fazele incendiului

7/23/2019 FAZELE INCENDIULUI

http://slidepdf.com/reader/full/fazele-incendiului 1/9

FAZELE INCENDIULUI

Incendiul esteun proces complex de ardere, cuevolutie nedeterminata, incluzând si alte fenomene denatura zica si chimica (transfer decaldura, formareaacarilor , schimbul degaze cu mediul înconjurator ,transformaristructurale produse în materialele deconstructie si elementele de rezistenta etc.).

gentii termici, chimici, electromagnetici ori biologicirezultati în urma incendiului actioneaza asupraconstructiilor, instalatiilor si utilizatorilor putând producemultiple efecte negative (defo

rmatii, reducerea rezistentei,instabilitate, prabusire, respectiv arsuri, intoxicatii, traumatisme, panica s.a.)

!entru denirea notiunii de "#"s$%&'g incendiu suntnecesare urmatoarele elemente care interactioneaza între ele

existenta substantelor si*sau materialelor combustibile siactiunea unei surse de aprindere+

initierea si dezvoltarea necontrolata în spatiu si în timp aprocesului de ardere+

necesitatea unei interventii organizate în scopul întreruperii si lichidarii procesului de ardere+

producerea de pierderi în urma arderii de vieti, demateriale sau de alta natura.

!rin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu.

e exemplu, nu sunt incendii

arderea produselor în cuptoare sau alte instalatiisimilare+

unele aprinderi rezultate în urma functionarii instalatiilorelectrice+

arderea sub control a gunoaielor, ierburilor s.a.+



fumigatii care nu necesita interventii de stingere s.a.

atorita evolutiei aleatoare nu pot exista doua incendii lafel, deci a caror evolutie sa e paralela. -n dezvoltarea unui

incendiu intervin numerosi factori forma si dimensiunile încaperii, sarcina termica, deschiderile spre exterior, natura sipozitionarea materialelor combustibile, locul si modul de initierea incendiilor, dispunerea încaperii în cladire etc. hiar urmarindsimilitudinea acestor numerosi factori, experimentarile deincendiu la scara naturala dau rezultate foarte variate, uneorichiar contradictorii. /e poate totusi considera ca în evolutia unuiincendiu în interiorul unei încaperi intervin cinci faze

• aparitia focarului initial

0ste faza în care, datorita unor împrejurari favorabile suntpuse în contact materialul combustibil cu sursa de aprindere, acarei energie, acumulata în timpul perioadei de contact, duce lainitierea incendiului.

• faza de ardere lenta

re o durata extrem de variata. bsenta în numeroase

cazuri, ea poate dura câteva minute, ore si în unele situatii,chiar zile si saptamâni (în cazul arderii mocnite). urata acesteifaze depinde de natura, cantitatea si modul de distributie amaterialelor combustibile în încinta, de dimensiunile siamplasarea surselor de aprindere si de cantitatea de calduratransmisa de acestea.u cât materialul combustibil se aprindemai usor, cu atât caldura degajata este mai mare si propagareaare loc mai rapid.

ria de combustie este limitata la zona focarului (incendiulocal).

1emperatura creste relativ lent, fara a atinge valoriimportante. rderea se propaga la materialele din vecinatateasursei de initiere, care sunt termodegradate profund, dar nudistruse complet. in descompunerea materialelor se degajagaze care se acumuleaza în atmosfera ambianta si formeaza cuaerul un amestec combustibil, precum si gudroane, care

contribuie la propagarea incendiului.



• faza de dezvoltare a incendiului

-n aceasta faza, arderea se propaga la toate obiectele învecinate cu focarul, având aerul necesar înca în cantitatesucienta.

atorita diferentei de densitate si curentilor de convectie,gazele calde mai usoare se acumuleaza sub tavan si ies dinincinta pe la partea superioara a deschiderilor, ind înlocuite deun curent de aer rece care patrunde prin partea inferioara.0xista un anumit nivel în deschideriplanul neutrudeasupracaruia gazele calde ies în permanenta.

2adiatia devine principalul factor al transferului decaldura, în principal prin stratul de gaze erbinti si fumacumulat sub tavan, propagând incendiul si în zone mai

îndepartate de focar, prin încalzirea materialelor din acestezone la temperatura de aprindere. 3atura si nisajul peretilor

joaca un rol esential datorita aportului suplimentar însemnat deradiatie termica (radiatie reciproca între pereti).

1emperaturile în diferite puncte ale incintei difera multunele fata de altele în acelasi moment, suferind importante sirapide uctuatii. 4aza de ardere poate evolua în mai multedirectii

− aca aerul necesar arderii este în cantitate sucienta,apare fenomenul de ash-over (termen anglosaxon intraductibil,

preluat ca atare în literatura de specialitate europeana, inclusiv în standardul de terminologie /2-/5 %6&$*$).

4lashover este un fenomen care nu are loc instantaneu, în care se instaleaza brusc arderea generalizata a tuturorsuprafetelor combustibile din incinta. a urmare, scade brusccantitatea de comburant (oxigenul din aer), iar procentul deoxid de carbon atinge valoarea maxima (pâna la &78) indmomentul cel mai periculos al interventiei pentru pompieri.



4enomenul de ashover este caracterizat si princresterea rapida, exponentiala a temperaturii si printro masivasi rapida generare de fum, mai ales când nisajul peretilor estecombustibil.

− aca incinta este închisa, cantitatea de aer necesararderii devine în timp insucienta. 2ezulta o încetinire, apoi oregresie în dezvoltarea focului, care poate sa se stinga spontan.cest fenomen este posibil si în cazul unei departari relativ mari

între masele combustibile, transferul de caldura prin conductienemaiind posibil.

− aca în situatia de regresie a incendiului, are loc oadmisie brusca de aer (prin spargerea geamului, deschidereausii, sparturi sub planul neutru s.a.) are loc o admisie brusca deaer proaspat si se produce fenomenul de backdraft (termenintraductibil) care are manifestari similare celui de ashovercresterea brusca a suprafetelor în combustie, în întreagaincinta, cu reducerea procentului de oxigen si cresterea celui de

oxid de carbon, cresterea rapida a temperaturii, masivagenerare de fum.

• faza de incendiu generalizat

upa producerea fenomenului de ashover (sau, multmai rar, bac9draft) arderea se generalizeaza în întraga incinta.

1emperaturile se uniformizeaza spre valori maxime, transferulde caldura prin radiatie devenind net preponderent. -n cursulacestei faze, structurile de rezistenta sunt cele mai afectate deincendiu se sureaza si se disloca peretii, se largescdeschiderile s.a., având ca urmare propagarea incendiului înincintele alaturate si apoi în întrega cladire.

2egimul de ardere se stabilizeaza si este conditionat e desuprafata materialelor combustibile, e de dimensiuniledeschiderilor, deci de regimul admisiei aerului.



-n primul caz, viteza de ardere este limitata de marimeasuprafetei combustibilului, când aerul circula în exces, în raportcu suprafata de contact dintre combustibil si aer (incendiiventilate care sunt intense si de mica durata).

-n al doilea caz, când cantitatea de aer din incinta estemai mica decat valoarea critica necesara combustiei (incendiineventilate) viteza de ardere depinde de dimensiuniledeschiderilor (ferestrelor) din incinta.

3u numai suprafata ferestrei inuenteaza regimul arderii,dar si forma ei. 5 fereastra înalta asigura un aux mai mare deaer decât una joasa cu aceeasi suprafata.

• faza de regresie

In cursul acestei faze, temperatura înceteaza sa maicreasca, apoi începe sa scada, datorita epuizarii combustibilului,dar scaderea nu este brusca, actionând în continuare distructivasupra structurilor.

!entru ecare faza pot formulate ecuatii de starecomplexe ce caracterizeaza fenomene specice caredelimiteaza clar aceste faze.

0:5;<=- s- 10>!021<2 -303-<;<-. !25</0;0 0 2020

0volutia incendiului în spatiu închis se produce ca în guraurmatoare.



:ariatia temperaturii în timpul unui

incendiu.

urba din gura indica corelatia dintre temperatura, gazelecalde si durata incendiului conventional izbucnit întrun spatiu

închis.

-n faza de dezvoltare a incendiului are loc, în principal,propagarea arderii, pierderea de greutate a materialelorcombustibile echivalând cu #?8.

!e timpul arderii se majoreaza suprafata incendiata, se generalizeaza suprafata de ardere, se

depaseste temperatura de %77@+ pierderea de greutate a materialelor combustibile ajunge la %7

%#8.

urata fazei de regresie este determinata de intensitatea de

manifestare a fazei de ardere activa.

!ractic, pentru incendiul conventional se apreciaza cagradientul regimului de regresie al incendiului, care are fazaactiva mai mica de "7 min, este de aproximativ $7@*min, fatade ?7@*min pentru un incendiu cu o faza de ardere activa maimare de "7 min.

0volutia, marimea si durata incendiului în spatiu închis depindede sarcina termica, de distributia ei în încapere, de dimensiuneadeschiderilor de ventilatie. e exemplu, marimea unui incendiu



întro încapere cu o sarcina termica de #7 9g lemn*m& arcorespunde unui incendiu de $ h, cu cresterea temperaturiiastfel ≈ %77@ dupa &7 min+ %%7@ dupa 67 min+ A&7@ la $ h.

-ncendiul conventional izbucnit în spatii deschise evolueaza aproape similar cu cel în spatii închise,prezentând însa urmatoarele particularitati

se dezvolta de la început pe întreaga suprafata amaterialului cuprins de acari+

marimea acarilor depinde de conditiile meteorologice side aerodinamica curentilor care converg catre loculincendiului+

produsele de ardere sunt bogate în particule de carbune.

!e timpul unui incendiu real se pot distinge ' faze

$.

dezvoltarea libera+

&. localizarea+

'.

lichidarea.

Dezvoltarea libera: timpul din momentul izbucnirii incendiuluipâna la introducerea primei tevi în actiune si a celorlaltemijloace pentru stingere.

Localizarea: eliminarea, posibilitatilor de propagare aincendiului, a prabusirii constructiei si crearea premiselor pentrulichidarea incendiului.

Lichidarea: timpul în care se realizeaza atacul ferm si

neîntrerupt asupra incendiului, în principiu din toate directiile sicu toate fortele si mijloacele.

Dezvoltarea incendiilor poate avea loc circular, frontal,unghiular

1emperaturile de ardere pe timpul incendiilor depind de puterea calorica a materialului combustibil

care arde, de cantitatea de caldura ramasa în spatiul incendiat, precum si de modul cum se

produce arderea mai mult sau mai putin completa.

Dezvoltare incendii:



a circular+ b frontal+ c unghiular.

;/-4-20 -303--;52 (genda !ompierului)

Clasifcarea incendiilor dupa radul de dezvoltare si!ari!ea consecintelor neative

$) -ncendii.

&) -nceputuri de incendii.

') -ncidente tehnice urmate de arderi de scurta durata.

Clasifcarea incendiilor dupa natura !aterialelor sisubstantelor co!bustibile care ard si "n raport cusubstantele #olosite pentru stinere

$) lasa incendiile de materiale combustibile solide care ard cu jar lemnul, hârtia,

textilele, carbunii, masele plastice, fânul, paiele etc.), pentru stingerea carora se pot utiliza apa (jet

pulverizat, jet compact, ceata) solutiile apoase îmbunatatite chimic, pulberile stingatoare (orex,

nisip etc.), gaze inerte (dioxid de carbon, azot etc.), produse organohalogenate (halonii), spume

stingatoare chimice si mecanice (grele, medii, usoare, speciale) si aburul. -n aceasta clasa intra si

echipamentele electrice la care ard mase plastice, dupa scoaterea de sub tensiune, stingerea

realizânduse, de regula, cu apa pulverizata sau cu spume, gaze inerte ori pulberi.

&) lasa B incendiile de lichide combustibile împartite însubclase Bh a hidrocarburilor (benzina, motorina, ulei, titei,petrol etc.) si în subclasa Bp a produselor polare (alcool etilic,

alcool metilic, acetona etc.), precum si substante solide care setopesc usor (ceara, parana etc.). /e sting de regula cu spume,pulberi stingatoare, gaze inerte, abur, pulberi, produseorganohalogenate si uneori cu apa pulverizata. -n cazullichidelor polare o ecienta mai mare au spumele speciale detipul apa usoara (light Cater), aerospumantul românesc 5 sialtele. oncomitent se asigura racirea zonei incendiate cu apapulverizata ori sub forma de pelicula (perdea). -n aceasta clasaintra si echipamentele electrice la care arde ulei, dupa

scoaterea de sub tensiune, stingerea realizânduse cu apa orispume.



') lasa incendiile de substante combustibile gazoase,cum sunt acetilena, hidrogenul, metanul, propanul, butanul,gazul de sonda etc., pentru stingerea carora se folosescpulberile stingatoare, gazele inerte, produsele

organohalogenate si altele dublate de o racire corespunzatoarea elementelor instalatiilor si de întreruperea accesului în zonade ardere a gazelor combustibile.

6) lasa incendiile de substante care în contact cu apa saucu solutii apoase reactioneaza violent, punând în libertate gazepericuloase, cum sunt carbidul (degaja acetilena), pulberea dealuminiu (elibereaza hidrogen), pentasulfura de fosfor,magneziul, sodiul, potasiu si altele pentru a caror stingere sefolosesc pulberi speciale si gaze inerte.

Clasifcarea incendiilor dupa #or!a lor de !ani#estare "nspatiu

$) !unctiforme (izolate).

&) 4rontale (liniare).

') irculare.

6) ispersate (cu mai multe focare concomitente izolate).

#) e masa (pe suprafete foarte mari).

") ezvoltate pe verticala (pe mai multe niveluri).

fazele incendiului

Documents