figuri de chimisti romani si straini si contributia lor la dezvoltarea chimiei

14
FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI NUME:VASILE CLARA-DIANA CLASA: a VII-a A PROFESOR INDRUMATOR: IONESCU ANTOANETA

Upload: tamal

Post on 24-Feb-2016

238 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

NUME:VASILE CLARA-DIANA CLASA: a VII-a A PROFESOR INDRUMATOR: IONESCU ANTOANETA. FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI. CHIMISTI ROMANI:. PETRU PONI(1841-1925) LAZAR EDELEANU(1862-1941) EUGEN I. ANGELESCU(1896-1968). PETRU PONI. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA

CHIMIEI

NUME:VASILE CLARA-DIANACLASA: a VII-a A

PROFESOR INDRUMATOR: IONESCU ANTOANETA

Page 2: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

CHIMISTI ROMANI:

PETRU PONI(1841-1925)

LAZAR EDELEANU(1862-1941)

EUGEN I. ANGELESCU(1896-1968)

Page 3: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

PETRU PONI

Petru Poni (n. 4 ianuarie 1841, satul Săcărești, comuna Cucuteni, județul Iași; d. 2 aprilie 1925, Iași) a fost un chimist, fizician, pedagog, mineralog și om politic român, pioner al învățământului chimic în România. A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române.

A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (1852-1859). Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona. Întors în țară, în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național, iar din anul 1866 predă și la Școala Militară din Iași. În anul 1878 este numit șef al Catedrei de Chimie din cadrul Universității din Iași unde a predat timp de 33 de ani. Aici a înființat:

1. Primul laborator de Chimie al Universității din Iași (1882);2. Catedra de Chimie organică (1891). În 1897, Petru Poni și Anastasie Obregia au inaugurat, în

noua clădire a Universității din Iași, un laborator de chimie, după model german. În 1903 Prof. Petru Poni a introdus un nou curs: Studiul chimic al petrolului.

Page 4: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

Activitatea științifică

A cercetat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el broștenită și badenită. A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic de diverse concentrații asupra unor hidrocarburi parafinice izolate din petrolul indigen. A cercetat apele minerale din țară și a făcut observații meteorologice în Moldova. El a publicat și primele manuale de fizică și de chimie în limba română. Este organizatorul primelor laboratoare din România, destinate cercetărilor științifice și pregătirii cadrelor de chimiști. A colaborat la înființarea unor societăți științifice în România: Societatea română de științe (1890) și Societatea de științe (1900), și a fost membru al Societății de științe naturale din Moscova (1910).

Printre lucrările de specialitate publicate de profesorul Petru Poni se numără: „Cercetări asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broșteni” (1882), „Mineralele de la Bădenii-Ungureni” (1885), „Fapte pentru a servi la descrierea mineralogică a României” (1900), prima

monografie asupra mineralelor țării noastre, „Cercetări asupra compoziției chimice a petrolurilor române” (1903).

Page 5: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

Lazăr Edeleanu

Lazăr Edeleanu (n. 1 septembrie 1862, București - d. 7 aprilie 1941, București) a fost un chimist român, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.

Page 6: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

 Cea mai importanta descoperire a sa tine de domeniul rafinarii selective a petrolului. In 1908, pentru prima oara in lume, Edeleanu a reusit rafinarea produselor petrolifere cu dioxid de sulf, altfel spus, separarea din petrol a unor grupuri de hidrocarburi componente, fara modificarea lor chimica. Petrolul lampant (gazul) reprezenta, la inceputul secolului al XX-lea, produsul cel mai utilizat al prelucrarii titeiului, insa din pricina prezentei hidrocarburilor aromatice scotea mult fum. Prin procedeul descoperit de Edeleanu care ii poarta numele se inlatura acest neajuns, crescandu-se mult calitatea petrolului lampant. “Instalatiile Edeleanu” devin cunoscute in toata lumea. Paradoxal, prima instalatie industriala pe baza acestei metode s-a realizat in Franta, abia apoi in Romania. Ulterior, procedeul a fost folosit si la rafinarea benzinei si a altor produse de distilare. In timp, Edeleanu si-a perfectionat inventia in Germania, unde a lucrat timp de doua decenii. El a facut si alte inventii, obtinand 40 de brevete in tara si 17 in strainatate.

Page 7: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

Eugen I. Angelescu

Eugen I. Angelescu (n. 1896 - d. 1968) a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române (din 1963).

Cercetările întreprinse sistematic de Angelescu au relevat noi aspecte în procesele de solubilitate selectivă, în cinetica unor reacţii organice; el a studiat în profunzime adsorbţia şi solubilitatea selectivă în dizolvanţi polari şi în amestecuri de dizolvanţi, apoi natura combinaţiilor moleculare dintre aminele aromatice şi acizii alifatici, cinetica unor reacţii chimice ale compuşilor organici etc. Cu prilejul cercetărilor întreprinse de Angelescu asupra solubili taţii uleiurilor vegetale, din 1953, el a introdus o nouă constantă, denumită de atunci „punctul de furfurol”, care a devenit un mijloc eficient de urmărire a ameliorării calităţii produselor şi a evidenţiat încă odată valoarea deosebită a studiilor întreprinse de Angelescu, cu un profund caracter original, în chimia coloidală, în care el a fost un pionier incontestabil precum, şi în chimia fizică. 

Page 8: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

Sunt considerate de referinţă, studiile efectuate de Angelescu asupra naturii combinaţiilor zaharozei cu oxidul de calciu, cu aplicaţiile în procesele de fabricare ale zahărului, precum şi cercetările asupra proceselor de adsorbţie selectivă a coloranţilor pe suport format din materiale celulozice, în calitate de fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală, Angelescu a elaborat cercetări fundamentale asupra coloizilor organici, a cercetat variaţia proprietăţilor unor sisteme coloidale în zona de tranziţie de la dispersia coloidală la cea moleculară, cu aplicaţii în industria săpunurilor şi a detergenţilor. Lui Angelescu îi aparţine studiul acţiunii duble de solvatare şi de dispersie, exercitată de agenţii liofilizanţi, adăugaţi unor soluţii coloidale, ansamblu de fenomene care a primit denumirea de „efect Angelescu”.

A fost preocupat şi de problematica celulei vii, pe care el o concepea ca pe un sistem fizico-chimic.

Page 9: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

CHIMISTI STRAINI:

RICHARD ADOLF ZSIGMONDY (1865-1929)

FRITZ PREGL (1869-1930)

Page 10: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

RICHARD ADOLF ZSIGMONDY (1865-1929)

Chimistul austriac de origine maghiară s-a născut la Viena și a fost preocupat de chimie încă de la o vârstă fragedă.

După obținerea doctoratului în 1889, a început să lucreze ca asistent al unui profesor de fizică la Berlin. În această perioadă a realizat cea mai notabilă cercetare asupra chimiei coloizilor, în special a soluţiilor coloidale de aur. A demonstrat că gradul de dispersie este cel de care depinde culoarea soluţiilor coloidale de aur.Zsigmondy a dezvoltat metode sinteza soluțiilor coloidale şi, în plus, a studiat natura soluţiei coloidale de aur binecunoscută sub numele de purpură aurie (purpura lui Cassius). În Jena, Zsigmondy a desfășurat cercetări asupra sticlei colorate analizând sistemele coloidale. În acest domeniu a avut o contribuție substanțială în rezolvarea problemei legate de colorarea materialelor din sticlă și porțelan.

Page 11: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

In 1903, în strânsă colaborare cu H. Siedentopf, Zsigmondy a creat ultramicroscopul - un tip de microscop ce folosește efectul Tyndall pentru a evidenţia prezența particulelor sub forma unor particule luminoase în contrast cu fundalul închis la culoare, ușurând, astfel, observarea acestora.

În 1925, Zsigmondy a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru demonstrarea naturii eterogene a soluțiilor coloidale și pentru inventarea ultramicroscopului.

În cercetările sale, Zsigmondy a studiat metodele de sinteză a soluţiilor coloidale, structura și stabilitatea micelelor, natura gelurilor și așa-numitelor coloide protectoare. Munca lui a influențat aproape fiecare domeniu al chimiei coloidale. De asemenea, Zsigmondy a inventat şi două tipuri de filtre, un filtru membrană și un filtru ultra fin, care erau concepute pentru a separa particulele de dimensiunea unei bacterii.

Page 12: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

FRITZ PREGL (1869-1930)

Unul dintre principalii reprezentanți ai chimiei austriece, Fritz Pregl s-a născut la Laibach (acum Ljubljana) în 1969.

Inițial, munca științifică a lui Pregl s-a concentrat în special asupra chimiei fiziologice și a produselor metabolice ce se găsesc în corpul uman. Mai târziu, s-a îndreptat către studiul formării compușilor chimici, în special cercetarea acizilor biliari. Experimentele și observațiile sale i-au permis să studieze substanțele chimice folosind cantități extrem de mici de substanţe, cu alte cuvinte, să creeze metodele microanalizei organice cantitative.

Page 13: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

Micrometodele avansate ale lui Pregl, dezvoltate din analiza organică a lui Liebig, au contribuit în mare măsură și au accelerat elucidarea structurii chimice a multor substanțe biologice active de origine naturală, precum hormonii, enzimele și vitaminele.

Page 14: FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

BIBLIOGRAFIE: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Petru_Poni.jpg http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Poni http://www.paginiromanesti.ca/2007/09/28/lazar-edeleanu-chimist-d

e-renume/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Laz%C4%83r_Edeleanu_

MDE.png http://www.crispedia.ro/Eugen_Angelescu http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Eugen_I._Angelescu.jpg http://www.chemgeneration.com/ro/chemists/richard-adolf-zsigmond

y-(1865-1929).html http://www.chemgeneration.com/ro/chemists/fritz-pregl-(1869-1930)

.html