Festivalul Cetăţilor Dacice 22-23 iunie 2013

ProgramAcces către cetăţi: harta patrimoniu UNESCO

Film documentar: meșteșuguri daciceMeșteșuguri dacice articole publicate: ceramica dacică

Povestea Festivalului Cetăţilor Dacice a început în anul 2006, la iniţiativa Consiliului Judeţean Alba, un eveniment cultural-sportiv prin care se doreşte aducerea la lumină a tradiţiilor moştenite de la strămoşii noştri, punerea în valoare a vestigiilor dacice existente pe teritoriul judeţului Alba.

Echipe de feciori din cele cinci cetăţi dacice ale judeţului Alba - Cetatea de Baltă, Cricău/Piatra Craivei, Cugir, Ighiu, Căpâlna/Săsciori - se întrec în probe pline de culoare şi umor, denumite Întrecerile Dacice, pentru câştigarea dreptului de a găzdui următoarea ediţie a festivalului.

Festivalul Cetăţilor Dacice se desfăşoară pe parcursul a două zile, în localitatea ultimilor câştigători.

Ziua de sâmbătă cuprinde concerte, foc de tabără, târg de meşteri populari, proiecţii de filme, expoziţii de arheologie, demonstraţii de powerlifting.

Programul zilei de duminică cuprinde întrecerile propriu-zise, cascadorii ecvestre, lupte de gladiatori, spectacol folcloric.

Cetatea dacică Apoulon – Piatra Craivei Cricău - Krakau - Boroskrakó

Aşezare dacică cu caracter civil oppidan/urban cunoscută în secolul I ÎC. Pe cele 11 terase situate pe pantele stâncii care domină prin altitudinea sa de 1.083 m împrejurimile, s-au descoperit arme, monede, morminte, sanctuare. Cetatea a fost locuită de appuli corespondent atributului de cei viteji, cei puternici, de unde şi numele centrului Apoulon. În timpul ocupaţiei romane a fost distrusă, iar numele de Apulum a fost dat fortificaţiei construite de Legiunea a XIII – Gemina, pe teritoriul de astăzi al municipiului Alba Iulia.

cod LMI AB-I-s-A-00028Cetatea dacică Căpâlna

Căpâlna - Kapellendorf/Kapolna –Sebeskápolna/AlsókápolnaFortificaţia avea rolul de a apăra Munţii Orăştiei, unde se afla inima regatului dac. Cel

mai probabil, aceasta a fost construită la sfârşitul domniei lui Burebista (82-44 ÎC). A fost inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO în 1999, la poziţia Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Zidurile sale au fost parţial dărâmate de către daci, după ce romanii le-au impus acest

lucru ca o condiţie de pace după primul război daco-roman (101-102 DC), însă acestea au fost distruse total după cel de-al doilea război daco-roman, în anul 106 DC.

Tur virtual: Cetatea Căpâlnacod LMI AB-I-s-A-00020

Cetatea dacică Singidava (Cugir) – Dealul CetăţiiCugir/Cudgir - Kudsir/Kudschir - Kudzsir

Singidava a fost o localitate dacică situată, potrivit coordonatelor din Geographia lui Ptolemeu, în vestul României. Cetatea dacică de pământ situată pe culoarul Mureşului în apropiere de Cugir avea rolul de a apăra Munţii Orăştiei, unde se afla inima regatului dac. S-au descoperit un bogat tezaur compus din monede de argint şi un mormânt princiar de incineraţie, atribuit unui nobil războinic dac din secolul I ÎC.

cod LMI AB-I-s-B-00030

Castrul roman Ighiu – Dealul MăguliciIghiu/Igiu – Grabendorf/Krapundorf – Magyarigen

Forma castrului este clasică, dreptunghiulară cu dimensiuni de 41m şi 51m, iar construcţia este de tip palisadă şi val de pământ, având elemente defensive specifice castrelor de marş: val de pământ - lat de 9 m şi înalt de 1,50 m - şi şanţ exterior cu profil în formă de pană - lat de 2,7 m. Poziţia castrului indică un rol de apărare a exploatărilor aurifere din defileul Ampoiului.

Harta: Wikipedia OpenStreetMapcod LMI AB-I-s-B-00048

Castrul roman Cetatea de Baltă - Dealul SântămărieiCetatea de Baltă - : Kokelburg – Küküllővár

Fortificaţia de pământ de pe Dealul Cetăţii a fost edificată în două faze distincte, prima în epoca dacică, iar a doua a fost o refacere romană. Axa principală situată pe direcţia sud-est / nord-vest are o lungime de 128 m, iar cea secundară, est-vest este de 120 m. Din epoca dacică s-au descoperit ceramică lucrată la mână şi la roată, fragmentul de brăţară din sticlă albastră cu incizii orizontale şi cu pastile aplicate din sticlă galbenă şi două fragmente de cute din gresie cu profile rectangulare. S-au descoperit din epoca romană câteva obiecte din metal, un fragment de ţiglă, un fragment dintr-o râşniţă, precum şi câteva obiecte din fier.

Harta: Wikipedia OpenStreetMapArticol despre sit: Cetatea de Baltă

cod LMI AB-I-s-B-00023