ARTICOLE DE STUDIU

6-12 APRILIE

Sa imitam umilintasi tandretea lui IsusPAGINA 5CANT

ARILE: 5, 84

13-19 APRILIE

Sa imitam curajulsi discernamantullui IsusPAGINA 10CANT

ARILE: 99, 108

20-26 APRILIE

Cum au fostpregatite natiunilepentru a priminvatatura luiIehovaPAGINA 19CANT

ARILE: 98, 104

27 APRILIE 3 MAI

Iehova necalauzeste nlucrarea mondialade instruirePAGINA 24CANT

ARILE: 103, 66

3456715 FEBRUARIE 2015

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este dis-tribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire bibli-ca, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie,citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerealumii noi.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semi-monthly by Watchtower Bible and Tract Society ofNew York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis,Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn,NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible andTract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown,

ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- undTraktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Sel-ters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Tem-pleton, Selters/Taunus. 2015 Watch Tower Bible andTract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.

34567 February 15, 2015Vol. 136, No. 4 Semimonthly ROMANIAN

ARTICOLE DE STUDIU

Sa imitam umilinta si tandretea lui Isus Sa imitam curajul si discernamantul lui Isus

Biblia ne ndeamna sa calcam cat mai exact pe urmele luiIsus (1 Pet. 2:21). Dar putem urma exemplul perfect al luiIsus, avand n vedere ca suntem imperfecti? Primul articoldin aceasta serie arata cum putem imita umilinta si tandre-tea lui Isus. Al doilea articol arata cum putem imita curajulsi discernamantul sau.

Cum au fost pregatite natiunile pentru a priminvatatura lui Iehova

Iehova ne calauzeste n lucrarea mondialade instruirePrimul articol din aceasta serie arata cum i-a ajutat Iehova pediscipolii lui Isus din secolul I sa predice vestea buna.

In al

doilea articol vom analiza cativa factori care ne ajuta sa pre-dicam mesajul despre Regat oamenilor de pe tot pamantul.

ALTE ARTICOLE

3 Un cadou-surpriza pentru vorbitorii de limba japoneza

15 Pastreaza-ti zelul pentru lucrarea de predicare

29Intrebari de la cititori

31 Din arhiva

INDONEZIAPE COPERT

A: Oferind revista

Treziti-va! n lucrarea din casa-ncasa unui localnic ospitalierde pe insula Bali.

POPULATIA

237600000VESTITORI

24521PIONIERI REGULARI

2472

369de pionieri specialislujesc pe

28de insule

LA O ntrunire speciala tinuta n 28 aprilie 2013la Nagoya (Japonia), Anthony Morris, membru alCorpului de Guvernare, a surprins auditoriul cu unanunt emotionant n legatura cu lansarea unei noipublicatii n limba japoneza: Biblia Evangheliadupa Matei. Cei peste 210000 de frati si suroricare au fost prezenti sau care au urmarit progra-mul prin internet si-au exprimat bucuria prin aplau-ze ndelungi.

Aceasta editie de 128 de pagini a evanghelieilui Matei a fost retiparita din Traducerea lumii noin japoneza. Totusi, ea este unica. Fratele Morris aspus ca a fost conceputa pentru a satisface nece-sitatile din teritoriul de limba japoneza. Care suntcaracteristicile acestei carti biblice? De ce a fostea necesara? Si cum a fost primita?

CARE SUNT CARACTERISTICILE ACESTEI CARTI?

Formatul cartiiMatei a fost o surpriza pentru au-ditoriu. Caracterele japoneze pot fi scrise pe verti-cala sau pe orizontala.

In multe publicatii, inclusiv

n publicatiile noastre recente, caracterele suntscrise pe orizontala.

Insa, n aceasta publicatie no-

ua, textul este asezat pe verticala, potrivit stiluluin care sunt tiparite multe ziare si opere literare nlimba japoneza. Multi cititori japonezi consideraca acest stil este mai usor de citit.

In plus, colonti-

tlurile au fost introduse n text ca subtitluri, astfelncat cititorii sa poata observamai usor ideile prin-cipale.Fratii si surorile din Japoniaauprofitat imediat de

caracteristicile acestei editii. O sora care are pes-te 80 de ani a spus: Citisem de multe ori carteaMatei, dar scrierea pe verticala si subtitlurile m-auajutat sa nteleg mai bine Predica de pe munte. Osora tanara a scris: Am citit carteaMatei pe nera-suflate. Sunt obisnuita cu scrierea pe orizontala,nsa multi japonezi prefera scrierea pe verticala.

CONCEPUTA PENTRU TERITORIUL

DE LIMBA JAPONEZ

A

De ce este aceasta carte deosebit de utila n te-ritoriul de limba japoneza? Desi nu cunosc multedespre Biblie, multi japonezi sunt dornici s-o ci-teasca. Aceasta editie a evangheliei lui Matei le vada ocazia celor care n-au vazut niciodata o Bibliesa tina n mana o parte a acestei scrieri sfinte sis-o citeasca.

De ce a fost aleasa tocmai cartea Matei? Candaud cuvantul Biblie, majoritatea japonezilor segandesc la Isus Cristos. Prin urmare, cartea Mateia fost aleasa deoarece contine genealogia lui Isus,relatarea despre nasterea sa, cunoscuta sa Predi-ca de pe munte, precum si impresionanta sa profe-tie despre zilele din urma. Acestea sunt subiectede interes pentru multi japonezi.

Plini de zel, vestitorii din Japonia au nceput saofere aceasta noua publicatie din casa-n casa si la

UN CADOU-SURPRIZA PENTRU

VORBITORII DE LIMBA JAPONEZ

A

15 FEBRUARIE 2015 3

vizitele ulterioare. O sora a scris: Acum am maimulte ocazii sa ofer Cuvantul lui Dumnezeu oame-nilor din teritoriul nostru. De fapt, am reusit sa oferun exemplar al cartii Matei chiar n dupa-amiazazilei n care s-a tinut ntrunirea speciala!.

CUM A FOST PRIMITA?

Cumprezinta vestitorii carteaMatei?Multi japo-nezi cunosc expresii precum poarta cea stram-ta, nu aruncati perlele voastre naintea porcilorsi nu va ngrijorati niciodata pentru ziua de mai-ne (Mat. 6:34; 7:6, 13). Ei sunt surprinsi sa afleca aceste cuvinte i apartin lui Isus Cristos. Candle vad n evanghelia lui Matei, multi spun: Mi-amdorit dintotdeauna sa citesc macar o data Biblia.

Cand vestitorii revin la cei care au primit carteaMatei,multi locatari le spun ca au citit imediat unfragment din ea sau chiar pe toata. Iata ce i-a spusun barbat de peste 60 de ani unui vestitor: Am ci-

tit-o de multe ori si mi-a adusmangaiere. Va rog sama nvatati mai multe despre Biblie!.

Evanghelia dupa Matei este oferita si n martu-ria publica.

In timp ce lua parte la aceasta forma

a serviciului, o Martora i-a dat adresa ei de e-mailunei tinere care a acceptat cartea Matei. Dupa oora, tanara i-a trimis surorii un e-mail n care spu-nea ca citise o parte din aceasta carte biblica sica dorea sa afle mai multe. Dupa o saptamana,s-a tinut cu ea primul studiu biblic si, nu dupa multtimp, ea a nceput sa asiste la ntruniri.

Congregatiile din Japonia au primit peste1600000 de exemplare ale publicatiei Biblia Evanghelia dupa Matei.

In fiecare luna, Marto-

rii lui Iehova le ofera oamenilor zeci de mii deexemplare.

In prefata acestei editii, sentimentele

editorilor sunt exprimate prin urmatoarele cuvin-te: Speram din toata inima ca citirea acestei cartiva va spori interesul fata de Biblie.

TINDEM sa-i imitam pe cei pe care i admiram. Dintre toti oa-menii care au trait vreodata pe pamant, nimeni nu este maidemn de imitat decat Isus Cristos. De ce? Isus nsusi a spus:Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal (Ioan 14:9).

In-

trucat Isus reflecta n mod perfect personalitatea Tatalui sau,am putea spune ca, observandu-l pe Isus, e ca si cum l-am ve-dea pe Tatal. Astfel, imitandu-l pe Isus, ne apropiem mai multde Iehova, cea mai importanta Persoana din univers. Ce ras-plata minunata avem pentru ca imitam calitatile si conduitaFiului sau!

2 Dar cum putem sti ce fel de persoana este Isus? Din feri-cire, avem la dispozitie o descriere detaliata a lui Isus n Scrip-turile grecesti crestine. Iehova a inspirat scrierea acestei partidin Biblie deoarece vrea sa-l cunoastem pe Fiul sau, astfel

1. De ce putem spune ca, imitandu-l pe Isus, ne apropiem mai mult deIehova?2, 3. a) De ce ne-a pus Iehova la dispozitie o descriere a Fiului sau sice asteapta Iehova de la noi? b) Ce vom analiza n acest articol si n ur-matorul?

Sa imitam umilintasi tandretea lui IsusCristos a suferit pentru voi, lasandu-va un model,ca sa calcati cat mai exact pe urmele lui. (1 PET. 2:21)

CUM ATI RASPUNDE?

De ce este Isus un exempludemn de imitat?

Cum l putem imita pe Isusn ce priveste manifestareaumilintei?

Cum l putem imita pe Isusn ce priveste manifestareatandretei?

5

6 TURNUL DE VEGHE

ncat sa-l putem imita. (Citeste 1 Pe-tru 2:21.) Biblia compara exemplul luiIsus cu urmele lasate de niste pasi. Prinaceasta comparatie, Iehova ne ndeamnasa-l urmam pe Fiul sau calcand pe urme-le sale. Evident, Isus ne-a lasat un exem-plu perfect, iar noi nu suntem nici pe de-parte perfecti.

Insa Iehova nu se asteapta

sa calcam n mod perfect pe urmele luiIsus.

In schimb, Iehova se asteapta sa-l

imitam pe Fiul sau cat putem noi maibine ca oameni imperfecti.

3 Sa analizam, asadar, unele dintre ca-litatile deosebite ale lui Isus.

In acest ar-

ticol vom vorbi despre umilinta si tandre-tea sa, iar n urmatorul, despre curajul sidiscernamantul sau.

In cazul fiecarei ca-

litati, vom raspunde la trei ntrebari: Cepresupune aceasta calitate? Cum a mani-festat-o Isus? Si cum l putem imita?

ISUS ESTE UMIL4 Ce este umilinta?

In aceasta lume

caracterizata de mandrie, unii cred caumilinta tradeaza slabiciune sau lipsade ncredere n sine. Deseori nsa, esteexact invers. Pentru a manifesta umilin-ta, e nevoie de tarie si de curaj. Umi-linta a fost definita ca atitudine opusamandriei si arogantei. Umilinta ncepecu modul n care gandim despre noi n-sine.

Intr-un dictionar biblic se spune:

Umilinta presupune sa constientizamcat de mici suntem naintea lui Dum-nezeu. Daca suntem cu adevarat umilinaintea lui Dumnezeu, nu ne vom con-sidera superiori semenilor nostri (Rom.12:3; Filip. 2:3).

Intrucat suntem imper-

fecti, nu ne este usor sa cultivam umilin-ta.

Insa putem nvata sa fim umili medi-

tand la maretia lui Dumnezeu si calcandpe urmele Fiului sau.

4. Cum ati defini umilinta?

5 Cum a aratat Isus ca este umil? Fiullui Dumnezeu a manifestat umilinta nnumeroase ocazii, atat ca fiinta spiritua-la puternica n cer, cat si ca om perfectpe pamant. Sa vedem cateva exemple.

6 Atitudinea sa. Scriitorul biblic Iuda aconsemnat un episod din existenta pre-umana a lui Isus. (Citeste Iuda 9.)

In

calitate de arhanghelul Mihael, Isus s-ampotrivit Diavolului si l contraziceacu privire la corpul lui Moise. Asa cumstim, dupa ceMoise amurit, Iehova l-a n-mormantat ntr-un loc necunoscut (Deut.34:5, 6). Probabil ca Diavolul voia sa sefoloseasca de corpul lui Moise pentru apromova nchinarea falsa. Indiferent descopul urmarit de Diavol, Mihael l-a n-fruntat plin de curaj.

Intr-o lucrare de re-

ferinta se spune ca termenii grecesti re-dati prin s-a mpotrivit si contraziceasunt folositi si n legatura cu o disputajuridica si ar putea sugera ca Mihael acontestat dreptul Diavolului de a lua cor-pul lui Moise. Totusi, desi era capete-nia ngerilor, Mihael a recunoscut ca nuavea autoritatea sa-l judece pe Diavol.

In

schimb, el a naintat cazul JudecatoruluiSuprem, Iehova. Astfel, Mihael nu a de-pasit limitele autoritatii sale, nici macarcand a fost provocat. El a avut o atitudi-ne cu adevarat umila!

7In timpul serviciului sau pamantesc,

Isus a manifestat o umilinta autenticaatat prin cuvintele, cat si prin actiunilesale. Cuvintele sale. El nu a atras nicioda-ta n mod nepotrivit atentia asupra lui.Dimpotriva, i-a dat toata gloria Tataluisau (Mar. 10:17, 18; Ioan 7:16). Isus nule-a vorbit niciodata de sus discipolilor

5, 6. a) Cine este arhanghelul Mihael? b) Cuma aratat Mihael o atitudine umila?7. Cum a manifestat Isus umilinta prin cuvin-tele si prin actiunile sale?

15 FEBRUARIE 2015 7

sai si nici nu i-a facut sa se simta inferiori.Dimpotriva, el i-a tratat cu demnitate, i-alaudat pentru lucrurile bune pe care le-aremarcat la ei si le-a spus ca are ncrede-re n ei (Luca 22:31, 32; Ioan 1:47). Actiu-nile sale. Isus a ales sa traiasca n conditiimodeste, fara sa se mpovareze cu multelucruri materiale (Mat. 8:20). El a nde-plinit de bunavoie cea mai umila sarcina(Ioan 13:3-15). De asemenea, el ne-a la-sat un exemplu perfect de umilinta fiindascultator. (Citeste Filipeni 2:5-8.) Spredeosebire de oamenii aroganti care dis-pretuiesc ascultarea, Isus s-a supus cuumilinta vointei lui Dumnezeu, devenindascultator pana la moarte. Asadar, esteclar ca Isus, Fiul omului, a avut o inimaumila (Mat. 11:29).

SA IMIT

AM UMILINTA LUI ISUS

8 Cum l putem imita pe Isus n ce pri-veste manifestarea umilintei? Atitudineanoastra. Umilinta ne ajuta sa nu depa-sim limitele autoritatii noastre. Daca re-cunoastem ca nu avem autoritatea de ajudeca, nu ne vom grabi sa-i criticam pealtii pentru defectele lor sau sa le punemla ndoiala motivatiile (Luca 6:37; Iac.4:12). Umilinta ne mai ajuta sa nu fimexagerat de drepti, privindu-i de sus pecei care nu au capacitatile sau privilegii-le noastre (Ecl. 7:16). Batranii umili nu seconsidera superiori fratilor lor de credin-ta. Dimpotriva, acesti pastori conside-ra ca ceilalti le sunt superiori si se poar-ta ca unii mici (Filip. 2:3; Luca 9:48).

9 Sa ne gandim la frateleWalter Thorn,care a slujit ca pelerin, sau supraveghe-tor itinerant, ncepand din 1894. Dupamulti ani n acest serviciu, el a fost invi-tat la Ferma Regatului din nordul statu-lui New York, unde a lucrat la cotetele de

8, 9. Cum putem arata umilinta?

gaini. El a spus: Ori de cate ori ajung saam o parere prea buna despre mine, mapun, ca sa zic asa, la colt si mi spun: Firde praf ce esti! Ce motive ai ca sa fii man-dru?. (Citeste Isaia 40:12-15.)

Intr-ade-

var, el a manifestat o atitudine umila.10 Cuvintele noastre. Daca avem o ini-

ma cu adevarat umila, acest lucru se vareflecta n cuvintele noastre (Luca 6:45).In conversatiile cu altii, nu vom atrageatentia asupra propriilor realizari si pri-vilegii (Prov. 27:2).

In schimb, vom cau-

ta ce este bun n fratii si surorile noastresi i vom lauda pentru calitatile, capaci-tatile si realizarile lor (Prov. 15:23). Actiu-nile noastre. Slujitorii lui Iehova care suntumili nu cauta sa fie cineva n acest sis-tem. Mai degraba, ei duc o viata simplasi chiar fac o munca umila, pe care lu-mea probabil o desconsidera, pentru a-iputea sluji lui Iehova ntr-o masura catmai mare (1 Tim. 6:6, 8). Mai presus detoate, putem arata umilinta fiind ascul-tatori. Este nevoie de umilinta pentru aasculta de cei care sunt n fruntea con-gregatiei si pentru a accepta si a aplicandrumarea primita de la organizatia luiIehova (Evr. 13:17).

ISUS ESTE TANDRU11 Ce este tandretea? O persoana tan-

dra manifesta atentie, duiosie si delica-tete. Tandretea este o fateta a iubirii, n-rudita cu compasiunea si ndurarea.

In

Scripturi se vorbeste despre compasiu-ne tandra, ndurari tandre si tandraafectiune (Luca 1:78; 2 Cor. 1:3; Filip.1:8).

In legatura cu ndemnul Bibliei de

a manifesta compasiune, ntr-un dictio-nar biblic se spune: Acest ndemn nu se

10. Cum putem arata umilinta prin cuvintele siprin actiunile noastre?11. Explicati ce presupune tandretea.

8 TURNUL DE VEGHE

refera doar la faptul de a ne fi mila de ceinevoiasi, ci transmite ideea ca trebuie sane pese de ei n asa masura, ncat saluam initiativa si sa-i ajutam prin une-le actiuni care le schimba cursul vietii.Tandretea ne ndeamna la actiune. Ast-fel, o persoana tandra se simte ndemna-ta sa faca ceva prin care sa mbunatateas-ca viata altora.

12 Cum a manifestat Isus tandrete?Sentimentele si actiunile sale pline de tan-drete. Isus a simtit o compasiune tandrafata de altii. Cand i-a vazut pe Maria si pecei care plangeau cu ea din cauza mortiifratelui ei, Lazar, lui Isus i-au dat lacri-mile. (Citeste Ioan 11:32-35.)Apoi, fiindprobabil miscat de mila, la fel ca atuncicand l-a sculat din morti pe fiul uneivaduve, Isus l-a nviat pe Lazar (Luca7:11-15; Ioan 11:38-44). Prin aceasta ac-tiune plina de tandrete, Isus i-a oferit luiLazar perspectiva de a primi viata cereas-ca. Cu o ocazie anterioara, lui Isus i s-afacut mila de multimea care venise la el.O alta traducere spune ca Isus a avuttandra afectiune fata de acei oameni.Miscat de compasiune, el a nceput sa-invete multe lucruri (Mar. 6:34, KingdomInterlinear). Aceasta a fost o experientacare le-a schimbat viata celor ce au reac-tionat favorabil la nvataturile lui Isus. Saremarcam ca tandretea nu s-a limitat laceea ce a simtit Isus. Ea l-a ndemnat saia initiativa pentru a-i ajuta pe altii (Mat.15:32-38; 20:29-34; Mar. 1:40-42).

13 Cuvintele sale tandre. Sentimente-le tandre ale lui Isus l-au ndemnat sale vorbeasca cu tandrete altora, mai ales

12. Ce anume arata ca Isus a simtit o compasi-une tandra fata de altii si ce l-a ndemnat tan-dretea sa faca?13. Cum a manifestat Isus tandrete prin cuvin-tele sale? (Vezi imaginea de la nceputul artico-lului.)

celor oprimati. Apostolul Matei a apli-cat la Isus urmatoarele cuvintele ale luiIsaia: El nu va zdrobi trestia franta sinu va stinge fitilul care arde slab (Is.42:3; Mat. 12:20). Isus a vorbit ntr-unmod care i-a ncurajat pe cei ce, n sensfigurat, erau asemenea unei trestii fran-te sau a unui fitil aflat pe punctul de a sestinge. El a predicat un mesaj de speran-ta ca sa-i panseze pe cei cu inima fran-ta (Is. 61:1). Isus i-a invitat pe cei caretrudeau si erau mpovarati sa vina la el,asigurandu-i ca vor gasi nviorare (Mat.11:28-30). El le-a spus continuatorilor saica Dumnezeu se ngrijeste cu tandretede fiecare nchinator al sau, inclusiv decei care par nensemnati n ochii lumii(Mat. 18:12-14; Luca 12:6, 7).

SA IMIT

AM TANDRETEA LUI ISUS

14 Cum l putem imita pe Isus nce priveste manifestarea tandretei? Sen-timentele noastre tandre. S-ar putea sa nune fie usor sa avem astfel de sentimente.De aceea, Biblia ne ndeamna sa ne stra-duim sa le cultivam. Tandra afectiune sicompasiunea fac parte din noua perso-nalitate, pe care toti crestinii trebuie s-ombrace. (Citeste Coloseni 3:9, 10, 12.)Cum poti cultiva sentimente tandre fatade altii? Trebuie sa-ti deschizi larg ini-ma (2 Cor. 6:11-13). Asculta cu atentiecand cineva ti vorbeste despre senti-mentele si ngrijorarile sale (Iac. 1:19).Imagineaza-ti ca te afli n situatia lui sintreaba-te: Cum m-as simti daca as fi nlocul lui? De ce anume as avea nevoie?(1 Pet. 3:8)

15 Actiunile noastre pline de tandrete.14. Cum putem cultiva sentimente tandre fatade altii?15. Cum i putem ajuta pe cei care sunt aseme-nea unei trestii frante sau a unui fitil care ardeslab?

15 FEBRUARIE 2015 9

Tandretea ne ndeamna sa facem cevapentru a mbunatati viata altora, maiales a celor care sunt asemenea unei tres-tii frante sau a unui fitil care arde slab.Cum i-am putea ajuta? Plangeti cu ceice plang, se spune n Romani 12:15. Ceidescurajati au nevoie, probabil, mai multde empatie decat de solutii. O sora carea fost consolata de fratii si surorile decredinta dupa moartea fiicei sale a spus:Am apreciat cand cei din congregatiem-au vizitat si, pur si simplu, au plansalaturi de mine. De asemenea, putemarata tandrete prin faptele noastre plinede bunatate. Cunosti o sora vaduva careare nevoie sa i se faca unele reparatii princasa? Exista n congregatia ta o sora sauun frate n varsta care are nevoie sa fiedus cu masina la ntruniri, n lucrarea depredicare sau la medic? Chiar si un micact de bunatate poate nsemna mult pen-tru un colaborator aflat n nevoie (1 Ioan3:17, 18). Mai presus de toate, putem ara-ta tandrete si o grija autentica fata dealtii participand din plin la lucrarea depredicare. Nu exista o modalitate mai im-portanta de a mbunatati viata celor sin-ceri decat predicarea vestii bune!

16 Cuvintele noastre pline de tandrete.Tandra afectiune fata de altii ne ndeam-na sa le vorbim consolator sufletelor de-primate (1 Tes. 5:14). Ce am putea spunepentru a ncuraja astfel de oameni? Le pu-tem ridica moralul exprimandu-ne grijasincera fata de ei.

Ii putem lauda din ini-

ma pentru a-i ajuta sa devina constientide propriile calitati si capacitati. Le putemaminti ca, ntrucat i-a atras la Fiul sau, Ie-hova i considera pretiosi (Ioan 6:44).

Ii

putem asigura ca Iehova i iubeste pe slu-jitorii sai care au inima franta si spiri-tul zdrobit si le poarta de grija (Ps. 34:18).Cuvintele noastre pline de tandrete potavea un efect vindecator asupra celor careau nevoie de consolare (Prov. 16:24).

17 Batrani, Iehova se asteapta sa trataticu tandrete oile sale (Fap. 20:28, 29).Amintiti-va ca aveti responsabilitatea sale hraniti, sa le ncurajati si sa le nviorati(Is. 32:1, 2; 1 Pet. 5:2-4). Prin urmare,un batran care manifesta tandra compa-siune nu ncearca sa stapaneasca pestemembrii congregatiei, impunand regulisau starnind n ei sentimente de vinova-tie pentru a-i determina sa faca n servi-ciul lui Iehova mai mult decat le permitesituatia. Dimpotriva, el se straduieste sa-iajute sa gaseasca bucurie, avand ncre-dere ca iubirea lor pentru Iehova i vandemna sa-i slujeasca ntr-o masura catmai mare (Mat. 22:37).

18 Cand meditam la umilinta si la tan-dretea lui Isus, fara ndoiala ca ne sim-tim ndemnati sa continuam sa calcampe urmele sale.

In articolul urmator, vom

analiza alte doua calitati deosebite ale luiIsus: curajul si discernamantul.

16. Ce am putea spune pentru a-i ncuraja pecei deprimati?17, 18. a) Cum trebuie batranii sa trateze oilelui Iehova? b) Ce vom analiza n articolul urma-tor?

Manifesti o grija sincerafata de fratii tai de credinta?

(Vezi paragraful 15)

CAND devenim discipoli ai lui Cristos, alegem sa mergem pe

o cale. Aceasta cale ne poate duce la viata, fie n cer, fie pe pa-mant. Isus a spus: Cel care va persevera pana la sfarsit, acelava fi salvat (Mat. 24:13). Da, pentru a fi salvati, trebuie sa-i ra-manem fideli lui Dumnezeu pana la sfarsit, fie sfarsitul vietiinoastre, fie sfarsitul acestui sistem rau.

Insa trebuie sa fim atenti

sa nu ne lasam distrasi sau sa ne ratacim n aceasta lume (1 Ioan2:15-17). Cum putem ramane pe calea care duce la viata?

2 Isus ne-a dat un exemplu perfect. Studiind ceea ce spuneBiblia despre calea pe care a umblat Isus, sau modul sau de via-ta, aflam ce fel de persoana este el. Astfel, ajungem sa-l iubimsi sa manifestam credinta n el. (Citeste 1 Petru 1:8, 9.) Sa neamintim ca apostolul Petru a spus ca Isus ne-a lasat un model,pentru ca noi sa calcam cat mai exact pe urmele lui (1 Pet. 2:21).Daca urmam cu atentie modelul lasat de Isus, vom putea sa per-severam pana la sfarsit si, astfel, sa fim salvati.

In articolul pre-

Cuvintele din 1 Petru 1:8, 9 le-au fost adresate crestinilor cu speranta ce-reasca.

Insa acestea li se pot aplica si crestinilor cu speranta pamanteasca.

1, 2. a) Ce trebuie sa facem pentru a fi salvati? b) Ce ne poate ajuta saramanem pe calea care duce la viata?

Sa imitam curajul sidiscernamantul lui IsusDesi nu l-ati vazut niciodata, l iubiti. Desi acumnu-l vedeti, totusi manifestati credinta n el. (1 PET. 1:8)

CUM ATI RASPUNDE?

Ce ne poate ajuta sa rama-nem pe calea care duce laviata?

Cum l putem imita pe Isusn ce priveste manifestareacurajului?

Cum l putem imita pe Isusn ce priveste manifestareadiscernamantului?

10

15 FEBRUARIE 2015 11

cedent am analizat modul n care putemimita exemplul lui Isus n ce priveste ma-nifestarea umilintei si a tandretei.

In acest

articol vom vedea cum putem urma exem-plul sau n ce priveste manifestarea cura-jului si a discernamantului.

ISUS ESTE CURAJOS3 Curajul este un sentiment de ncrede-

re care ne poate ntari si ne poate ajuta safacem fata dificultatilor. A fi curajos n-seamna, printre altele, a persevera n po-fida obstacolelor, a lua pozitie de parteadreptatii si a face fata suferintei cu dem-nitate si credinta. Curajul este n stran-sa legatura cu teama, speranta si iubirea.In ce sens? Teama de a nu-i displacea luiDumnezeu ne da curajul de a nu ceda fri-cii de oameni (1 Sam. 11:7; Prov. 29:25).Speranta n Iehova ne ajuta sa vedem din-colo de ncercarile din prezent si sa pri-vim viitorul cu ncredere (Ps. 27:14). Iar iu-birea plina de sacrificiu ne ndeamna samanifestam curaj chiar si cand suntem nmare pericol (Ioan 15:13). Prindem curajcand ne ncredem n Dumnezeu si urmamexemplul Fiului sau (Ps. 28:7).

4 Cand avea numai 12 ani, Isus a luatpozitie de partea dreptatii. Sa vedem ces-a ntamplat cand a fost la templu si a statn mijlocul nvatatorilor. (Citeste Luca2:41-47.) Acei nvatatori cunosteau foartebine nu numai Legea mozaica, ci si tradi-tiile omenesti care faceau ca aceasta sa fiegreu de respectat.

Insa Isus nu a tacut, in-

timidat de cunostinta lor, ci le-a pus ntre-bari. Fara ndoiala, el n-a pus ntrebari pecare le-ar fi pus n mod obisnuit un copilcurios. Ni-l putem imagina pe Isus punan-du-le acelor nvatatori ntrebari profunde,

3. Ce este curajul si cum l putem dobandi?4. Cum a manifestat Isus curaj n mijlocul n-vatatorilor de la templu? (Vezi imaginea de lanceputul articolului.)

care le-au starnit interesul si le-au dat degandit. Iar daca ei au ncercat sa-i puna luiIsus ntrebari despre unele subiecte con-troversate, putem fi siguri ca n-au reusitsa-l puna n dificultate. Toti cei care l as-cultau, inclusiv nvatatorii, ramaneau ui-miti de priceperea si de raspunsurile lui.Fara ndoiala, prin raspunsurile sale, Isusa aparat adevarul din Cuvantul lui Dum-nezeu!

5In timpul serviciului sau, Isus a ma-

nifestat curaj n diferite moduri. El i-ademascat cu ndrazneala pe conducatoriireligiosi pentru ca i nselau pe oameniprin nvataturi false (Mat. 23:13-36). Deasemenea, el a ramas ferm si nu s-a la-sat influentat de lume (Ioan 16:33). Isus acontinuat sa predice n pofida opozitiei(Ioan 5:15-18; 7:14).

In doua ocazii, el a

curatat plin de curaj templul, izgonindu-ipe cei care ntinau nchinarea adusa aco-lo (Mat. 21:12, 13; Ioan 2:14-17).

6 Credinta ne este ntarita cand ana-lizam curajul manifestat de Isus n fata su-ferintei. Sa ne gandim la ultima zi a vietiisale pamantesti. El stia ce urma sa se n-tample dupa ce Iuda l-a tradat. Cu toateacestea, n timpul cinei pascale, Isus i-aspus lui Iuda: Ce faci, fa mai repede!(Ioan 13:21-27).

In gradina Ghetsimani,

Isus s-a identificat fara teama naintea sol-datilor care au venit sa-l aresteze. Desi pro-pria lui viata era n pericol, Isus si-a ocrotitdiscipolii spunandu-le soldatilor: Lasati-ipe acestia sa plece (Ioan 18:1-8). Cand afost interogat de Sanhedrin, el a spus plinde curaj ca era atat Cristosul, cat si Fiul luiDumnezeu, chiar daca stia ca marele pre-ot cauta un pretext pentru a-l condamnala moarte (Mar. 14:60-65). Isus si-a pastrat

5.In ce moduri a manifestat Isus curaj n

timpul serviciului sau?6. Cum a manifestat Isus curaj n ultima zi avietii sale pamantesti?

12 TURNUL DE VEGHE

integritatea pana la moartea sa pe un stalpde tortura. Chiar nainte sa-si dea ultimasuflare, el a strigat: S-a mplinit! (Ioan19:28-30).

SA IMIT

AM CURAJUL LUI ISUS

7 Cum l putem imita pe Isus n cepriveste manifestarea curajului? La scoa-la. Dragi tineri, voi va dovediti curajosicand va identificati fara ezitare ca Mar-tori ai lui Iehova, chiar daca acest lucru arputea nsemna sa fiti ridiculizati de co-legi sau de altii. Astfel, aratati ca suntetimandri sa purtati numele lui Iehova. (Ci-teste Psalmul 86:12.) Unii ar putea facepresiuni asupra voastra ca sa acceptati teo-ria evolutiei.

Insa voi aveti motive nte-

meiate sa credeti ca ceea ce spune Bibliadespre creatie este adevarat. Puteti folosibrosura Originea vietii Cinci ntrebari caremerita sa fie analizate pentru a le da raspun-suri convingatoare celor care vor sa aflemotivul sperantei voastre (1 Pet. 3:15).Astfel, veti simti o mare bucurie stiind caati aparat adevarul din Cuvantul lui Dum-nezeu.

8 In lucrarea de predicare. In calitate decrestini adevarati, trebuie sa continuam savorbim cu ndrazneala prin autoritateaprimita de la Iehova (Fap. 14:3). Ce mo-tive avem sa predicam cu ndrazneala?In primul rand, stim ca ceea ce predicameste adevarat, deoarece se bazeaza pe Bi-blie (Ioan 17:17).

In al doilea rand, sun-

tem colaboratori ai lui Dumnezeu, iar elne sustine prin intermediul spiritului sfant(1 Cor. 3:9; Fap. 4:31). Iar, n al treilearand, depunand marturie cu zel, ne do-vedim devotiunea fata de Iehova si iubi-rea fata de semeni (Mat. 22:37-39).

Intru-

7. Dragi tineri, ce simtiti n legatura cu faptulde a purta numele lui Iehova si cum puteti sava dovediti curajosi?8. Cemotive avem sa predicam cu ndrazneala?

cat suntem curajosi, noi nu ncetam sapredicam. Dimpotriva, suntem hotarati sademascam minciunile religioase care i or-besc pe oameni ca sa nu vada adevarul(2 Cor. 4:4). Noi vom continua sa predicamvestea buna, chiar daca multi oameni suntindiferenti, ne ridiculizeaza sau ni se mpo-trivesc (1 Tes. 2:1, 2).

9 Cand trecem prin suferinte. Increderean Dumnezeu ne da credinta si curajul decare avem nevoie pentru a face fata neca-zurilor. Cand ne moare cineva drag, sufe-rim, dar nu ne pierdem speranta. Plini dencredere, ne ndreptam spre Dumnezeuloricarei mangaieri pentru a primi putere(2 Cor. 1:3, 4; 1 Tes. 4:13). Daca ne con-fruntam cu o boala grava sau suntem gravraniti, s-ar putea sa avem dureri mari.

Insa

noi nu facem compromis, ci refuzam ori-ce tratament care contravine principiilorBibliei (Fap. 15:28, 29). Daca suntem de-primati, inima noastra ne-ar putea con-damna.

Insa noi nu renuntam, ci ne n-

credem n Iehova, care este langa cei cuinima franta (1 Ioan 3:19, 20; Ps. 34:18).

ISUS MANIFESTA

DISCERNAM

ANT

10 Discernamantul este capacitatea de ajudeca limpede, de a face deosebire n-tre bine si rau si de a alege apoi sa fa-cem ce este bine (Evr. 5:14). Discernaman-tul a mai fost definit ca fiind capacitateade a emite judecati corecte n chestiunispirituale. Astfel, un crestin care mani-

Pentru exemple de persoane care au manifestatcuraj cand au trecut prin suferinte, vezi Turnul de ve-ghe din 1 decembrie 2000, paginile 24-28; Treziti-va!din 22 aprilie 2003, paginile 18-21 si din 22 ianuarie1995, paginile 11-15.

9. Cum putem manifesta curaj cand trecemprin suferinte?10. a) Ce este discernamantul? b) Cum vorbes-te si actioneaza un nchinator al lui Iehova caremanifesta discernamant?

festa discernamant vorbeste si actioneazantr-un mod care i este placut lui Dumne-zeu. El nu-i raneste pe altii prin vorbirealui, ci alege cuvinte care le sunt de folos(Prov. 11:12, 13). El este ncet la manie(Prov. 14:29). El merge drept nainte, ur-mand o cale corecta n viata (Prov. 15:21).Cum putem dobandi discernamant? Tre-buie sa studiem Cuvantul lui Dumnezeusi sa aplicam ceea ce nvatam (Prov. 2:1-5,10, 11). De asemenea, este foarte util saanalizam si sa imitam exemplul lui Isus,singurul om care a manifestat discerna-mant n mod perfect.

11 Isus a manifestat discernamant n totce a spus si a facut. In vorbire. El a dat do-vada de judecata sanatoasa cand a predi-cat vestea buna, folosind cuvinte pline defarmec, care i uluiau pe cei ce-l ascultau(Luca 4:22; Mat. 7:28). De multe ori, el acitit, a citat sau a facut referire la Cuvan-tul lui Dumnezeu.

In orice situatie, el a

stiut exact ce versete sa foloseasca (Mat.4:4, 7, 10; 12:1-5; Luca 4:16-21). De ase-menea, Isus a explicat Scripturile ntr-unmod care a sensibilizat inima oamenilor.Dupa nvierea sa, Isus a vorbit cu doi disci-poli care se ndreptau spre Emaus si le-aexplicat lucrurile privitoare la el din n-treaga Scriptura. Mai tarziu, acei discipoliau spus: Nu ne ardea inima n timp ce nevorbea pe drum, cand ne deschidea Scrip-turile? (Luca 24:27, 32).

12 In temperament si n atitudine. Dis-cernamantul l-a ajutat pe Isus sa fie ncetla manie (Prov. 16:32). El a avut un tem-perament bland (Mat. 11:29). Isus a fostmereu rabdator cu discipolii sai, n pofidaslabiciunilor acestora (Mar. 14:34-38; Luca22:24-27). El a ramas calm chiar si atunci

11. Cum amanifestat Isus discernamant n vor-bire?12, 13. Ce exemple arata ca Isus a fost ncet lamanie si rezonabil?

cand a fost tratat n mod nedrept (1 Pet.2:23).

13 Discernamantul l-a ajutat pe Isus safie si rezonabil. El a privit dincolo de lite-ra Legii mozaice si a nteles spiritul ei.Acest lucru s-a vazut n modul n care i-atratat pe altii. Sa ne gandim la relatareaconsemnata n Marcu 5:25-34. (Citeste.)O femeie care avea o scurgere de sange s-astrecurat prin multime, a atins vesmantullui Isus si a fost vindecata. Potrivit Legii,ea era necurata si nu avea voie sa atingape nimeni (Lev. 15:25-27).

Insa Isus a n-

teles ca din lucrurile mai importante aleLegii faceau parte si ndurarea si fideli-tatea (Mat. 23:23). Astfel, el n-a mustrat-ope acea femeie pentru ca i-a atins vesman-tul, ci i-a spus cu bunatate: Fiica, credin-ta ta te-a vindecat. Du-te n pace si fii vin-decata de boala ta chinuitoare. Din acestexemplu emotionant ntelegem ca discer-namantul l-a ndemnat pe Isus sa manifes-te bunatate.

14 In modul sau de viata. Isus a manifes-tat discernamant alegand un mod de via-ta corect si traind n armonie cu acesta.Predicarea vestii bune a fost cea mai im-portanta activitate din viata sa (Luca 4:43).De asemenea, Isus a luat decizii care l-auajutat sa ramana concentrat asupra aces-tei lucrari si s-o duca la ndeplinire. Deexemplu, el a ales sa aiba o viata sim-pla, astfel ncat sa-si poata folosi timpulsi energia n lucrarea de predicare (Luca9:58). Isus a nteles ca era necesar sa-i in-struiasca pe altii pentru ca ei sa continuesa predice dupa moartea lui (Luca 10:1-12;Ioan 14:12). El le-a promis continuatorilorsai ca avea sa-i ajute n lucrarea de predi-care pana la ncheierea sistemului (Mat.28:19, 20).

14. Ce mod de viata a ales Isus si ce a facut elpentru a ramane concentrat asupra lucrarii depredicare?

15 FEBRUARIE 2015 13

14 TURNUL DE VEGHE

SA IMIT

AM

DISCERNAM

ANTUL LUI ISUS

15 Cum putem imita discernamantul luiIsus? In vorbire. In conversatiile cu fratiisi surorile de credinta, noi folosim cuvin-te care zidesc, nu care darama (Ef. 4:29).Cand le predicam altora despre Regatullui Dumnezeu, vorbirea noastra trebuie safie dreasa cu sare, sau plina de tact (Col.4:6). Noi ne straduim sa ntelegem ce ne-cesitati au oamenii si ce anume i inte-reseaza, iar apoi ne alegem cuvintele nfunctie de acesti factori. Ne amintim cavorbirea placuta poate deschide nu numaiusi, ci si inimi. De asemenea, cand le ex-plicam altora convingerile noastre, noi fo-losim Biblia, deoarece Cuvantul lui Dum-nezeu are autoritate. Ca urmare, citim saucitam din Biblie ori de cate ori este posi-bil.

Intelegem ca mesajul Bibliei are mai

multa putere decat orice am putea spunenoi (Evr. 4:12).

15. Cumputemmanifesta discernamant n vor-bire?

16 In temperament si n atitudine.Discer-namantul ne ajuta sa ne tinem sub controltemperamentul si sa fim nceti la manie(Iac. 1:19). Cand altii ne jignesc, noi nestraduim sa vedem dincolo de cuvintele siactiunile lor. Dand dovada de perspicaci-tate, ne va fi mai usor sa ramanem calmisi sa trecem peste greselile altora (Prov.19:11). Discernamantul ne ajuta sa fim sirezonabili. Astfel, ncercam sa avem as-teptari realiste de la fratii nostri, amintin-du-ne ca s-ar putea sa se confrunte cu pro-bleme pe care nu le ntelegem pe deplin.Noi suntem dispusi sa le ascultam parereasi, cand este potrivit, cedam, tinand contde punctul lor de vedere (Filip. 4:5).

17 In modul nostru de viata. In calitatede continuatori ai lui Isus, ntelegem ca nuexista privilegiu mai mare decat acela dea participa la predicarea vestii bune. Noicontinuam sa mergem pe calea care ducela viata luand decizii care ne ajuta sa ra-manem concentrati asupra predicarii. Ale-gem sa pastram lucrurile spirituale pe pri-mul loc si sa ducem o viata simpla, astfelncat sa ne putem folosi timpul si energiapentru a predica vestea buna nainte devenirea sfarsitului (Mat. 6:33; 24:14).

18 Nu-i asa ca a fost o placere sa ana-lizam unele dintre calitatile atragatoare alelui Isus? Sa ne gandim cate foloase vomavea daca vom studia si despre celelaltecalitati ale sale si daca vom nvata cum pu-tem sa-l imitam ntr-o masura si mai mare.Asadar, sa fim hotarati sa calcam cat maiexact pe urmele lui Isus. Procedand astfel,vom ramane pe calea care duce la viata sine vom apropia tot mai mult de Iehova,Cel pe care Isus l-a imitat n mod perfect.

16, 17. a) Cum putem arata ca suntem nceti lamanie si rezonabili? b) Cum putem sa ramanemconcentrati asupra lucrarii de predicare?18. a) Cum putem ramane pe calea care ducela viata? b) Ce esti hotarat sa faci?

Straduieste-te sa ntelegi ce anumei intereseaza pe oameni si alege-ti

cuvintele n functie de necesitatile lor(Vezi paragraful 15)

15 FEBRUARIE 2015 15

PREDICAREA vestii bune este cea mai impor-tanta activitate care se desfasoara n prezent pepamant. Ca slujitor al lui Iehova, cu siguranta,consideri ca este o onoare sa participi la aceastalucrare de instruire.

Insa, fara ndoiala, esti de

acord ca, uneori, pionierilor si vestitorilor le poa-te fi greu sa-si pastreze zelul pentru lucrarea depredicare.

Cand predica din casa n casa, unii vestitori ga-sesc cu greu pe cineva cu care sa poarte o con-versatie, ntrucat majoritatea locatarilor nu suntacasa. Chiar si cand sunt acasa, ei ar putea fi in-diferenti la mesajul despre Regat sau chiar ostili.Alti vestitori se simt coplesiti deoarece au un te-ritoriu de predicare vast si productiv, dar se temca nu vor reusi niciodata sa ajunga la toti oame-nii. Iar alti membri ai congregatiei predica demulti ani si s-au descurajat deoarece sfarsitul n-avenit nca.

Ar trebui sa ne surprinda faptul ca toti slujito-rii lui Iehova se confrunta cu dificultati care le-ar

putea slabi zelul pentru lucrarea de predicare?Nu. La urma urmei, nu ne asteptam sa ne fie usorsa predicam vestea buna ntr-o lume dominata decel rau, Satan Diavolul (1 Ioan 5:19).Indiferent cu ce dificultati te confrunti n lu-

crarea de predicare, fii sigur ca Iehova te poateajuta sa le depasesti. Dar ce poti face pentru aavea mai mult zel n predicare? Sa analizam ca-teva sugestii.

SA-I AJUT

AM PE CEI

CU MAI PUTINA EXPERIENT

A

In fiecare an, mii de oameni se boteaza si de-

vin Martori ai lui Iehova. Daca te-ai botezat re-cent ca simbol al dedicarii tale la Dumnezeu, farandoiala ca apreciezi foloasele pe care ti le aducecolaborarea cu cei care au mai multa experientan predicare. Sau, daca esti de multi ani un ves-titor al Regatului, ai putea sa contribui la instrui-rea celor noi? Acest lucru ti poate aduce multesatisfactii.

Pastreaza-ti zelul pentrulucrarea de predicare

Isus stia ca discipolii sai aveau nevoie de ndru-mare pentru a deveni evanghelizatori eficienti.De aceea, le-a aratat cum trebuiau sa nfaptuias-ca aceasta lucrare (Luca 8:1). Si n prezent estenevoie sa-i instruim pe altii pentru ca si ei sa de-vina vestitori eficienti.

Nu ar trebui sa presupunem ca un vestitor nouva deveni eficient doar pentru ca merge n lucra-rea de predicare. El are nevoie sa fie instruit deo persoana blanda si iubitoare. Vestitorul cu maimulta experienta l-ar putea nvata pe cel nou:1) cum sa pregateasca si sa faca o prezentare,2) cum sa nceapa o conversatie cu un locatar saucu un trecator, 3) cum sa ofere publicatii biblice,4) cum sa cultive interesul manifestat de o per-soana si 5) cum sa initieze un studiu biblic. Pro-babil ca un vestitor nou va deveni un nvatatoreficient daca observa si imita metodele folositede cel care l ajuta (Luca 6:40). Cu siguranta, ves-titorul se va simti mai ncrezator stiind ca are ala-turi pe cineva care este gata sa-l asculte si sa-l aju-te la nevoie. De asemenea, laudele si sugestiilepractice l vor ajuta pe vestitorul cu mai putinaexperienta (Ecl. 4:9, 10).

COMUNICA CU PARTENERUL T

AU

DE PREDICAREIn pofida tuturor eforturilor tale de a discuta

cu locatarii, uneori, cea mai frumoasa conversa-tie pe care o ai este cu partenerul tau de predi-care. Sa ne amintim ca Isus si-a trimis discipoliin lucrare doi cate doi (Luca 10:1).

In timp ce

colaborau, ei se puteau ncuraja unul pe altul.Asadar, timpul petrecut n predicare alaturi deun colaborator crestin ne ofera ocazia sa ne n-curajam reciproc (Rom. 1:12).

Despre ce ati putea discuta? A avut unul din-tre voi o experienta ncurajatoare n ultimul timp?Ati gasit o idee interesanta la studiul personal saula nchinarea n familie? V-ati simtit ncurajati deceva ce ati auzit la o ntrunire? Uneori, poate canu-l cunosti prea bine pe vestitorul cu care cola-borezi n predicare. Stii cum a aflat adevarul? Cel-a convins ca aceasta este organizatia lui Iehova?Ce privilegii sau experiente a avut? I-ai putea po-vesti si tu unele experiente din serviciul lui Ieho-va. Indiferent de reactia oamenilor, faptul de acolabora cu cineva n lucrarea de predicare este oocazie buna de a ne zidi unii pe altii (1 Tes. 5:11).

Lucrarea de predicare con-tribuie la mplinirea uneiprofetii biblice (Mar. 13:10).

Cand participam la lucrareade predicare, dovedim casuntem ascultatori (Mat.28:19, 20).

Iehova doreste ca oameniirai sa fie avertizati cu privirela consecintele modului lorde viata (Ezec. 3:19).

Avem datoria de a le anun-ta oamenilor vestea buna(Fap. 20:26, 27; Rom.1:14, 15).

Daca participam la lucrareade predicare, nu ne vomatrage vina de sange(Ezec. 3:18).

Faptul de a-i nvata pe altiiadevarul biblic este o cerin-ta atat pentru propria salva-re, cat si pentru salvareaaltora (1 Tim. 4:16).

A vorbi despre Iehova sia-l lauda n public sunt as-pecte importante ale nchi-narii noastre (Evr. 13:15).

Fiind ascultatori si predi-cand vestea buna, ne dove-dim iubirea fata de Iehovasi fata de Isus (Ioan 14:15;1 Ioan 5:3).

Lucrarea de predicare neajuta sa demonstram caSatan este un mincinos(Is. 43:10-12; 2 Cor. 4:4).

DE CE ESTE IMPORTANT SA-TI P

ASTREZI ZELUL

PENTRU LUCRAREA DE PREDICARE?

15 FEBRUARIE 2015 17

PASTREAZ

A BUNE

OBICEIURI DE STUDIUCa sa ne pastram zelul pentru lucrarea de pre-

dicare, este esential sa cultivam si sa pastrambune obiceiuri de studiu. Sclavul fidel si preva-zator publica articole care trateaza o gama largade subiecte (Mat. 24:45). Astfel, materialele pecare le poti studia pentru a te hrani din punct devedere spiritual sunt foarte variate. De exemplu,un subiect potrivit pentru studiul personal ar pu-tea fi: De ce este predicarea mesajului despreRegat atat de importanta? Chenarul De ce esteimportant sa-ti pastrezi zelul pentru lucrarea depredicare? prezinta cateva motive.Analizarea informatiilor mentionate n acest

chenar te poate motiva sa continui sa predici cuzel. La studiul personal ti-ai putea propune sagasesti si alte motive pentru a predica n mod ze-los. Mediteaza la acestea si la versetele biblice

care stau la baza lor. Procedand astfel, fara n-doiala ca zelul tau pentru predicare va creste.

FII DESCHIS LA SUGESTIIOrganizatia lui Iehova ne ofera cu regularitate

sugestii pentru a ne ajuta sa fim mai eficienti npredicare. De exemplu, pe langa lucrarea din casan casa, am putea ncerca sa scriem scrisori, sa de-punem marturie prin telefon, sa predicam stradalsau n alte locuri publice si sa depunem marturieinformal si n teritoriile comerciale. De asemenea,ne-am putea planifica activitatile astfel ncat saputem predica n teritorii mai putin lucrate.

Esti deschis la aceste sugestii? Ai ncercat saaplici unele dintre ele? Multi dintre cei care le-aupus n practica au fost foarte ncantati de rezul-tate. Sa vedem trei exemple.

Primul exemplu arata rezultatele aplicarii uneisugestii prezentate n Serviciul pentru Regat cu

Comunica cupartenerul taude predicare

Fii deschisla sugestii

Pastreaza buneobiceiuri de studiu

Ajuta pe cineva cumai putina experienta

Ce te poate ajuta sa-ti pastrezi zelul pentru lucrarea de predicare?

privire la initierea de studii biblice. O sora penume April a decis sa aplice acea sugestie si le-apropus un studiu biblic la trei dintre colegele ei. Afost placut surprinsa sa vada ca toate trei au accep-tat sa studieze si au nceput sa asiste la ntruniri.

Al doilea exemplu are legatura cu oferirea re-vistelor. Am fost ndemnati sa cautam oamenicare ar putea fi interesati de anumite articole dinrevistele noastre. Un supraveghetor de circum-scriptie din Statele Unite a decis sa ofere revistaTreziti-va! care continea un articol despre anvelo-pe tuturor directorilor magazinelor de anvelopedintr-o anumita zona. De asemenea, el si sotia saau oferit seria Sa-i ntelegem pe medici la pes-te 100 de cabinete medicale din circumscriptie.El spune: Aceste vizite i-au ajutat pe oameni sase familiarizeze cu lucrarea de predicare si cu pu-blicatiile noastre. Dupa ce am ajuns sa-i cunoas-tem mai bine pe oamenii din aceste locuri, amreusit sa facem mai multe vizite ulterioare.Al treilea exemplu se refera la marturia prin te-

lefon. O sora pe nume Judy a trimis o scrisoare lasediul mondial prin care si-a exprimat aprecierea

pentru ndemnul de a depune marturie prin tele-fon. Ea a spus ca mama ei, care are 86 de ani si seconfrunta cumulte probleme de sanatate, a depuscu regularitate marturie folosind aceasta metoda.Drept rezultat, ea a avut bucuria sa nceapa un stu-diu biblic prin telefon cu o femeie de 92 de ani!

Sugestiile prezentate n publicatiile noastresunt cu adevarat practice.

Incearca sa le aplici!

Ele te pot ajuta sa-ti pastrezi bucuria si zelul pen-tru predicare!

STABILESTE-TI OBIECTIVE REALISTEIn lucrarea de predicare, succesul nu depinde

de cate publicatii distribuim, de cate studii bibli-ce conducem sau de cati oameni ajutam sa devi-na slujitori ai lui Iehova. Sa ne gandim la Noe.

In

afara de membrii apropiati ai familiei sale, catioameni a reusit el sa ajute sa devina nchinatoriai lui Iehova? Totusi, Noe a avut, cu siguranta,succes n predicare. Ceea ce conteaza este sa-islujim lui Iehova cu fidelitate (1 Cor. 4:2).

Multi vestitori ai Regatului au constatat ca,pentru a avea mai mult entuziasm n lucrarea depredicare, trebuie sa-si stabileasca obiective rea-liste. Care ar putea fi cateva dintre acestea? Une-le dintre ele sunt prezentate n chenarul Stabi-leste-ti obiective realiste.

Cere-i ajutor lui Iehova si cauta modalitati dea fi mai eficient si de a avea mai multa bucurien predicare. Cand ti atingi obiectivele, ai un sen-timent de mplinire si satisfactia de a sti ca facitot ce poti pentru a predica vestea buna.

E adevarat, s-ar putea sa nu-ti fie usor sa pre-dici. Totusi, poti face ceva pentru a fi un vestitorzelos al Regatului. Poarta discutii ncurajatoarecu partenerul tau de predicare, cultiva si pas-treaza bune obiceiuri de studiu, pune n practicasugestiile sclavului fidel si stabileste-ti obiecti-ve realiste. Mai presus de toate, aminteste-ti caDumnezeu ti-a dat privilegiul inestimabil de apredica vestea buna n calitate de Martor al sau(Is. 43:10). Daca ti pastrezi zelul pentru lucrareade predicare, vei avea parte de multa bucurie!

18 TURNUL DE VEGHE

Fa-ti o planificare saptamanala pentru ser-viciul de teren si straduieste-te s-o respecti.

Propune un studiu biblic ori de cate oriai ocazia.

Daca este posibil, citeste cel putinun verset fiecarui locatar cu care discuti.

Incearca sa oferi mai multe reviste.

Fa-le vizite ulterioare tuturor celor careau ascultat mesajul despre Regat.

Participa la diferite forme de predicare. Creeaza-ti mai multe ocazii de a depune

marturie n mod informal.

STABILESTE-TIOBIECTIVE REALISTE

ISUS CRISTOS le-a ncredintat continuatorilor sai o lucra-re de proportii. El le-a poruncit: Duceti-va . . . si faceti dis-cipoli din oamenii tuturor natiunilor.

In cele din urma, prin

intermediul acestei lucrari, vestea buna despre regat [aveasa fie] predicata pe tot pamantul locuit ca marturie pentrutoate natiunile (Mat. 24:14; 28:19).

2 Discipolii l iubeau pe Isus si iubeau si vestea buna.Insa

ei se ntrebau, probabil, cum aveau sa se achite de aceastamisiune. La urma urmei, erau putini la numar. Isus, desprecare predicau ca este Fiul lui Dumnezeu, fusese omorat. Dis-cipolii erau considerati oameni fara carte si de rand (Fap.4:13). Iar ei trebuiau sa anunte un mesaj ce contraveneanvataturilor conducatorilor religiosi, care erau instruiti ntraditiile stravechi. Discipolii nu erau apreciati n tara lor.

1-3. Cu ce obstacole s-au confruntat discipolii lui Isus n ce privestepredicarea vestii bune n toate natiunile?

Cum au fost pregatitenatiunile pentru a priminvatatura lui IehovaProconsulul . . . a devenit credincios,fiind uluit de nvatatura lui Iehova. (FAP. 13:12)

CUM ATI RASPUNDE?

Ce avantaje le-a oferit disci-polilor lui Isus Pax Romana,sau pacea romana?

Cum au profitat primii crestinide faptul ca se putea calatorirelativ usor si de faptul ca lim-ba greaca era larg raspandita?

Ce efect au avut legea ro-mana si dispersarea evreilorasupra lucrarii efectuate dediscipolii lui Cristos?

19

20 TURNUL DE VEGHE

In plus, n comparatie cu restul Impe-riului Roman, Israelul era o natiune ne-nsemnata.

3 Mai mult, Isus i avertizase pe dis-cipolii sai ca oamenii aveau sa-i urascasi sa-i persecute, iar pe unii chiar aveausa-i omoare (Luca 21:16, 17). Situatia lorurma sa fie ngreunata si de tradatori,de profeti falsi si de nmultirea nelegiui-rii (Mat. 24:10-12). Chiar daca oameniiar fi fost receptivi la mesajul lor, cumaveau ei sa-l transmita pana n cea maindepartata parte a pamantului? (Fap.1:8) Probabil ca aceste obstacole li s-auparut imposibil de depasit.

4 Indiferent de ngrijorarile pe careprobabil le-au avut, discipolii au nce-put sa predice cu zel vestea buna nu nu-mai n Ierusalim si n Samaria, ci si ntoata lumea cunoscuta pe atunci. Desidiscipolii s-au confruntat cu dificultati,n 30 de ani, vestea buna a fost predi-cata n toata creatia de sub cer si da-dea rod si crestea n toata lumea (Col.1:6, 23). De exemplu, cand apostolul Pa-vel a predicat pe insula Cipru, procon-sulul roman Sergius Paulus a devenitcredincios, fiind uluit de nvatatura luiIehova. (Citeste Faptele 13:6-12.)

5 Discipolii lui Isus erau constienti canu puteau ndeplini lucrarea de predi-care cu propriile forte. Isus le spuseseca avea sa fie cu ei si ca spiritul sfanturma sa-i ajute (Mat. 28:20).

In une-

le privinte, mprejurarile de atunci parsa fi fost favorabile predicarii Regatu-lui.

Intr-o lucrare de referinta se spune:

4. Care a fost rezultatul lucrarii de predicareefectuate de discipoli n secolul I?5. a) Ce asigurare le-a dat Isus discipolilor sai?b) La ce concluzie au ajuns unii analizand m-prejurarile din secolul I?

Probabil ca nicio perioada din istorien-a fost mai potrivita pentru nastereaBisericii decat secolul I A.D. . . .

In se-

colul al II-lea, crestinii . . . sustineau calumea fusese pregatita pentru aparitiacrestinismului prin providenta divina(Evangelism in the Early Church).

6 Biblia nu spune n ce masura adirijat Dumnezeu lucrurile n secolul Ipentru a face posibila predicarea vestiibune pe scara larga.

Insa stim sigur ca

Iehova a dorit ca slujitorii sai sa predi-ce vestea buna, iar Satan n-a putut facenimic ca sa-i opreasca.

In acest articol

vom analiza cativa factori care, proba-bil, au facut ca lucrarea de predicare safie mai usor de efectuat n secolul I de-cat n alte perioade din istorie.

In arti-

colul urmator vom analiza unele lucruridin prezent care ne ajuta sa predicamvestea buna pana la marginile paman-tului.

ROLUL PE CAREL-A AVUT PAX ROMANA

7In anumite privinte, lumea romana

din secolul I a prezentat unele avantajepentru crestini. De exemplu, sa vedemce rol a avut Pax Romana, sau pacea ro-mana. Vastul Imperiu Roman a creat unmediu stabil pentru oamenii de pe teri-toriul sau. E adevarat, uneori existaurazboaie si vesti despre razboaie, asacum profetise Isus (Mat. 24:6). Arma-tele romane au distrus Ierusalimul n70 e.n., iar la granitele imperiului aveauloc conflicte. Totusi, n primele doua se-cole de la venirea lui Isus, lumea me-diteraneeana s-a bucurat de mai multa

6. a) Ce vom analiza n acest articol? b) Ce vomanaliza n articolul urmator?7. Ce a fost Pax Romana si de ce a fost ea re-marcabila?

15 FEBRUARIE 2015 21

pace ca n trecut. O lucrare de referin-ta spune: Niciodata n istoria omeniriinu mai fusese o perioada atat de lungade liniste generala si niciodata nu aveasa mai fie mentinuta pacea ntre atat demulte popoare.

8 Origen, un teolog care a trait n se-colul al III-lea, a scris: Daca ar fi exis-tat multe regate, . . . lucrul acesta ar fifost o piedica n calea raspandirii nva-taturii lui Isus n ntreaga lume, deoare-ce oamenii de pretutindeni ar fi fostobligati sa faca serviciul militar si salupte pentru a-si apara propria tara. . . .In consecinta, cum ar fi putut avea suc-ces aceasta nvatatura, care predica pa-cea si care nu permite nici macar sa terazbuni pe dusmani, daca starea lumiinu s-ar fi schimbat si n-ar fi predomi-nat un spirit mai bland cand a venitIsus?. Desi au fost persecutati sub do-minatia romana, vestitorii Regatului aufost mpaciuitori si, dupa cat se pare,s-au bucurat de unele avantaje datoritaclimatului relativ pasnic din acea vre-me. (Citeste Romani 12:18-21.)

ROLUL RETELELOR DE TRANSPORT9 Crestinii s-au folosit din plin de

reteaua de drumuri romane. Pentru aasigura si a mentine controlul asuprasupusilor sai, Roma a avut o armata pu-ternica si eficienta. Dar, pentru ca tru-pele sa se poata deplasa rapid, era ne-voie de drumuri bune, iar romanii eraupriceputi la astfel de constructii. Ingi-nerii romani au construit peste 80000de kilometri de drumuri, care faceau le-gatura ntre aproape toate provinciile.

8. Ce avantaje au avut crestinii din secolul I da-torita climatului pasnic din acea vreme?9, 10. De ce discipolilor le era relativ usor sacalatoreasca n Imperiul Roman?

Drumurile treceau prin paduri, traver-sau deserturi si strabateau munti.

10In plus, pe langa propria retea de

drumuri, romanii au putut profita si deaproximativ 27000 de kilometri de ra-uri si canale navigabile. Corabiile roma-ne navigau pe aproximativ 900 de rutemaritime, care faceau legatura ntre su-te de porturi. Asadar, crestinii puteaucalatori n tot Imperiul Roman. Chiardaca s-au confruntat cu unele dificul-tati, apostolul Pavel si altii au putut ca-latori prin tot imperiul fara pasapoar-te sau vize. Nu existau nici controalevamale. Raufacatorii se temeau de pe-depsele prevazute de legea romana, ast-fel ca drumurile erau relativ sigure. Sicalatoria pe mare era destul de sigu-ra, deoarece flota militara romana ocro-tea rutele maritime de pirati. Desi Pa-vel a naufragiat de cateva ori, iar pemare existau unele pericole, Scripturilenu spun n mod concret ca el ar fi fostatacat de pirati n vreuna dintre calato-riile sale (2 Cor. 11:25, 26).

ROLUL PE CARE L-A AVUT LIMBA11 Greaca comuna, sau koine, a con-

tribuit la o buna comunicare si la unita-te n congregatiile crestine. Datorita cu-ceririlor lui Alexandru cel Mare, greacaera vorbita si nteleasa pe scara larga.Astfel, slujitorii lui Dumnezeu au pututsa comunice cu tot felul de oameni, iarlucrul acesta a contribuit la raspandi-rea vestii bune. Mai mult, evreii carelocuiau n Egipt au tradus Scripturileebraice n greaca. Oamenii erau obis-nuiti cu aceasta traducere, numita Sep-tuaginta, iar primii continuatori ai luiCristos citau frecvent din ea. Crestinii

11. De ce au folosit discipolii limba greaca?

22 TURNUL DE VEGHE

au considerat ca limba greaca era idea-la si pentru scrierea cartilor care, maitarziu, au ajuns sa faca parte din Biblie.Limba greaca avea un vocabular bogatsi avea multi termeni care puteau fi fo-lositi pentru a explica adevaruri bibliceprofunde.

12 Cum au folosit crestinii Scripturilen predicare? La nceput, ei au folositsuluri. Dar acestea erau greu de trans-portat si de folosit, deoarece trebuiau

12. a) Ce este codexul si ce avantaje prezentael fata de sul? b) Cand a ajuns codexul sa fiefolosit pe scara larga de crestini?

rulate si derulate.In plus, pergamentul

era scris, de obicei, doar pe o parte. Deexemplu, Evanghelia dupa Matei ocupaun sul ntreg. Apoi nsa a aparut code-xul, cea mai veche forma de carte. Aces-ta era o colectie de pagini legate mpreu-na. Cititorul putea sa deschida un codexsi sa gaseasca usor un pasaj din Scrip-turi. Desi nu se stie exact cand a nceputsa fie folosit de crestini, o lucrare de re-ferinta spune:

In secolul al II-lea, fo-

losirea codexului era atat de raspandi-ta printre crestini, ncat acesta trebuiesa fi aparut cu mult nainte de anul100 A.D..

ROLUL PE CAREL-A AVUT LEGEA ROMAN

A

13 Legea romana se aplica n tot impe-riul, iar cetatenia romana conferea anu-mite drepturi si imunitati. Pavel s-a fo-losit de mai multe ori de cetatenia saromana. Cand era pe punctul de a fi bi-ciuit n Ierusalim, el l-a ntrebat pe unofiter roman: Va este permis sa biciuitiun barbat roman care nu este condam-nat?. Acest lucru nu era permis. CandPavel a spus ca era cetatean roman prinnastere, barbatii care se pregateau sa-linterogheze prin torturare au plecat dela el, iar comandantul s-a temut cand aaflat ca [Pavel] era roman si ca-l legase(Fap. 22:25-29).

14In Filipi, Pavel a fost eliberat din

nchisoare deoarece era cetatean roman(Fap. 16:35-40).

In Efes, notarul orasu-

lui a facut referire la sistemul juridicroman dupa ce a potolit o multime fu-rioasa (Fap. 19:35-41). Cand s-a aflat nCezareea, faptul ca a facut apel la Cezar

13, 14. a) Cum s-a folosit Pavel de cetatenia saromana? b) Ce avantaje le-a oferit legea roma-na crestinilor?

Versetele puteau fi gasitemult mai usor ntr-un codex(Vezi paragraful 12)

i-a permis lui Pavel sa-si apere credintanaintea acestuia (Fap. 25:8-12). Astfel,legea romana a facut posibila aparareasi stabilirea legala a vestii bune (Filip.1:7).

EFECTUL PE CARE L-A AVUTDISPERSAREA EVREILOR

15Intrucat pe tot cuprinsul Imperiu-

lui Roman existau comunitati evreiesti,crestinilor le-a fost probabil mai usor sapredice. Cu secole mai nainte, asirienii,iar apoi babilonienii i dusesera pe evrein exil. Astfel, n secolul al V-lea .e.n.,existau deja comunitati evreiesti n cele127 de provincii ale Imperiului Persan(Est. 9:30). Cand Isus a fost pe pamant,existau comunitati evreiesti n Egipt sin alte zone din nordul Africii, precumsi n Grecia, Asia Mica si Mesopotamia.S-a estimat ca din cei 60000000 de oa-meni din Imperiul Roman, 1 din 14 eraevreu. Oriunde mergeau, evreii duceaucu ei religia lor (Mat. 23:15).

16 Deoarece evreii erau dispersatin tot Imperiul Roman, multi oamenidin natiuni s-au familiarizat cu Scrip-turile ebraice. Ei au aflat ca exista unsingur Dumnezeu adevarat si ca sluji-torii sai respecta norme morale nalte.In plus, Scripturile ebraice contineaumulte profetii referitoare la Mesia (Luca24:44). Atat evreii, cat si crestinii ntele-geau ca Scripturile ebraice erau Cuvan-tul inspirat al lui Dumnezeu, iar acestlucru i-a permis lui Pavel sa stabileascao baza comuna cu cei care aveau o dis-pozitie corecta a inimii. De aceea, Pavel

15. Cat de raspandite erau comunitatile evre-iesti n secolul I?16, 17. a) Ce foloase le-a adus multor oamenidin natiuni dispersarea evreilor? b) Cum auimitat discipolii lui Isus exemplul evreilor?

mergea cu regularitate la sinagogile iu-deilor si discuta cu ei din Scripturi. (Ci-teste Faptele 17:1, 2.)

17 Evreii pusesera bazele unui modelde nchinare. Ei se ntruneau cu regula-ritate n sinagogi sau n aer liber; cantaucantari, se rugau si analizau Scripturi-le. Activitati asemanatoare se desfasoa-ra si n congregatiile crestine din pre-zent.

TOTUL A FOST POSIBILCU AJUTORUL LUI IEHOVA

18 A existat, asadar, un ansamblu demprejurari care a contribuit la succesulpredicarii vestii bune. Pax Romana, rete-lele de transport, o limba universala, le-gea romana si dispersarea evreilor i-auajutat pe discipolii lui Isus sa continuelucrarea pe care le-o ncredintase Dum-nezeu.

19 Cu patru secole nainte de apa-ritia crestinismului, filozoful grec Pla-ton a spus prin intermediul unui perso-naj din scrierile sale: Ar fi foarte greusa-l gasim pe fauritorul si tatal univer-sului nostru si, chiar daca l-am gasi, arfi imposibil sa le vorbim tuturor despreel.

Insa Isus a spus: Ce este imposi-

bil la oameni este posibil la Dumne-zeu (Luca 18:27). Creatorul universu-lui vrea ca oamenii sa-l gaseasca si sa-lcunoasca. De asemenea, Isus le-a spuscontinuatorilor sai: Duceti-va deci sifaceti discipoli din oamenii tuturor na-tiunilor (Mat. 28:19). Cu ajutorul lui Ie-hova Dumnezeu, aceasta porunca poatefi dusa la ndeplinire. Articolul urmatorva arata cum se desfasoara aceasta lu-crare n prezent.

18, 19. a) Cum i-au ajutat pe discipoli mpre-jurarile care au existat n secolul I? b) Ce simtifata de Iehova dupa analizarea acestui articol?

15 FEBRUARIE 2015 23

LA SFARSITUL secolului al XIX-lea si nceputul secolului

al XX-lea, Studentii n Biblie s-au confruntat cu multe obsta-cole. Asemenea crestinilor din secolul I, ei au predicat un me-saj pe care majoritatea oamenilor nu l-au agreat. Studentii nBiblie erau putini la numar, iar lumea nu-i considera persoaneinstruite. Mai mult, asupra lor urma sa se abata marea maniea lui Satan Diavolul (Rev. 12:12).

In plus, ei aveau sa predice

n zilele din urma, o perioada caracterizata de timpuri criti-ce, carora cu greu li se face fata (2 Tim. 3:1).

2 Totusi, Iehova vrea ca poporul sau sa anunte vestea buna lao scara fara precedent si nimic nu-l poate mpiedica sa realize-ze acest scop. Asa cum, n vechime, Iehova i-a eliberat pe israe-liti din Babilon, tot asa, n zilele noastre, el si-a eliberat slujitorii

In 1931, Studentii n Biblie au adoptat numele Martorii lui Iehova (Is. 43:10).

1. Cu ce obstacole s-au confruntat slujitorii lui Iehova din timpurile mo-derne n ce priveste lucrarea de predicare?2. Ce face Iehova pentru a sustine lucrarea de predicare?

Iehova ne calauzesten lucrarea mondialade instruireEu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te nvatace-ti este de folos, Cel care te calauzeste pe caleape care trebuie sa umbli. (IS. 48:17)

PUTETI EXPLICA?

Cum au contribuit slujitorii luiIehova la traducerea Bibliei?

Cum ne-am folosit de climatulpasnic, precum si de retelelesi mijloacele de transport?

Ce inventii am folosit pentrua predica vestea buna?

24

15 FEBRUARIE 2015 25

din Babilonul cel Mare, imperiul mon-dial al religiei false (Rev. 18:1-4). El ne n-vata ce ne este de folos, ne binecuvanteazacu pace si ne ajuta sa le mpartasim si al-tora nvatatura sa. (Citeste Isaia 48:16-18.)Aceasta nu nseamna ca, pentru a sustinelucrarea de predicare a Regatului, Iehovasi foloseste capacitatea de a prevedea vii-torul ca sa cunoasca si sa influenteze des-fasurarea tuturor evenimentelor de pe pa-mant. E adevarat, unele situatii au facilitatlucrarea de predicare.

Insa numai cu aju-

torul lui Iehova am reusit sa nfruntampersecutiile si alte greutati care fac difici-la ndeplinirea misiunii noastre n mijlo-cul acestei lumi, care zace n puterea luiSatan (Is. 41:13; 1 Ioan 5:19).

3 Sub inspiratie divina, profetul Daniela prezis ca, n timpul sfarsitului, ade-varata cunostinta va creste. (Citeste Da-niel 12:4.) Iehova i-a ajutat pe Studentiin Biblie sa nteleaga adevaruri funda-mentale din Scripturi, care mult timp fu-sesera umbrite de doctrinele crestinata-tii.

In prezent, prin intermediul poporului

sau, Iehova face ca adevarata cunostintasa fie raspandita pe tot pamantul.

In zile-

le noastre, vedem mplinirea profetiei luiDaniel. Aproape 8000000 de oameni auacceptat adevarul din Biblie si l predicape tot pamantul.

In continuare vom ana-

liza cativa factori care au facut posibilaaceasta lucrare mondiala.

ROLUL ACTIVITATII

DE TRADUCERE A BIBLIEI4 Un factor care a facilitat predicarea

vestii bune l constituie raspandirea pescara larga a Bibliei. Secole la rand, clerulcrestinatatii a descurajat citirea Bibliei, bachiar a mers pana acolo, ncat i-a omorat

3. Cum a crescut adevarata cunostinta?4. Ce amploare a luat activitatea de traducere aBibliei n secolul al XIX-lea?

pe unii dintre cei care au tradus-o.Insa,

n secolul al XIX-lea, mai multe societatibiblice au facut ca Biblia sa fie disponibi-la, integral sau partial, n aproximativ 400de limbi. Spre sfarsitul acelui secol, multioameni aveau o Biblie, nsa nu aveau ocunostinta exacta a nvataturilor ei.

5 Studentii n Biblie stiau ca trebuie sapredice, astfel ca vorbeau neobosit desprenvataturile Bibliei.

In plus, slujitorii lui

Iehova au folosit si au distribuit diferitetraduceri ale Bibliei.

Incepand din 1950,

ei au publicat Sfintele Scripturi Traduce-rea lumii noi, integral sau partial, n peste120 de limbi. Editia din 2013 a Traduce-rii lumii noi, aparuta n limba engleza, vaface ca traducerea ei n alte limbi sa fiemai putin dificila.

In plus, folosirea unei

Biblii usor de citit si cu un limbaj clar neajuta sa efectuam lucrarea de predicare.

ROLUL PACII

6 Poate ca va ntrebati: Dar cata pacea fost n lume? De exemplu, n secolulal XX-lea, milioane de oameni au muritdin cauza razboaielor, mai ales n timpulcelor doua razboaie mondiale.

In 1942,

cand al Doilea Razboi Mondial facea ra-vagii, Nathan Knorr, care era pe atuncin fruntea lucrarii Martorilor lui Iehova,a tinut la un congres cuvantarea Pace Putea-va ea dura?. Bazandu-se pe capi-tolul 17 din Revelatia, el a aratat ca acelrazboi nu avea sa culmineze cu Armaghe-donul, ci avea sa fie urmat de o perioadade pace (Rev. 17:3, 11).

7 Sfarsitul celui de-al Doilea RazboiMondial n-a adus o pace totala. Potrivitunui calcul, ntre 1946 si 2013 au existat

5. Ce au realizat Martorii lui Iehova n ce prives-te traducerea Bibliei?6, 7. a) Cat de raspandite au fost razboaiele ntimpurile moderne? b) Cum a facilitat climatulpasnic din multe tari lucrarea de predicare?

26 TURNUL DE VEGHE

331 de conflicte armate, n care au muritmilioane de oameni. Totusi, n aceasta pe-rioada, multe tari s-au bucurat ntr-o oa-recare masura de pace, iar slujitorii lui Ie-hova au profitat de acest lucru pentru apredica vestea buna. Cu ce rezultat?

In

1944, la nivel mondial existau mai putinde 110000 de vestitori ai Regatului.

In pre-

zent, sunt aproximativ 8000000! (Cites-te Isaia 60:22.) Nu-i asa ca suntem recu-noscatori ca putem predica vestea bunantr-un climat pasnic?

ROLUL RETELELOR SIMIJLOACELOR DE TRANSPORT

8 Progresele nregistrate n domeniultransporturilor au facilitat lucrarea de pre-dicare.

In 1900, dupa 21 de ani de la ti-

parirea primului numar al revistei Turnulde veghe, n Statele Unite erau nregistratedoar 8000 de automobile si existau doarcateva sute de kilometri de drumuri sufi-cient de bune pentru a se circula pe ele cumasina.

In prezent, la nivel mondial sunt

nregistrate peste un miliard si jumatatede vehicule cu motor si exista milioane dekilometri de drumuri bune. Masinile si

8, 9. Ce progrese s-au nregistrat n domeniultransporturilor si cum au facilitat acestea lucra-rea de predicare?

drumurile ne permit multora dintre noisa le predicam vestea buna oamenilor dinzone ndepartate.

Insa, chiar si daca nu

dispunem de mijloace de transport conve-nabile si trebuie sa parcurgem pe jos dis-tante mari, noi depunem toate eforturilepentru a face discipoli (Mat. 28:19, 20).

9 Si alte mijloace de transport ne suntutile n lucrarea de predicare. Camioane-le, vapoarele si trenurile fac posibila trans-portarea publicatiilor biblice n regiunifoarte ndepartate n doar cateva sapta-mani. Avioanele le permit supravegheto-rilor de circumscriptie, membrilor comite-telor de filiala, misionarilor si altora sa sedeplaseze rapid la congrese sau sa se achi-te de alte responsabilitati teocratice. Deasemenea, membrii Corpului de Guverna-re si alti frati de la sediul mondial calato-resc cu avionul n multe tari pentru a-incuraja si a-i instrui pe fratii lor de credin-ta. Asadar, progresele din domeniul trans-porturilor ne ajuta sa promovam unitatean poporul lui Iehova (Ps. 133:1-3).

ROLUL PE CAREIL ARE LIMBA

10In secolul I, greaca comuna, sau koi-

ne, era larg raspandita n Imperiul Ro-

10. De ce se poate spune ca engleza este o lim-ba internationala?

Noi le oferim publicatii bibliceoamenilor de pe tot pamantul

Harfa luiDumnezeu5800000 DE EXEMPLARE[36 de limbi]

Dumnezeu sa fiegasit adevarat18400000 DE EXEMPLARE[56 de limbi]

15 FEBRUARIE 2015 27

man. Exista si n prezent o limba la fel deraspandita? Multi sunt de parere ca o ast-fel de limba este engleza.

Intr-o lucrare

de referinta se spune: Aproape un sfertdin populatia lumii vorbeste fluent lim-ba engleza (English as a Global Language).Engleza este cea mai predata limba strai-na si este folosita pentru a comunica ndomenii precum comertul, politica, stiin-ta si tehnologia.

11 Folosirea pe scara larga a limbii en-gleze a contribuit la promovarea nchi-narii curate. Ani la rand, Turnul de ve-ghe si alte publicatii bazate pe Biblie aufost tiparite mai ntai n engleza. Aceastaeste limba oficiala folosita la sediul mon-dial al Martorilor lui Iehova. De aseme-nea, engleza este limba folosita n gene-ral la cursurile care se tin la Centrul deInvatamant al Societatii Watchtower, dinPatterson, New York (SUA).

12 Deoarece avemprivilegiul de a le pre-dica vestea buna a Regatului oamenilordin toate natiunile, noi traducem publi-catii biblice n aproximativ 700 de limbi.

11. Ce rol are limba engleza n promovarea n-chinarii curate?12. Ce au realizat slujitorii lui Iehova n ce pri-veste traducerea publicatiilor biblice si cum a fa-cilitat tehnologia lucrul acesta?

Progresele nregistrate n tehnologia in-formatiei, ntre care si crearea programu-lui MEPS (Sistemul multilingv de edita-re electronica), ne-au fost utile n aceastaactivitate uriasa. Toate acestea ne-au aju-tat sa raspandim mesajul despre Regat sisa promovam unitatea ntre slujitorii luiIehova de pe tot pamantul.

Insa ceea ce

ne uneste n mod deosebit este faptul cavorbim o limba si mai importanta, limbapura a adevarului biblic. (Citeste Tefania3:9.)

ROLUL LEGILOR13 Asa cum am vazut n articolul pre-

cedent, crestinii din secolul I s-au folositde legea romana, care se aplica n tot im-periul.

In mod asemanator, crestinii din

prezent se folosesc de prevederile lega-le actuale. De exemplu, n Statele Uni-te, unde se afla sediul nostru mondial,Constitutia garanteaza libertatea religioa-sa, de exprimare si de ntrunire. Astfel,fratii nostri din Statele Unite beneficiazade libertatea de a se ntruni si a discutadespre Biblie n mod deschis, precum side a le mpartasi altora ceea ce nvata.Totusi, libertatea de a exercita anumite

13, 14. Cum s-au folosit slujitorii lui Iehova dinzilele noastre de legi si de hotarari judecatoresti?

Adevarul care conducela viata eterna107300000 DE EXEMPLARE[120 de limbi]

Ce ne nvatan realitate Biblia?237600000 DE EXEMPLARE[272 de limbi]

28 TURNUL DE VEGHE

drepturi a trebuit uneori sa fie stabilita le-gal n instanta (Filip. 1:7). Cand instanteledin Statele Unite au decis mpotriva sluji-torilor lui Iehova, ei au facut apel la in-stantele superioare, care le-au aparat n re-petate randuri dreptul de a vesti Regatul.

14 Si tribunalele din alte tari sustinlibertatea noastra de nchinare si drep-tul de a predica n public.

In unele tari

am primit sentinte nefavorabile, nsa amfacut apel la instante internationale. Deexemplu, pana n iunie 2014, Curtea Euro-peana a Drepturilor Omului s-a pronun-tat n favoarea noastra n 57 de cauze. Deaceste sentinte trebuie sa tina cont toatestatele membre ale Consiliului Europei.Chiar daca suntem urati de toate natiu-nile, tribunalele din multe tari ne-au sus-tinut dreptul de a ne nchina lui Iehovan mod liber (Mat. 24:9).

ALTI FACTORI CARE AU FACILITATLUCRAREA NOASTR

A DE INSTRUIRE

15 Si progresele nregistrate n industriatipografica au contribuit la predicarea ves-tii bune pe tot pamantul. Presa tipograficaplana, inventata de Johannes Gutenbergn jurul anului 1450, a fost folosita sute deani fara a suferi modificari semnificative.Insa, pe parcursul ultimelor doua secole,n industria tipografica au avut loc schim-bari remarcabile. S-au construit prese maimari, mai rapide si mai complexe. Atathartia, cat si legarea cartilor s-au ieftinittot mai mult. Tiparirea ofset a nlocuitimprimarea tipografica, accelerand astfelprocesul de productie si mbunatatind ca-litatea imaginilor. Ce efect au avut toa-te acestea asupra lucrarii noastre? Sa negandim: Primul Turn de veghe (iulie 1879)a fost tiparit n 6000 de exemplare, nuavea ilustratii si era ntr-o singura limba,

15. Ce progrese s-au facut n industria tipogra-fica si cum ne-a ajutat lucrul acesta?

n engleza.In prezent, dupa 136 de ani,

fiecare editie a Turnului de veghe este ti-parita si distribuita n peste 50000000 deexemplare, contine ilustratii frumos colo-rate si este disponibila n peste 200 delimbi.

16 Sa ne gandim la unele inventii dinultimii 200 de ani pe care slujitorii luiDumnezeu le-au folosit pentru a predicavestea buna. Am amintit deja trenurile,masinile si avioanele.

Insa putem mentio-

na si bicicletele, masinile de scris, dis-pozitivele Braille, telegrafele, telefoanele,camerele foto, aparatele de nregistrareaudio si video, radioul, televizorul, filme-le, calculatoarele si internetul. Toate aces-tea ne-au ajutat sa ne ndeplinim misiu-nea de a face discipoli. Ca mplinire aprofetiei conform careia slujitorii lui Ie-hova aveau sa bea laptele natiunilor, noiam folosit cu ntelepciune resursele natiu-nilor, cum ar fi tehnologia moderna, pen-tru a produce Biblii si publicatii biblice nmulte limbi. (Citeste Isaia 60:16.)

17 Fara ndoiala, avem dovezi clare caDumnezeu ne binecuvanteaza. Evident,Iehova nu are nevoie de ajutorul nostrupentru a-si ndeplini scopurile.

Insa, deoa-

rece ne iubeste, Tatal nostru ceresc ne per-mite sa fim colaboratorii sai, dandu-neastfel posibilitatea sa ne aratam iubireafata de el si fata de semeni (1 Cor. 3:9; Mar.12:28-31). Asadar, sa profitam de ocaziilepe care le avem pentru a vesti mesajul de-spre Regat. Aceasta este ceamai importan-ta activitate de pe pamant! Sa aratam ca isuntem recunoscatori lui Iehova pentru cane calauzeste si ne binecuvanteaza n lu-crarea mondiala de instruire!

16. Ce inventii ne-au ajutat sa predicam pe totpamantul? (Vezi imaginea de la nceputul artico-lului.)17. a) Ce arata dovezile? b) De ce ne permite Ie-hova sa fim colaboratorii sai?

Persoanele cu sensibilitate la parfum se con-frunta cu o problema dificila. Probabil ca, dincauza contactului zilnic cu persoane straine, nupot evita complet expunerea la parfum. Totusi,unii au ntrebat daca n-ar fi posibil sa li se cea-ra fratilor si surorilor sa nu mai foloseasca par-fumuri si ape de colonie la ntruniri si la con-grese.In mod sigur, niciun slujitor al lui Iehova n-ar

face cu buna stiinta un lucru din cauza caruia al-tei persoane sa-i fie greu sa asiste la ntruniri.Toti avem nevoie de ncurajarea pe care o primimla ntruniri (Evr. 10:24, 25). Prin urmare, daca ci-neva are o sensibilitate la parfum atat de mare,ncat aceasta l mpiedica sa fie prezent la ntru-niri, este bine sa discute cu batranii. Desi nu arfi nici n armonie cu Biblia si nici potrivit ca ba-tranii sa faca reguli cu privire la folosirea parfu-murilor de catre cei care vin la ntruniri, ei potoferi unele informatii pentru a-i ajuta pe mem-brii congregatiei sa nteleaga problemele cu carese confrunta anumite persoane.

In functie de si-

tuatie, batranii pot decide sa analizeze la ntru-nirea de serviciu, n cadrul temei Necesitati lo-cale, informatiile deja publicate sau pot alege safaca un anunt plin de tact n legatura cu acest su-biect. Totusi, batranii nu pot face mereu anun-turi de felul acesta. La ntrunirile noastre vindeseori persoane interesate care nu cunosc pro-blema, iar noi dorim sa se simta bine-venite. Nuvrem sa punem pe nimeni ntr-o situatie stanje-nitoare pentru ca a folosit cu moderatie parfum.Acolo unde exista o astfel de problema, iar si-

tuatia permite acest lucru, batranii ar putea sta-

Pentru mai multe informatii, vezi articolul Cum putem sa-iajutam pe bolnavii de MCS, publicat n revista Treziti-va! din8 august 2000, paginile 8-10.

bili ca persoanele cu sensibilitate la parfum sastea ntr-o zona oarecum izolata a salii Regatu-lui. De exemplu, n cazul n care exista o sala se-cundara sau o sala de conferinte prevazuta cusistem de sonorizare, aceste persoane ar puteasta acolo n timpul ntrunirilor. Daca problemanu se poate rezolva n mod rezonabil si unii aun continuare reactii adverse grave, congregatiaar putea nregistra ntrunirile pentru ei sau arputea lua masuri ca acestia sa asculte ntruniri-le la telefon, asa cum se procedeaza n cazul ce-lor care nu pot sa iasa din casa.

In ultimii ani, Serviciul pentru Regat i-a ndem-nat pe frati si surori ca, atunci cand iau parte lacongresele regionale, sa arate o consideratie deo-sebita fata de cei care se confrunta cu aceastaproblema. Avand n vedere ca majoritatea con-greselor se desfasoara n spatii nchise, ventila-te artificial, cei care asista la aceste evenimenteau fost rugati sa evite folosirea parfumurilor tari.S-a dat ndemnul de a arata o consideratie deo-sebita n special la congresele regionale, ntru-cat, n general, cu aceste ocazii nu pot fi puse ladispozitie spatii pentru cei cu sensibilitate la par-fum. Totusi, nu s-a avut niciodata n vedere caaceasta ndrumare sa devina o regula generalapentru ntrunirile congregatiei si nici n-ar trebuiinterpretata astfel.

Cat timp vom trai n acest sistem, cu totiivom suferi consecintele imperfectiunii mosteni-te. Apreciem foarte mult eforturile altora de a neusura suferinta! Pentru unii ar putea fi un sacri-ficiu sa nu foloseasca parfum sau apa de colo-nie pentru ca unui frate sau unei surori sa-i fiemai usor sa asiste la ntruniri. Cu toate acestea,iubirea ne-ar putea ndemna sa alegem sa facemacest lucru.

INTREB

ARI DE LA CITITORI

Ce se poate face pentru a-i ajuta pe fratii sisurorile care au reactii adverse la parfumuri?

15 FEBRUARIE 2015 29

30 TURNUL DE VEGHE

In articolul

Intrebari de la cititori publicat n

Turnul de veghe din 15 iulie 2002 se spunea ca osora trebuie sa-si acopere capul cand conduce unstudiu biblic n prezenta unui vestitor, indiferentdaca el este botezat sau nu. Reanalizarea acestuisubiect arata ca este potrivit sa se faca o modifica-re a acestei ndrumari.Daca vestitorul care nsoteste o sora la un stu-

diu biblic pe care ea l conduce este botezat, sorava trebui sa-si acopere capul.

In felul acesta, sora

arata respect fata de autoritatea stabilita de Ie-hova n congregatie, deoarece ea ndeplineste o

responsabilitate pe care n mod obisnuit o nde-plineste un frate (1 Cor. 11:5, 6, 10). Sau, sora l-arputea ruga pe fratele care o nsoteste sa conducastudiul daca este calificat si daca poate sa facaacest lucru.

Dar, daca o sora este nsotita la un studiu biblicde un vestitor nebotezat, care nu este sotul ei, nueste necesar ca ea sa-si acopere capul, ntrucat nBiblie nu este consemnata o astfel de cerinta. Cutoate acestea, constiinta le-ar putea ndemna peunele surori sa-si acopere capul chiar si n aceas-ta situatie.

Trebuie o sora sa-si acopere capul cand conduceun studiu biblic n prezenta unui vestitor?

Pontiu Pilat le este cunoscut cititorilor Biblieidin cauza rolului pe care l-a avut n procesul si nexecutia lui Isus (Mat. 27:1, 2, 24-26).

Insa nume-

le sau apare de mai multe ori si n alte documenteale vremii. Potrivit unui dictionar biblic, referin-tele istorice laice cu privire la el sunt mai multesi mai detaliate decat cele cu privire la oricare altguvernator roman al Iudeii (The Anchor Bible Dic-tionary).

Numele lui Pilat apare cel mai frecvent n scrie-rile istoricului evreu Josephus, care a consemnattrei situatii concrete privind dificultatile ntampi-nate de Pilat n timp ce guverna Iudeea. O a patrasituatie a fost consemnata de istoricul evreu Fi-lon. Scriitorul roman Tacitus, care a scris o istoriea mparatilor Romei, a confirmat faptul ca PontiuPilat a ordonat executarea lui Isus n timpul dom-niei lui Tiberiu.

In 1961, arheologii care faceau sapaturi la tea-trul roman antic din Cezareea (Israel) au desco-

perit o lespede de piatra refolosita pe care se vedeclar numele lui Pilat n latina. Inscriptia (prezen-tata n imagine) este fragmentara, dar se conside-ra ca initial a avut urmatorul continut: Pontiu Pi-lat, prefectul Iudeii, a dedicat (aceasta) zeilor si luiTiberiu. Cladirea la care se facea referire a fost,probabil, un templu ridicat n onoarea mparatu-lui roman Tiberiu.

INTREB

ARI DE LA CITITORI

Confirma sursele laice existenta lui Pontiu Pilat?

Pe aceasta lespedede piatra a fost gravatnumele lui Pilatn latina

Fotografie Israel Museum,Ierusalim; prin amabilitatea IsraelAntiquities Authority

IN 1870, un mic grup din Pittsburgh (Allegheny),Pennsylvania, SUA, a nceput sa cerceteze Scripturi-le. Sub ndrumarea lui Charles Taze Russell, membriiacestui grup au analizat ce spun Scripturile desprejertfa de rascumparare oferita de Cristos si si-au datseama ca aceasta ocupa un loc important n scopullui Iehova. Cat de ncantati au fost cand au ntelesca rascumpararea le da oamenilor posibilitatea safie salvati, chiar si celor care nu auzisera nca deIsus! Recunostinta pe care au simtit-o i-a ndemnat sacomemoreze moartea lui Isus n fiecare an (1 Cor.11:23-26).

Fratele Russell a nceput sa publice revista Turnulde veghe al Sionului, care sustinea ca rascumparareaeste cea mai mare dovada a iubirii lui Dumnezeu.In Turnul de veghe, perioada Comemorarii mortii luiCristos a fost numita o perioada cu totul deosebita,iar cititorii revistei au fost ndemnati sa tina Come-morarea fie n Pittsburgh, fie n alte locuri n gru-puri restranse. Chiar daca vor fi numai doi sau treicare au aceasta credinta pretioasa, sau numai unul,Domnul va fi acolo mpreuna cu ei.Odata cu trecerea anilor, din ce n ce mai multe

persoane veneau la Pittsburgh pentru Comemorare.In invitatie se spunea: Va vom primi cu multa caldu-ra.

Intr-adevar, Studentii n Biblie locali le-au oferit

cu bucurie cazare si masa fratilor si surorilor de cre-

dinta.In perioada Comemorarii din 1886 a avut loc

o ntrunire generala, care a tinut cateva zile. Turnulde veghe a dat urmatorul ndemn: Veniti, voi, toti ceicu inimile pline de iubire pentru Stapanul nostru,pentru fratii sai si pentru adevarul sau!.Studentii n Biblie din Pittsburgh au tinut ani la

rand congrese pentru cei ce credeau n rascumpararesi care veneau acolo pentru Comemorare. Pe masurace numarul Studentilor n Biblie crestea, cresteau sinumarul si proportiile ntrunirilor care se tineau petot pamantul cu ocazia Comemorarii. Ray Bopp dinecclesia (congregatia) din Chicago a spus ca n anii1910 era nevoie de cateva ore ca simbolurile sa trea-ca pe la sutele de oameni care participau la Comemo-rare, deoarece aproape toti se mpartaseau.

Ce simboluri se foloseau? Desi Turnul de Veghe amentionat ca Isus a folosit vin cu ocazia Cinei Dom-nului, pentru un timp, revista a recomandat sa sefoloseasca must sau suc de stafide, astfel ncat ceislabi sa nu fie ispititi. Totusi, celor care considerauca ar trebui sa se foloseasca vin li s-a pus la dispozi-tie vin. Ulterior, Studentii n Biblie au nteles ca vi-nul rosu curat este simbolul potrivit pentru sangelelui Isus.

Comemorareamortii lui Isus oferea ocazia de ame-dita profund.

In unele congregatii nsa predomina o

atmosfera de tristete, iar la sfarsitul programului toti

DIN ARHIVA

O perioada cu totul deosebita

Schema pentrutrecerea simbolurilor laComemorarea tinuta nTabernacolul din Londra

Vas pentru vin folosit laComemorare n Pittsburgh

In perioada n care afost tinut n regim deizolare, Harold King ascris poezii si cantaridespre Comemorare

w1

5 0

2/1

5-M

14

10

22s

Puteti descarca gratuitaceasta revista, precumsi alte publicatii de pewww.jw.org

Puteti citi onlineTraducerea lumii noi

Accesatiwww.jw.orgsau scanatiacest cod

no

p

plecau aproape fara sa rosteasca un cuvant. Dar car-tea Iehova, lansata n 1934, spunea despre Come-morare ca ar trebui celebrata nu cu tristete, dincauza mortii dureroase a lui Isus, ci cu bucurie,deoarece el domneste ca Rege din 1914.

In 1935 a avut loc o schimbare importanta n lega-tura cu modul n care urma sa fie tinuta Comemora-rea.

In acel an a fost identificata marea multime,

mentionata n Revelatia 7:9. Pana atunci, slujitorii luiIehova considerasera ca acest grup era alcatuit dincrestini consacrati care erau mai putin zelosi.

In acel

an s-a nteles ca aceasta multime este alcatuita din n-chinatori fideli care au speranta de a trai pe un pa-mant paradiziac.

In urma acestei clarificari si dupa o

autoanaliza atenta, fratele Russell Poggensee a recu-noscut: Speranta cereasca nu-mi fusese data de Ie-hova prin spiritul sfant. Fratele Poggensee, precumsi alti frati loiali care au ajuns la aceeasi concluzie auncetat sa se mpartaseasca din simboluri, nsa aucontinuat sa asiste la Comemorare.

Campaniile speciale de predicare din aceasta pe-rioada cu totul deosebita le ofereau tuturor fratilorocazii excelente de a arata recunostinta pentru ras-cumparare.

Intr-o editie a publicatiei Buletinul din

1932, slujitorii lui Iehova au fost ndemnati sa nu fiesfintii de la Comemorare, adica sa se mpartaseas-ca din simboluri fara sa fie lucratori activi, care pre-

dica mesajul adevarului. O editie din 1934 a aceleiasipublicatii i invita pe frati sa faca ceea ce n prezentnumim pionierat auxiliar prin ntrebarea: Se voroferi 1000 de frati si surori pentru acest serviciu nperioada Comemorarii?. Cu privire la cei unsi, n In-formatorul se facea urmatoarea afirmatie: Bucuria lorva fi deplina doar daca iau parte la marturia despreRegat. Cu timpul, acest lucru avea sa fie valabil si ncazul celor cu speranta pamanteasca.

Pentru toti slujitorii lui Iehova, Comemorarea estecea mai sfanta noapte din an. Ei o celebreaza chiar sin cele mai dificile mprejurari.

In 1930, Pearl English

si sora ei, Ora, au mers pe jos aproximativ 80 de ki-lometri pentru a asista la Comemorare.

In perioada

n care a fost tinut n regim de izolare ntr-o nchisoa-re din China, un misionar pe nume Harold King ascris poezii si cantari despre Comemorare si a prega-tit simbolurile folosind coacaze negre si orez. Din Eu-ropa Rasariteana pana n America Centrala si pana nAfrica, slujitorii lui Iehova au dat dovada de curaj co-memorand moartea lui Isus chiar si n timp de razboisau de interdictii. Indiferent de locul sau de situatian care ne aflam, noi ne ntrunim cu ocazia Comemo-rarii pentru a-i lauda pe Iehova Dumnezeu si pe IsusCristos.

Buletinul a fost numit mai tarziu Informatorul, iar n prezentse numeste Serviciul pentru Regat.

Hartia si creionul din imagine au fost datedin celula n celula pentru a se nota numarulcelor care au asistat la Comemorare ntr-onchisoare din Nicaragua

Frati ntruniti n lagarul de muncadin Mordovia (Rusia) pentru a celebraComemorarea n 1957

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011209&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&docid=1011208&srcid=pdfhttp://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf