“Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama.” (Grigore Vieru)

Iunie - Iulie 2013 anul 2 numărul 14-15Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

S-au încheiat cu bine manifestările prilejuite deFestivalul Copiilor. Acesta s-a derulat pe platoulde lângă Domeniul Dracula, o zonă deosebit defrumoasă, lângă Pârâul Crişului. Copiii au fostîncântaţi cu muzică, teatru, gimnastică, acrobaţii,paraşutism, tobogane gonflabile, leagăne, jocuriinteractive, desene pe asfalt, face painting, Mas-terchef-ul Copiilor, pictură, jocuri cu împușcăturicu vopsea la țintă etc.

amănunte în pag. 6

Festivalul Copiilor de la Daneş a fost o reuşită

Daneşul-tărâm binecuvîntat alArdealului

O bucăţică de pământ dinArdealul românesc, protejatăde un petec de Cer din “Gră-dina Maicii Domnului”, esteDaneşul, ţinut binecuvântat,ca şi îmrejurimile locului, aiciunde, bogata zestre naturală şispirituală a făcut posibilă de-alungul timpului convieţuireapaşnică între oameni.

amănunte în pag. 12

stefan 14-15:Layout 2 30/07/2013 3:16 PM Page 1

Dar ce înseamnă “sentimentul naţional”?Specialiştii spun că acesta este fundamentulidentităţii naţionale. Aceeaşi specialişti suntcu toţii de acord că identitatea naţională esterezultatul unui proces îndelungat desfăşuratîntr-un anumit teritoriu, în condiţii specific,ceea ce face ca fiecare naţiune să fie unicăprin modul în care elementele sale se com-bină. Identitatea naţională se va exprima apoiprin simbolistica naţională, ca o suma de ele-mente, forme, fenomene, credinţe, normemorale care prezintă o importanţă deosebităpentru statul şi naţiunea pe care o reprezintă.Studiul culturii populare, atât româneşti câtşi a celorlalte popoare europene, arată faptulcă, din antichitate şi până în secolul al XVIII-lea, începutul perioadei Renaşterii naţionale,naţiunile trebuiesc înţelese ca formaţiuni em-brionare distincte, bazate pe modul de viaţăcomun, apartenenţa primară la teritoriu şi re-ligie comună. Este ceea ce specialiştii au de-numit “naţiune generativă”, marcată de tră-

sături specifice transmise prin intermediul“misticii naţionale”, a sentimentului aparte-nenţei la o anumită comunitate reprezentatăde elemente, forme şi simboluri care repre-zintă simbolistica naţională. Pentru “daci”–primii locuitori de pe teritoriul României deastăzi–simbolul naţional era lupul. Iată câtevaversuri populare care sugerează legatura din-tre strămoşi şi simbolul lor, lupul : “Şi-ţi vamai ieşi / Lupul înainte, / Ca să te înspăi-mânte, / Să nu te spăimânţi, / Frate bun să-lprinzi, / Că lupul mai ştie / Seama codrilor/ Şi-a potecilor. / Şi el te va scoate / La undrum de plai, / La fecior de crai / Să te ducă-n Rai, / C-acolo-i de trai; / În dealul cu jocul/ C-acolo ţi-e locul; / În câmp cu bujorul, /C-acolo ţi-e dorul.” Simbolistica naţionalăcuprinde şi alte elemente definitorii pentrufiecare naţiune. Unele dintre ele le regăsim şiîn creaţiile populare, precum personalităţiimportante din istorie, locuri deosebite,monumente şi evenimente istorice, elementecare reprezintă calităţi morale(dârzenie, vite-jie), dar şi elemente ce exprimă conştiinţaapartenenţei la o istorie şi aspiraţiicomune(permanenţă, continuitate, suvera-nitate etc).

De remarcat faptul că nicăieri în creaţiilefolclorice nu o să găsim expresia naţionalis-mului şi a urei entice, chiar atunci când sevorbeşte de alte etnii: în balade românul

luptă contra turcului, dar nu pentru a eliberaun teritoriu ci pentru a-şi păstra bunurile ma-teriale, a-şi elibera iubita sau copiii din robieetc. Mai mult, mesajul textului este acela devitejie, de supremaţie morală şi fizică şi nici-decum de diferenţiere naţională. Sentimen-tul naţional nu există, iar simbolurilenaţionale sunt afirmate ca existând “illo tem-pore “. Chiar atunci când se referă la ţara sa,acest lucru exprimă indirect sentimentulnaţional prin condamnarea faptelor reproba-bile, faptele unor oameni din diferite etnii,dar şi membrii ai propriului popor. Citez : “Frunză verde de negară / Vai sarmană, biatăţară / Cum te-ajunge focul iară ! / Ruşii vin,te calicesc, / Nemţii te batjocoresc / Şi cio-coii te hulesc ! / Nu mi-e ciudă de străini /Cât de pământeni haini, / Că tu, dragă, le-aifost mumă / Şi ei singuri te sugrumă “. Ac-centul cade pe simboluri naţionale ca cinsteaşi dragostea de ţară şi nicidecum afirmareaidentităţii naţionale.

Există şi un exemplu semnificativ deneînţelegere a modului propriu de exprimareîn folclor a “simbolurilor naţionale”. Celebrabaladă “Mioriţa” a declanşat o întreagă miş-care de analiză a caracteristicilor poporuluiromân, unele dintre acestea fiind jignitoarepentru identitatea naţională. Cauza acestorinterpretări aberante o găsim în confuzia cre-ată de versurile din debutul textului. Anali-zând acest conflict, exegeţii au tras concluziacă românii nu au “sentimente naţionale”. Maideparte autorul anonim prezintă “testamen-tul” celui care va fi omorât. Specialiştii mai

puţin obisnuiţi cu spiritul gândirii populare,mistice, nu consideră asasinatul drept un“procedeu poetic” de creare a “conflictului”şi “decretează” drept simboluri naţionaleasasinatul, indolenţa, resemnarea etc.

Concluzionând, cultura populară - fol-clorul- exprimă simbolurile esenţiale aleidentităţii naţionale româneşti, cele care vorfi generatoare de naţiune. Aşa precum naţi-unea întreţine simbolistica naţională. Exem-plul cel mai semnificativ privind legăturadintre folclor şi sentimentul naţional este exis-tenţa unor creaţii populare ce definesc naţi-unile: auzind “tarantella” vom şti că este anaţiunii italiene, precum “hora” ne trimite înRomânia, “ceardaşul” în Ungaria, “sirtaki-ul”în Grecia, “menuetul” în Franţa, “polka” înPolonia etc.

Elitele culturale sunt cele care au avutsarcina şi onoarea – uneori cu propriul sacri-ficiu - să definească naţiunea, identitateanaţională şi sentimentul naţional. În Italiaspunem Francesco de Sanctis, în Roamânia-Mihai Eminescu, în Polonia-Henryk Sien-kievici, în Rusia Alexandru Puskin, în FranţaVictor Hugo etc.

Într-o lume agresată de globalizare sun-tem convinşi că mentalitatea populară (fol-clorul) şi elitele culturale vor consideraafirmarea sentimentul naţional ca elementfundamental al multiculturalităţii.

10 DIVERSE

Folclorul şi sentimentulnaţional!

La final de an şcolar (fatală coincidenţă!)şi după cinci ani de la pensionare, mai precis,în seara zilei de vineri, 28 iunie, în jurul orei23:00, a plecat definitiv dintre noi îndrăgitulprofesor Vasile Schmigulecz (în 28 septembriear fi împlinit şaizeci şi nouă de ani).

Confruntat cu tot mai multe afecţiuni: uninfarct acum trei ani, o operaţie de extirpare aunui rinichi acum doi ani, diabet, coxartroză,o tromboflebită chinuitoare, s-a luptat cu ele,impunându-şi un regim de viaţă surprinzătorde riguros (medicamente, alimentaţie cores-punzătoare, renunţare totală la ţigări şi alcool),fiind ajutat îndeaproape de sora de la Lupenila care s-a stabilit la puţin timp după pensiona-rea din anul 2008. Un nou infarct, de dataaceasta neiertător, i-a curmat viaţa de pePământ, ducându-l pe tărâmul fără întoarcereşi, poate, mai bun decât cel de aici.

În anul 1969, când a terminat Facultatea deIstorie-Filosofie la Craiova, a ales să vină, prinrepartiţie, cu familia (soţia şi prima fetiţă) laSeleuş, unde a rămas până la pensionare şiunde i s-au născut şi umătorii copii: o fată şi unbăiat, în prezent, aflaţi în rostul lor matur prinlume, fiecare în altă ţară(România, Germaniaşi Ungaria). Între timp a urmat încă doi ani destudii universitare la Cluj, specializându-se şiîn predarea geografiei.

A avut o viaţă firească în parcursul ei, cu orezistenţă când fragilă, când stoică în faţa încer-cărilor ei. O viaţă împlinită cu copii, cu nepoţi,cu o profesie temeinică şi statornică, încheiatăcu o frumoasă şi meritată festivitate la pensio-nare, de care puţini dascăli au parte.Cu piedici,cu neprevăzut, cu bune şi rele, traiectoria ge-ografică a vieţii i-a fost rotundă: s-a sfârşit acolounde a început, la Lupeni iar în verticalitateaei istorică îndrăznesc să-l consider un „ voievodal copiilor” cu o domnie de treizeci şi nouă deani care-i va fi spre buna-i pomenire.

Nu i-a fost scris în stea să fie o somitate darîn sufletele celor mai mulţi dintre elevi, întrecare mă aflu şi eu, amintirea dânsului lumi-nează, încălzeşte şi străluceşte asemenea uneistele. A fost un profesor cu o autentică vocaţieintelectuală, un ager slujitor al cărţii şi unpreferat al copiilor pentru spiritul său ludic,glumeţ, pentru momentele comice(poveştifantastice create spontan şi susţinute teatral)din preambulul lecţiilor de istorie şi geografiepe care, apoi, le susţinea cu o rigoare ştiinţificăşi o exigenţă didactică de temut. Între corifeiivieţii mele de elev a fost profesorul pe care l-am iubit cel mai mult, l-am venerat chiar, şi nupentru istoria şi geografia în sine ci pentru per-sonalitatea profesională aparte. Nicio materie,cred, nu are virtuţi excepţionale în ea care să teresponsabilizeze, să te însufleţească, să te facămai bun dar profesorul, da. El era ştiinţa viecare da rod sufletului:Ce a scris frumos petablă încă de atunci s-a şters/ Dar ce-a scrisdibaci în suflet a rămas acol’ pe veci./ Cu ma-teria din carte ne făcea să tremurăm,/ Când oexpunea aparte, ne făcea ca să vibrăm. Nicio-

dată voievozii, luptele din manual n-au reuşitsă-i egaleze pe aceiaşi voievozi şi lupte din dra-matizările-i năstruşnice. Fabulând, ajungea lacâte un personaj istoric în iad sau Rai, lacazanul cu smoală sau la Sfântul Petru spredeliciul sau spaima noastră, a „spectatorilor”.Mi-a plăcut foarte mult la dânsul şi că era maitot timpul între copii. Rar s-a întâmplat să-şipetreacă pauzele în cancelarie.

Faţă de oamenii din sat a fost foarteapropiat. S-a înţeles la fel de bine cu toţi: tineri,bătrâni, saşi, ţigani, români, buni, răi, fără de-osebire. S-a întâmplat să-şi pună amprenta di-dactică în unele familii chiar pe trei generaţii:părinţi, copii, nepoţi, ceea ce consider că e mi-nunat. A scris o lucrare istorică în care aprezentat şi „Bătălia de la Seleuş” care a avutloc în 22-23 ianuarie 1662 , lucrare pe care apus-o necondiţionat la dispoziţia celor intere-saţi. Idealizând, pe lângă naţionalitatea polo-neză după tată, maghiară după mamă, i-aşatribui şi naţionalitatea „seleuşeană” după pro-fesie.

Luni, 1 iulie 2013,când a avut loc înmor-mântarea, m-am preocupat ca o coroană şi uncuvânt de rămas bun citit de preot să ne repre-zinte şi pe noi, seleuşenii din viaţa lui pămân-tească. Fie ca toţi cei care l-am cunoscut să-lpomenim cu respect ori de câte ori vom aveaprilejul iar bunul Dumnezeu să-l pomeneascăîn Împărăţia Lui.

Viorica SecetăCuvântul de rămas bun citit la înmor-

mântare:Iubitul nostru domn profesor,

Vasile SchmiguleczDată fiind distanţa care ne desparte, ne

cerem iertare că venim la plecarea d-voastrădin această lume, doar cu flori şi preapuţinelenoastre cuvinte - ecou al trăirilor şi lacrimilormultora din cei pe care i-aţi cunoscut în Se-leuşul în care aţi petrecut, bune şi rele, aproape40 de ani din viaţă.

Vă mulţumim că aţi fost un prieten al tu-turor seleuşenilor şi un extraordinar profesorde istorie şi geografie.Foştii elevi vă trimit lacăpătâi următoarele versuri pe care, dacă s-arfi putut, vi le-ar fi cântat:

Cu gând curat, o Doamne, la Tine noi venimCă eşti înţelepciunea ce luminează lin.Primeşte-l azi pe domnul profesor în îm-

părăţia TaŞi fă-i odihna bună cum i-a fost inima. Venim cu toţi spre Tine,adânc să Te rugămSă ni-l aşezi în suflet,nicicând să nu-l uităm.Acum la despărţire de lume îi dorimS-aibă odihnă-n pace în cerul cel senin... Vă vom preţui mereu pentru tot ceea ce aţi

însemnat pentru noi. Dincolo de albumele cupoze din care ne surâdeţi plăcut, amintirea d-voastră va rămâne vie, mai ales în sufletelenoastre.

Cu adâncă recunoştinţă , un ultim rămasbun, întreaga comunitate din Seleuş.

DUMNEZEU SĂ VĂ IERTE ŞI SĂ VĂODIHNEASCĂ ÎN PACE !

S-a frânt o viaţă închinată şcoliiSub Alupului

prof. Constantin Horia Alupului Rus

stefan 14-15:Layout 2 29/07/2013 12:49 PM Page 6

Cultura plantelor de câmpTerenul se modelează, după ce, în preala-

bil, au fost îndepărtate restul plantelor pre-mergătoare şi după ce s-a săpat pământul.

Unele dintre speciile legumicole se înfi-inţează prin semănat direct în pământ, iar al-tele prin plantarea de răsaduri. Atenţie: laspeciile înfiinţate prin semănat direct,adâncimea de semănat este mai mică, 1-2 cm,max. 3-4 cm, întrucât pământul nu este foarteuscat – din cauza ploilor abundente (în unelezone) iar pământul suficient de umed. Acolounde canicula a uscat mult solul, adâncimeava fi mai mare.

LegumiculturaÎncă se mai pot cultiva răsaduri şi semăna

legume care vor ajunge la maturitate întoamnă: castraveţi, fasole de toamnă, mazărede toamnă, salată, spanac, ridichii de lunăprecum şi cele negre, praz etc.

După semănatul şi plantatul legumelor,acestea trebuie curăţate de buruieni, purtă-toare de germeni de boli şi dăunatori.

O altă lucrare importantă este stropitulcu insecticide şi fungicide, intrucât dăună-torii şi bolile sunt omniprezente în astfel desituaţii, când – după ploi abundente şi soarecanicular care alternează – îşi fac apariţia

mana, făinarea, rugina sau chiar cancerul bac-terian al legumelor, dar şi dăunatorii. Deaceea, alternanţa stropirilor se face la un in-

terval de 10-12 zile.În cazul în care apare seceta, legumele tre-

buie udate seara şi dimineaţa, dar cu grijăpentru ca nu cumva celelalte plante să fiestropite, pentru că acestea se vor ofili dincauza secetei şi pot contacta numeroase boli.

Dacă este cazul, ulterior, sunt îndepărtate şifrunzele uscate de la legume, care pot purtagermeni de boli sau dăunători.

PomiculturaÎntreţinerea terenului (curăţat de bu-

ruieni). Udarea, dacă este cazul şi, bineînţe-les, stropirea cu insecticide şi fungicide lainterval de 10-14 zile.

ing. Victor Vătămanu

IMOBILIAREVÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,

jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.

VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.

Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454. Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.

VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări

construcţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile

Lana Del Rey, s-a născut în data de 21iunie 1986 în orașul Lake Placid din S.U.A cunumele de Elizabeth Woolridge Grant. Lanamai are un frate, Charilie și o soră mai mică,Caroline. Provine dintr-o familie iubitoare demuzică și de la o vârstă fragedă cânta la ser-bările școlii și în corul bisericii. În anul 2004Elizabeth s-a mutat în New York unde s-a în-scris la cursurile Universității Fordham, iar înacelași timp a început să scrie versuri și poezii.În anul 2008 a obținut un contract de mana-gement cu casa de discuri 5 Points și tot înacelași an, la 28 octombrie și-a lansat primulsău disc „EP”, intitulat ,,Kill Kill”. Elizabeth și-a schimbat numele de scenă din Lizzy Grandîn Lana Del Rey din dorința de a avea unnume care să „fie la fel de frumos ca și muzicaîn sine”. În anul 2010, Lana Del Rey s-a mutatîn Londra pentru a negocia cu mai multe casede discuri, iar tot atunci a înregistrat pesteșaptezeci de cântece, a filmat și a regizatvideoclipurile pentru piesele „Diet MountainDew” și „Video Games”. Lana a primit un tro-

feu în cadrul galei premiilor Q Award la cate-goria „Revelația anului”. Al doilea album destudio al Lanei, intitulat ,,Born To Die” a fost

lansat pe 30 ianuarie 2012 și conține doi-sprezece piese. Albumul a fost vândut în peste900.000 de exemplare pe plan internaționalîn primele trei săptămâni de la lansare, iar pe12 noiembrie 2012 a relansat albumul ,,BornTo Die” într-o versiune numită „The ParadiseEdition”. Printre cele nouă piese noi incluse,se numără o preluare a hitului „Blue Velvet”și un single nou numit „Ride”. În 2012 și 2013Lana a fost nominalizată la MTV EuropeMusic Awards, la categoriile „Best NewArtist”, „Best Alternative” și la „Best Push-De-cember”. Tot atunci a fost nominalizată laMTV VMA 2012, la „Best Art Direction” și„Best Cinematography”. A mai câștigat unGQ Award pentru „Woman of the Year”, unBRIT Award pentru „International Break-through Act” și pentru „International Pop Fe-male Solo Artist” și multe alte premii care aufăcut-o cunoscută nu numai în America ci șiîn toată lumea.

Chivuța Trif

MICA PUBLICITATE

Calendarul lucrărilor agricole din luna August

AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.

11

Lana Del Rey

stefan 14-15:Layout 2 29/07/2013 1:18 PM Page 7

lui

ați tea ile

în al-

lie, neş

05

DIVERSE

O bucăţică de pământ din Ardealulromânesc, protejată de un petec de Cer din“Grădina Maicii Domnului”, este Daneşul,ţinut binecuvântat, ca şi îmrejurimile locu-lui, aici unde, bogata zestre naturală şi spiri-tuală a făcut posibilă de-a lungul timpuluiconvieţuirea paşnică între oameni.

Având o populaţie de aproximativ 5500de locuitori, Comuna Daneş cuprinde patrusate: Daneş, Seleuş, Criş şi Stejăreni (Beşa).

Localitatea Daneş este amplasată peValea Târnavei Mari, în partea de sud-vest ajudeţului Mureş, pe DN 14, la o distanţă de8 km de Sighişoara. Se învecinează la nordcu satul Seleuş, la est cu oraşul (municipiu)Sighişoara, la sud cu satul Criş şi la sud-vestcu satul (comuna) Laslea. Aşezarea estecunoscută sub denumirile Dunesdorf (ger-mană), Dános (maghiară).

Daneşul, acest “Picior de Paris”, aşa cuma mai fost denumit cândva, împlineşte anulacesta 665 de ani de la prima atestare docu-mentară. Este menţionat intr-un documentdin secolul al XIV-lea, primul act de atestaredocumentară fiind din anul 1348 şi provinede la Mănăstirea Cluj, mănăstire căreia îi erasupusă, ca şi satele din jur: Laslea, Seleuş şiProd. Daneşul mai este menţionat şi în actedin anii 1393, 1486 şi 1488. În anul 1488, lo-calitatea este amintită ca şi aşezare liberă aScaunului Sighişoara, sub denumirea de“Denis”, în care locuiau 38 de gospodari şi 3ciobani, aceştia având o şcoală şi o moară. Înanul 1507 aşezarea este complet distrusă înurma unui incendiu, însă în documente maiapare în anul 1538 cu 36 de gospodăriiaparţinând tot Scaunului de Sighişoara. Esteconsemnată o hotărâre din anul 1668, princare se fixează veniturile preotului romândin Danes, de rit grec-oriental. De aiciputem deduce că obştea era organizată,având preot şi biserică. Însă date privitoarela trecutul bisericii din parohia Daneş, exis-tente în arhiva din casa parohială, sunt destulde puţine. Cele mai vechi documente dinarhivă datează din anul 1847 şi se referă lacorespondenţa parohiei cu alte organe bise-riceşti şi de stat, pastorale, circulare, etc.

În prima jumătate a secolului al XVII-lea,parohia Daneş, filie la parohia Hundorf,număra, pe timpul conscripţiei episcopuluigreco-catolic Klein 300 de suflete, iar în şe-matismul bisericii greco-catolice apărea ca

parohie curat unită, cu biserică şi casă paro-hială. Proprietatea bisericii consta din locarător de 1½” iugăre. Această situaţie confe-sională creată prin unirea la 1700 a BisericiiOrtodoxe din Ardeal cu Biserica Catolică nus-a păstrat, parohia revenind aproape, în în-tregime, în a doua jumătate a secolului alXVIII-lea la credinţa ortodoxă. Această reali-tate o aflăm consemnată şi în şematismulbisericii greco-catolice din anul 1842 (seco-lul XIX) când parohia Daneş apare tot ca

filie la parohia Hundorf cu 16 suflete greco-catolice. Totodată într-un registru din seco-lul al XIX-lea apare o „Consemnare a famililorşi a sufletelor de religie greco-ortodoxă dinDaneş” , în care sunt enumerate un număr de266 de familii, respectiv, 1.276 persoane, cu638 bărbaţi şi 638 femei. Media membrilordin familii este de aproximativ 4-5 persoane.

O însemnare păstrată pe un manuscris

arată că în anul 1784 „popa Teodor namest-nicul neuniţilor” a copiat lucrarea lui IlieMiniat „Piatra smintelii”. Însemnarea maiprecizează şi că acea lucrare a fost „tălmăcitădă pă limba grecească în cea părinteascălimbă a noastră romanească, de dascălulRadu Duma din Braşov”. La Daneş se ştie căîn Evul Mediu au activat mulţi copişti decărţi al căror nume, din păcate, s-a pierdut şi,care, prin această îndeletnicire, contribuiaunu numai la răspândirea cunoştinţelor din

diferite domenii dar şi a unei limbi româ-neşti unitare.

Cum aminteam mai sus, satul Daneş esteatestat documentar sub numele de „Danus”,în anul 1348, fiind amintit într-un act almănăstirii Calvaria din Cluj – Mănăştur, încare se făcea o plângere împotriva dezlipiriişi ieşirii din jurisdicţia acesteia a sateloraparţinătoare: Daneş, Hoghilag, Laslea, Se-

leuş şi Prod, acestea nemaiîmplinindu-şiobligaţiile faţă de mănăstire la care erau su-puse. Un alt document din 1393 vorbeşte des-pre o neînţelegere între localităţile Laslea şiDaneş provenită din fixarea graniţei de hotar.Diferendul se rezolvă în anul 1431 în favoareaDaneşului. Tot acum se aminteşte de exis-tenţa unui meşteşugar aurar pe aceste locuri.

Denumirile localităţii de-a lungul timpu-lui au fost- ,,Danus” în 1348, ,,Dansdorff ” în1393, ,,Denis” în 1488 şi ,,Danos” în 1671.Daneşul a luat parte prin locuitorii săi laevenimentele importante din istoria Transil-vaniei: 1848 şi 1918. La Daneş se află şi unfrumos Monument al Eroilor ridicat în cin-stea bravilor ostaşi căzuţi în cele două răz-boaie mondiale.

In localitatea Daneş au convieţuit înbune relaţii de-a lungul timpului saşii şiromânii. La momentul actual familiile desaşi sunt foarte puţine din cauza plecăriiacestora în Germania. Începând de după celde-al Doilea Război Mondial şi până înprezent, la Daneş s-au mutat numeroasefamilii de moţi din Munţii Apuseni. Locali-tatea (satul) Daneş are azi mult peste 600 defamilii şi peste 2000 de suflete. Modul deviaţă al locuitorilor acestei localităţi s-a adap-tat mersului vremurilor. Putem spune căDaneşul are o poziţie privilegiată, fiindaproape de oraşele Sighişoara, Dumbrăvenişi Mediaş dar şi datorită exploatării gazelornaturale în zonă. Astăzi, Daneşul are unpotenţial turistic de invidiat, cu trei hoteluride trei stele, două piscine moderne, lacuri depescuit, o mini grădină zoologică şi un Cen-tru Ecvestru.

De-a lungul timpului, ţăranul român dinDaneş a înţeles că numai dându-şi copiii laşcoli mai departe se vor putea ridica şi con-tribui la dezvoltarea României Moderne, ast-fel încât, multe spirite luminate s-au ridicatde pe vatra acestei localităţi, printre care îlputem aminti în mod deosebit pe criticul şiistoricul literar-Cornel Regman.

Daneşul se menţine în continuare pe unloc care îi face cinste, iar gospodarii satului,în frunte cu primul gospodar al obştei, sestrăduiesc cu mândrie şi cinste să-i păstrezetitlul de ,,Picior de Paris”. Vorba-aceea:“Omul sfinţeşte locul”....

Ştefan Costea

Daneşul-tărâm binecuvîntat al Ardealului12

stefan 14-15:Layout 2 29/07/2013 11:12 AM Page 8

Ori şeful C.I.A., John Brennana încurcat intrările în palate, orinoile structuri de la Washington,schimbîndu-şi  poftele, trec pe plansecund Palatul Cotroceni. Cînd unputernic al planetei vine în Româ-nia pentru o întîlnire secretă (neo-bişnuit să vină muntele la Maho-med), nu-i deloc a bună. Nu băteael drumul pînă la Bucureşti să neinformeze personal că Rusia refuzăsă-şi retragă muniţiile şi trupele dinRepublica Moldova. Ştiind că în1999, la Istambul, Rusia s-a angajatoficial că va retrage trupele de peteritoriul Republicii Moldova. Să fivenit să-l convingă pe premier sămărturisească despre trocul cuMerkel? Hai să aflăm ce-au vrutamericanii de la noi la întîlnirea se-cretă. Că de dat, nu vin niciodată săne dea. Ba da! Ne-au dat pentru600 mil. euro avioane din timpulRăzboiului Rece, ajunse la venera-bila vîrstă de 30 de ani. La mîna atreia, desigur (fiecărei mîini reve-nindu-i cîte un deceniu). Primadată au fost în dotarea Pazei deCoastă din S.U.A., apoi la por-tughezi, iar acum N.A.T.O ni levinde nouă ca în bancul acela: Nucumperi o raţă? Portughezii voravea avioane noi de luptă ameri-cane, noi vom da bani grei pesicriele zburătoare F16, folosite deei. Nici piste adecvate nu avemmăcar. Abia în 2015 vor ajunge înţară zburătoarele rablagite de alţii,însă prima tranşă de 97 milioane deeuro va fi achitată anul acesta. Res-tul, eşalonat în următorii 4-5 ani.

Mai simplu spus, dăm banii di-nainte, iar portughezii le vor folosiîn continuare. Fabricate pe vremeapreşedintelui Reagan, avioanele aufost dăruite portughezilor în schim-bul utilizării de către americani abazei aeriene Lajes din InsuleleAzore. Nouă ce ne-au dat ameri-canii pentru bazele Deveselu şiKogălniceanu?  Ştiu şi copiii de gră-diniţă că n-am primit nimic, ştiu şide ce politicienii postdecembriştis-au angajat în gînguritul acestacomun al robilor, periculos şipenal. Au în mînecă asul de treflă -

banul public, se cred un fel de gurual societăţii, luîndu-şi în seriosjoaca murdară! În mintea lor,fiecare crede că e un CristoforColumb, primul socialist, potrivitunei glume, care nu ştia undemerge, habar n-avea unde se află şitoate acestea pe banii contribua-bililor. La fel şi greii planetei, Putin,Obama, Merkel, Hollande şi Came-ron, s-au jucat la masa G8 de-a pîr-poc cu armamentul pentru Siria,Afganistan, Irak şi ţările belige-rante! Criza n-avea cum să-i afec-teze. Pentru puternicii planetei afost o mană cerească. Au profitatdin plin şi profită în continuare. Audat cu  doctrina şocului şi cu  aus-teritatea, întreţinînd artificial ocriză binefăcătoare lor. De aceeanici nu se grăbesc cu soluţiile.Chiar credeţi că nu se găseau soluţiirapide de cîrpire a sistemului finan-ciar? De cîţi ani au nevoie să legăsească, cînd, vorba ceea, alţiischimbă peste noapte Constituţia?În ce priveşte tema promovăriicreşterii economice şi crearea delocuri de muncă, înghiţită nemes-tecat la masa G8,   ea fiinţează decînd există capitalismul pe pămînt.

Altceva aşteptam de la G8. Mă-suri urgente de eradicare a sărăcieişi corupţiei. Creşterea salariilor, apensiilor, a nivelului de trai, confis-carea averilor nejustificate, închi-derea miilor de bănci carefraudează omul, reducerea salari-ilor de milioane de euro ale celordin sistemul financiar şi, evident,decimarea armatelor de politicienişi funcţionari publici, de prisos canişte larve parazite. Revenind lamasa G8, unul din subiectelefierbinţi a fost dezvoltarea cerce-tării. Neapărat pe pămînt româ-nesc. Adică la Măgurele. Cu asigu-rarea că cele două lasere  ultra-per-formante, care vor dezvolta fiecareputeri de ordinul a zece milioanede miliarde de waţi şi o facilitate detip sursă de radiaţie, care va generaenergii de cuantă de pînă la 19mega-electroni volţi, va avea doarscop casnic. Nu-i aşa? Altfel cumgăzduim noi cu naivitate un Centrude cercetare al U.E., cu structuri

unice la nivel mondial? Noi,gospodinele avem nevoie de roboţide bucătărie din antimaterie. Cinesă creadă că, printre altele, nu arescop militar şi că nu există niciunpericol? Dacă era inofensiv, eraplasat în Anglia, în Germania sau înFranţa.

Cum scopul şi gradul de peri-culozitate există, au aruncat pisoiulîn curtea noastră. În loc să se orien-teze spre proiectul inginerului ira-nian Keshe, oferit gratuit statelorinteresate (un generator de energiedin plasmă - energia cosmică), amfost ajutaţi să construim interesulaltora în defavoarea noastră. Îm-potriva lui Keshe se situează toţiproducătorii de energie conven-ţională, care ar rămîne fără biberon,dar, se pare, viitorul va aparţine ener-giei cosmice. Profitorii lumii ne ţin,că aşa vor ei, în continuare în în-tuneric, pentru că aplicarea meto-dei i-ar lăsa fără un os de ros sauosie la car. Poporul rabdă de foameca să-şi plătească din mizeriile deretribuţii birurile şi datoria externă,iar statul îi bagă pe gît, prin con-venţii şi tratatele la minut, semnatepe genunchi, alte soiuri de jafuri:F16, super-lasere, scuturi antira-chetă et caetera. Trage cineva larăspundere statul, instituţie în sluj-ba cetăţeanului prin definiţie, pen-tru violarea dreptului la viaţă? Nusînt locuri de muncă, salariile sîntumilitor de mici. De nevoie, sec-ond hand a ajuns magazinul debază al românului, care nu-şi poateîntemeia o familie, pentru că nu areunde locui, dar s-o mai şi hră-nească. Este condamnat la şomajsau părăsirea Ţării, în căutarea unuiloc de muncă.

Dragi politicieni, românii s-ausăturat de ignoranţa, imoralitatea şiagresivitatea voastră! N-aţi făcutnimic pentru naţiunea română! Nuaveţi soluţii pentru că nu vreţi! Nuaveţi proiecte pentru Ţară, ci pen-tru voi! Îi tot daţi înainte cu ma-jorări de preţuri, taxe, impozite,biruri. Să nu ştiţi voi că aceasta ecalea spre faliment? Că într-o zivom ajunge la capătul drumului?Exclus.

2

Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Ana Gașpar, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David,Maria Man, Bădică Nicola, Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu, Nicolae Tudor Cristea, ElenaOprea, Maria Ivan, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: Ştefăniţă Regman, Maria DianaPopescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr, Camelia Moldovan, Alin Pora,Mihai Naşca. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare: Ştefan Costea, Lucia Bichiş, Chivuţa Trif.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

N-aţi făcut nimic pentrunaţiunea română!

ANUNȚURI GRATUITECei care doresc să facă un anunţ, să vândă sau săcumpere, să facă oferte sau solicitări diverse, au

acum la dispoziţie ACTUALITATEA DĂNĂŞEANĂ

Pentru orice informaţie aveţi la dispoziţie:Telefon 0762-393.445

saue-mail: actualitatea.danaseana@yahoo.com

Din Stuttgart, Maria Diana Popescu

ANALIZĂ ŞI OPINIE

Începând din 1 august, creş-tinii ortodocşi intră în postulSfintei Marii, care durează pânăîn 15 august, când se celebreazăAdormirea Maicii Domnului.Acesta este considerat la fel desever ca postul Paştilor, dar multmai scurt, de numai două săp-tămâni.

Postul Sf. Mării sau postul luiAugust, cum mai este numit înpopor, cinsteşte perioada în careFecioara Maria a petrecut-o,înainte de Adormire, în rugăciu-ne şi postire. Fecioara Maria estecea mai cinstită dintre sfinţi, Bise-rica Ortodoxă considerând-o maipresus de toate puterile îngereşti,fiind capabilă să atingă cea maiînaltă treaptă a desăvârşiriiomeneşti.

Pe durata postului, credin-cioşii nu trebuie să consume pro-duse din carne, lapte şi ouă şi niciulei vegetal, putând face excepţiiîn zilele de sâmbătă şi duminică.De asemenea, pe data de 6 au-gust, când se sărbătoreşte Schim-barea la Faţă a Domnului, sepoate consuma peşte şi vin. Ceicare ţin postul nu doar că îşi în-dreaptă atenţia către purificareaspirituală, dar şi către sănătatealor, organismul beneficiind astfelde o cură de dezintoxicarea. Înmomentul în care persoanele ţin

post negru, se declanşează nu-meroase mecanisme ce implicăîntregul organism, până la nivelcelular.

În perioada dintre cele douăSfinte Marii, Sfânta Maria Mare,pe 15 august şi Sfânta MariaMică, pe 8 septembrie, se ţinecont de numeroase tradiţii şi obi-ceiuri, printre care se numară şipomenirea morţilor cu numecare se trag din numele Preacu-ratei, pe data de 15 august, întimp ce pe data de 8 septembriesunt sărbătoriţi cei care îi poartănumele.

De sărbătoarea Sfintei Mariise adună ultimele plante de leacşi se poate afla cum va fi toamnace se apropie. Această zi este unmoment important al calendaru-

lui viticol, fiind ziua în care setocmesc pândarii pentru vii şi încare se leagă ciocul păsărilor pen-tru a nu prăda strugurii.

Pe data de 15 august se culegflori şi se pun la icoana Preacu-ratei, pentru a putea fi folositemai apoi drept leac pentru di-verse boli.

Biserica recomandă credin-cioşilor înfrânarea plăcerilor şidesfătărilor trupeşti, iar nunţilesunt interzise cu desăvârşire înaceastă perioadă, precum şi încelelalte posturi.

Începe Postul Sfintei Mării

stefan 14-15:Layout 2 28/07/2013 6:13 PM Page 2

„Viaţaeste ţesutădintr-o pân-ză de amin-tiri. Sunt clipecând omul nu-treşte restul zile-lor numai din adu-ceri aminte. Dacă ele sunt frumoase, buzele îiînfloresc de un surâs dulce, ca zâmbetul trecu-tului ce întreţine candela licărindă a moşnea-gului – cu ochii înrouraţi pierduţi în vag, de peprispa casei. Dacă amintirile sunt duioase,

pieptul tresaltă într-un suspin uşurător.Faptele omului nu sunt trecătoare. Umbra

lor se repetă şi împacă, sau mustră cugetul; iarîn clipa morţii oglinda întregii vieţi ţi se aratăşi priveşti în ea ca într-un gând adânc. Poţimuri râzând, de-ţi surâde trecutul, sau moristrâmbând buzele în spasme desperate dacăfaptele urâte ţi se arată cu sila în toată ciudăţe-nia lor. Şi pe mormântul omului, oricât de sin-guratec ar fi, cresc câteodată flori, nu sădite demână omenească, ci aduse de vântul primă-

verii dintr-o neştiută grădină şi un glas mis-teric îngână în serile senine numele celui apus.

Iar în cavoul bogatului, care a alungat vă-duva săracă în timpul iernii afară din casă pedrumul înzăpezit, cresc numai spini şi se adă-postesc stranii vietăţi.

N-am scris aceste rânduri pentru cei ce seocupă cu literatura, n-am aceste pretenţii, daram scuturat pe paginile mute creanga aminti-rilor mele, legate strâns de ce s-a făcut de bineîn comuna Daneş, în câteva zeci de ani.

Cetind, prietinii îşi vor aduce cu drag a-minte de mine, tovarăşii de muncă de noi, iardacă am avut şi răuvoitori în strădania ce amdepus pentru ridicarea comunei noastre, a tu-turor celor ce-am primit în sânul ei desmer-dările copilăriei, poate că măcar acum vorarunca un văl de înfrăţire asupra umbrei cares-a dus, iar pentru generaţiile ce vin după noi,poate le va servi de exemplu.

De unde m-am oprit eu, las în grija timpu-lui de a merge mai departe.

Daneş, în Februarie 1931. Pompiliu E. Constantin

În afară de serviciile ce le-am dus în satenumerate până aici, mai pomenesc câtevascăpate din fuga condeiului.

În anul 1910, am fost ales, cu unanimitatede voturi, membru al consiliului comunal petimpul de la 1911 – 1916. Sfatul comunalreprezintă dezlegarea multor nevoi comunale,precum şi multe interese obştesti. Mi-am datseama de rolul ce-l aveam odată făcând partedin reprezentanţii comunei şi m-am străduitsă susţin întotdeauna adevărul, lup-tând contra celor ce unelteau abuzurispre a se săvârşi acte nedrepte în co-mună. Oricât de uşor s-ar judeca deunii serviciul adus în această calitate,eu ţin mult la el deoarece îmi esteconştiinţa împăcată că am chibzuit totce-am putut, după judecată serioasă,pentru binele consătenilor mei şi pro-gresul comunei.

Am mai servit comuna ca vice ma-triculant la cercul matricular, fiindnumit în 1908, timp de 7 ani; în 1915,hirotonit ca preot nu mai puteam în-deplini şi această funcţiune, lucru in-terzis de lege.

Cetitorul îşi aduce aminte poatede nenorocirea înfruntată în 1892,când ne-a ars casa cu toate ce se ţineaude ea. Fratele meu a fost adoptat deunchiul nostru Ignatie Dudaş, elneavând niciun copil. Îngrijindu-măde un cuib al meu propriu, amcumpărat de la fratele meu partea lui de curte,cuvenită ca moştenire şi astfel am devenit pro-prietar pe vechea proprietate a tatălui meu. Înanul 1909 am început edificarea gospodăriei,corespunzătoare poziţiunei mele în sat în ra-port cu puterile de cari dispuneam. Astfel amridicat mai întâi şura (cu ce se ţine de dânsa)şi numai în 1911-1912 am reuşit să-mi zidescşi casa de locuit, iar în anul următor, 1913, amridicat şopronul pentru ţinerea uneltelor deagricultură, precum şi o culină de vară. Mi-amterminat lucrările gospodăriei în anul 1919,când am făcut o cocină pentru porci şi fântânadin curte.

La 31 Octombrie 1918, după izbucnirearevoluţiei, notarul comunei (evreu de naţiona-litate), urât şi dispreţuit de toţi oamenii satului,a şters-o frumuşel, de unde nu mai putea sta.Pentru susţinerea ordinei în fiecare comună seînfiinţase câte un consiliu. În consiliul creat înDaneş eu eram vicepreşedinte. Consiliul –cum comuna rămăsese fără notar – m-a rugatcălduros să primesc eu acest serviciu, până lanumirea unui notar cu drepturi. A trebuit să-mi iau asupră şi această sarcină pentru mulţu-

mirea celor care mă chemau, pe care am ţinut-o până în 1919, când s-a numit ca notar cu cali-ficaţiune Zaharia Tătar, fratele soţiei mele.

În timpul acesta m-am gândit la un progresfinanciar al comunei şi, după multă osteneală,am împins piedicile puse de saşii din jur şi amcâştigat comunei dreptul de a ţinea de trei oripe an târg de ţară şi în fiecare marţi târg săp-tămânal.

Dar timpul servit ca notar, dacă a adus cevabine în comună, pentru mine a fost fatal. Can-celaria comunală era umedă şi rece şi boalacare de mult mă mina se agravă, aşa că, pestevară, m-am dus la băile de la Bazna să-mi în-grijesc de sănătate.

În toamna ce urma, alt eveniment trebuiasă aibă loc. Şcoala noastră era şcoală confe-sională încă, dar parohul nu se prea ocupa debunul mers al ei. Neglijenţa lui aducea greutăţiîn funcţionare, ba anul acesta prelegerile nu se

putură începe deloc. Se dădu atunci lupta pen-tru transformarea şcoalei. Oamenii înţelegeauînsemnătatea acestui binefăcător local şi la în-demnul şi al meu şi al celor câtorva pătrunşide razele luminei, pentru o mai bună rânduialăşi conducere, şcoala s-a smuls de sub autori-tatea preotului, trecând la stat sub numele de„şcoală primară naţională”, pusă sub suprave-gherea şi controlul statului.

După nouile regulamente şcolare în cepriveşte obligativitatea învăţământului aveamun număr de 206 elevi cari erau obligaţi a freq-uenta cursurile. Nefiind corpul didactic sufi-cient, la raportul nostru, statul a înfiinţat 4posturi, şcoala devenind cu 4 învăţători, iar cuconducerea ei am fost însărcinat eu. Noul tipde şcoală şi-a început activitatea aşadar la 1Decembrie st.[il] n.[ou].

În şedinţele de constituire a sfatului şcolarunde eram şi eu membru, am pus bază la ofondaţiune cu numele „Pompiliu E. Constan-tin înv.[ăţător] dir.[ector]”pentru ajutorareacopiilor săraci din Daneş, cu 1000 (una mie)coroane.

Parohia Laslea Mare întretimp devine va-

cantă şi credincioşii din ea insistă a le conduceşi administra parohia. Aci am pus bază uneialte fondaţiuni „Pompiliu E. Constantin înv.dir. în Daneş” cu 200 (două sute) coroane,pentru ajutorarea copiilor orfani din comună.

Pentru lumina poporului m-am gândit laînfiinţarea unei „Casine Române”. La prop-unerea mea, comitetul de direcţiune a votat cafond începător suma de 600 (şase sute)coroane. Cât despre mine am venit în ajutorpunând la dispoziţia casinei toate foile şi revis-tele la cari eram abonat; citez câteva: „Patria”,„Telegraful Român”, „Gazeta Poporului”, „Lib-ertatea”, „Cuvantul Poporului”; reviste şcolare:„Învăţătorul” şi „Lamura”. Stăruiam şi supra-vegheam asupra cetirei articolelor mai deseamă din aceste foi şi reviste. Pentru dez-voltarea gustului de cetit şi pentru a reţine peoameni acasă mai abătându-i de la cele cârciu-me, am adunat un număr însemnat de cărţi,

punându-le la mâna poporului. Iarna din1919/20 aduse o schimbare simţită întrelocuitorii satului Daneş. Cărţile se împărţeaufără nicio taxă. Se mai organizau alte resursede câştig şi, cu această ocazie, se îmbogăţea şifondul Casinei.

Un judecător de inimă din Sighişoara,anume Teodor Moldovan, stărui în primăvaraanului 1919 către îndeplinirea unui act măreţ.Era şi lucru firesc să ne gândim la tinerilemlădiţe rămase fără adăpost, în vârtejul vremii,de pe urma celor ce au luptat şi plătit cu sângelibertatea noastră. S-a înfiinţat deci o societatecu un titlu nobil, „Societatea ocrotirei or-fanilor de războiu” în comuna Daneş. Poporulm-a ales cu aclamaţiune Preşedintele ei.

În anul 1919, învăţătorii ardeleni şi-au for-mat asociaţiunea care să lupte pentru apărareadrepturilor şi solidaritatea tagmei, cu sediul laCluj. Ramurile: asociaţiunea mare de la Clujînchega asociaţiunile pe judeţe (secţiile jude-ţene), iar secţiile pe subsecţii (cari cuprindeauînvăţătorii dintr-o plasă. Am fost ales capreşedinte al subsecţiei din plasa mea. Alege-rile se făceau pe timp de 3 ani; după expirarea

primei perioade, am fost reales.Cu unificarea legii învăţământului în în-

treaga ţară s-a introdus legea recrutării or-ganelor de control şi în Ardeal, înfiinţându-seposturile de subrevizor de control, care aveaîn supraveghere şcolile cuprinse într-o plasă.Mi s-a încredinţat şi mie postul de subrevizorşcolar de control în judeţul Odorheiu. Stareasănătăţii lăsa mult de dorit. Gândindu-mă ladrumurile ce aveam de făcut pe timp de iarnăsau umed, locuinţa ce aş avea întâmplător prindiferite sate, poate neîncălzită de ajuns, hranaşi câte altele, toate m-au făcut să prevăd că nupot corespunde acestei însărcinări şi n-amocupat postul încredinţat, găsind mai bine sărămân la catedra mea, unde îmi puteam în-deplini întocmai datoria.

În 1922, pentru o intensificare a culturiiromâneşti, pentru a se contribui cât mai multla ridicarea popo-rului prin conferinţe şi sfaturi

cât şi pentru a se întreţine aprins farulprofesional în ce priveşte pe dascăli, s-au înfiinţat cercurile culturale,grupându-se un număr de 9-10 şcolimai apropiate. Am fost numit preşed-inte al cercului cultural nr. 1 dinSighişoara, care cuprindea şi comunaDaneş.

Între anii 1919-24, în mai multerânduri, am fost delegat de colegii dinjudeţ, spre a le susţine interesele lacongresele mari, din Bucureşti şi Cluj.Am mai fost delegat şi în 1924, dinpartea comitetului şcolar judeţean, laBucureşti, când se pusese în discuţiecompunerea unui regulament cuprivire la organizarea comitetelor şco-lare de toate gradele.

Ïn vara anului 1922, cu sprijinul re-vizorului-şef de atunci, Aurel Popa,am înfiinţat în Daneş grădina de copii,primind gratuit mobilierul şi parte dinrechizitele necesare.

Tot în 1922, cum un articol din Legeavânătoarei oprea a se arenda terenul de vână-toare numai unui singur individ, ci numai deo societate, am compus un statut pentru înfi-inţarea unei societăţi a vânătorilor români dinDaneş. Societatea a luat fiinţă, după multepiedici, în anul 1924, când am fost ales preşe-dintele ei.

Cu prilejul adunării despărţământuluiAsociaţiunei pentru cultura şi literatura popo-rului român – ASTRA -, ţinută în Sighişoaraîn 1925, m-am înscris ca membru pe viaţă,solvând cotizaţia de 500 lei, după care am maidepus încă 500, trecând apoi ca membrufondator.

Tot în 1925, a treia zi de Paşti (21 Aprilie),după o însufleţită stăruinţă, s-a format o soci-etate culturală ştiinţifică în Daneş, dându-i-senumele marelui poet ardelean Octavian Goga,care a fost înregistrată ca persoană juridică în1926. Membrii studenţi şi elevi, cu mare alai,m-au ales şi la această societate preşedinte.

Iniţiativa republicării şi îngrijirea textului:Ştefăniţă Regman

PARTEA A DOUA (Capitolul VIII)

LUMINAPOPORULUI: EDUCAŢIA ŞI

CULTURA

Însemnări din viaţă3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ

Inv. Pompiliu Constantin cu elevii cl. a IV-a 1931-32

stefan 14-15:Layout 2 28/07/2013 6:13 PM Page 3

Activitatea s-a desfaşurat în baza preved-erilor Planului managerial şi a Planurilor deactivitate elaborate pe compartimente, ur-mărind în principal următoarele obiective:CURRICULUM:

-Cunoaşterea şi aplicarea documentelorde politică educaţională, a reglementărilorlegale şi a metodologiilor specifice;

-Cunoaşterea conţinuturilor planului deînvăţământ, a programelor şcolare, a metode-lor şi procedurilor de evaluare, precum şi va-lorificarea lor în elaborarea documentelordidactice de lucru (planificari, proiecte di-dactice, portofolii de evaluare etc.)

-Selecţia manualelor alternative şi asigu-rarea distribuirii lor la clase;

-Revizuirea ofertei educaţionale a şcolii(inclusiv oferta CDS) in funcţie de nevoilespecifice ale elevilor şi comunităţii locale;

-Pregătirea elevilor în vederea susţinerii

examenelor de absolvire şi a olimpiadelorşcolare;

-Cresterea nivelului de performanţă apregatirii curriculare a elevilor;

-Multiplicarea activităţilor cu rol educativşi de formare în spiritul principiilor şi practi-cilor societăţii democratice şi a economiei depiaţă.RESURSE UMANE

-Respectarea legislaţiei privind consti-tuirea claselor de elevi

-Organizarea şi monitorizarea procesuluide formare continuă a cadrelor didactice;

-Asigurarea cadrului legal de angajare apersonalului (încheierea contractelor indi-viduale de muncă şi întocmirea fişelor de

post) şi de salarizare;-Realizarea evaluării personalului-Creşterea calităţii resursei umane anga-

jate în şcoală prin profesionalizarea celei exis-tente şi atragerea de cadre didactice cu per-formanţe profesionale recunoscute;RESURSE MATERIALE

S-a reuşit achitarea la termen a facturilorla utilităţi şi la prestatorii de servicii. S-auprocurat materiale necesare cum ar fi:

- materiale de întreţinere;-materiale de birotică;S-a continuat decontarea abonamentelor

pentru cadrele didactice care au domiciliulîn afara satului Seleuş.Programul naţional, Lapte-corn continuă.

Puncte tari:-Construcţia unei şcoli noi, a unei fântâni

arteziene în curtea şcolii şi amenajarea unui

teren de sport modern.-S-a reuşit atragerea de fonduri extrabu-

getare pentru organizarea unei excursii şipentru materiale didactice

Puncte slabe:-neimplicarea tuturor părinţilor în rezol-

varea unor probleme ale şcolii;-nealocarea celor 100 euro pentru cadrele

didactice;PARTENERIATE ŞI PROGRAME

-Colaborarea cu diverse instituţii şi orga-nizaţii abilitate în derularea de programe şiparteneriate cu unitatea de învăţământ;

-Organizarea de activităţi în colaborarecu comunitatea locală.

-Organizarea de activităţi extraşcolare.RELATII PUBLICE, COMUNICARE ŞIIMAGINE

-Îmbunătăţirea comunicării organiza-ţionale;

-Promovarea imaginii şcolii (în interior şiexterior) prin diverse activităţi .ANALIZA ACTIVITĂŢII ŞITUAŢIA LAÎNVĂŢĂTURĂ

La sfârşitul anului şcolar rezultateleobţinute sunt sintetizate astfel:

Clasele 0-IV: 180 elevi, grupaţi in 8 clase;din care au promovat 148 iar 32 fiind cori-genţi.

Clasele V- VIII: 65 elevi grupați în 4 clasedin care au promovat 57 iar 8 fiind corigenţi.

Concluzionând, procentul de promova-bilitate în anul şcolar 2012-2013 este de 83%.

Puncte tari :-personal didactic titular 80%;-40 % personal didactic cu gradul I;

-personal didactic cu experienţă;-personal didactic tânăr dornic de muncă

şi promovarea elementelor noi, de progres,în şcoală;

-elevi dotaţi, capabili de performanţe şco-lare (menţiune la Concursul ,,Micul matema-tician,,)

Puncte slabe:-scăderea efectivului de elevi conduce la

neacoperirea catedrelor personalului didac-tic.

-personal didactic care funcţionează îndouă respectiv trei unităţi şcolare

Ameninţări :-elevi care provin din familii dezmem-

brate care manifestă dezinteres faţă de şcoală; -numărul mai mare al copiilor cu părinţi

plecaţi în străinătate; -numărul mare de copii rromi care pără-

sesc şcoala dupa ciclul primar.STAREA DISCIPLINARADisciplina elevilor poate fi analizată atât

prin notele la purtare, dar şi prin situaţiile dis-cutate în cadrul Comisiei de disciplină. La ci-clul primar nu au note scazute la purtare darla ciclul gimnazial au fost un numar de zecemedii scazute la purtare, atat din cauza ab-senţelor nemotivate, dar şi din cauza unuicomportament neadecavat.

ACTIVITATEA DIDACTICĂAu fost organizate comisiile şi catedrele

la începutul anului şcolar, canalele comu-nicării formale şi informale fiind deschiseprin intermediul şefilor de catedră, comisiilormetodice şi diriginţilor.

Activitatea didactică desfăşurată de ca-drele didactice atât la ciclul primar cât şi la celgimnazial poate fi caracterizată ca eficientă,cu accent deosebit pe formarea de compe-tenţe specifice pentru fiecare obiect destudiu.

Se poate aprecia că activitatea desfăşuratăîn şcoală, organizată pe comisii metodice şicolective de catedră a avut rezultate pozitive,contribuind prin acţiunile întreprinse atât laperfecţionarea metodică a cadrelor didacticecât şi la ridicarea nivelului calitativ de cunoş-tinţe al elevilor.

Calitatea activităţii didactice a fost ur-mărită atât de directori cât şi de cadrele di-dactice metodiste şi inspectorii care auefectuat inspecţii cu diferite ocazii. Princi-palele obiective urmărite au fost:

-folosirea mijloacelor de învăţământ;-esenţializarea predării;-corelarea intra şi interdisciplinară a

cunoştinţelor;-ponderea metodelor clasice şi moderne; -stabilirea obiectivelor;-îmbinarea activităţii frontale cu cea de

grup;S-au constatat următoarele aspecte:Învăţământ primarProiectarea didactică şi realizarea curri-

culumuluiComisia metodică de la clasele 0-IV, şi-a

propus ca obiectiv prioritar în anul şcolar2012-2013, proiectarea eficientă a materieila toate disciplinele de învăţământ.

La nivel de clase paralele, în urma con-

4

RAPORT DE ACTIVITATEAn şcolar 2012-2013

ÎNVĂŢĂMÂNT

În anul 1506 s-a construit primaclădire la Seleus drept școală, dar foartemica. În 1854 s-a înlocuit cu o școală maimare compusă din trei încăperi de clasă șiuna era locuința profesorului. În anul 1902

s-a construit prima școală germană evan-ghelică, sub conducerea lui Gustav AdolfWerb. În această clădire a funcționatșcoala, secția germană până în anul 1995,iar secția română până în anul 2012, cândîn Seleuș s- a construit o școală nouă șimodernă prin Banca Mondială.

SCRISOARE DE MULŢUMIREStimaţi domni/doamne ai

Consiliului Local DaneşPerformanţa şi calitatea în învăţământ

pot fi doar rezultatul unei colaborări dura-bile şi a unei implicări constante pe tot par-cursul procesului educaţiei.

În acest context , al unor eforturi co-mune, al unei tăcute perseverenţe şi al uneimunci dăruite, anul şcolar 2012-2013 aînsemnat o reuşită, prin cooptarea spremunca didactică a unui însemnat număr deoameni care s-au implicat cu dăruire şi re-sponsabilitate în tot ceea ce a însemnatbuna desfăşurare a actului educaţional.

Este onorant pentru Şcoala GimnazialăSeleuş-Daneş să vă adreseze un gând demulţumire şi de apreciere pentru interesulşi sprijinul susţinut pe care le-aţi acordat ,atât în perioada lucrărilor la Şcoala Seleuşcât şi pe toată perioada întregului anuluişcolar prin rectificările bugetare care ne-aupermis buna desfăşurare a activităţii didac-tice.

Întru consolidarea spiritului de echipăinstaurat , dorim să adresăm , de asemenea, sincere mulţumiri tuturor colaboratorilordumneavoastră care au contribuit la bunulmers al lucrurilor în anul şcolar 2012-2013.

Vă dorim o vară frumoasă, concediuplăcut şi mult succes în derularea tuturoractivităţilor din perioada următoare!

Director,prof. Niste Daniela

stefan 14-15:Layout 2 28/07/2013 6:09 PM Page 9

sultării curriculumului şi luând în conside-rare profilul colectivelor de elevi s-au con-ceput strategii optime pentru parcurgereaeficientă şi integrală a materiei prevăzută deprograma şcolară. Conceperea, aplicarea şiinterpretarea testelor iniţiale, de progres şi fi-nale cu specificarea obiectivelor/competen-ţelor urmărite, relevă preocuparea doam-nelor învăţătoare în conceperea unor strategiiadecvate, în concordanţă cu nivelul achiziţi-ilor anterioare şi cu performanţele elevilor.În vederea asigurării unui caracter practicaplicativ al proiectării curriculare doamneleînvăţătoare au pus accent pe calitatea infor-maţiilor şi nu pe cantitatea lor, au acordatatenţie sporită situaţiilor de învăţare care ducla crearea şi dezvoltarea deprinderilor cuaplicabilitate practică a cunoştinţelor, au uti-lizat în lecţii materialele şi mijloacele de în-văţământ specifice fiecărei discipline, aupromovat formarea şi dezvoltarea la elevi acapacităţii de lucru în echipă, au corelat judi-cios activităţile educative cu cele extraşcolareşi extracurriculare. Capacitatea de selecţie aconţinuturilor şi a activităţilor de învăţare încare se pot utiliza metodele activ-participa-tive, identificarea dificultăţilor de progres şireglarea procesului instructiv educativ prinmăsuri ameliorative, promovarea activităţilordiferenţiate, competenţa de a stabili obiectiveoperaţionale în termeni de performanţă, de afolosi mijloace de instruire şi tehnici de lucruvariate sunt argumente care susţin realizareaintegrală şi eficientă a curriculumului.

Învăţământul gimnazialAspectele asupra carora si-au concentrat

interesul membrii comisiei au fost: Proiectarea didactică şi realizarea curricu-

lumului s-a realizat corespunzator noilor pro-grame şcolare elaborate din perspectivatrecerii de la modelul centrat pe obiective lacel stabilit pe competente. In consecinţă,membrii comisiei au studiat noile programe,iar la limba română, inclusiv pe cea pentruEvaluarea Naţională, şi-au întocmit plani-ficările ţinând seama de noile precizări dar şide cele desprinse din consfătuirile pedago-gice, desfăşurate în luna septembrie.

Documentele de planificare au fost re-vizuite, la începutul semestrului al II-lea, s-aurmărit recuperarea conţinuturilor care nuau fost însuşite în perioada prevazută, s-a in-sistat asupra aspectelor considerate esenţiale,sesizate la teze, teste, lucrări, pentru a ame-liora pregătirea. De asemenea, s-a avut în

vedere pregătirea diferenţiată, fiecare profe-sor stabilind ore pentru evaluarea de progresşi intervenind acolo unde a sesizat regresulsau lipsa cunoştinţelor. Elevilor interesaţi deperformanţă li s-au propus sarcini supli-mentare de lucru, iar celor cu un ritm mailent li s-a indicat să insiste asupra aspectelormai greu de înţeles.

La limba română şi la limbile moderne s-au lucrat teste finale, profesorii evidenţiindpreocuparea pentru înţelegerea mesajelorscrise, pentru optimizarea exprimării orale şipentru redactarea unor compuneri pornindde la texte date. Competenţele generale, de-talierile lor în competenţe specifice şi conţi-nuturile asociate au constituit obiectivelefixate şi urmărite de membrii comisiei peacest semestru.

Din informările membrilor comisiei, s-adesprins ideea că materia fiecărei disciplines-a parcurs integral în ciuda întreruperilorsurvenite pe primul semestru. Prin ore de re-cuperare, de sistematizare, de comasare aconţinuturilor, dar şi prin ore de pregătire su-plimentară, materia propusă a fost parcursăcorespunzător.

ACTIVITATEA MANAGERIALĂActivitatea de conducere a şcolii a fost re-

alizată de Consiliul Profesoral şi Consiliul deAdministraţie, coordonate de directorulşcolii în conformitate cu organigrama defuncţionare a şcolii.

Directorul şcolii şi-a desfăşurat activi-tatea conform planului managerial întocmit.În funcţie de competenţele atribuite de regu-lament, deciziile sunt luate de director, deConsiliul Profesoral şi Consiliul de Admi-nistraţie, care s-au întrunit ori de câte ori a

fost nevoie.Echipa managerială este deschisă spre

nou, transparenţă, spre o comunicare efici-entă cu şefii comisiilor metodice, cu toatecadrele didactice sau nedidactice.

Există o bună circulaţie a informaţiei desus în jos, consemnate în întrunirile din ce înce mai dese, pe tabla de scris , la anunţul zilei,panouri de afişaj şi mai greoaie de jos în sus,culegerea datelor şi a informaţiilor solicitatefiind greoaie, nerespectându-se de fiecaredată termenele limită .

Echipa managerială a realizat asistenţe laore, a întocmit aprecieri şi recomandări nece-sare cadrelor didactice pentru înscrierea lagradele didactice.

Consiliul profesoral şi Consiliul de Ad-ministraţie şi-au desfăşurat activitatea con-form prevederilor R.O.F.U.I.P.

Concluzii rezultate în urma asistenţelorîn şcoală

Asistenţele directorilor, membrilor comi-siei de asigurare a calităţii şi a şefilor de cate-dră, precum şi inspecţiile de specialitatedesfăşurate în anul şcolar 2012-2013, au ur-mărit atingerea standardelor educaţionale. S-

a avut în vedere, de asemenea activitatea deinspecţie în vederea perfecţionării cadrelordidactice dar şi monitorizarea la disciplinelede evaluare naţională, avănd ca ţintă pre-gătirea elevilor pentru a obţine rezultatebune, în vederea admiterii la licee.

Au fost realizate asistenţe la cadrele di-dactice suplinitoare , conform metodologieide mişcare a cadrelor didactice, la cadrele di-dactice debutante şi la cadrele care s-au în-scris la grade didactice.

Conform graficului de asistenţe fiecare

cadru didactic din şcoală a fost asistat la oră,cel puţin o dată, pe semestru. S-au realizat in-terasistenţe în vederea schimbului de infor-maţii între cadrele didactice din aceeaşi ariecurriculară. Au fost obţinute calificative deFoarte Bine şi Bine.RELAŢII INTERUMANE

Relaţiile profesor-elev au fost bune neexis-tând incidente majore. Cadrele didactice auţinut o legătură strânsă cu familiile elevilor,colaborând în ideea ridicării nivelului depregătire al elevilor. Există multe cazuri încare părinţii nu au răspuns însă solicitărilorcadrelor didactice, manifestând un dezinteresaproape total faţă de şcoală.

Există o bună colaborare în organizareaorelor de pregătire, planificarea tezelor, orga-nizarea olimpiadelor, transmiterea situaţiilorcătre I.S.J.

Există o bună coordonare a activităţii lanivelul comisiei diriginţilor. Diriginţii se im-plică în rezolvarea tuturor problemelor ce seivesc. Relaţiile dintre cadrele didactice suntprincipiale, flexibile, de comunicare şi de res-pect. Incidentele între cadre didactice şi întrecadre didactice şi elevi care s-au ivit nu au de-generat în conflicte majore.RELATII CU COMUNITATEA LOCALA

Colaborarea cu familiile elevilor a consti-tuit un obiectiv prioritar pentru fiecare cadru.Am fost sprijiniti permanent de comunitatealocală în toate activităţile pe care şcoala noas-tră le-a desfăşurat.

Am fost sprijiniţi permanent de organelede poliţie care au răspuns destul de promptsolicitărilor noastre.

Colaborarea cu biserica s-a concretizat înderularea programului FII BUN la azilul debătrâni Sighişoara.

Elevii însoţiţi de cadrele didactice au par-ticipat la toate acţiunile la care şcoala a fostsolicitată de către Primăria Comunei Danes.IMAGINEA UNITĂŢII ŞCOLARE

Imaginea şcolii noastre este promovatăprin intermediul ziarului ACTUALITATEADĂNĂŞEANĂ, unde am fost remarcaţi da-torită activităţilor extraşcolare susţinute. Din-tre informaţiile publicate amintim: informaţiide contact, scurt istoric al şcolii, R.O.I., struc-tura anului şcolar, modernizarea şcolii, pro-iecte şi programe educative, rezultate laconcursuri şi olimpiade şcolare, Raportul Co-misiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.

DIRECTORNiste Daniela

5ÎNVĂŢĂMÂNT / DIVERSE

În urma primei sesiuni de depunere deproiecte realizată de către Asociaţia GALDealurile Târnavelor, au fost depuse 20 deproiecte din întreaga microregiunii. Măsura cucele mai multe proiecte depuse în cadrul linieide finanţare este 313 ,,Încurajarea activităţilorturistice” cu un număr de 8 proiecte depuse.Proiectele depuse pe măsurile 112, 121, 123,312, 322 au fost evaluate de către AsociaţiaGAL Dealurile Târnavelor şi transmise laOficiile Judeţene (OJ) Mureş şi Sibiu pentruevaluarea finală, iar proiectele depuse pe mă-sura 313 se găsesc în faza de evaluare la nivellocal.

În perioada 22 iulie – 07 august anulcurent are loc cea de a doua etapă de întâlniripublice din teritoriul Dealurilor Târnavelor,prin intermediul cărora, angajaţii GAL sunt

din nou în comuna d-voastră. Scopul acestorîntâlniri este de a promova şi prezenta posibili-tăţile de finanţare existente pentru cea de adoua sesiune de depunere de proiecte care vafi lansată la începutul lunii septembrie.

Fermierii, întreprinzătorii, antreprenorii,etc. din cadrul celor opt comune membre alemicroregiunii Dealurile Târnavelor vor aveadin nou posibilitatea să acceseze fonduri ne-rambursabile pentru proiecte de modernizarea exploatațiilor agricole și forestiere, înființareagrupurilor de producători, crearea de microîn-treprinderi și dezvoltarea turismului local.

Pentru înștiințarea tuturor celor interesațide existența acestor fonduri şi de modalitateade accesare a lor, Asociaţia GAL Dealurile Târ-navelor organizează întâlniri publice în toatecomunele membre după următorul calendar:

Mălâncrav – 22 iulie, Apold – 24 iulie, Nadeş– 26 iulie, Vânători – 29 iulie, Daneş – 31 iulie,Albeşti – 02 august, Saschiz – 05 august, 07 au-

gust – Biertan. La aceste întâlniri vor fi invitațiconsultanți și experți în depunerea de proiectepe măsuri PNDR (Programul Național deDezvoltare Rurală).

Toate proiectele vor trebui să respecte cri-teriile de conformitate și eligibilitate dinGhidurile Solicitanţilor aferente fiecărei mă-suri, disponibile pe www.apdrp.ro. Criteriilede selecție și punctajele aferente acestora suntcuprinse în Apelurile de selecție ce vor fipostate pe www.tarnava-mare.ro cu cel puțin30 de zile înaintea termenului limită dedepunere a proiectelor, împreună cu Proce-dura de evalaure și selecție a proiectelor ce vafi aplicată de către GAL.

GAL Dealurile Târnavelor încurajează cuîncredere depunerea de cât mai multe proiectedeoarece „doar noi ştim cum vrem să arate loculîn care trăim”.

Cristiana Cristea

Grupul de Acţiune Locală Dealurile Târnavelordin nou în comuna ta!

stefan 14-15:Layout 2 30/07/2013 3:21 PM Page 10

În perioada 21 – 22 iunie 2013 a avut locFestivalul Judeţean al Copiilor, ediţia I, orga-nizat de Biroul Senatorial Akos Mora şiPrimăria Comunei Daneş, în parteneriat cumunicipiile Sighișoara și Târnăveni, orașulLuduș, Reghin, comunele Saschiz, Apold,Zagăr, Vânători, Băgaciu, Ațintiș, Nadeș, Vi-ișoara, Albești şi Asociaţia Vatra Saşilor.Parteneri speciali ai evenimentului au fostMinisterul Culturii și Patrimoniului Națio-nal, Ministerul Tineretului și Sportului, In-spectoratul Școlar Județean Mureș.

Manifestările s-au derulat pe platoul delângă Domeniul Dracula, o zonă deosebit defrumoasă, lângă Pârâul Crişului. Copiii aufost încântaţi cu muzică, teatru, gimnastică,acrobaţii, paraşutism, tobogane gonflanbile,leagăne, jocuri interactive, desene pe asfalt,face painting, Masterchef-ul Copiilor, pictură,jocuri cu împușcături cu vopsea la țintă etc.

La festival au concertat Sore și Alina dintrupa LaLa BAND, Adrian Ivanițchi, Anto-nia, Ana Maria, ansambluri folclorice, soliştivocali, şcoli generale… A doua zi a festivalu-lui, Fanfara Armonia din Târnăveni a deschisdefilarea formaţiilor participante la festival.

Senatorul PNL Mureş, Akos Mora, celcare a iniţiat acest proiect, a declarat că ,,lo-caţia acestui festival este Daneş pentru că noinu ştim foarte multe lucruri despre ceea ce

avem ca bogăţie în judeţul Mureş. Sighişoaraeste un brand naţional, avem foarte multevalori în zona Sighişoarei pe care trebuie să

le punem pe tapet. Acest festival este oasemenea ocazie propice pentru asta”….”Este sărbătoarea și distracția pe care le-am

făcut pentru voi, copiii județului Mureș. Șidorim ca la anul să depășim granițele județu-lui Mureș. Am pornit o acțiune grea, dar fru-moasă. Însă cel mai important este să scoatețila iveală creativitatea pe care o aveți și de caredați dovadă în frumoasele jocuri și concursuripregătite”, s-a adresat copiilor senatorul PNL,Akos Mora. În urma evenimentului, d-l AkosMora a fost declarat „senatorul copiilor”.

În ciuda caniculei, participanţii de toatevârstele s-au bucurat de reuşita evenimentu-lui. Autoritățile publice locale implicate în or-ganizarea evenimentului au premiat talentelelocale, elevii olimpici şi pe cei cu rezultate de-osebite în anumite domenii.

Conform estimărilor făcute de către ceide la jandarmerie și de organizatori, la eveni-ment au participat aproximativ 25.000 depersoane pe durata celor două zile.

Organizatorii intenţionează ca acest fes-tival să devină o tradiţie în judeţul Mureş.Nicolae Mosora, primarul comunei Daneș apromis că “este prima ediție, dar dacă suntsincope, greșeli vă promitem că la a douaediție nu o să mai fie”. Evenimentul s-a bucu-rat de un real succes iar Daneşul a doveditîncă o dată că este un brand. Felicitări orga-nizatorilor, primarului Nicolae Mosora şiechipei sale de consilieri!

Ştefan Costea

6 DE SUFLET

Festivalul Copiilor - Daneş 2013, a fost o reuşită

stefan 14-15:Layout 2 26/07/2013 8:24 PM Page 4

Creştinul este dator ca din când în cândsă cunoască însingurarea. Nu din cauza uneitristeţi sau din ură faţă de lume, ci trebuie săajungă la ea cu bucurie şi de bunăvoie. Daravând în vedere că omul este creat dupăchipul lui Dumnezeu care nu este singur, ciUnul în Treime, nu putem să nu ne între-

băm dacă nu cumva însingurarea contraziceceea ce înseamnă a fi o persoană dupăchipul Sfintei Treimi.

Din Sfânta Scriptură cunoaştem căMântuitorul Şi-a făcut ucenici de care nu Sedespărţea, locuia în mijlocul oamenilor,mergea prin mulţimi şi cu mulţimile dupăEl, dar, din când în când, Se însingura. Ofăcea fie după un moment foarte importantdin activitatea Lui (de exemplu după ce a să-turat mulţimile flămânde prin minunea în-mulţirii celor cinci pâini şi doi peşti), fieînainte de momentul important din lucrareaSa (cum a fost rugăciunea din Ghetsimani,înainte de răstignirea Sa). Se însingura nupentru a fi singur, ci pentru a comunica mai

intim cu Părintele Său. Aşadar, dacă Mân-tuitorul a simţit nevoia ca om, să Se însin-gureze de oameni şi să rămână cu SineÎnsuşi, atunci nu mai avem niciun motiv săcredem că însingurarea contrazice comuni-unea.

În aceste condiţii, oricât de agitată ar fiviaţa, oricât de mare ar fi stresul, trebuie săne găsim vreme să rămânem cu noi înşine.Să ne uităm în adâncul nostru şi să vedemce necurăţii s-au adunat acolo şi să le înde-părtăm. Această însingurare ne ajută sătrăim mai curat cu noi înşine, cu semenii şicu Dumnezeu. Ne dă putere să fim prezenţiîn lumea aceasta, fără a fi din lume. Ajun-gem să nu mai iubim într-un mod denaturat,să ne eliberăm de tot ce este păcătos, părel-

nic şi fals în lume.În concluzie, însingurarea nu este ceva

neobişnuit pentru un creştin, ci este chiardorită. Este o însingurare care nu trebuie săne descurajeze, căci prin ea nu căutam săfim singuri pentru totdeauna, ci doar pentrupuţin timp şi cu scopul de a reveni în rândulsemenilor fără a ne pierde sufletul atuncicând le vorbim. E o însingurare care ne ajutăsă ne întărim în unirea cu Hristos spredobândirea păcii interioare. Şi odată dobân-dită, mii de oameni se vor mântui în jurulnostru, după cum spune Sfântul Serafim deSarov. Iată motivul pentru care putemspune că suntem uneori însinguraţi, darniciodată singuri.

sursa www.crestinortodox.ro

7DE SUFLET

Insinguraţi,dar niciodatăsinguri!

Crinul,considerat de români regele flo-rilor, se numără printre cele mai vechi speciide flori luate în cultură.Dintre numeroaselespecii de crin mai cunoscute sunt două:crinul alb şi crinul regal. Ambele specii auîn pământ un bulb solzos în jurul căruia seformează bulbi mai mici.

La crinul alb florile apar în iunie, de cu-loare albă iar la crinul regal florile sunt maimari, albe, rozii la bază şi cu dungi galbeneîn interior.

Înmulţirea crinilor se face în mod obiş-nuit prin bulbi. În acest scop, vara, după ceplantele s-au uscat, se scot bulbii dinpământ, urmând ca după o păstrare de 2-3

săptămâni într-un loc răcoros, să se plantezeîn grădină. Distanţele de plantare sunt de25-30 cm pe rând iar adâncimea de 8-10cm. Din propria experienţă, spun că sepoate face plantarea şi imediat dupăscoaterea bulbilor.

Terenurile indicate pentru a cultiva crinisunt cele afânate, însorite, îngrăşate şi adânclucrate (poate fi cultivat şi în condiţii desemiumbră).

Este foarte important de ştiut că atuncicând se taie florile în vederea păstrării înapă, recoltarea tijelor se face în momentulcând se deschid primii boboci, având grijăca tăierea să se facă în aşa fel ca să rămână

pe plantă o porţiune de tijă(15-20 cm) cucâteva frunze. Astfel se favorizează dez-voltarea bulbilor din pământ.

Un secret al păstrării florilor mai multtimp în apă este suprimarea staminelor cândflorile sunt deschise (stamina este parteabărbătească a florii care conţine polen).

Mai există şi alte specii de crini: crinulde iarnă, crinul roşu, crinul verde care se

cultivă în ghivece. Dintre acestea, crinulverde este decorativ prin frunzele sale ar-cuite şi lăstarii lungi, subţiri, cu creşterepletoasă care poartă pe ei mici plăntuţe.Acest crin se mai numeşte şi voalul mireseiiar ghivecele cu această plantă se aşază pebraţele scărilor, pe pereţi sau în vase sus-pendate.

În final, vreau să se ştie că există şi crinde toamnă-o plantă decorativă atât prinfrunzele sale mari, frumos arcuite cât şi prinflorile albe sau albastre, plăcut mirositoare.Această plantă are pretenţii mici faţă decondiţiile de mediu, putând fi cultivată şi înlocuri umbrite. Înfloreşte în august-septem-brie: vesteşte toamna. Poate că aveţi încurtea sau grădina d-voastră această floareşi nu-i ştiţi numele! Este o plantă perenă(trăieşte mai mulţi ani) care are un buchetmare de frunze ce decorează curtea, grădinaşi parcurile de primăvara până toamna. Încurtea casei mele trăieşte şi această plantăalături de crinul alb şi crinul verde.

prof. de Biologie, Gradul didactic I,Elena Oprea

Despre flori-CRINUL

stefan 14-15:Layout 2 26/07/2013 8:01 PM Page 5

În localitatea Saschiz se află o aşezare im-portantă din punct de vedere istoric , daraceasta nu este nici Cetatea din deal şi niciBiserica Fortificată cu impresionantul eiTurn cu Ceas, ci este o aşezare preistorică nu-mită Cetatea Uriaşilor sau denumirea înlimba germană: Huhnenburg.

Punct situat la 4 km nord de comunaSaschiz, într-o zonă de păşunat numită popu-lar Volsoc , Cetatea domină spaţiul din jurulei şi are o formă circulară .Vârful Cetăţii Uri-aşilor ,un platou înalt de 681,5m epistolar arediametrul de 60 m.

La 150 m mai jos de vârf, Cetatea Uri-aşilor este înconjurată de o terasă bine păs-trată pe laturile de sud-vest şi nord-vest.

Această Cetate a fost cercetată de o echipă dearheologi din Cluj în anul 1949. Aceştia,făcând mai multe sondaje în zonă , au deschistrei mari secţiuni : A: 40m x 1m în partea es-tică , B: 12m x 1m pe panta estică şi C: 18 mx1m în panta nord-estică.

Din aceste sondaje au reieşit fragmentede ceramică de tip Coţofeni, un tip de cera-mică specific anilor 2500 îHr.-1800 îHr, carese găseşte în interiorul primelor cetăţi locuitede pe teritoriul ţării noastre .Ceramica deacest tip a fost găsită în mai multe zone ale

ţării dar şi pe teritoriul judeţului Mureş: Al-beşti , Rupea (jud. Braşov), Sighişoara, Bratei(jud.Sibiu), Silvaşi ( jud. Hunedoara) şi înalte multe locuri din ţară şi străinatate.

În urma acestor descoperiri , Cetatea Uri-aşilor este datată în jurul anilor 2500 îHr.-1800 îHr. Sondajele au dovedit că aşezareaîn această zonă a contribuit la apărarea locu-itorilor din interiorul Cetăţii împotriva in-vadatorilor şi a intemperiilor vremii. Însprijinul apărării Cetăţii exista şi un aşa numit"val de pământ" specific aşezărilor din ene-oliticul dezvoltat.

Foarte important este să nu ne imaginămcă situaţia în comună, din vremea aceea, esteidentică cu situaţia actuală ; în mod categoric

exista mai multă apă şi înclinăm să credem căCetatea Uriaşilor a fost prima aşezare dinaceastă zonă. La efectuarea săpăturilor din1949 au participat şi oameni din comunăcare mai trăiesc şi astăzi. Dar şi mai impor-tante sunt articolele din reviste de specialitaecum ar fi :"Marisia, Apulum" şi nu în ultimulrând "Repertoriul arheologoc al judeţuluiMureş".

În lista monumentelor istorice de interesnaţional ce trebuie protejate şi conservateeste cuprinsă şi "aşezarea romană de la

Saschiz" Cetatea Uriaşilor, datând din seco-lele II-III epoca romană. (cod LMI MS-I-SB15412)

În trecut exista în folclorul popular cre-dinţa că uriaşii care locuiau pe vremuri înCetatea Uriaşilor aşteptau un semn de ne-credinţă din partea oamenilor pentru a ieşi

din nou în lume. Pentru a se feri de răz-bunarea lor , localnicii au adunat de pe coas-tele dealurilor pietrele rotunde pe care uriaşiile-ar fi putut arunca peste ei. Şi le-au înşiratcuminţi, la porţile caselor lor.

prof. Pora Alin Dorin

8 DIVERSE

În momentul de faţă, s-au schimbat lu-crurile faţă de anii generației noastre. Atunciși elevii erau diferiţi. Aveau frică de profe-sori şi de părinţi, dar acum putem spune căuneori ar putea fi invers. Fiecare an cu gene-raţiile lui. Elevii de atunci îşi doreau să aibăo meserie care să-i scoată din sărăcie şi să-ipună pe picioare. Acum toată lumea e in-teresată de modă şi vrea să ajungă ”vedetă”.Acum moda este unul din cele mai impor-tante elemente din viaţa unui tânăr. Pare-secă aceia care nu încearcă să fie în pas cumoda sunt puşi la colt de către ceilalți. În locsă vedem caracterul și comportamentulunui individ, ne uităm mai bine la hainelecu care se îmbracă.

Dintotdeauna a existat, se pare, o lipsăde comunicare între părinţi şi copiii lor. Niciatunci și nici acum lucrurile nu par a fidiferite. Atunci părinţii erau mult mai ocu-paţi şi nu stăteau la taclale cu copiii lor, iaracum părinţii ori sunt ocupaţi, ori nu auchef să vorbească cu copiii lor. Ideea e căatunci când părintele încearcă să-şi înţeleagă

copilul şi să îl ajute în toate probleme pecare le are, acesta din urmă se va dezvoltaaltfel şi nu va mai fi confuz sau frustrat faţăde anumite lucruri. Fiecare generaţie a avutmodelele ei. Generaţia de atunci a avut mo-dele care te instigau la plăcut, la naturaleţe şila alte lucruri cuminţi; acum totul e deo-cheat, și cât se poate de vulgar. Pe atunci pri-eteniile erau de lungă durată şi răutățile eraumai puține. Fiecare învăţa de la cel de lângăel şi aşa se formau noi prietenii. Acum ”pri-eteniile” se bazează pe interese de tot felul.

Pe vremuri nu se mâncau chips-uri lagreu. Se mâncau biscuiţi, eugenii, napoli-tane… Nu cu sacu’, ci în limita bunului-simţ. Dacă şi acum multe lucruri ar arăta cacele de atunci, dacă s-ar echilibra ce e bunde acum cu ce era bun atunci, poate ar ieşiceva şi mai bun. Din păcate cred că nu sevrea să depășim acest impas. Ne com-plăcem așa de ani buni. Oare unde o fi ”lu-minița de la capătul tunelului”?

Ileana Costea

InsolaţiaIn cazul în care ai stat prea mult la soare

şi ai una din simptomele: usturimi de piele,senzaţie de vomă şi dureri de cap este clar– ai insolaţie.

Primul lucru pe care trebuie să îl faci înasemenea cazuri este să te hidratezi şi săcalmezi usturimea. Pentru acest lucru beaun pahar de apă şi unge-ţi pielea cu cremăde galbenele sau iaurt. In scurt timp veiscăpa de usturime iar starea ta se va îm-bunătăţi. Dupa acestea fă un duş şi clăteşte-te cu infuzie de muşeţel care are un efectemolient şi antiseptic. Insolaţia şi simp-tomele ei: durerile de cap, frisoanele, sen-zaţia de vomă, apar din cauza imposbilităţiiorganismului să-şi regleze temperatura.

IritaţiileVara, unele persoane se confruntă cu

mici erupţii de culoare roşie, sub formaunor iritaţii, la nivelul pielii. Uneori acesteiritaţii pot lua forma şi unor băşici pline cuapă şi îţi pot da o senzaţie de disconfortdeoarece îţi creează mâncărimi. Este reco-mandat să nu te scarpini deoarece acestlucru nu face decât să agraveze afecţiuneaînroşindu-se şi umflându-se. Cauza acestor

iritaţii este expunerea îndelungată la soarela temperaturi ridicate. De asemenea, suntpersoane care pot prezenta astfel de iritaţiichiar stând în casă şi evitând expunerea lasoare, pentru că sunt alergice la tempera-turile ridicate.

DeshidratareaPe durata verii, una dintre cele mai

frecvente afecţiuni este deshidratarea. Este

cauzata de transpiraţia excesivă care ducela pierderea unei cantităţi mari de apă dinorganism, ceea ce duce în final la instalareadeshidratării. Pentru a te proteja pe duratatemperaturilor ridicate trebuie să îţi asigurio hidratare corespunzătoare pe întreaga zifie că eşti în casă sau afara şi nu este reco-mandat să aştepţi să îţi fie sete pentru aconsuma lichide. Incearcă să eviţi expu-nerea la soare şi la temperaturile ridicate laamiază, când temperaturile sunt ridicate şipoartă articole vestimentare deschise la cu-loare. Această afecţiune se manifestă princrampe musculare, dureri la nivelul articu-laţiilor, senzaţia de slăbire, ameţeală chiarşi leşin în cazurile avansate şi senzaţia degură uscată. Dacă manifeşti unul dintresimptomele enumerate anterior aplică ocompresă rece pe frunte şi încearcă sămănânci ceva sărat. Dacă verşi şi starea tase înrăutăţeşte atunci apelează la un medic.

Accidentele vasculare

Cele mai multe accidente vasculare auloc vara tocmai din cauza temperaturilormari şi este o afecţiune care îţi poate puneviaţa în pericol. Temperatura corpuluicreşte şi duce la mărirea tensiunii arterialeceea ce provoacă spargerea unui vas desânge. In ceea ce priveşte simptomele, ac-cidentele vasculare se manifestă prin stăride amorţeală la nivelul feţei sau a mem-brelor, tulburări de vedere, de vorbire şidureri de cap severe. In cazul prezentăriiunor astfel de simptome este neapăratnevoie să mergeţi la un consult de urgenţă.

Brigitte Păcală

Acum și atunci...

Să ne cunoaştem împrejurimile!

Cetatea Uriaşilor

Afecţiunile pe timpul verii -Protejează-te!

stefan 14-15:Layout 2 28/07/2013 8:46 PM Page 11

Oamenii caută înţelepciunea. Părinţii sesacrifică pentru a-şi educa fii şi fiicele. Tineriiîncearcă să asimileze cunoştinţe în antici-parea unei cariere de succes. Numărul marede cărţi tipărite de edituri spre a fi vândutesunt dovada faptului că oamenii vor să înveţe.Dorinţa de a învăţa este bună. Dumnezeuvrea ca oamenii să caute înţelepciunea.,,Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pri-cepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu teabate de la ele.’’ (Proverbele 4:5)

Cunoaşterea e valoroasă. Dacă n-amputea citi, am fi foarte limitaţi. Dacă n-am fiinstruiţi de profesori şi părinţi, ce am cu-noaşte? Dacă n-am fi învăţat niciodată valoa-rea numerelor, am fi avut un handicap seriosşi am fi depins mereu de alţii.

Adevarata înţelepciune vine de la Dum-nezeu. Fiind Creatorul nostru, numai El nepoate informa corect şi precis despre felul încare a fost alcătuit omul. In El se află scopulexistenţei umane. Numai El are dreptul să-ispună omului cum trebuie să trăiască. Ca Celcare a făcut un plan de mântuire, El ştie cumpoate să fie eliberat omul de legătura păcatu-lui. Cunoscând viitorul, ştie perfect felul în

care alegerile noastre prezente ne afecteazădestinul veşnic. Dumnezeu a făcut ca ade-vărata înţelepciune să fie disponibilă tuturor.Despre ea Dumnezeu spune,,Căci înţelepciu-nea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele,şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cuea.’’ (Proverbele 8:11)

Adevărata înţelepciune începe cu ,,fricade Domnul’’ (Proverbe 9:10). Cunoaşterealucrurilor dim lumea naturală trebuie să se

bazeze pe adevărul lui Dumnezeu. Copiiinoştri trebuie să înveţe de timpuriu cine eDumnezeu. El e Cel care a făcut lumea şi Ele cel care l-a creat pe om. Prin urmare, e per-fect logic să-I dăm ascultare. Aceste adevăruriformează o temelie solidă pentru copil, pecare mai apoi se poate clădi. Cunoaşterea luiDumnezeu şi a voii Sale trebuie să fie cadrulpentru dezvolatarea celuilalt fel de cunoaş-tere.

Cunoaşterea fără teamă de Dumnezeu nueste înţelepciunea adevărată. Un studiu des-pre evoluţie nu ne învaţă nimic, pentru că oînvăţătură evoluţionistă nu are fundamentuladevărului. Eforturile de a înţelege cine sun-tem şi de ce suntem pe pământ vor fi zadar-nice dacă nu-L recunoaştem pe Dumnezeudrept Creatorul nostru. Incercările de a des-coperi cum ne putem înţelege mai bine uniicu alţii vor eşua până în momentul în carevom accepta principiile găsite în Cuvântul luiDumnezeu. Discuţiile privitoare la conduitamorală acceptabilă vor fi pierdere de vremedacă nu vom apela la standardele neschim-bate de neprihănire ale lui Dumnezeu.

Ai adevarată înţelepciune? Ce învaţă co-pilul tău? Invaţă-l pe copil despre Dumnezeu.Arată-I prin viaţa ta că Dumnezeu e real. Fiitu exemplul viu al dorinţei de a-I fi pe plac luiDumnezeu şi al cunoţtiinţei de el. Fărăaceastă temelie, copilul tău va fi aruncat devalurile opiniilor oamenilor din jur pe mareafilosofiilor schimbătoare. Cât de agitată eviaţa fără Hristos!

material propus de Daniela Niste

9DIVERSEÎn localitatea Seleuşul Mare, din judeţul

Mureş, în apropierea Bisericii OrtodoxeRomâne la foarte mică distanţă era la în-ceputul sec. al XX-lea o casă modestă cu ungeam ce bătea în curtea Bisericii. În aceastăcasă se va naşte la 06.06.1920 Florea-Octa-vian. A crescut de mic sub sunetul melodiosal clopotelor Bisericii, sunet care se consti-tuia ca un îndemn, o chemare, spre a-l lăudape Dumnezeu prin cântare. S-a îndelednicitrepede cu rânduielile şi slujba din Biserică.Din copilarie trăgea clopotele, participafrecvent la slujbă alături de cântăreţ, ori ajutapreotul în Sfântul Altar.

De la vârsta de 18 ani participă la mani-festările şi obiceiurile din comunitate, învaţăîmpreună cu învăţătorul şcolii obiceiurile şitradiţia sărbătorilor, în special la cele deiarnă, colindul cu steaua alături de copiiimici, iar împreună cu cei mărişori cu craii şifeciorii cu Icoana, obicei păstrat până în zilelenoastre. Cântăreţului i se înmâna de cătrepreot paroh Icoana Maicii Domnului şi în-soţit de un număr de feciori se începea colin-datul de la casa preotului, apoi mai departeîn fiecare casă din comunitate, terminându-se colindatul în Turnul Bisericii.

În anul 1939, la vârsta de 19 ani, tânărulOctavian merge la Sibiu, la “Şcoala Româ-nească Ortodoxă”, de cântăreţi Bisericeşti“Dimitrie Cunţanu”. La terminarea şcolii înanul 1940, dobândise vaste cunoştinţeprivind muzica bisericească. Astfel interpretacorect glasurile mari ale Vecerniei de la unula opt, glasurile (duminicale) mici, antifoa-nele şi troparele lor, precum şi Podobiileglasurilor, compuse de renumitul cântăreţ dela Biserica din Daneş, Simion Florea, ei fiinddealtfel şi neamuri. Cunoştea şi interpretafoarte bine Catavasiile şi Irmoasele Speciale(Axioane) ale Sărbătorilor Împărăteşti.

La 20 de ani a fost chemat la datoria faţăde ţară,fiind înrolat în armată. În anul 1942este trimis pe front cu Regimentul 19 Infan-terie unde rănit fiind pe câmpul de luptă, esteinternat în spital şi i se oferă concediu medi-cal. În anul 1944 va fi retrimis pe front şi dinnou e rănit pe câmpul de luptă. La data de15.03.1945 a fost lăsat la vatră. S-a întors de

pe front la strana care-i era atât de dragă şi acântat cu o schijă în plămâni o viaţă întreagă.Schija o avea din vremea războiului. Din1945 şi până in anul 1949 a fost cântăreţ laDumbrăveni, după care din nou la Seleuşul-Mare unde activează neîntrerupt până lasfârşitul vieţii. O bună perioadă de timp acântat şi în Biserica din satul Prod, filie aparohiei Seleuş.

Am avut norocul să-l cunosc la începutulanilor 1970 pe Badea Octavian, aşa cum îispuneau toţi oamenii din satul Seleuş.Era unbărbat înalt, blând, cu un caracter tare, cu ovoce puternică, cu un timbru vocal deosebit,de bariton. Un om cu frica lui Dumnezeu,trup şi suflet pentru Biserică, credinţă, neamşi cântarea Bisericească. Avea o voce impre-sionantă, reuşind să îmbine perfect liniamelodică cu textul. Respecta pe toată lumea,de la cel mai mic, la cel mai mare. Prin ţinutalui morală şi-a câştigat, la rândul lui, respectulsemenilor. Cânta în Biserică, la strană, cutoată fiinţa lui, de parcă asta i-a fost menirea

în viaţă să slujească lui Dumnezeu şi oame-nilor. Preoţii care de-a lungul vremii au păs-torit în parohia Seleuş,avându-l în strană pebadea Octavian, aveau de cele mai multe oride învătat de la cântăreţul lor. Cunoaşteafoarte bine rânduiala slujbelor şi învăţăturacredinţei noastre ortodoxe.

Latura poetică a fost o componentă apersonalităţii sale. Compunea versuri la în-mormântările unor persoane mai impor-tante din comunitate, în special pentru ceitineri. În aceste versuri se regăsea viaţa dece-datului şi suferinţa care l-a răpus. Prin adău-garea unei melodii, de jale, dădea eveni-mentului înmormântării o semnificaţie maiprofundă. Era un om echilibrat, deschis lavorbă, un bun sfătuitor. Îndemna tinerii săînveţe la strană, să le împărtăşească dincunoştiinţele dumnealui, din dragostea lui deDumnezeu şi de Biserică.

Pentru mine, Badea Octavian, acest vred-nic om, a fost dascălul de la care am avutplăcerea şi onoarea să învăţ să cânt, să am iu-

bire pentru Biserică şi să duc mai departecântarea bisericească, alături de tot ceea cemi-a lăsat mentorul meu.

Pentru întreaga activitatea ce a depus-oîn slujirea lui Dumnezeu şi a Bisericii noastrestrămoşeşti în data de 14 noiembrie 1981, i-a fost înmânată de către episcopul Emiliande la Alba Iulia, o diplomă de onoare, ca o re-cunoaştere şi apreciere pentru o activitateade cântareţ de peste patru decenii. Pânăaproape la sfârşitul vieţii a fost nelipsit dinstrana Bisericii,în ciuda stării de sănătate totmai precară. O viaţă de om în strană.

În memoria şi onoarea acestui om minu-nat şi ca o mulţumire adusă pentru cuvintele,îndemnurile şi sfaturile ce mi le-a dat, aju-tându-mă să ajung ceea ce sunt acum, m-amsimţit obligat să transcriu din carneţele, şicaietele vechi de peste 100 de ani, păstratecu sfinţenie, cele mai frumoase colinde,unice în zona Târnavelor, ce se cantă doar laSeleuşul-Mare, pricesne culese de la învăţă-torul Boaru si Preotul Sârbu, iar unele com-puse chiar de dumnealui şi cântate înBiserică. Dorinţa Badelui Octavian era săadune toate aceste colinde şi pricesne într-osingură carte, lucru pe care l-am făcut de-asemenea. Ele trebuie păstrate cu sfinţenie,arătate, duse mai departe de generaţiile vi-itoare, aşa cum a făcut cântăreţul Florea Oc-tavian, până când a plecat dintre noi în anul2005, lăsându-ne cu o durere profundă şi înacelaşi timp cu o aleasă amintire în cartea ne-scrisă a satului Seleuş.

Bucuria cea mare a vieţii lui a fost ca princântarea bisericească să cheme şi să îndemnespre Biserică, spre Dumnezeu. În final, redaucâteva versuri dintr-o priceasnă a lui BadeaOctavian, versuri ce exprimă chemarea cre-dincioşilor în Biserică.

“Fraţi creştini, BisericaVă cheamă, veniţi la Ea,Ea-i locaş de rugăciunePentru Creştinii din lume.Duminica aşa-i bineSă veniţi la rugăciune,Şi orice lucru veţi aveaLăsaţi-l până lunea!”

Ilie Belaşcu,cântăreţ Bisericesc

“Un om între oameni”“Un om vrednic”

In memoriam Florea Octavian 1920-2005

1940 Octavian Florea, Cantor 1990

stefan 14-15:Layout 2 29/07/2013 1:34 PM Page 12