faur

5
Uzinele Faur De la Wikipedia, enciclopedia liberă S.C. „Faur“ S.A. Fondată 1921 Sediu București, România Industri e Constructoare de mașini Produse material rulant Website Site-ul oficial al întreprinderii Denumiri: Uzinele „Malaxa”, „23 August” modifică S.C. „Faur” S.A. este un ansamblu industrial situat la periferia estică a orașului București , specializat pe realizarea și repararea de material rulant . Denumirea uzuală a sitului este uzinele „Faur”; de-a lungul timpului, ansamblul industrial a fost cunoscut și ca uzinele „Malaxa” sau uzinele „23 August”. Fabrica avea în jur de 20.000 de muncitori înainte de 1989 , dar în prezent (martie 2010) au mai rămas aproximativ 400 [1] . Cuprins [ascunde ] 1 Localizare. Structură 2 Istoric o 2.1 Începuturi o 2.2 Sub regimul comunist

Upload: cargo86

Post on 05-Nov-2015

221 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

FAUR

TRANSCRIPT

Uzinele FaurDe la Wikipedia, enciclopedia liberS.C. Faur S.A.

Fondat1921

SediuBucureti,Romnia

IndustrieConstructoare de maini

Produsematerial rulant

WebsiteSite-ul oficial al ntreprinderii

Denumiri: Uzinele Malaxa, 23 August

modific

S.C.FaurS.A.este un ansambluindustrialsituat la periferiaesticaorauluiBucureti, specializat pe realizarea i repararea dematerial rulant. Denumirea uzual a sitului esteuzinele Faur; de-a lungul timpului, ansamblul industrial a fost cunoscut i cauzinele Malaxasauuzinele 23 August. Fabrica avea n jur de 20.000 de muncitori nainte de1989, dar n prezent (martie 2010) au mai rmas aproximativ 400[1].Cuprins[ascunde] 1Localizare. Structur 2Istoric 2.1nceputuri 2.2Sub regimul comunist 2.3Perspective 3Referine 4Note 5Vezi i 6Legturi externeLocalizare. Structur[modificare|modificare surs]Adresa actual a sitului este B-dul Basarabia nr. 256,sector 3.Uzinelese afl n apropierea staiei demetrouRepublicai la o distan relativ mic delaculPantelimon.Ansamblul de cldiri ocup osupraface depete 90ha. Acesta cuprinde:laboratoare, hale, cldiri de serviciu, locuine .a., din care numai o parte sunt funcionale. Unele cldiri sunt declarate monumente istorice, cu codulB-II-a-A-18091.Istoric[modificare|modificare surs]nceputuri[modificare|modificare surs]Construirea uzinelor se datoreaz industriauluiromnde originegreacNicolae Malaxa, care a dezvoltat ncepnd cuanii 1920ateliere de reparare i producie delocomotive. n anul 1921, Malaxa a cumprat un teren aflat la periferia Bucuretiului i construiete un atelier de reparaii pentru locomotive, care primete numele industriaului. Proiectul este un succes, astfel nct fabrica se dezvolt ntr-un ritm rapid: n 1928 se construiete prima locomotiv Malaxa, iar n urmtorii cinci ani se mai construiesc nc o sut de locomotive. Dinanii treizeci, Malaxa demareaz i alte proiecte, precum uzina de evi Republica. Ansamblul de cldiri ce compun uzinele Malaxa a fost realizat dearhitectulHoria Creangn stilmodernist arhitectul Iulius Rdulescu remarc ntr-un studiu preluarea unor elemente deart deco, cum este cazul porii de la intrarea n uzin. (Tot Horia Creang este autorul viitoarei uzine Republica.)Sub regimul comunist[modificare|modificare surs]Dup instaurarearegimului comunistn Romnia, uzinele au rmas pentru un timp sub controlul luiMalaxa, simpatizat ntr-o msur de ctresocialitipentru sprijinul financiar acordat anteriorpartiduluilor.Nicolae Malaxaa emigrat nStatele Unite ale Americiila fineleanilor 1940. ncepnd cuanii 1960, ansamblului industrial Malaxa i s-au adugat cldiri noi; denumirea a fost schimbat n aceea de uzinele 23 August. Dupcderea regimului comunist, uzinele au primit denumirea folosit i astzi Faur.Perspective[modificare|modificare surs]n studiul arhitectului Iulian Rdulescu sunt notate beneficiile ce pot fi aduse dezvoltrii sitului caparc industrialprin accesul facil laDunre(prinportulfluvialOltenia) i la centrul istoric al oraului (prin intermediul staiei terminus decale feratBucuretiTitan). Este propus organizarea unuimuzeuntr-una dintre halele complexului, cuprinznd locomotive i utilaje ce au marcat diverse etape n dezvoltarea tehnologiilor aplicate de-a lungul timpului.Referine[modificare|modificare surs] Negoescu, Andrei.Auschnit Malaxa, rivalitatea magnailor continu, articol publicat nrevistaQ magazine Rdulescu, Iulius (2003).Studiu de reconversie a uzinelor Faur..., publicat pesite-ulEuroMuses 2001Note[modificare|modificare surs]1. ^Cderea n dizgraie a liderilor de sindicat, 26 Martie 2010, romanialibera.ro, accesat la 6 octombrie 2010Vezi i[modificare|modificare surs] Malaxa (locomotiv) Malaxa (automobil) Combinatul Siderurgic Reia Uzina RepublicaLegturi externe[modificare|modificare surs] www.faur.ro- Site web oficial Malaxa Faur, sau Pasrea Phoenix a industriei romneti, 8 Iulie 2009, Alina Vtman,Evenimentul zilei Istoria primului automobil construit n Romnia, 24 decembrie 2011,AdevrulImagini Imagini din uzinele Malaxa n anul 1940Videoclip Fragment filmatdintr-un recitalSfinxla uzinele 23 August (probabil 1978)[ascunde]vdmPlatforme industriale din Bucureti

Platforma industrial 23 AugustUzinele 23 AugustUzina RepublicaIMUABICMEGranitulFilatura Romn de BumbacIORElectroaparatajPolicolor

Platforma industrial IMGB (Berceni)IMGBVulcan(parial) CET Sud

Platforma industrial PiperaElectronica Bucuretintreprinderea de Cinescoapentreprinderea ConectMicroelectronicantreprinderea de CalculatoareFabrica de Elemente pentru Automatizare(FEA) AutomaticaIPRS BneasaInstitutul de Cercetri i Proiectri Electrotehnice(ICPE) Institutul de Cercetri Electronice(ICE) Combinatul de Prelucrarea Lemnului - Pipera(CPL)

Platforma industrial MilitariIREMOAS(ntreprinderea de bi, radiatoare, elemente i armturi sanitare) BCO(ntreprinderea de materiale de construcii) CESAROMTurbomecanicaCET Vest

Platforma industrial Bneasa-Otopenintreprinderea de avioane Bucureti-Bneasantreprinderea de piese turnate i forjate pentru aviaieLaromet