IJ__t~t:~~~:$i- GrasimiASIlW LATE, ~ I

~~: ,~~;,ea'O<".d,I,"",.} ZAHA, RURII~I ~ o o l 'INEASIMI~ILEI',.Energie musculara ; SIMPLE " 2 I. I (caHe respiratorii)

I. DEi;lEUR.I AL~. ME.TA.BOLISMULUI I I I~ EXCRE'fIE '

. .. I ~, (PU,n .ga rectal. Ii) '.uburile lui Malpighi,· ~

I ' · (Fagure)

·-M.A-··-·-T-U-R':"'A-R-E-I ·--S~T-O-C-A-·J--·"""""":I

I i l

)Actiunaa enzi.melor .

Isalivare bacteriene ,

.-----~I~ r-~I------

MIEREPOLEN

STOCAT

Pentru :

Crestere / ACIZI AMINA'fIJntretlnere ACIZI GRN;;I

Rez,er.v.e.coI"p.o.ale , ZAHARURISIMPLE

Secretiiledoicilor . APASecretie ceriera SARURI

MINERALE

(Tubul Idigestiv).Consumate I DIGESTIE

!

I DIRECT IASIMILABTLE IN ,. ,EASIMILABILEIDIRECT ..

(enzime digestive)~ . . . _ _ _ _ . _ . _--

_AMIDON(in parte)

-ZAHARURICOMPLEXE(in parte)

-CELULOzA-SPOROPOLENINA

-DIVERSEINDIGESTE



ALBINA LUCRATOARE

terea si pentru ca sistemul ei glandular sa se dezvolte. Lipsite de polen,

tinerele lucratoare pot trai Ioarte putin timp ~i sint incapabile de a se-

creta Iaptisorul de rnatca. In schirnb, albina batrina,. cea care va deveniculegatoare, are nevoi rnult rnai reduse de alirnente azotoase ; ea nu maiconsuma decit miere sau nectar, renuntind Ia polen.

La larva, tubul digestiv este mult mai simplu decit la albina. Eanu aregusa 91nici punga rectala, Ventriculul se intinde, practic, pe toatalungimea corpului ; el este inchis, in partea anusului, pina aproape de

sfirsltul celei de a 6-a zi a vietii Iarvare , clnd se deschide pentru evacu-area dintr-o data a tuturor deseurilor alirnentare ale larvei care if?i ince-pe nimfoza,

In timpul primelor trei zile care urmeaza eclozicnarli, tinara larvanu primeste ca aliment decit secretiile provenind de Ia glandele hipofa-ringiene si mandibulare ale albinslor doici. Compozitia acestui amestec

de seeretii variaza in raport eu larva de Iucratoare, de rnatca sau de trtn-

tor, cum vom vedea mill departe, dar in aeeasta perioada diferentele sintputin importante.

Larvele care au mai mult de trei zile primesc hrana care provine

mai ales din glandele salivare ale doicilor dar care contine ~i putlna mie-re si polen. Polenul nu este indispensabil alimentatiei larvelor : atuncicind doicile au alimentatle insuf'icienta, ele i~iepuizeaza propriile rezer-

ve pentru a alimenta Iarvele. Aceasta explidi de ce in tubul digestiv al

larvelor se gasel?te in general foarte putin polen, dar cresterea de puiet

considerata ca un tot cere rnari cantitap de polen.Nu toate polenurile au aceeasi valoare alimentara pentru albine.

Exista polenuri bune si polenuri proaste, Diferentele tin de compozitie,

si, rnai ales, de bogatia de proteine; dar acest factor nu este singurul.

Intr-adevar, nu se cunose inca complet nevoile alimentare ale coloniei

de albino 9i nici cele mai bune regimuri artificiale care se pot realize

nu au puitut inlocui niciodata, total, polenul pe perioade lungi.

Trebuie inca semnalat faptul ca exista plante. din fericire putin nu-

meroase in flora noastra, al carer polen este toxic pentru albine In cazul

in care este consumat in cantitati marl. Acesta este cazul galbenelelor

de padure. Dar se rernarca, de asemenea, c a albinele nu recolteaza pole-nurile rele sau polenurile mai mult sau mai putin periculoase pentru

ele, decit in tirnpul Iipsei de hrana, In acest sens, albina nu se comporta

diferit de aIte animale ; ea selectioneazaallrnentele foarte precis si cu si-

guranta, ca studiind aceste selectii, vom putea cunoaste mai bine neve-

ile alimen tare ale coloniilor de aibine ..

Din punct de vedere pur cantitativ, nu este Iipslt de ~interes s aretinern di 0 colonie de albine puternica recolteaza in cursuI unui an

peste 100 kg de nectar~i 30-50 kg de polen. Astfel rnilionuI de stupi

care traieste in Franta recolteaza anual, grosse modo, 140.000 tone de pro.,

duse, adica 2,5 kg 18 hectar. Este verba desigur, de niste medii calculate

ex:agerat schematic, dar care trebuie s a dea de gindit did, s a nu uitarn.

o floare nu ofera nectar si polen decit in miligrame sau f'ractiuni de

miligram.



30

Respiratia

Albina nu are plamini, dar ca toate insectele are un sistem de tra-hei care conduce aerul direct pina la tesuturl, unde este folosit. Nuexists deci un lichid intermediar comparabil eu singele pentru a trans-porta oxigenul.

ITraheile sint tuburi care· se ramifica in interiorul carpului albinei,in toate organele ! ? i pina la extrernitatea tuturor apendicelor. DiametruIlor descreste progresiv, incit ultimile ramiflcatii sint atit de fine ca stntmal mid decit celulele in care ajung; diametrul lor poate fi de ordinulmicronilor; acestea slnt traheole, Deci, corpul albinei este parcurs deo retea de trahei ramificate la nesfirsit,

Traheile au 0 structura comparabila cu cea a tegumentului insectei.

De fapt ele sint invaginatii ale acestui tegument, in interiorul corpului,ceea ce explica asemanarea, Din exterior spre interior se gaseste un epi-teliu format din celule mad aplatizate care forrneaza un fel de' pavaj $i

apol 0 membrana circulara intima. Aceasta are nervuri Ingr'osate si spi-ralate, numite tenidii. Tenidiile rigide dau traheolelor in acelasi timp sisuplete (industria utilizeaza dealtfel chiar asernenea structurl spiralatepentru fabricarea tuburilor metalice suple dar care trebuie sa reziste Ia

turtire). Desi foarte fine, traheolele au tenidii ca ~i traheile. Din loc inIoc traheile se largesc in sad de aer Hpsiti de tenidii, Rolul acestor sadnu este foarte bine cunoscut.

Sistemul respirator al albinei se deschide spre exterior printr-o

serie de orificii nurnite stigmate sau spiraculi. La Iucratoarele adultestigmatele sint repartizate simetric pe ambele laturi ale corpulnj, cite 0

pereche de fiecare segment: trei perechi pe torace ~i sapte perechi peabdomen. Stigmatela au dispositive complexe de deschidere ! ? i inchidere.Circulatia aerului in sistemul traheal este obtinuta prin miscari de pom-pare ale abdornenului ; aceste miscari sint user de observat la albinele inrepaus : inelele abdomenului se mtind I ' ? i se aduna intr-un ritrn mai acce-lerat sau mai lent, dupa cum albina este inactiva sau revine dintr-unzbor care i-a solicitat un mare efort fizic si un consum mare de oxigen.

Debitul de aer in sistemul traheal este reglat nu numai de miscari-le abdominale, ci ~i de deschiderea sau inchiderea stigmatelor.

Circulatia

La mamifere, exista 0 circulatie sanguma m interiorul unui sistemperfect inchis. Singele transporta oxigenul pina la celule, aducindu-leelementele nutritive de care acestea au nevoie. El serveste, de asernenea,la vehicularea deseurilor, indiferent daca este verba de gaz carbonic saude diverse produse de metabolism.El este pus in miscare de un or-gan de pornpare, puternic, inima.

Insectele nu au un astfel de sistem. Aerul patrunde direct pina lacelule prin sistemul traheal, care cornunica cu exteriorul. Dincolo descheletul sau extern articulat dar perfect etans, albina adaposteste toateorganele care sint scaldate intr-un lichid numit hernolimfa, Acest lichidse poate cornpara cu singele, dar este incolor sau aproape, pentru c a nu



ALBINA LUCRATOAfiE 31

confine pigment respirator comparabil ell hemoglobina. Acesta ar fj

inutil, de vreme ee oxigenul ajunge direct Ia eelule. Hemolimfa nu cireu-Hi intr-un sistern de vase inchise, dar nici nu stagnsaza. Miscarea ei se

face printr-un aparat destul de rudimentar, care nu este propriu-zis 0

Secttune pr in stigrnat, (Dupd SnodgrllSs}

1. Trahea ell tenidii. 2. Atrium. 3. Stig-matut 4. Mu~ehtul care eomandd [n-

chiderea $ i deschiderea orifjciului

5

Aparatul respirator at albine lucra-

teere, (Dupd Snodgrass)1., 3. ~i 4. SacH aerieni ai capu!ui,wl'llcelui ~i abdomenutui. 2. Trun-chiul tl'ahean. 5. Stigmate.

Aparatul circulator al alblnei

1.V(1.Sul dorsal

inima, Este verba de un vas dorsal, un fel de tub intins de Ia extremita-tea abdomenului pina la cap, inchis Ia partea posterioara !j:i deschis Ia

eea ante rloar a . . In portiunea posterioara vasul dorsal prezinta cinci um-fIaturi, ventriculii, care pot sa se contracts impingind astfel hemolimfaspre torace ! ? i cap. !ntoarcerea se face Iiber, prin corp. Hernolimfa este-

aspirata in vasul dorsal prin niste deschideri nwnite ostiole, aflate pefiecare ventricul,

o diafragrna dorsals ~i una ventrala activeaza prin contractiile lorcirculatia hemolimfei in afara vasului dorsal.

Hemolimfa nu confine globule rosi! ci numai hemocite, care sint demai multe tipuri. Compozitia hemolimfei este foarte ccmplexa. Contine



32 ALBINELE

multa apa (85-90%), saruri minerals, zaharuri, aminoacizi, aCIZl grasi,proteine, enzime $i deseuri, care sint eliminate la trecerea prin tuburilelui Malpighi.

Albina dispune pentru zbor de doua perechi de aripi membranoase

si cu nervuri fine. Prima pereche este mai mare decit a doua. Ambelesrnt atasats toracelui printr-un sistern de articulatii care permit replierea

lor spre spate in timpul repaosului ; in timpul zborului, cele doua pere-chi de aripi sint cuplate eu ajutorul crosetelor, (hamuli in forma de cirlig),

In nurnar de aproximativ douazeci care se agata intr-un sant situat lapartea anterioara a celei de a doua perechi de aripi.

Nervurile aripii Iidau rigiditate fara a 0 ingreuna. Desenul nu este

oarecare. S-a putut dovedi ca el corespunde unei econornii de mijloacede sustinere. S-au gasi t, dealtfel, interesante analogii intre nervatiuneaalara a albinei si cele ale altor insecte bune zburiitoare $1chiar cu struc-

tura osoasa si penajul aripii de la pasari.

Nervurile aripii albinei desemneaza un numar de celule, mchisecatre ar ticulatie si deschise catre margini. Fiecare celula poarta un nu-

Zborul

A~ ~B

~

-,'

Aripile albi nai (Dupa SnodgTass)

A. Aripa antertoara : 1, 2 ~i 3. Cdulelecubita!e. 4. Celttla radiala. 5. Celula

discoiclaUi. 6. $antul in care se inseriihamutii cetei de a doua perechi in

timpu! zboru!ui

B. Arlpa posterlcara : 7. Hamulii (cir-!ige)

Cirligele alare ~i ancorarea lorin timpul zborului (Dupa Snod-

grass)A. Ia lucratoare, B. la trintor1. Aripa anterioara 2. Aripa pos-

terioara

mal' si, eventual, un numar de ordine : celule radiale, cubitale, anale ...

Ele sint dispuse dupa un desen atit de precis si constant, Incit utilizindmasuratoarea lungimilor nervurilor sl unghiurilor pe care le formeaziiIntre ele se pot stabili caractere biornetrice care permit Identif'icarearaselor, sau a populatiilor de albine.



ALBINA LUCRATOARE 33

Muschii care actioneaza aripile ocupa cea mal mare parte a torace-lui. Ei constituie doua mase de culoare roz care se insera pe piesele chi-

tinoase ce alcatuiesc scheletul, In zbor, -numarul batailor arlpilor estede 400-450 pe secunda.

Viteza de zbor a albinelor, raza de actiune, consumul in zbor, 'iniH-timea Ia care zboara au facut obiectul numeroaselor cercetari care auaratat ca nu lise pot fixa valori standard acestor parametri, Pe teren ne-

ted, fara vint 9i pe timp bun,albina zboara In [ur de 25-30 km pe ora, dar purtata devint ea poate atinge vitezemullt rnai rnari care au fast

estimate la mal mult de 60

km pe ora. Ceea ce este vela-bil pentru viteza de zbor este~i pentru raza de actiune ; inmod "utH" albina culege peo raza ce nu depaseste 1.500m, dar In caz de necesitateea poate ajunge la surse denectar situate la distante de

10 san 12 krn,

Zborul reprezin til 0 chel-

tuiala de energie destul deconsiderabila, rnai ales eu in-carcatui-a. 0 albina ctntares-

te in jur de 100 mg, poate

transporta in gU9a si pe pi-

cioare sub forma de ghemo-toace 0 rncareatura totala de

peste 75 mg. Acest efort an-treneaza Ia nivelul muschiloraripilor un consum ,de glu-coza, carburantul muschilor,

care atinge 1,5 mg pe minut.Calculele permit gasirea f a r aefort a limitelor razei de ac-tiune a albinci in zbor f a r aaprovizionare suplimentara. La 12 km se poato spune cil albina culega-toare nu lucreaza decit pentru a asigura provizia de nectar necesara zbo-

rului ei de intoarcere la stup.

Altitudinea de zbor depinde mult de usurmta eu care a1bina gase-ste curentii de aero S-a constatat ca in regiuni. unde vlntul sufla foarteputernic albinele au tendinta de a zbura aproape de sol in timp ce alti-tudinea norrnala de zbor este de lO~30m.

Vern vedea in alt capitol c a zborul albinelor presupurie nu numaio veleatura si un motor puternic, ci si un sistem de navigatie s . i de repe-raj foarte perfectionat, culesul considerat la nivelul coloniei ~i nu al in-dividului fadndu-se dupa 0 strategie precisa care vizeaza economisireamaxima a energiei utilizate pentru exploatarea resurselor melifere.

2

3/

A

Zborul albinei (Dupa Snodgrass)

A. Contractla alternativa a musculaturii trans-versale (sus) s apoi a celei Iongttudinale (jos),

provoaca miscarea aripilorB. Pozrtiile succesive ale artptlor la trintor, in

cursu! zborului1. 'I'ergit toracic. 2. Sternit toracic, 3_Musculatu-

r a tongirudinaW



34

Secretia de ceara

ALBINELE

In limp ce cele mai multe animals care-si construiesc un cuib uti-Iizeaza materiale gasite in natura, albina produce ea insih;;i substanta pecare 0 Ioloseste la construirea fagurilor stupului, Aceasta substanta este

ceara. Este adevarat, ea reeolteaza ~!propolis, de pe mugurii arborilor.aceasta substanta curioasa poate fi considerata!?i ea ca un material deconstructie complementar cerii, dar aceasta constituie materialul de con-structie principal.

Secretia de ceara (dupii Snodgrass)

Seotiunea schematica prin abdomenullucriitoarei, kt care se vede porzitia

glandelor ceriere

Oglinzile ceriere (dupii SnodgTass)

Ceara se formeaza pe oghnzlle (1) ster-nitelor (2)

Ceara este a substanta grasa si unsuroasa care se topeste in jur de64°C, perfect alba in momentul secretiei sale de catre gIandele speciali-zate aflate pe parte a infericara a abdornenului albinei lucratcare. si nu-mai al ei. Aceste glande sint in numar de opt. Pentru a intelege functi-onarea lor, trebuie s a amintim c a fiecare din inelele abdomsnului are

doua elemente chitinoase, unul la partea supcrioara, tergitul si altul 1aparte a inferioara sternitul. Ansamblul tergit-sternit constituie segrnen-tul. Segmentele sint unite intre ele prin membrane nurnite interseg-mentare.

Deci la lucratoare, sternitele purtind numerele 4, 5, 6 si 7 se pre-Iungesc inainte formind un cadru chitinos care ramine mereu ascunssub sternitul precedent. Acest cadru chitinos are doua placi ovale trans-

parente, foarte fine, oglinzile ceriere, sau placile ceriere. Sint opt placide acest feL Pe fiecare se ana 0 glada epiderrnica. Deasupra flecareiglande se gasesc celulele incarcate cu rezerve grase, care se activeazain momentul secretarii cerii.

Secretia de ceara nu este 0 Iunctie continua. In cursul scurtei sale

vieti, albina trece printr-o faza de activitate a acestor glande ceriere,dar nu de lunga durata. Dealtfel colonia de albine nu construieste tottimpul anului, cl doar in functie de nevoile sale, pentru adapostirea lar-

velor (puiet) si a proviziilor de rniere si polen,Cind glanda ceriera functioneaza, ceara trece prin oglinda ceriera,

poroasa, s . i se J:nUires.tepe fata inf'erioara a acesteia sub forma unui 501-

ziser care se desprinde ~l iese la exterior l i ' i este preluat de periutelecelei de a treia perechi de plcioare.



ALBINA LUCRATOARE 3 5

Solzisorii de cearasint foarte mid. Ei nu cintaresc in medie mal

rnult de 0,8 mg, eeea ce inseamna c a trebuie 1.250.000 pentru a face 1 kg.

S-a discutat mult pentru a afla ce inseamna pentru stup (.~i pentruapicultor!) productia de ceara. Ceara, constituita din substante grase,

este elaborata pe hazEl de glucide, deci de zaharuri din nectar. Ea nu con-tine azot dar se pare di secretarea ei

cere albinelor un anum it consum depolen ceea ee dealtfel se poate expli-

ea eli usurinta prin simplul fapt al

Iunctionarii glandelor. Cifrele avan-

sate de diferiti autori sint departede a coincide, mergi:nd de Ia 7 pinala 12, 16 sau 19 kg de miere necesare

pentru a produce 1 kg de coara. Este

foarte .greu de stiut exact care esterealitatea, eu atit rnai mult cu cit se-cretia de ceara poate fi influentata

Ioarte mult de alti factori decit decei pur nutritionali. Este bme

3

1)'

Sectiune histologica prin abdomenullucratoarei (dupd SnodQrass)

1. Sternit 2. Glanda c!1rierd 3. Celu~eadipoase

~'~'~f,~~r~~.~·,. - t \ ~~·~~',~~t. ~ , < " " , _ , . , . - . , ; _ ' ' - , - - ''",,"-,~i~i" " , - : ' . , i . . . " c ~ , - " ,, ' ' " ' -" " ". . . .. .. ._

s : - -

~~~_: •.: ,.4.,.;. - s =

~ . .- . - ~ ' : ' - ' " c : : .

~

Evolutia glandelor certere Infunctie de vtrsta lucratoarelor

(dupa Snodgrass)

De sus in [os, se pot observa sta-dlila glandelor ceriere Ia albinelefoarte tinere, la lucratoarele de:12-19zile care secreta ceara §i,in sf'irsit stadiul final, la culegfi-

toare ale carei glande \Sint com-pJet regresate

stlut faptuI ca Ia ocuparea unui adapost roiul natural ests capabil de a

secreta rnai rnulta cearasi de a construi fagurl mad in timp foarte scurt,utilizind numai rezervele din gusa lucratoarelor roitoare,

Aparare si atac : aparatul vulnerant

Se numeste aparat vulnerant acul albinelor, dar acesta nu Ie apar-

tine in axclusivitate. Toate himenopterele aculeate au ac, nu numai albi-nele, dar 9i furnidle, viespile, bondarii etc. Acul este apanajul fernelelor

lucratoare sau rnatci ; nu exista Ia masculi, EI nu este, de fapt, dedt 0

sirnpla modificare a aparatului ovipositor, care serveste Ia asezarea oului,Acul constitute un organ fcarte complex, format dintr-un ansarn-

blu de piese chitinoase cu un rol mecanic si actionate de 0 serie de mid



36 AL.BINELE

muschi. Ansamblul Iunctioneaza ca un injector prln care patrunde veni-

nul in pielea dusmanului, Se disting :

- doua Iantete foarte fine, foarte ascutite, ce poarta barbe, acestea

constitute acul : ele slnt simetrice ~i gliseaza in iungul teeli - piesa chi,tinoasa robusta, tngrosata in forma de bulb in par tea superio ara. - care

serveste de ghid lantetelor, dar nu patrunde in rana ;

- doua ted care protejeaza acul :

- glandele de venin; glanda aclda si glanda alcalina ; prima ali-

rnenteaza un rezervor deschis in partea mgrosata a tecii ;

- un ansamblu de piese chitinoase (place triunghiulara, placa pa-

trata, placa oblcnga) 1 : 1 i muschi care asigura iesirea acului, normal invi-

zibil, in interiorul abdornenulul, 1 : 1 i apoi injectarea veninului.In momentul cirid albina inteapa, cele doua Iantete stnt introduse

alternativ in victirna, veninul este pornpat in rezervor 91 injectat in rana

prln canale foarte fine care ajung la extremitatea Iantetelor.

Veninul este furnizat in mareparte de glanda acida, Rolul glan-dei alcaline este Inca putin cunos-

cut; ea ar putea s a serveasca la

ungerea acului.

.La ecloziune albinele au Ioarteputin venin. Intepatura lor, aproa-

pe intotdeauna accidentala, deoa-

rece nu sint agresive, este m1..11trnai putin dureroasa decit cea a

culegatoarelor batrine. C1..1virsta,

albin a capiita experienta in atacsau aparare. Catre vrrsta de cinci-

sprezece zile, rezervorul s a de ve-nin contine 0,3 mg ! ? i lntepatura

devine dureroasa pentru om, mor-

tala pentru multi dusmani mid.

Nu trebuie sa uitam ca veni-nul albinei este 0 otrava violenta

a c8.1'1..1ioxicitate este la fel cu cea

a verrinului unor serpi. Din ferici-

re cantitatea de venin eliberata Ia

o tntepatura este foarte mica 9iomul normal, nealergic 0 suporta

cu usurinta fata alte inconvenien-te decit 0 umflatura trecatoare.

Dar doza este suficienta pentru a

ucide 0 alta insecta sau pentru a

stinjeni series un a iimal mic,Folosirea acului este totdeauna un reflex de aparare din partea

albinei, chiar, daca omul considera ca este vorba de un atac, deoarece nu

rntelege cii prezenta sa in apropierea unui stup este resimtita de pazni-

ee ea 0 agresiune, deci ca un pericol potential.

Aparatul vulnerant al albinei Iucratoare1.. Glarula acidd. 2. Rezervor1I1 de venin.

3. G[anda alcaZind. 4. Placa oblongd. 5.

Placa triunghiul.ara. 6. Placa pa.tratii . 7.Teaca aC1Ilui. 8. Acul.



Af..BJNA LUCn.'lTOARE 37

Cind albina l~i innge acul in corpul unei alte Insecte, ea cauta 10-curile lipsite de aparare, adica membrana intersegmentar-a moale ~i fra-gila, pentru eEl segmentele alcatuiesc 0 carapace irnpenetrabila. Chiar in

rnornentul iesirii din teaca acul varsa veninul '}i se retrage; el poate safunctioneze din nou c a c i este intact; veninul s.e refacc, Dar daca dusrna-

nul este mamifer, acul nu rnai poatefi scos usor din piele, barbele faedin el un veritabil harpon, Lucratoa-

rea trage pentru a se elibera, dar a-

cul ramine fixat in pielea animalului.Albina, ranita mortal, nu supravie-tuieste mult timp.

Viata senzoriala a alblnelor

Lumea in care traieste albinanu se aseamana cu a noastra, Simtu-rile sale sint diferite, chiar dacaaparent ea are ca si noi ochi sl orga-ne pentru gust, pentru simt, pentruperceperea vlbratiilor, pentru a dife-rentla frigul de cald, etc. Perceptialumii de catre albine este in acelasi

timp mai bogata ! ? i mai saraca decit

a noastra, in functie de dorneniileluate In eonsiderare. Dar nu putem

varbi de viata senzoriala a albineifara a da citeva indicatii sumare a-supra organizarii sisternului sau ner-

vas central si periferic. Ca toate in-sectele, albina poseda un sistem ner-

vas central format din creier ~i Ian-tul. nervos ventral si un sistem so-matogastric analog sistemului nervessirnpatic al animalelor superioare.

Primul are functia de a asigurarelafiile albinei cu mediul exterior S 1

de a comanda miscarile. Al doilea n~

prirneste dedt mesajele provenite de

Ia organele interne $i le comanda

functionarea (respiratia, digestia,etc.).

Slstemul nerves al albinei Iueratoare(dupii SnodgrfLSS)

1. Nerv antena.r 2. Creier 3. Ochiul com-pus. 4. OceW. 5. Pr.imul ga.nglion. 6. Aldoilea ganglion. 7. A! trei!ea ganglion.

8. Al patrulea ganglion. 9. A! cincilea

ga.ng lion. 10. A! saselea gangUon. 11. Al~a.pte!ea gG.nghon.

Creierul

Rezultlnd din acsocierea ganglionilor cefalici, .creierul cuprinde treiparfi principale :- PTotocerebrum, situatin partea din fata sus a capsulei cefaliee ;

este centrul vaderii. El este ill. legatura directa cu ochii cornpusi l ? i oce-



38 ALBINELE

Iii prin intermediul nervului optic. Protocerebrum formeaza partea ceamai dezvoltata a creierului. El are doua corpuri pedunculate, centrii ner-

vosi foarte Importantl care coordoneaza diferitele activitatl cerebrale ;

- Deutocerebrum este centrul nerves al antenelor. El da nasterela doi nervi antenari grosi ; unul senzitiv ~i altul motor;

- 'I'ritocerebrum este putin dezvoltat Ia albine, El da nastere ner-vului Iabrului 9i unui nerv pericardial care controleaza activitatea orga-

nelor endocrine.

Lantul nervos ventral

El cuprinde ganglionul sub-esofagian si Iantul nervos ventral pro-

priu-zis.Ganglionul sub-esofagian, situat si el in cap, este format din 3

ganglioni uniti. El da nastere unor nervi foarte importanti, senzitivi ! ? i

motori care merg catre piesele bucale. .

Lantul nervos ventral, cuprinde In total sapte ganglioni dintre

care doi sinb in torace si cinci in abdomen. Toti pereche 9i uniti intre -ei.

Prirnul ganglion situat in torace inerveaza prima pereche de picioare.Al doilea inerveaza a doua pereche de aripi, a doua ~i a treia pereche depicioare ca si rnuschii toracelui care dupa cum am vazut asigura zborul! ? i mersul.

Ochii ~ivederea

Albina are 2 ochi mari compusi situati de 0 'Parte ! ? i de alta a capu-

lui * i uniti eu creierul direct prin nervii optici. Fiecare din acesti oehicornpusi este format prm juxtapunerea unui foarte mare numar de ochi

simpli care 5e numesc omatidii. Daca se examineaza cu 0 lupa puternica

suprafata unui ochi cornpus aceasta apare ca un ansamblu de hexagoane,iiecare Iiind corneea unei omatidii. La locul de lmbinare a omatdiilor

se gase~te, din lee in loc, un perisor foarte lung, de unde aspectul paresal ochiului. Fiecare ochi compus poate avea 1a lucratoare 4000-5000 de

omatidii. Fiecare ornatidie est€' un sistem optic cornplet cuprlnzlnd 0 cor-nee transparentii care Iormeaza lentila convergenta, un cristalin de for-

ma conics si 0 retinula compusa din opt celule sensibile la lumina.Partea centrals a omatidei este rhabdornul. Celule pigmentare izoleaza

omatidiile mire ele.

In afara ochilor compusi albina are trei ocelii, mici ochi simpli dis-

pusi in triunghi pe parte a dorsala a capului. Ocelli slnt forrnati dintr-olentila biconvexa, un corp vitros 9i 0 retina. Ei nu dau imagini clare, ro-

lul lor este de rnasurare a intensitatii luminii. Ei stnt foarte sensibili Iavariatiils luminii, ceea ce 1e permite semnalarea inceputului sau sfir!?i-

tulul zilei, innorarilor ' i i i insenin arilor. Ei Iunctioneaza astiel mal multca celule fotoelectrice dedt ca ochi.

Albina are un cimp vizual foarte tntins, aproape de 360°, se poatespune C o i l . nu are decit foarte putine unghiuri moarte, chiar spre spate.



ALBINA LUCRATOARE 39

Ea are ded 0 vedere panoramica, dar acest avantaj este dirninuat de 0

mare scadere a nivelului acuitatii vizuale : are 1/80 din acuitatea vizualaa omului. Ea vede greu detaliile obieetelor. Reamintim di un am eu a-

cuitate vizuala normala poate distinge doua puncte apropiate. Iade 0,1 mm acornodindu-se Ia eea mai scurta distanta (de 30 em}.

Daca albina distinge greumicile detalii ale obiectelor arein schimb 0 buna viziune a for-

melor. Ea recunoaste formele

pline sl nu le confunda nicio-data eu eele goale, Formelestelare evocatoare a multora

din formele florare slnt foarteatractive pentru albina, astfelca ea confunda un patrat eu uncere sau un triunghi pe aceeasisuprafata,

Ochiul omului pereepe 0

miscare continua incepind dinmomentul in care irnaginile se

succed eel putin de 24 de ori pesec. Aceasta este principiul d-nematografului. Nici 0 aserna-

nare ell albina. Ea nu fuzionea-

Ochiul cornpus al albinet(dupa Snodgrass)

1. Nervul optic. 2. Corneea. 3.Retina. 4. CristalinuI

, % \ i

~ \,' V~,

\t: \ ~\ \~.'. ~ , * : , ~ \ \

,- ~~~'''J\ i ' \ ' - \ : ~ ; _' ; , _ ' _ - -c ;. _ _\\~y'\, ,k. \~,:),-'" - \

;\,\,/)~~x?,},~ ~" "" '1

~~~~~t;l~Suprafata ochiului cornpus al albinei vazut larnicroscop. (du.pa R. Faure. DetaHi observateIa microscopu.I electronic cu baleiajJ.

Perii lungi sint lnserati din loc in loc printre

omaH

Seetiune Intr-o omatidi-e in care se observacorneea, cristalinul, celulele retineene ~i ner-

vul optic (dupd Snodgrass)

distanta

7 .

Sectiune intr-un ocel (dupa Redikorzew, 1900

in Snodgrass)

1. Lentilii. 2. Iris. 3. Retina. 4. Nero optic



40 AL81NELE

z a irnaginile decit Ia a succesiune de trei sute de imagini pe sec., ceea ceinseamna di dad. albina ar fi interesata s a vada un film ar vedea 0 sue-

cesiune de imagini fixe, ceea ce i-ar provoca 0 mare plictiseala, Imagina-

ti-vii a seeventa de urmarire incetinlta de 12 ori. Aceasta proprietate aochiului albinei este foarte buna pentru zbor, Datorita vitezei crescute

de fuzionare a imaginilor ea

pastreaza la 30 krn/h 0vizi-une foarte statica a solului,ceea ce 'i i usureaza bineinte-

les recunoasterea locului, Nu

este exclus ca, tot caracteris-tieile vederii la albina s a fie

de 0mare utilitate i ? i in apa-

rare, reducind efectul de sur-

priza al atacurilor unui dus-

man rapid.

Ideea despre vederea

albinei ar fi faarte incom-pleta dad nu am aminti fap-tul, c a spectrul la care reac-

tioneazii ochiul ei este dife-rit de cel la care reactionam

noi, Vederea noastra cuprin-

de de la violet pina Ia rosu

(400pina la 800 nrn"), Vede-rea albinei prezinta uri deca-

laj catre lungirnile de undascurte (300 pim'i la650 nm),adica carba in privinta cu-

lorii rosii, ea vede in ultra-violet, culoare pe care noi

nici nu putem sa ne-o irnagi-nam, Vederea culorilor de

catrs albina a fost mult stu-

diata de Karl von Frisch 9i

de elevii sal incepind din anii'.20 ai acestui secol. Merltul esential al aces-tui experimentator de geniu este tncmai acela de a fi conceput niste expe-

riente extraordinare ca prcizie si simplitate cum sint cele cafe l-au permissa demonstreze c a albina este eapsbila s a distinga culoarea albastru inrnijlocul unei game intregi de griuri.

Faptul cit albina este oarba la rosu, poate parea aprioric, destul deneobisnuit pentru ( ' 8 . in natura, un mare numar de flori rosii sint foarte

vizitate de albine, incepind en banalul mac de cimp de pe care culegrnult polen. In realitate. daca noua macii ne par ro~ii, albina iivede intr-

a culoare care nu este alta deeit ultravioIetu1, euloare perfect reflectatade petale si vazuta foarte bine de albina,

Sa mai semnalarn ca ochiul albinai se comporta ca un analizator alIuminii polarizate. Or, lumina emanind de la cerul albastru este polari-

x < >I

Vederea formelor la albine (dupa von Frtsch).

Figurile de sus, ca st eele de jos slnt confun-

date intre ele de catre albi na care. in schimbnu confunda a figud din rindul de sus cu 0

figura din rindul de jos.; Caracterul plin saudecupat al flgurii este eel esential

Vederea cu1orilor 1a afbine. (dupa K. von Frisch)

Schema istoricei expertente lacuta de Karl vonFrisch in 1923. Albtnele dresate La 0 hirtie al-bastra reCUllOOC aceasta culoare ~i nu 0 confunda

ell diferitele nuante de grl

I) Sirnbolu1 rsanometrulut : 1 nrn = l'l.OOO_OOO.O(l() m



ALBINA LUCRATOARE

zata. Yom vedea mai departe ca aceasta faeultate de a recunoaste planul

de polarizare a luminii constitute un mijloc de orientare in zbor la fel deutiI albinei ca busola pentru marinar,

517 nm500nm

6 40 om

Cercul culortlor pentru om Cern'. I culortlor pcntru albine

Antenele ~ifUDctiile lor multiple

Urmarind 0 albina lingind un strop de miere, nu putem

s anu tim

surprinsi de mobilitatea extraordinara a acestor organe minunate caresint antenele. Ele palpeaza in toate sensurile si fara odihna ; adue insec-

tel 0 multime de inforrnatii variate. Sl intr-adevar a!j.a este, pentru eftalbina, foarte mioapa, slab inzestrata pentru a vedea detaliile obiectelor

sau ale fiintelor, are in antenele sale niste captatori pentru mires, pen-tru temperatura, pentru vibratii 9i chiar pentru gust. Aceasta enumerarenu este, bineinteles , completa, cad i.nventarul tuturor excitatiilor pe

care antena Ie poate capta $i utiliza nu este terminat.Antena este Iormata din trei parti : scapus, pedicel, :'ji Hagel care

cuprinde unsprezece artlcole, Fiecare portiune a antenei are organe, plac!

sau sensile, ale carer functiuni sint variate.Placile poroase sint sensibile Ia mirosurl, Pe anbena unei lucratoare

se gasesc in jur de 3600-6000 placi, fata de 3000 de pe antena matcii

~i 30.000 pe antena unui trintor.

Sensilele trichoide par sensibile Ia vibratii, 0 singura antena poate

avea 8500 de astfel de argane care ar fi un fel de "urechi" ale albinelor.Se considera in general ca albinele sint surde in sensuI obisnuit al cu-

vtntului, dar ele percep foarte bine vibratiile transmlse de un substratsolid.

Sensilelo baziconice se gas esc pe al treilea 9i al zecelea segment an-

tenar, Exista in jur de 150 pe fiecare antena. Ele ar fi organe de mires,

casi placile poroase.Asadar prin antene se stabilesc comunicatiile intre indsvizli colo-

niei. Cind 0 albin a solicita hrana de Ia 0 alta albina antenele lor ramtnin contact permanent si para transmite 0 informatie ..

41



42ALBINELE

Antena lucratoarel(dupa Snodgrass)

1. Scapus. 2. Penduncul. 3.Primul articol al flagelului.

4. Al IJ-Iea $i tdtimul aTtico!

al flagelu!ui

Supratata antenci (mult marital (dupa

Snodgrass)

1. Placa poroasa. 2. Sensilii tricoidii.SensHd baziconicii

2

4

3

5 5 5

4

Dlferite tipurl de senaile de la suprafata antenei (dupd SnodgrlUls)

A. Flaca pOToasii ; B. SensWi trocoidii. C. Sensild baziconicii

1. Extremitate senzoriald. 2. Cuticula. 3. Epiderma. 4. Celu'tel,e nervoa.se. 5. Ner»



CO[.ONIA DE A['BINb;43

Tot datorita antenelor ei albin a se poate orienta in intunericul stu-pului, recunoaste parfumul Ilorilor, rnirosul mierii sau pe eel al unei

albine straine sau al unui dusman. Lipsita de antenele sale albina mea-re curind.

Gustul

Albina are sirntul gustului f'oarte bine dezvoltat, El a fost mult

studiat de fiziologi sl in special de Karl von Frisch. In lac sa fie localizatfoarte strict in cavitate a bucala, ea si Ia om, Ia albina se manifests intrei Ieluri diferrte. Se distinge mtr-adevar gustul oral, in legatura ell

cavitatea bucala ; gustul tarsal, legat de existenta organelor gustativepe tarse ; in sfirsit, gustul antenal, locafizat pe ultirnile opt segrnente ale

antenei. Ca~i

noi, albina deosebestedulce,

sarat,acid

si amar.Acest

lu-eru s-a putut doved.i cu ajutorul unor teste de dresaj corespunzatoare,

cu sanctiune sau recornpensa. Este verba deci de tehnici Ioarte claslce

~i care se aplica animalelor pentru a se cunoaste pragurile sensibilitstii

lor gustative.

Faptul di albina este capabila s a recunoasca gusturile funclamenta-

le,exaet ca sl omul, nu inseamna. eft $i reactioneaza in acelasi mod ca noi

la toate substantele, S-au putut alcatui liste lungi de substante care noua

ne par dulci, dar care nil sint astfel~i

pentru albina, Lactoza, de exemplu, este

dulce pentru noi dar nu pentru albina.

In functie de vlrsta, de starea fiziologicasi de starea de nutritie, albin a nu reactio-neaza in acelasi fel Ia stirnulii gustativi.Infornetata timp de mal multe ore, ea re-cunoaste gustul dulce al unei soluti]

foarte diluate de zaharoza, pe care, ctnd 2

este alimsntata normal nu 0 distinge de 5 ....-,.·"~L.I·L

apa pura.

Unele substante au un gust total

diferit pentru om si pentru albina, Astfel

zaharina, care da gust dulce bauturilor deregim ,.,fara zahar", nu este dulce pentru

albina si este total inactiva. Octo-acetil-zaharoza, altfel spus Octosan [nurne co- Sectiune prin. penduculul antenel

mercial) este amara pentru om dar insi- (dupd Snodcrra.s:s)

pida pentru albina, ceea ce permite utili- Penduculul contine organul Shon-

zarea ei pentru dsnaturarea zaharului ston care inregistreazii mlscarile

rezervat albinelor. Zaharul denaturat eu antenei1. Scapul. 2. Penducut 3. Flage!

octo-acetll-zaharoza 'in doza foarte slaba 4. CeIulele v.er"Voase. 5. Ner-o an-

(0,5 g Ia kg de zahar) nu este bun pentru tenal

consumul uman.

Gustul tarsal perrnite studii de mare finete, este suficient sa intro-ducem extremitatea picioarelor albinei 'insolutia de testat ~i sa observam

raspunsul- care consta in intinderea limbii dad solutia este atractiva.

3



ALBINELE

Simtul tirnpulul

Sirntul timpului se poate pune in evidenta prin experiente de dre-

saj. Cele rnai simple constau in a nu distribui hrana in exteriorul stu-pului decit 0 perioada scurta, timp de dona ore pe zi. Daca marcam albi-nelc dresate ~i nu pastram in cxperienta decit un mic grup, citeva zeci,se constata, dupa citeva zile, di albinele nu apar la hranitor decit la ora

obisnuita de hranire. Ele se obisnuiesc astfel ell prezenta unei hraneintr-un anumit lac !}i Ia un anumit moment fix al zilei. Schirnblnd condi-tiile experientei, experimentatorul constata ca albinele, fidele obiceiurllorlor nu se adapteaza dintr-o data niei la modificari de oral' nici Ia supri-marea sursei. In acest ultim caz ele se invirtesc in [urul hranitorului,

care "ar fi trehuit s a fie plin ", pe toata durata obisnuita a dresajului$i pe urma dispar p ntru a reveni a doua zi.

In [urul aeestei terne, cercetatcrii au pus la punet protocoale exp=-rimentale foarte amanuntite deoarece explicarea rezultatelor obtinute

In 1955 un cercetator din scoala lui Karl von Frisch, Renner, realizeaza Ia Parisun dresa] intr-c inclnta Inchisa si demontabrla. Albinele sint condlttonate sa vinasa caute strop de zahar Ia ora 12, ora locala, Pe urma E ' J . e sint transportate cuavionul 1a New York : , ; i stnt instalate in aceeasi inclnta, Se conststa e a ele sl-aupastrat in mod candi~ionat ora Parisulul . ; ; i di nu tin cant de ora locaUi care este

eu 5 are mat in urma decit cea a Parlsului.



SEXUALITATE

fill este totdeauna usoara, Constatarea ea atare, c a alblnele poseda un

sirnt al tirnpului nu explica 1 } i in ce consta acest simt, Se poate presupu-ne foarte bine c a exista repere extericare cum ar fi reperele astronomi-ce (pozitla soarelui pe cer), sauexistenta unui ceas intern sau ceas biolo-

gic care ar fi un fel de pastrator de timp incorporat albinei, de nesters~i nedereglabil dar al carui mecanism intirn rarnine de demonstrat,

Nu se poate intra aid in detaliul numeroaselor experiente care auIost Iacute la sf'irsitul secolului trecut pentru elucidarea acestei preble-

me. Datorita experientelor decisive care au constat in traversarea pesteAtlantic, ill avion, a unui stup (in 1955, de Renner) pentru a obtine unmare deealaj orar intr-un timp foarte scurt, s-a putut demonstra [uste-

tea ipotezei ceasului biologic. La New York, albinele continuau munca

dupa ora Parisului, unde avusese lac drcsajul,In natura exista numeroase plante care nu dau nectar sl polen

decit intr-un anumit timp al zilei. Se cunosc faimoasele ceasuri f'Iorale

Ia care ora este indicata de deschiderea florilor. Este deci importantpentru albina ca, datorita simtului sau lrmascut al timpulua, sa fie capa-

bila a . gasi in fiecare zi la mornentul oportun plantele melifere deschise~i gata de a-i oferi produsele,

SEXUA'fELE

Matca

Mates este singura fcrnela fecunda a stupului. Se recunoaste Ioarterepede printre lucratoare, prin marimea sa. Abdomenul sau plio de oua

este de aproape doua ori mai lung decit eel al unei lucratoare. Dar dife-rente de talie nu este singura : piesele sale bucale sint rnai scurte,mandibulele au margine dantelata ; picioarele nu au organe de recoltarea polenului ; acul este indoit; nu are glande ceriere, Trebuie notat, de

asernenea, di matea se bucura de 0 frurnoasa longevitate care poate atin-

ge patru sau cinci ani.In principal insa, matca se distinge prln organele sale reproduca-toare, normal dezvoltate, spre deosebire de Iucratoare care stnt sterile.

Vom descrie succesiv organele de imperechere, organele ce tin in rezer-

va sarninta trrntorilor care au fecundat matea, dupa aceea ovarele sicele de ponta. .

Organele de imperechere

Daca se lndeparteaza eu grija piesele chitinoase care Iormeaza

ultimul segment abdominal al matcii se d scopera 0 camera arnpla, nu-mita camera acului in care se prezinta de sus in [os, anusul, acul ~i ori;ficiul vaginal care, profund infundat sub ac, nu este vizibil decit daca seridica acesta.

Fundul camerei aeului constituie ceea ce senurneste bursa copula-

trix, sau vestibulul vaginal. In acest vestibul 5e deschid trei orificil :



46 ALSINELE

vaginul in centru, ca 0 fanta orizontala de 0,6-0,7 mm, si doua alte fan-

te longitudinale care se deschid in buzunarele laterale.In timpul tmperecheru, organul genital al trintcrului patrunde in

vestibulul vaginal dar nu in vagin, care Il continua ; matca l !?i deschide

larg extrernitatea abdomenului ! ? i ridica acul astfel di penisul poate pa-

trunde in vestibul. Nurnai sperma trece in vagin unde este aspirata prin

miscarile organelor care urmeaza.

Organele genitale ale matcil (dupii Snod-

grass)

1. Ovare. 2,Ovariole. 3. Granda cu venin.

4. Qviduete. 5. Glanda spe'rmatec'ii. 6. Sper-mateca. 7. Glanda cccasorte aeului, 8. Bur-sa copulatrix. 9. Aeul. 10. Rezeruor eu

venin

Sec~iune longitudin.ald prin abdomenul

matcii (dupdF. Ruttner)

1. Qvar.2,Spermatecd.

3.Pungd recialii

4. Camera aeului

5

Suermateca $i anexele sale1, Canalul spermateeii. 2. Sper-

mateca. 3. Camera vaginului. 4.

Pompa ~i valva..5. Glanda

spcrfflatecii

In mod normal orificiul vaginal este inchis, in repaus, El este urmat

de canalul vaginal, apoi de camera vaginului, Inchisa ! ' ; i i ea printr-o val-va vaginala care controleaza trecerea intre oviduct si vagin. Canalul

sperrnaticii se deschide in camera vaginala. Continuind, catre ovare, se

gaseste oviductul median, care primeste in amonte cele doua oviducte

Iaterale, foarte flexibile si foarte extensibile, care ajung la ovare.



SEXUALITATE

Spermateca

47

In timpul imperecherri, sperrna se acurnuleaza in oviduete Tnaintede a fi Impinsa in sperrnateea, unde va ramine tnmagazmata, Spermtecaeste un mic organ sferic plasat sub vagin, de care este Iegat printr-unscurt canal. Strins Iipita pe suprafata spermatecii se gase!?te glanda sper-

matedi de forma tubulara. De jur imprejurul spermatecii se intinde 0

retea fina de trahei.

Ovarele sint organele care produc ouale. Ele constitute doua masevolurninoase albicioase ocupind cea mai mare parte a abdomenului matcii.

Fiecare ovar este format dintr-un ansamblu de ovariole care pot ficonsiderate ca niste tuburi in intsriorul carora Quale se formeaza si crescpilla in momentul in care, complet dez:voltate cad in oviducts care 1econduc de-a lungul vaginului catre orificiul de ponta.

Fiecare ovar cuprinde intre 160 ~i 180 ovariole, ceea ee inscamnadi pentru 0 ponta de 1500 oua pe zi, considerate norrnala in sezon activ,fiecare ovariola produce In jur de 4-5 oua,

Ovariolele sInt rnai fine cu ctt se gasese mai aproape de extrerni-tatea anterioara, Altfel spus, for-rnarea oualor !]i eresterea lor

dauorganului aspectul

Untilsirag

ale carui boabe stnt din ce in ce

Ovarele

mai mari.

Formarea oualor si ponta

La extrernitatea anterioara

a unci ovariole nu se gaseste dedt

omasa citoplasrnica nediferenti-

ata .. Dineolo de aceasta zona apar

celule bine delimitate: oogoniileprimare. Oogoniile se divid si dau

nastere la oocite '}i Ia celule nu-

tritive. Oogoniile constitute ele-

mentul sexual ; celulele nutritive

nu fae altceva decit sa aduca

oului rezervele alimen tare pe baza

carora embr ionul se va dezvolta

1

I~,

Formarea otJaJor (dl~pliSnodgTass)1 Oogonii. 2, Oocite. 3. Celute nutTitive,

4. Ovocite. S. FoliC'll!. 6. Nuc!eu

ulterior. Oul matur contine DU-

cleul reproducator, reserve care se pot eompara cu cele ale oului de

gaina de exemplu, si un invelis foarte rezistent, chorronul. Oul matur sedetaseaza de ovariola ! ? i cade In oviduct. Dar inainte de ponta trece pelinga deschiderea spermatecii, In Iunctie de celula in care va fi depus- de trintor, de lucratoare sau de rnatca -, el trece fara a fi feeundat



48 AL.BIN!:LE

sau dirnpotriva, primests 0 midi eantitate de sperma, Spermatozoizii pa-

trund in ou printr-o minuscula deschidere numita micropil,

Cresterea ovocitelor are nevoie de cantitati foarte importantede substante nutritive. Aceste substante provin din hemolimfa matcii

care scalda ovarele si din care acestca se alimenteaza.

Ponta de 1000-1500 oua pe zi reprezinta pentru mate-a un cfortde asimilatie considerabil pentru c a greutatea oualor depuse in 24 de are

depaseste propria sa greutate. Este necesara 0 hrana abundenta, m;;or de

asimilat si bogata in proteine, grasirrd ~i zaharuri. De aceea in perioadade ponta lueratoarele alirnentcaza rnatca ell Iaptisor de mates aproape

continua.

In climatul nostru, trintorii au 0 scurta aparitie in stup, din aprilie

pma in septembrie. In iunie sint mal numerosi, dar numarul nu depa-

seste dedt rar 1000-2000 pe colonie. Lucratoarele opresc hranirea lor

imediat dupa sezonul de roire ctnd sursele aliment are diminueaza. Izgo-

niti din stup, ei sfirsesc prin a mud in exterior .. Nu au ac, nici organede recoltare a polenului, ei viziteaza flarile, zborul lor este zgomotos,

jar alura generala usor earaghioasa. Toate aeestea due Ia un dispret care

se traduce la unii apicultori prin rnasuri de elirninare radicals. Multe

manuale de apiculture preconizeaza insa suprimarea puietului de trrn-torLsi instalarea de "curse detrintori". Acests practici slnt farafundament daca -pnem seama de

ceea ce se stle despre reproductia

la albine,

Aparatul reproducator altrill torul ui este relati v complicat.

El sufera dealtfel 0 lunga evolu-

tic, care lncepe de la stadiul de

larva; se scurg 36 de zile Irrbre

depunerea unui ou de trintor si

maturitatea lui sexuala. Trebuie

deci studiat paralel aparatul re-

producator ~i evolutia sa, pe urrnafunctionarea lui.

Trintorul

Anarntul reproducator mascul. (du.pri F. RuHwlr)

1. Testicul. 2. Veziclila: .seminald. 3. GIanda

1l"lucoCl.,d. 4. Bulbul. 5. Cornicu.li

At>al'atu1 reproducator al trlntornlu]

'I'esticulele

Testiculelc sint organele in care se dezvolta spermatozoizii ..Ele se

compun din tuburi serninifere sau testicle, In numar de circa 200, carese deschirl iritr-o cavitate cornuna unde se varsa produsll formati, La



SEXUALITATE49

trintorul matur din punet de vedere sexual, testiculele forrneaza doua

mase mid situate in pozijie dorsala, in abdomen; eind producerea sper-

rnatozoizilorS-8

terrninat, ele nu mai sint functionale.

Veziculele serninale

Testiculele cornunica ell veziculele serninale prin canalul deferent.De fapt veziculele seminale nu sint decit 0 portiune largita a acestui

canal. La trintorii maturi, din punct de vedere sexual, veziculele semi-

nale contin sperma.

Glandele mucoase

Sint doua glande foarte voluminoase care ocupa un lac important

in abdornenul trintorului. Ele eontin un mucus abundent care va juca unrol in momentul eopulatiei, protejind sperrna de uscare.

Canalul ejaculator

Acest canal lung ~i ingust face legatura intre organele produea-t081'e de sperm a si de mucus si organul copulator.

Endofalusu1

Acest organ este deosebit de complicat .. La trintorul in repaus el

este complet repliat in interiorul abdomenului. In momentul impereche-rij el se rasfringe ca 0 manusa, Daca printr-o apasare asupra abdomenu-

lui sau prin anestezie cu cloroforrn se provoaca eversiunea endofalusului,se constatii 0 serie de faze succesive. Dupii indepartarea pieselor chiti-noase care forrneaza orlficiul genital, se poate vedea aparind vestibululcare are 0 zona piloasa importanta, coarnele de culoare galben porto-

caliu, lobul penat ii i la sfirsit bulbul ell placile sale chitinoase.

Dezvoltarea aparatului reproducator

Inca din primele stadii larvare testiculele apar, abia schitate.In tirnpul vietii Iarvare tcsticulele se dezvolta ; la nimfele de patru sau

cinci zile incep s a se formeze spermatozoizii. Dezvoltarea maxima a tes-

tieulelor este atinsa la nirnfa de opt zile. Incepind din acest moment,testirulele regreseaza, pina la maturitatea sexuala, In tirnp ce rolul tes-

ticulelor se incheie, veziculele seminale ~i glandele de mucus sufera im-portante transformari. Veziculele seminale se umplu si glandele rnucoa-

se se dezvolta la maximum, in timp ce endofalusu I, numai schitat pinaatunci, ia forma definitiva,

Functionarea aparatului reproducator

Irnperecherea rnatcii eu trintorul se produce in aero In zbor, trin-

tornl priride matca ~i 0 dli:ire~te. Matea i~i deschide Iarg caile genitale.and contactul este stabilit, se produce in mod reflex eversiunea endofa-



50 ALSiNELE

Iusului, Dupa eversiunea vestibulului ~i a coarnelor, bulbul se angajeaza

si e1 la rtndul sau, si deschiderea canalului ejaculator ajunge la nivelul

supraf'etei organului In interiorul camerei acului matcil, Sub presiuneaexercitata de museulatura abdominala sperma si apoi mucusul stnt eja-

culate violent. Eversiunea endofalusului se continua ptna Ia separarea bul-

bului .cu placile sale chitinoase de-alungul unei linii de slaba rezistenta.Aceasta rupere perrnite separarearapida a partenerilor.

Fragmentul de bulb cu placile

chitlnoase de culoare inchisa 13 su-praf'ata ramine in organele genitale·ale femelei s1 constituie ceea ce secheama "ser~lIlUl de imperechere".Acest semn este adeseori observat13 matcile care se tntorc din zborulnuptial; lucratoarele tl elimina, casi pe dopul rnucos care astupa intra-rea vaginala,

In cursul uni zbor nuptial mat-ca este unperecheata de mai multitrintori. 'I'rintorul urrnator celui caretocmai a copulat elimina automat

semnul de imperechere al predeee-sorului, ramas prins de partea pi-2 Ioasa a vestibulului.

Eversiunea endofalusului(dupd F. RuttneT)

1. Endofalusul in CUTS de rasfringere.

2. Desprinderea "semnului de imp ere-

chere' care ramine prim; fn caire geni-tale ale mdtcii

Sperma

Sperrna trintorului este vis-COaSa si de culoare crem. Reactia saeste aproape de neutralitate (pHaproape de 7). Spermatozoizii lungi

In jur de 0,5 mrn au un cap foarte mic. Produsul unei ejaculari este irijur de 1,5-1,7 mm-' de sperma, ceea ce reprezinta de la 7 pina la 10mi-lioane spermatozoizl in functie de concentratie,

Sexualitatea albinelor

Cuno~tin~ele relativ precise asupra impereeherii matcilor nu au fast

obtinute decit in a doua parte a secolului XX. Pina atunci se considera

ca certa irnperecherea matcii 0 singura data in viata sa, si eu un singur

trintor, fericitul ales, dar in acelasi tirnp victirna pentru ea i~i pierdeaviata, creind-o. Si azi se mai intflne~te aceasta conceptie in Iucrari despre

viata albinelor, desi se stie sigur ca matca ef'ectueaza succesiv mai rnulte

zboruri de imperechere si se cupleaza eu un numar destul de mare detrIntori.



SEXUALITATE 51

Fazele preliminare

Inlocuirea lini~tita a matcii ajunsa la sf'iraitu] carierei ~i creareaunei matci noi odata cu plecarea unui roi, sint proeese asemanatoare.

In colonia orfana se naste 0 matca. Eventual ea a distrus boteHe incaprezente si a ucis toate rivalele. Mai rarnine sa termine maturizarea ei

sexuala. In tot aeest timp, comportamentul sau este influentat de eel allucratoarelor din stup, care nu sint deloc pasive fa~a de ea. Ele nu Se

multurnesc numai s a 0 hraneasca, se arats agresive, 0 maltrateaza si 0

musca, uneori 0 tnconjoara. Acest tratament se continua din ce in ce maivtoi, ptna eatre ziua asasea cind brusc este implnsacatre iesire de lucra-toare, 1 " i i ii?i la zborul,

Zborul de imperechere slcondltiile exterioare

Acest prim zbor al tinerei matci are loc mai rntotdeauna Ia ince-putul dupa-ameezii, pe timp frumos. Peate s a fie nurnai un sirnplu zborde orientare, dar daca temperatura este suf'icient de ridicata, est€" ade-

seort un adevarat zbor de imperechere. Sint necesare eel putin 20°C.Atmosfera trebuie sa fie calma ~i luminozitatea Intensa, Mates reclarnadeci pentru imperechere conditii exterioare favorabile, ceea ce explica

pentru ce, in cursu] anumitor ani sau tn anumite regiuni imperecherile

sint nereusite. Matcile prost imperecheate sint de caIitate mediocra,Este deci important de a stabili bine amplasarea statiilor de impe-

rechere, care trebuie sa aiba 0expunere buna, adapostite de vint ~ insorite.

AstfeI, in nordul Europei, in special in Norvcgia, nu rigorile iernii sau

lipsa resurselor melifere slut cele care Iirniteaza dezvoltarea apiculturii,ci mai degraba timpul prost, prea freevent, care Impiedica zborurile de

imperecherea si reinnoirea norrnala a matcilor, Apicultorii norvegieni nupot exploata resursele melifere din nordul tarii lor, care sint importante,decit prin transhumanta. Stupii nu at" putea ramine mult timp la latitudi-

nile extreme.

Impereehertle

Am vazut in legatuta cu function area organelor reproducatoare ale

trintorului, cum se face cuplareasi transferul de sperrna al trintoruluiin caile genitale femele. Dar mai trebuie ca sexele sa se fntinleasea. Instup ei au 0 totala indiferenta unul fata de altul, Imperecherea nu poate

aves Ioc decit in zbor la 0 inaitime de 6-20 m..Trtntoril, dotati eu 0

excelenta vedere si un mires dczvoltat, sint atrasi in acelasi timp de rnis-

care ! ' I i de mires. Orice obi.ect de mad me apropiata de a matci! ~i care

zboara rapid, este atractiv de la distanta, dar cind trintorul se apropieel nu continua. sa mai fie atras decit de mirosul specific al matcii, Care

nu este altul decit eel al feromonului secretat de glandele mandibula.re ..

Din punct de vedere chimic,este vorba de 0 substanta a carei formula

se cunoaste : aceasta este ceto-9 2-decenoic.



ALBINELE

Dupa ejaculare, cuplul coboara spre pamint sau so mentine jn aer,dar partenerii se despart, Trlntorul nu supravietuieste rnult tirnp dupa

pierderea organelor sale. Inca in zbor matca se elibsreaza de semnul deimperechere daca nu cumva intervine un alt trintor. Sperma este aspi-

rata in oviductul median ~i in oviductele laterale. 0 noua imperechercpoate avea loc in minutele care urmeaza.

In cursul aceluiasi zbor de imperechere rnatca fin ara se Impere-

cheaza cu mai multi trintori : de cele mai multe ori ell dod sau sase. Canti-tatea de sperms prirnita de matca in tirnpul unui zbor de imperechereeste mult mal mare dedt este necesar pentru a umple sperrnateca, dar

: ; ; i se pierde mUlta, incit sint necesare alte zboruri de impereche-re in aceeasi zi sau in zilele urrnatoare dupa cum conditiilc exterioarevor fi mai mult sau mai putin favorabile.

Zborurile de fecundare se continua pina cind sperrnateca este plina.

Se considers di trebuie eel putln opt pina la zece trtntori pentru a fe-

cunda bine 0 rnatca ; dar nu se poate vorbi dedt de eifre medii. In totcazul, cantitatea de sperma primits in timpul scurtei perioade a zboru-

ri101' de imperechere reprezinta eel putin de zece or-i capacitatea sperma-tecii, Risipa aceasta este necesara deoarece umplerea organului este ()

operatie dif'icila dat fiind diametrul f'oarte redus al canalului prln carl'trebuie sa fie impinsa sperma.

Consecinta cea mal evidenta a acestui cornportament sexual este di,

in aceeasi colonie de albine, Iucratoarele nu sint realmente surori decit

in proportie de circa 10%. In 900/0 din cazuri ele nu sint decit semi-surori, pentru di provin din tati diferiti, Vom reveniasupra sernnifica-tiei biologice a acestei situatii familiale destuI de deosebita. Se VOl' inte-

lege $i mai bine implicatiile tinlnd searna de comportamentul sexelor inspatiul unde traiesc,

Distantele strabatute de mate] ~i de trintori

Trlntcrii sint excelenti zburatori. Nu nurnai di sint capabili s a pa['-

curga distante de cite 10-20 km, dar pot depasi defileuri montane care

impun 0 denivelare de 1000 m. Observatii foarte recente au dovedit eas-au subestimat mult posibilitatile de deplasare atit ale trintorilor, dt si

ale rnatcilor ; acestea pot zbura pentru a se imperechea Ia multi kilornetrideparte de stupul lor.

Locu:rile de adunare a trintorilor

Din faptuI cii indivizii sexuati stnt capabili s a parcurga distants-foarte mari pentru tmperecheri si faptuI di aceste imperechert se fae

in zbor la inaltime variabila, decurge conseeinta, e a a repartitie uniforms

in spatiu a tuturor trintorilor unei stupine ar duce la 0 dilutie incompati-bila eu 0 probabilitate satisfacatoare pentru zece imperecheri reusitein citeva minute. Se paate calcula ca trintorii unei rnari stupine, uniformdispersati in spatiul unde au posibilitatea de a se deplasa, ar fi la distan-

te unit de altii de peste 100 m si ar trebui sa controleze un spatiu de 0



.sEXUALITA TE 53

[umatete de milion de rn3 numai pe baza vederii si a mirosului, 0 astf'elde perform ant a pare a fi greu de atins, De fapt, trlntorii nu se reparti-zeaza uniform in spatiu, ei se aduna in Iocurl privflegiate, a carer exis-

tenta nu este cunoscuta decit de putina vreme.Locurile de adunaro a trintorilor sint fixe $1 pe suprafete putin

intinse, Functioneaza in aceleasi locuri in fiecare an si se constata d O t eise mdeparteaza foarte putin de aceste locuri. Cind 0 matca patrundeintr-un lac de adunare a trintorilor, este imediat urrnarita de zeci detrintori, Numai eei J11.aivigurosi, eei mai rapizi pot s a 0 ajunga din urrna.Are Ioc astfel 0 mare concurenta intre trtntcri, accasta fiind in favoareaunei selectii naturale.

Se stie dssigur en fecundarile nu se produc numai In locurile de

adunare, Multe puncte rarnin obscure. In special, nu se cunosc elemen-tele iizice sau altele care caracterizeaza un loc de adunare. Se pare cil

trebuie pusa Ia socoteala sl 0 anumita configuratie a orizontului. Dar,in acest caz, ce se intimpHi In zone cu relief neted? Ignoranta noastracste inca mare, caci observatiile srnt dificile si cer rabdare ~i timp,

Partenogeneza

Fenomenele de partenogeneza sint Ioarte frecvente la insecte, si

mai ales la himenoptere. Se vorbeste de partenogeneza In cazul genera-tiei fara fecundatie. U1 albina cunoastern 0 partenogeneza numita ,,8re-

notoca" eeea ce inseamna c a numai trintoril apar din oua nefecundate.Exista cazuri de partenogeneza in care femelele, iar in altele masculiisi femelele, indtferent, pot proveni din oua nef'ecundate. Dar la albinenu Sf' eunoaste dedt primul caz de partenogeneza, eel.putin in linie gene-ral!.

Din punet de v.edere istorie Dzierzon este descoperitorul, catreunul 1845, al partenogenezei la albine. Dispunem pentru a demonstraca trintorii nu au tata, de 0 serie de fapte bine stabilite ,~i pe care oriceapicultor, inclinat spre observatie, Ie poate verifica :

~ 0match virgina careia nu i se da posibilitatea s . a zboare pentrua fi imperecheata, sfirseste prin a depune oua, dar ouale nu dau nastsredecit la trintori, niciodata la femele ;

~ 0 mates batrioa a carei spermateca este goala devine "trlnto-

rita", adica da. nastererrumai Ia trintori ; ovarele sale ramin functionale,dar Quale pe care Ie depune nu sint fecundate; r

~ in cazulin care 0 matca dispare si en nu mai este inlocuitadintr-un motiv oarecare, se constata C o i i , la citeva lucratoare zis€' lucra-toare depunatoare de oua, ovarele se dezvolta 9i devin Iunctionale ; cumle indica numsle de lucratoare depunatoare de QUa, depun QUa, daracesteanefiind fecundate nu dau nastere dedt la trintori ; intr-adevar chiardaca Iucratoarele pot depuneoua in absenta prolungita a matcii, ele nu

pot fi fecundate.Dar toate regultle au exceptiile lor. Este demonstrat ca pot exista

la albine, ca un lucru cu totul exceptional, femele partenogenetice.Acesta este un fenomen cunoscut de muIt timp la albina din zona Capu-lui (Apis lneUifica capensis], care este capabila sa-si refaca matca plecind



---------- - ------- -------~~-----

SEXUALIl'ATE 53

jumatate de milion de m3 numai pe baza vederii si a mirosului. 0 astfelde perforrnanta pare a fi greu de atins. De fapt, trintor-ii nu S0 reparti-zeaza .uniform in spatiu, ei se aduna in locuri privilegiate, a carol' exis-

tenta nu este cunoseuta decit de putina vrerne.Locurile de adunare a trintorilor slut fixe si pe suprafete putin

intinse, Functioneaza in aceleasi Iocuri in Iiecare an si se constata di eise indeparteaza foarte putin de aceste locuri. Cind 0 matca patrundeintr-un lac de adunare a trintorilor, este imediat urrnarita de zeci detrintori. Numai cei rnai vigurosi, cei mal rapizi pot s a 0 ajunga din urma

Are Icc astfel 0 mare concurenta intre trintori, accasta Iiind in favoarea

unei selectii naturale.Se 9tie desigur ea fecundarile nu se produc numai in Iocurile de

adunare. MuHe puncta ramin obscure. In special, nu se cunosc elemen-

tele fizios sau altele care caracterizeaza un lee de adunare. Se pare eft

trebuie pusa Ia socoteala ~i 0 anumita configuratie a orizontului, Dar,in acest caz, ce se intlmpla in zone cu relief neted? Ignoranta noastraoste 'inca mare, cad observatiile sint dif'icile ~i cer rabdare : ; ; i timp,

Partenogeneza

Fenomenele de partenogeneza slut foarte frecvente la insecte, sirnai ales la himenoptere. Se vorbeste de partenogeneza in cazul genera-

tiei fara fecundatie. La alblna cunoastem 0 partenogeneza numita "are-

notoca" ceea ce inseamna ca. numai trintorii apar din oua nefecundate.Exista cazuri de partenogeneza In care femelele, iar in altele masculii:';1 femelele, indiferent, pot proven] din oua nefecundate. Dar Ja albine

nu se CUOQ3$tedecit primul caz de partenogeneza, eel putin in linie gene-rala~

Din punet de vedere istoric Dzierzon este descoperitorul, catre

anul 1845, al partencigenezei la albine. Dispunem pentru a demonstra( ' . 3 . trintorii nu au tata, de 0 serie de fapte bine stabilite si pe care orice

apieultor, inclinat spre observatie, Ie poate verifica :~ 0 matca virgina careia nu i se da posibilitatea s a zboare pentru

a fi imperecheata, sfirseste prin adepune QUa, dar Quale nu dau nastere

decit Ia trintori, niciodata la femele ;~ 0 matca batrina a caret spermateea este goala devine "trinto-

rita~', adica da nastere numai Ia trintori : ovarele sale ramin functionale,

dar Quale pe care Ie depune nu slnt fecundate; ,~ :in eazul in CEre 0 matca dispare ~i ea nu mai este inlocuita

dintr-un motiv oareeare, se constata cit, Ia citeva Iucratoare zise lucra-

toare depunatoare de oua, ovarele se dezvolta : ; ; i devin functionale ; cumIe indica numele de Iucratoare depunatoare de oua, depun oua, daracestea

nefiind fecundate nu dau nastere decit la trintori ; intr-adevar chiardaca lucratoarele pot depune oua in absenta prolungita a matcii, ele nu

pot fi fecundate.

Dar toate rsgulile au exeeptiile lor. Este demonstrat eEl pot existsla albine, ca un lucru cu totul . exceptional, femele partenogenetlce.

Acesta este un fenamen cunoscut de mult timp la albin a din zona Capu-lui (Apis m..eLlifica capen.sis), care este capabila sa-~i refaca matca plednd



5 4 - ALBINELE

de Ia un ou nef'ecundat din care se dezvolta a matea de inlocuire. Se stieazi til acest fenomen poate apare si 1a albinele europene, dar cu free-venta foarte redusa, Astfel se explica cazurrla singulare de inlocuire a

matcii In stupii orfani, pentru care se invoca altadata "zborul oualor"in stupii vecini.

Producerea partenogenetica a tr intor-ilor are drept consecinta ha-ploidia lor; ei nu au dedt n cromozorni, spre deosebire de 2n Ia lucra-toare $i la matci. La albine numarul n este de 16. Sa precizam ca. numa-rul hoploid sau diploid d cromozomi nu trebuie luat In considerare decitIn celulele sexuale, In celelalte celule nurnarul de cromozomi este normal;el este adesea un multiplu de n destul de ridicat. '

Determinismul sexelor

Faptul c a un ou este fecund at sau nu, depinde de matea. I n celulelerruci numite celule de lucratoare, ea depune oua fecundate, iar in celu-Iele mar'i sau celule de trintori - oua nefecundate. Ne-am intrebat mult

timp care este natura rnecanismului care duce In 0 astfel de diferentiere.Abia de putin timp s-a put.ut furniza 0 explicatie satisfacatoare Iondata pe

experiente foarte ingenioase, Se ~tie de mult timp di. ouals primesc saunu, un rnic lot de spermatozoizi c1nd tree prin f'ata deschiderii canalului

spermatecii si ca injectarea spermei este obtinuta printr-o contractie avalvei spermatecii. Nu se stia totusi cum matca recunostea 0 celula midi

de una mare $i care este Iantul reflexelor care actioneaza musculaturevalvei. Acum se stie di instrumentul de masura care conditioneaza

Iunctionarea valvei sta in. prima pereche de picionre ; s-a dernonstrataceasta impiedicind rnatca 53.-$i utilizezs normal picloarele anterioare inmomentul cind depunea oul pe fundul unei celule.

Conseeintele partenogenezei

Pe plan genetic, caracterul haploid .11trintorilor este plin de con-

secinte. Deoarece trintorul provine din ou nefecundat, in acesta nu areloc rocombinarea cromozornilor si toti sperrnatozoizii unui trintor poarta

exact acelea~i gene, adica pe cele ale mamei, fiira nici 0 modificare.In consecinta, intr-o colonie de albirie, adevaratele surori, cele din ace-

lasi tata, au un proeentaj de inrudire rnai ridicat decit surorile provenind

din parinti diploizi. In timp ce doua surori .mormale" au un procentaj

de Inrudire de 1/4, doua Iucratoare avind acelasi tarn si aceeasi mama au

un procentaj de lnrudire de 3/8. .

Alta consecinta Interesanta : 0 matca insamintata artificial cu sper-

rna unui trintor din aceeasi mama ea ~i ea este genetic asemanatoare eu

produsul incrucisarh intre fiiea si mama, pentru di genele trintoruluisint cele pe care el le-a primit de la mama sa fara rnodificari.

S-a vazut prin aceste citeva exemple simple di "lntimplarile de

familie" la albine nu sint intotdeauna asemanatoare eu ale noastre.



SEXUALITATE 5 5

Alelele de sex

In ultmii ani s-a putut demonstra di Ia albine exista un sistem dedeterminism al sexelor, - dublu, Exista trintori haploizi, obtinuti prin

partenogeneza conform procesului care a fost explicat mai sus, dar slntsi trintori diploizi. Mai bine-zis ar trebui sa existe trintori diploizi, daca

acestia ar fi viabili. De fapt s-a dovedit la albine ea ! ? i la alte hirnenop-tere, existenta unei gene x comportind un anumit numar de alele (xa,

zb, xe...J . Aceasta gena deterrnina sexuL Femelele sint totdeauna hete-

rozigote adica ele mostenesc de Ia parintii lor doua alele diferite. Inschirnb, cind intimplarea recombinartlor face ea doua alele asernana-

toare sa se imperecheze, individul dotat cu aceasta combinatie este unmaseuL Dar este un trrntor diploid pentru ca are tata fji mama, contrartrmtorilor haplozi nascuti din oua nefecundate datorita matcii.

Acesti trintori diploizi nu sint viabili ; ei sint recunoscuti in stadiul

de larva t'inara ca "anormali" si distrusi de catre lucratcare. Ei nu vadniciodata lumina zilei decit daca Ull experimentator abil iiprotejeaza in

Puietul lacunar al nne! matci imperecheate de catre trtntori inru-diti eu ea (dupa. V. M-aul).

Golnrile corespund larvelor de trintori diploizi ellmlnati de albinePerimetrul marcat corespunde exact Ia 100 de celule, dintre care25 sint goale. Consangvinitatea este in acest caz responsabila de

o pierdere de 25 Ia suta din pcnta matci!

perioada cind sint vulnerabili, In acest caz, ajung la maturitate; fji tre-buie spus di ei constitute pentru biologi un material ideal pentru expe-

riente. In natura, probabilitatea ca doua alele identice s a apara pe ceidoi crornosomi patern si matern depinde, bineinteles, de numarul alelclorprezente in populatia locala, Acest numar nu este foarte ridieat in cazul

unei populatii mid ~i relativ inchisa in ea jns~i_~i.In acest caz irnpere-



56 ALBINELE

cherile conduc Ja aparitia multor trlntori diploizi ; numai ca acestia

dispar in stadiul de larva tinara. Se constata di pietul prezinta Iacune.

Aceste lacune corespund celulelor ocupate de trtntorii care au fost eli-rninati. Un puiet lacunar este deci semnul unui procentaj ridicat de inru-

dire dupa tata. Intr-o pcpulatia numeroasa si in care schimburile gene-tice sint frecvente, puietul este intotdeauna mult mai compact.

Se poate considera di existenta alelelor sexuale constitute un me-

canisrn care frineaza consanguinizarea dupa tata, deoarece coloniile prea

puternic consanguine slabesc prin picrderea de puiet, Vom avea ocazia

sa revenirn asupra acestor particularitati ale biologiei albinelor care fae

ca practidle de selectie folosite Ia majorltatea animalelor domestice sa

nu poata fi aplicate la albine.

DEZVOLTAREA

Albina lucra.toare

Quale depuse de rnatca vor avea 0 soarta diferita, dupa cum sint

depuse in celule mid, de Iucratoare, sau in celule mari, de trintor Incelulele mid se vor naste albine Iucratoare, din oua fecundate; in celemari se Val' naste masculi, partenogenetici. In pr'ivinta matcilor, acestea

tes din oua fecundate, ca si lucratoarele, dar se dezvolta in betel, celu-Ie mult mai mari, In forma de ghinda, care apar numai in perioada cres-

terri matcilor, adica in mornentul in care colonia se pregate~te sa roias-

ca sau Inloculeste 0 mates batrina 9i ineficienta,

Oul depus de rnatca se prezinta, indiferent de celula, sub forma

unui bastonos alb sidefiu de 1,5 mm lungime $i 0,5 mm In' diametru.

Unul dintre eapete este mai gros decit celalalt, Matea 19i lipeste oul eli

capatul mai subtire de fundul celulei. El ramine in pozitie verticala in

cea mai mare parte a dezvoltarii embrionare, apoi se curbeaza si larva

tinara Iese dupa ce sparge corionul.

Inca din rnomentul depunerii oului, acesta este sedlul unei intenseactivitati interne. Nucleul reproducator suf'era 0 ser-ie de diviziuni, Celu-

lele ce rezulta din aceste diviziuni se organizeaza si formcaza fcite carevor schita treptat tegumentele, tubul digestiv, aparatul reproducator,

sistemul nerves etc. A trcia zi dupa ponta larva tinara scloziorieaza ; ca a

epuizat toate rezervele nutritive ale oului, dar este capabila sa se hra-neasca normal. Dealtfel ea se va hrani continuu, intrerupind consumarea

hranei primite de la doici numai pentru a napirli. Cresterea foarterapida 0 obliga sa-si schirnbe pie1ea de patru ori succesiv in tlrnpul

vietii de larva curba, ea i~i Iasa pe fundul calulei "cama9utele"

devenite prea strimte. (Ele pot fi lesne gaslte plutind deasupra

Iaptisorului de mates diluat intr-o solutie slaba de potasa). ViataIarvara propiu-zisa dureaza~ase zile, timp 'in care greutatea ~i

marimea larvei cresc considerabil. Chiar in prirnele trei zile greutatea

larvei creste de la 0,1 mg la aproape 5 mg. In ziua a opta, cind ali men-

tarea a incetat, larva, devenita foarte mare, ocupa toata celula, In 10cs a fie incovoiata pe fundul celulai, larva devine tntmsa si ramine asfel



DEZVOLTAREA

pina la sfirsit. hi tese coconul in care se izoleaza, in tirnp ce lucratoareleIi ~nchid celula cu un capacel permesbil la aero Acest capacel este Iacut

din ceara amestecata cu grauncioare de polen si eu deseuri minusculesau fibre. El este pores si fragil. Albina care eclozioneaza n va deeupacu mandibulele in ziua a 21-a de la depunerea oului.

Sub capacel Incepe 0 metamorfoza prodigioasa. Larva alba si moale,asemanatoaro eu larva mustii de carne, se transforma mal intli In nirnfa,

apoi in albina adulta, Transformarea este foarte lenta, insesizabila. Ince-pind eu a unsprezecea zi de la ponta, apar schitate cele trei parti ale cor-pului : capul, toracele ! ? i abdomenul. Este momentul celei de-a cincea na-pirliri. Sub tegumentele inca moi incep s a se formeze mugurii aripilor,

picicarelor si ai pieselor bucale. Practic, asistarn la 0 retopire a corpuluiinsectet si la reconstituirea lui, pe baza a ceea ce se cheama discuri irna-

ginale.Lucratoarea care apare este 0 insecta adulta, dar dezvoltarea sa

fiziologidi nu este terminate. Ea trebuie s a mai consume mult polen

tirap de sass-opt zile, pentru ca tegurnentele sa i se pigmenteze total,

glandele hipofaringiene s a fie bine dezvoltate, acul s a devina functionaletc. Cind cresterea ei se incheie, nevoile alimentare i se schimba 9i ele :ea nu va mai consuma decit miere sau nectar, iar polen - practic deloe.

Putinele sale nevoi de azot VOl' fi acoperite de eantitatile mici de proteine$i aminoacizi Iiber! prezente in miere.

Tabelul 3

DEZVOLTAREA ALBINEI (dupa Hommel)

Albina lucratoare I Trlntoratea

Faze auccesrve

zne

StatUU embrionor

- Durata incubatlel oului [+ 3 3 3

Stadiu lurvar

-- Hranirea larvelor 5 5 6

- teserea coconuluif

1 2 3

- perioada de repaus 2 3 4

Srodiu nimfa~

- Transforrnarea larvelor 1 1 1

'in nimfe- Durata star ii de nimfa 3 7 7

Durata totald a dezvoltdrH.

- In timp normal 15 21 24

- In cond itiifoarte f'avcrabfle 14 1/2 20 2 4

- In condijt! foarte proaste 22 24 28

- Eclozionarea are loc 4-a 4-a 4-a

iili larva apare In a- Celula este inchisa in a 9-a 9- a 9-a

- Albina iese din celula ; :in stadiul de insecta 16-a 22-a 25-3

perfecta in a

r ,

57



DEZVOLTAREA 57

pina La sfirsit. t!?i tese coconul in care se izcleaza, in timp C€ IucratoarelcIi inchid celula eli un d'ipacel permeabil la aer. Acest ('apacel este facut

din ceara amestecata eli grauncioare de polen si cu deseuri minusculesau fibre. El este pores si fragil. Albina care eclozioneaza ilva decupacu mandibulele in ziua a 21-a de la depunerea oului,

Sub eapacel mcepe 0 mctarnorfoza prodigioasa, Larva alba si rnoale,asemanatoare eu larva rnustii de carne, se transforrna mai fntH 'in nirnfa,apoi in albina adults. Transformarea este foarte Ienta, Insesizabila. Ince-pind cu a unsprezecea zi de Ia ponta, apar schitate cele trei par t i ale cor-pului : capul, toracele si abdomenul. Este momentul celei de-a cincea na-

pirliri. Sub tegumentele inca mol incep sa se formeze mugurii aripilor,picioarelor : ; ; i ai pieselor bucale. Practic, asistam la 0 retopire a corpului

Insectei : ; ; i la reconstituirea lui, pe baza a ceea ce se cheama discuri -ima-

ginale.Lucratoarea care apare este 0 insecta adulta, dar dezvoltarea sa

fiziologica nu este termlnata. Ea trebuie sa mai consume mult polen

timp de sass-opt zile, pentru ca tegumentele sa i se pigmenteze total,glandele hipofaringiene sa fie bine dezvol tate, acul sa devina functional

etc. Cind cresterea ei se incheie, nevoile alimentare i se schimba si ele :ea nu va mai consuma decit miere sau nectar, jar polen - practic deloc,

Putinele sale nevoi de azot vor fi acoperite de cantitatile mid de proteine

91 aminoacizi liberi prezente in miere.

DEZVOLTAREA ALBINEI {dllpa Hommel)

Tabelu!3

Faze succeslve

Stadtu embrionar

- Durata Ineubattejoulu!

Stadi-u la-rvar

- Hranirea larvelor- tesereacoconului

- perroada de repaus

Stadiu nim1aI

- Transformarea larvelorin nimfe

- Durata starii de nimfii

Mal·ca Albina tucratoare I i

zue~

3 3

s 5

1 3

3 3

1 1

3 7

15 21

14 1/2 20

22 24

4-a 4·a

9· a 9· a

16·a 22-a

TI1nto:r

Durata totatii a dezvoltarii

- In timp normal- In condi.tii foarte favorahile- In condltlt foarte proaste

- Eclozionarea are Ior:- $ i larva apare in a- Celula este inchisa in a- Albina iese din celula

rn stadiul de Insectaperfecta In a

3

6

3

4

1

7

2424

. 28

4-a.

9 · a

25-a



58 ALBlNELE

Matea. Determinlsmulcastelor

Cind 0 colonie de albine si-a pierdut matca sau cind se pregatestesa roiasca, ea transforms ctteva eelule de lucratoare in botei. Lucratoa-rele $i matcile sint de acelasi sex; sint femele, perfecte in ceea ce lepriveste pe rnatci, dar incomplet dezvoltate in cazul lucratoarelor. Inmod automat ne punem a intrebare : cum reusests colonia ca din douaoua asernanatoare din punet de vedere genetic sa Iaca fie 0 rnatca, fie 0

simpla lucratoare ? Mai multe ipotze ar putea explica acest fenomen.

Se poate presupune castmpla marire in mod considerabil a celulei111care se dazvolta larva este suficienta pentru a-i oferi acesteia spatiulnecesar dezvoltarii complete si ca, in plus, marirea insas! a celulei moti-veaza un aport de hrana mai mare care permite 0 crestere armonioasa,

In aeest caz, lucratoarea Inchisa intr-o celula mica, sl relativ sub-alimen-tata, ar fi victima unei veritabile castrari alimentare.

Conform aItei ipoteze, la fel de atragatoare, nurnai matca ar primiin cursul stadiului larvar anumite substante de crestere, care in alirnen-tatia Iucratoarelor lipsesc. In acest caz, nu cantitatea de mana primita ar

avea rolul esential, ci calitatea ei.

Dupa alte ipoteze, transform area larvei femele in Iucratoare sau inmates ar fi dependenta de reglementari hormorale, la rindul lor depen-dente de alimentatie.

Numerosi cercetatori au studiat problema determinsmului castelor

la albine. Diferite metode, unele mai igenioase decit altele, au fost folositepentru aflarea momentului ireversibil, acela in care soarta viitoare alarvei este iremediabil stabtlita. Acest moment survine In a treia zi, asacum se sustine de obicei? Ceva mai devrerne sau ceva mai tirziu ? Separe ca momentul s-ar situa la doua zile ';;1[umatate, dar sigur este, caacest punet al neintoarcerii exista, chiar daca, in mod experimental, sepot obtine Iucratoare cu caractere de matca si matci imperf'ecte, eLI mal-formatii datorita carora seamana eu lucratoarele. Tot cert este si faptulc a alimentatia Iarvelor nu este atit de sirnpla cum s-ar crede. Compozitialaptisorului dat larvelor variaza practic de Ia 0 ora la alta - de undesi nenurnaratele discordante care apar in diverse publicatli,

Ce conc1uzie s a tragem la acest capitol decit c a deterrninismul cas-telor la albine, adica evolutia unei larve femele catre lucratoare saucatre matca, este de 0 mare eomplexitate, implicind multi factori? Cali-tatea hranei, actiunile horrnonale, cantitatea hranei, toate intervin, darfactorul cantitate este, fara indoiala, primordial. Viitoarea matca are ne-voi alirnentare mult mai importante cantitativ decit 0 viitoare lucratoarefli de abundenta hranei primite depinde dezvoltarea ei armonicasa, inultima instanta, calitatea sa in ochii apicultorului.

Astfel, studiile fiziologilor completeaza observatiile crescatorilorde matci care stiu perfect ca productla de rnatci bune este 0 simple. pro-

blema de indeminare, colonia de albine in care se cresc rnatci trebuie saaiba corrditii ideale din toate punctele de vedere pentru a produce in-divizi de calitate superioara,

Durata totala a dezvoltarii este de numai saisprezece zile la rnatcafata de douazeci 5 , i unu de zile la lueratoare. Trebuie sa se tina seama de



DEZVOLTAREA

faptul ca durata dezvolterii nu este foarte exacta. Ea poate fi mai scurtasau mai lunga, in functie de rase le de albine si, mai ales 'in functie deconditiile exterioare si de conditiile de alimentatie a larvelor. Tempera-

tura mentinuta la nivelul puietului constitute f'actorul esential. S-a obser-vat, in tarile calde, c a durata dezvoltarii miitcilor este foarte scurta, deordinul a treisprezece sau paisprezece zile. Sa ne amintirn c a la cre!i-terea matcilor, prima care eclozioneaza i~i ueide rivalele. Dad apicul-torul crescator de matci calculeaza gresit timpul dezvoltarii acestora,risca sa piarda In citeva ore rezultatul rnuncii sale. Prelevarea botcilorsi izolarea lor riguroasa trebuie sa se faca Ia timp.

Tot asa cum la ecloziune lucratoarea nu si-a desavtrsit dezvo1tareaIizlologtca, nici matea nu este matura din punct de vedere sexual. Treeeel putin trei saptamini intre depunerea oului din care rezulta 0 matca

si mornentul in care, Imperecheata, aceasta incepe sa oua la rindul sau,

Dezvoltarea masculilor

La masculi dezvoltarea dureasa eel mal mult, in medie douazeci sipatru de zile. Puietul de trtntori se recunoaste in stup nu nurnai dupafaptul ea acesta ocupa celulele rnari, dar si dupa forma deosebita a capa-

celelor. In loe sa fie plate, ca Ia albinele lucratoare, aeestea sint bomba-

teo Puietul de trintor este deseori grupat catre marginea ramelor, spre

partea lor inferloara, sau in primul cat, atunci cind matca are accesla el.

Cuibul de puiet

Intr-un stup, normal, cu 10-12 rame mad de tip Dadant (27X 42

em) sau Voirnot (33X33 em), se constata ca, daca nu se perturba in mod

artificial ordinea stabilita de albine, ansamblul fagurilor are 0 structura

irnuabila. In timpul sezonului cald, ramele din centru sint oeupate de

puiet astfel incit ansamblul eelulelor ocupate de larve ~i nimf'e ia 0

forma aproximativ sferica. In cazul ramelor mai mult lungi decit late

sfera devine elipsoid. In partea de sus a fie<l'areirame 9i in colturile su-

perioare se gasesc rezerve de miere. Rezervele de polen sint eel mai

adesea la marginea puietului, dar pot ocupa ~i 0 rama intreaga atunci

cind stnt foarte abundente. "

Ordinea in cuibul de puiet decurge din felul metodic in care matca

i9i organizeaza ponta. Ea nu-si depune ouale la intimplare in celulele

goale :lntilnite, ci ocupa in mod sistematic spatiul disponibil in asa fel

Incit atunci cind se examineaza 0 rama cu puiet se pot vedea inele con-

centrice de QUa proaspat depuse, de larve tinere, de larve in virsta, apoi

de nirnfe. Stadiile de aceeasi virsta sint foarte bine grupate, ceea ce,

evident, lnlesneste reglarea temperaturii ~i a higrometriei ca !ji alimen-

tarea larvelor.

59



Tabelu~ 4

"6 0 ALBINELE

EVOLUflA l\IASCULULUI DE LA OU pINA LA DEPLINA

MATURITATE SEXUALA

Zllll,dupll au Larv"

I.

NIm~ Imllgo Dezvoltarea, aparatului

d£lpun"l'e 8 (zil.e) (zlle) (zile) (we)5tarl.ii genital mascuim $I

olliul maeunzarea sexuata

2 3 6 1

1 I

2 23 34 1

j

5 2 Prima lI1apirlire Primordii de testiculeA doua napirfrre Spermatogonll trt-

6 3 unghiulare7 4 A treia napirlire

8 5 A patra napirlire

9 6 Larva intinsa

10 7 Cdpacir€

11 81 2 9

13 10

14 1 Aclncea napirlire Sperrnatogen ii

rotunjite

15 2 Oehialb cu Divtzlunl depuncte roz maturatte

16 3 Ocht roz

17

,4 Inceputul spermato-genel

16 5 Och! lila Forma:rea flagelilorspermatoaolztlor

19 6

. z O 'I Oehi violaceu

~1 8 Oebi violet Dezvoltarea maxima

a testiculelor

- : 1 . 2 9

·23 10 Oehi violet inch is •Inoeputul migriirii

, . spermei spre vez icu-lele serninale

24 11 A sasea napirlire

ecwziune-2 5 1 Dehi negru Regresiunea testicu-

lelor

26 2 Dezvoltarea vezlcu-Ielor seminale si ag!andelor mucoase

27 3"28 -_

429 5 Maturatie sexuala

30 6

31 'I

32 8 Primele zboruri

33 g .

34 1035 1,1

36 12 Maturitate sexuala Testicule regresate

complet



DEZVOLTAR&A

3 6 7

37 13 Ejaculare inca

dificilit

38 14

39 15

40 16

3(}-40 Deplina maturi- Ejn.culare usoaratate sexualu

Nu toate coloniile de albino prezinta aceleasi calitati de ordine si,

nu toate matcile prezinta aceeasi regularitate a ponteL Si faetorii externiinfluenteaza foarte rnult dczvoltarea cuibului de puiet. Perioadelor de

abundenta si de tirnp frurnos le suceed zile friguroase ~i ploioase care'

compromit pentru moment aprovizionarea eli hrana. Din Iericire colonia-

are rezerve de hrana si poate suporta capriciile vramii. Totusi, 0 lipsa

3 I·~.IJMiera

r~ Puiet necapacit

~ Puiet In tonto stadttle

~ Puiet capadt

1.Sfir$itv.! lui aprilie. 2. Jumiitate

lui 'maL ,j. Jumiitatea lui iunic. 4_

Sfir~itul lui iulie.Recolta aplcultorul'ul consta din mie-

rea din magazine, circa 16 kg.

61

filehost_albinele si cresterea lor de j. louveaux 0-61pag

Documents