ferul
DESCRIPTION
Profesor Ion Fevronia Scoala cu clasele I-VIII nr.1 Voluntari. ferul. - solid, cenusiu , cu luciu metalic - duritate mică : 4,5 - greu , are densitatea ~ 7,8g/cm 3 - maleabil şi ductil - bun conducător de căldură şi electricitate - prezintă fenomenul de feromagnetism - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
FERUL
Profesor Ion FevroniaScoala cu clasele I-VIII nr.1
Voluntari
FER - PROPRIETATI FIZICE - solid, cenusiu, cu luciu metalic - duritate mică : 4,5 - greu, are densitatea ~ 7,8g/cm3 - maleabil şi ductil - bun conducător de căldură şi electricitate - prezintă fenomenul de feromagnetism - formează uşor aliaje (fonta şi oţelul)
GHICI CINE SUNT ?
Mă acoper de rugină atunci
când sunt lăsat liber în
atmosfera umedă
RUGINIREA În mediu umed şi bogat în dioxid de carbon, ferul este
atacat de oxigen în prezenţa apei, formând rugina, cu formula FeO(OH)
Procesul de ruginire decurge până la distrugerea completă a metalului. Deoarece rugina este o substanţă poroasă, permite acţiunea continuă a oxigenului şi după formarea ei.
RUGINIREA FERULUI
PROPRIETĂŢI CHIMICE
Ferul sub formă de pilitură, la temperatură ridicată, se oxidează energic, cu degajare de lumină şi scântei strălucitoare, formând oxid fero-feric
3Fe + 2O2 → Fe3O4
Ferul compact, la temperatură ridicată, se acoperă cu un strat negru de oxid fero-feric
PROPRIETATI CHIMICE Ferul reacţionează cu sulful cu degajare mare de căldură, formând
sulfura de fer(II) Fe + S → FeS Ferul reactioneaza cu clorul, formând clorura de fer (III) 2Fe + 3Cl2 → 2FeCl3 Reacţionează cu HCl şi se degajă H2.
Fe +2HCl → FeCl2 + H2↑ Reacţionează cu acidul azotic diluat şi se degajă H2.
Fe + 2HNO3 → Fe(NO3)2 + H2↑ Reacţionează cu acidul sulfuric diluat, la rece şi se degajă H2. Fe + H2SO4 → FeSO4 + H2↑
PROPRIETATI CHIMICE
Acidul azotic concentrat nu reacţionează cu ferul, chiar dacă, după un timp, se diluează cu apă. Fenomenul se numeşte pasivarea ferului şi este o consecinţă a faptului că ferul este protejat de stratul de oxid depus pe suprafaţa sa. Pe acestă proprietate se bazează fabricarea vaselor de fier pentru păstrarea acidului azotic.
PROPRIETATI CHIMICE Ferul reacţionează cu soluţia
de sulfat de cupru (II) şi rezultă cupru care se depune pe placa din fer.
Fe + CuSO4→ FeSO4 + Cu↓
Ferul scoate din compusi metalele mai putin active decat el.
CONCLUZII
Ferul poate reactiona cu: Oxigenul din aer (ardere) Nemetale (clor si sulf) Acizii diluati (HCl, H2SO4 si HNO3) Scoate din compusi metalele mai putin active
decat el (Au, Ag, Hg, Cu)
Ferul nu reactioneaza cu oxiacizii concentrati –pasivarea ferului
ACTIUNE FIZIOLOGICA
Cea mai importantă funcţie a ferului în organism este producerea hemoglobinei, substanţa care dă celulelor roşii culoarea specifică. Celulele roşii sunt foarte importante pentru sănătatea corpului deoarece acestea transportă oxigenul de la plămâni către celelalte organe ale corpului.
Deoarece organimul absoarbe ferul cu dificultate (aproximativ 10% din ferul ingerat este absorbit), corpul depozitează fer în oase, ficat, rinichi, splină şi măduvă.
Întrucât rata de absorbţie a ferului este atât de scăzută, este important consumul zilnic de produse bogate în fer.
ACTIUNE FIZIOLOGICA Necesarul zilnic de fer diferă foarte mult în funcţie
de vârstă, cu începere de la 8 mg/zi între 1 an şi 6 ani, continuând cu 12 mg/zi în adolescenţă la băieţi şi 15 mg/zi la fete şi menţinându-se la aceste valori la vârsta adultă.
Ferul se pierde însă destul de uşor din organism, mai ales atunci când copiii consumă alimente denumite “hoţi de fier”, precum îndrăgitul ceai negru, care se leagă în intestine cu ferul şi încetineşte absorbţia lui.
METALURGIA FERULUI• Deoarece ferul pur este casant, are punct de
topire ridicat şi reactivitate mare, nu prezintă interes industrial.
• Aliajele sale, în special fonta şi oţelul, prezintă o importanţă deosebită.
• Metalurgia fierului poartă numele de siderurgie
FURNALUL
ALTE ALIAJE Aliajul ferului cu un conţinut de carbon mai mic
de 0,2% este moale şi se poate prelucra prin forjare, de unde vine denumirea acestui aliaj de fier forjabil.
UTILIZARI Un exemplu al măiestriei
indiene în domeniul metalurgiei este şi coloana de fier din Delhi, care este constituită în proporţie de 98% din fier forjat şi a fost ridicată la sfârşitul secolului al IV-lea sau începutul sec. al V-lea
UTILIZARI obiecte din otel
BRANCUSI - COLOANA INFINITULUI Are o înălţime de 29,33 metri şi
o masă de 29173 kg. Este construită din plăci din fontă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului.