lui av€ dreptate. Trebuia str-qi alcagtr o solic, dar el nu gisie nici ua pe plac.

Fete frumoase erau destule, dar nuJ mullumeau intru totul.Dar stind a$a li glndindu-se la clt6 li mai cite, s fd@a ci ajunss tocmai in

Tala Ghefarilor. A@lo cunoscu o fatdcutotul deosebiti: Era lnaltl, mltrdioasr,

cu ochii de culoarea o€anului $i imbrlcat, in bHnuri numai albe. Miinile ei

erau albe gi nu avea nici un pic de rotealtr in obraz. Fala li era senind ti zim-

bitoarc. Pirea mai mult a nepisare la tot @ 8e petre@a ln jur. Ptrrul mai multbtrlai ii ctrdea p€ meri in luvile bogate.

ln lara Ghelarilor ea mergea, cdlcind pe sloiuri ca de sticla, fdri si cadtr.

Vlzind-o Nulu avuo treslrire pe €re n-o mai simlise niciodati. Ii pll@ a@astl

fdpturi ciudatd 9i cit pe-aici era sd alerge spre ea daci nul desplrlea un petec

mare de aptr. Fata ll vlzu 9i lntinse mina cltre el ziclndu-i:

- O, 'Nmiillean, te rdd! De dePafte rii

;i tovdtdtie wei Poate sd-mi lii.Aceastd bilpdtdlie, unde sint ctdiasd,

Ti-o dau numai lie, de md iei mbeasli.

Nu[u amuti. Inchipuirea lui nu gtrsi parctr un chip mai drtrgila9.

Criiasa, @re avea puteri vrajite ti care-i cunottea gindurile'cici ajunssrepioi ln lmpdrtrlia ei, neputlnd si-l tleactr peste sloiul de gh@t, trimis pdnvizduh o trisurtr trastr de patru pinguini, lmbrtr@tl numi il mitisuri 9ibllnuri albe. Pinguinii se llsali alltuil de Nutu ti-l at€arl cit puturi mai bineintre pelne moi, ca de vati, dar r4i € de gheaii. Dar el tru le siml4. Intr-oclipi pirguinii ajunsere cu trlsura lnapoi, la Crtriastr. Nulu s frlminb tottimpul de frica e nu cumva str nu o mei vada pe cdias @ mlndrtr cu chipulfrumos $i rece ca de gh@ti.

$tia Nulu cd nu-i bine e fa@! Curiozitatea lnsl ll impinse.Deodat6, auzi glasul Crtriesei:

- Nu te temel E$ti aici, ln lmplretia mea 9i no si mai plci niciodattr,daci vrei.

Nulu nu-i cunottea nici sufletul, nici cugetul, doar chipul minunat trE @re-litrdrtrgis€ de cum Il vlzuse. Rtrmase itr lmptrrltia ghefarilor. Frcurl petr@remare, la @re au venit toli pinguinii din lmpdrtrfie. Focile fdceau tot felul de

ghiduqii, urgii albi, s[ nu mai volbim, erau atit de bliozi tn hnptrrqia ghelarilor,cl puteai str te joci cu ei.

lntr-o sanie albtr, trasd de gase urli albi, cei doi cutrciqartr roatA hnAiriliaghelarilor. Nutu nu simlea gerul, clci Criiasa avuw$ grijtr s5-i d€ o btrutura

vrtrjittr pe care o $tia numai ea.

A stat el clt a stat in lmptrrltia ghelarilo., lnstr d@dati !a apucat un dor

cumplit de a@sa, de perinli, de locurile natale. Simlea ca, pe 2i ce tre@, sulletullui se rd@ft€ $i ingheale ahturi de Crdiasa. Caci era atit de re@ ca nici nu teputeai apropia. Pintr ti serutarea ii era de gheali! Nu $tia cum se-i spuna, se totferea, gindurile lui nu se mai f.Amintau ca odinioare. Nu mai vedea ptrdurile

Iegdnindu-se in vinl, Si nici pemintul cu livezile lui infloritoareSe ofilea vezind cu ochii. Se afla in puterea Craiesei, in palatul de cleftar

din miilocul ghelailor pardosit cu bltrnuri de urqt albi. Simtea ce puftrile

ii sint pe sfir$ite.lntr-o zi, i9i lui inima in dinli Si ii zise Criiesi c6-i este dor de pbrinii, de

surori. Cr5iasa care il vlzu cit se frSminte $tia ctr daci pleactr nu se mai intoarce.

$i nici nu vru si aude aga eva. Caci, vedeli dumneavoashe, se indregostise

de Nulu. Acesta steruia. Flacdra dorului de parinli, de casi, s aprinse aprig

in inima lui. Sttrtea ti nu mai vorbea, se plictisea de moarte Vroia se-;i reYada

perinlii care nu mai $tidu niiric despre el. De inimtr rea poate ctr ti muriseri.Trecusere ciliva ani de cind nu-i vf,zuse. a

La chip si Ia suJlet pari mereu sJioasd!

Dar ldptna-!i toatd pe mine ma-ngheold

Gindul meu )i slova t? mingiie'n $oaPkCu suflareali rece tu le'ngheli pe tuate.

Crtriasa se uite h el. ftrrtr micar str tresare- Un zimbet de ironie flutura pe

lala ei seninh gi re@- Apoi zise:

In imPdtdlia mea cdldurl nu-i,

Toate Ntea, n'ai cui sd le sPui.

Nulu nu renunla. Insistenlele sale ajunsera pina in cele din urmd la inimade gheaF a Crtriesei care vedea $i ea ci nu mai era fltrctrul plin de larmec a9a

cum venise. Ea nu vroia se renunte cu una, cu doue lncerctr fel de fel de vr5-jitorii pentru al determina sd remine. Dar nu izbuti. Atunci ii incolli un gind

de rezbunare. Vroia mai bine strl prapadeascl linge ea decit sel lase se ple@.

Preldcindu-se cd-i dtr drumul din toate inima ii spuse cf, nu rispunde de @le

ce i se vor intimpla pe drum. Nulu se invoi gi pleci. Merse el ce merse prin TaraGhetarilor pinl cind, deodate, se trezi inconjurat de ape din toate pa4ile.

Alerge de la un capet la altul al ghelarului, dar in zadar. Crhiasa zapezilor

topise toath gheata din jurul siu, doar l_o face se renunte la hoterirea s.li irimisedin noutrisura trasade@i patrupinguini sel aduceinapoi'darrefuztrPrefera sA moare decit sh continue sa gre$eascl Se gindea cit de bine ar fifost daci ar li ascultat de poveFle parintilor sai!

Stind a$a pierdut,framintat de proprlile sale ginduri, auzi un fi9ii1 u$or care_l

104

dehorli. Privi spre cer 9i ce sl vezi?! O pasere mtriastre cobora in rotocoale

spre el. Cind ajunse jos ii spuse:

- Nu te speria, d.agd Nulule, sint'paserea mtriastri fimisl de Zina bune

se te aduc acase, cici perintii tii sint tare necdjili. S-au rugat mult de sttrpina

mea pina au induplecat-o se me ftimittr se te iau. $i nu s-ar fi lesat mnvinsa

dace nu te-ar fi v6zut cum te freminli. Hai,suie-tejntre aripile mele $i te-oi dueca gindul la plrintii tei.

ln inceput Nu[u era neincrezetor' Se gindea se nu fie ceva pus la cale de

Crtriasa zepezilor. Dar uitindu-se la privirea blindi a pasarei se hse convins'

$i din nou ajunse pe pdmintul lui iubit. A mai incercat Crtriasa din Tara

Ghetarilor sel hiriuiascd, dar vrtrjile ei se pierdeau 9i nu ajungeau pine la el

Crtriasa a rlmas tot singurtr in imperefa ei de gh€ale. Aspra cu suputii' Prsenumai pe harltr, intocmea judecili, 9i pricinile ivite intre supugi lejude@ nuroiea. li phcea str stea in paldtul dintre ghe{ari inconjurate de legile reci 9i inghelate

@ $i fiinta ei.Nutru s-a intors printre pdminteni. Era fericit S-a dus drept la perintii lui pe

care i-a gisit bolnavi de inimtr rea, ceci nu mai ttiau nimic despre el

Poate s 9i pripedeau, dace nu se intor€a la timp. Bucuria revederii fiului

lor, ascultltor $i cuminte ata cum il gtiau ei, ii inviortr qi-i insendtosi. El cezu

ln genunchi $i le ceru iertare: pentru prima datd gre9ise atit de tare.

Badea Vasile. de bucurie ce-qi revtrzuse fiul, alerga prin curte, ca un fleciu.

Nutu scna tot mai frumos. Steaua lui i-a fost c,iliuze: intre mii de stele el o

vedea doar pe ea. Copiii la $coale invelau despre el, citeau versulile scrise de

el. si il iubeau mult.Intr-o sard tirzie de toamni, cu cerul plin de stele, Nulu se plimba printre

merii lui ti privea cu ochii tri$ti cum vintul ii despuia, smulgindule frunzele

ve$tede ti duclndule departe undeva, pierzindule pe drumul slu neobosit,

pe ceriri fdrtr sfiriit.Se gind@ la perin{i, care doreau atlt de mult, in pragul btrtrinelii' se-l $tie

fericit la casa lui. Ar fi dorit se-i stie numai lingd el, se-i asculte $i se le aductr

numai bucurii. Pe ei ii iubea cel mai mult. Nimeni pinl atunci nuJ iubise aqa

cum il iubiserl pdrin(ii lui.lqi aducea aminte cu cite scrificii, cu cittr trudd 9i dragoste l-au cresut.

Cu citi grijtr l-auinconjurat $i cum i-au celiuzit pa$ii in via(d ajutindul la scoaltr

$i fdcindul astaa @a ce este!

Imnurile universului 9i ale omenirii, izvorite din adincurile gindirii, ii veneau

-in minte gi le a$eza cu meste$ug in versuri calde Si toate versurile lui prosldveau

dragostea pentru ptrrin{i Si penhu fericirea oamenilor.

Nulu a lui Badea Vasile, poetul din satul de pe Olt, a rtrmas pildl nemuritoarepentru copiii si genera(iile care au urmat.

ZINA APELOR.sr

POVESTEA LIEI

Undeva, de mult, triiau in vecinitate doui fmilii de omeni insttrriti.Fircare fmilie avea un copil. Una avea o fetili pe cue o chema Lia, cealalitr

un beieFl pe care ll ch@ Slefu.Din strdmo$i, din vremuri mai vechi, a@ste familii se durmineau. Cei tineri

nu $tiau nimic despre vrajba care exista intre fmiliile lor.Din h.isoavele ldsate cu limbi de moarte de cei mai bltrini se cunortea ctr

neinlelegerea s-a iscat pentru o figie de pldure,Au umat pro@s, judectrli, dar fmiliile nu sau mai lmpdcat; ln vnjbtr au

refras rci de ani. Cileodag s hd4uiau. trimilind vitele unul Ia celilalt peogoare. ImpAcarea nu-Si mai ftrea loc niciodalA.

_ Pdrinlii lor aveau pemlnt Dult $i slugi multe, @re lngrijeau de gospoddrie.Pe @pii Br ii vedeai pe afartr.

De mici ei se vedeau la biserici, dar nu aveau voie sd-ii vorbeasci. Se uitauunul la celtrlalt, igi zimbeau pe ascuns, fdri str-i vadi cmva insolitorii.

Clnd se flcuri mai mari, sd fi avut bdiatul vreo paisprc@e ani ,i fetita weotreisprczece, atteptau cu nerdbdare dmini€ drept prilej de bucurie, si revadd. sa-Si zlmbeasca. se srea de vorbd, de$i Ie era oprit de ptrrinlii lor.

Inf-o zi. Lia o prinse singuri pe mama ei. care de obicei era plecatA sauocupata cu musafiri ti zise:

- Mtrmico, de @ nu mtr lali sl mery $i eu la $tefan, sau si vintr el la noi?Si, cu nevinovelia ei @pildrssci, mirturisi cu sufletul deschis:

- Stii e dregilai 9i ce bun este? Odati, cind am fost prin patc str mtr joc,

am ajuns pini la ptrdure $i m-a apucat o pl@ie mate, mare ti m-am rtrttrcit.

Me udase pinl la piele. El mi-a dat haina lui 9i m-a adus aproape de @si'

Cind auzi mama @le Intimplate, se invineli de furie. Strigtr imediat la oslujnic5, fdrl str-i rispundl nimic Liei. Slujnica sp€riattr, neltiind ce s-a in-

tlmplat de striga stipina ala, veni in fug6.

- Cum ai llsat fata singuti, toanto? Ie$i ctr te plesnesc, ieli! Si o imbrlnci'

Slujni€ tinea mult la Lia, dar nu stia cl fetila ielise singurtr

iia se inspliminte si ea. Inima ei tinlrtr tremuraca o frunze in betaia vintului'

Nedumerirea ei se prelhcu in amtrrlciune. Indrdzni se spune:

- Mamd, dqr ru este de vine Ioana.

- Tu 8d taci! se auzi vorba mamei De miine ai sa stai inchisd in cas4, ai

inlelesl ?

Dar Lia nu respunse. Lrs, capul in jos $i se duse. Puila parca o povare

pe umerii sii de copil. Trei saptemini n-a mai fosl vazuta pe afara ln tot acesl

timp se intreba ce tot avea mama ei cu Stefan.Intr-o zi, o slugd mai batrine care gtia toate taina lor din vechime 9i motivele

de vrajbl dintre cele doui familii, de draguL Liei pe care o vedea trisg, ii povesti

tot fetitei. Aceasta rtrmase uimi6 de cele auzite, dar nu sufle o vorbe nimtrnui.

A trecut o weme.Fetita si biiatul au fost trimigi la invtrllture, departe de castr.

Amindoi a$teptau inse vacanta, str poate veni cit mai repede acasd' se se

vadtr $i s[ poata vorbi pe ascuns Altfel legea familiilor lor ii oprea.

Erau mari acum. Ea implinise Fptespreze@ ani' iar el optsprezece. Erau

tineri $i frumo$i. Lia era mlddioasi, cu ochii adlnci 9i tremurtrtori ca valu.ilemarii. Ei se ascundeau gAgahic duptr genele-i lungi, ca nilte mici evantaie

Ptrrul ptrrea din beteale parcl puse atunci pe cap pentru cuDunie St€fan se-

mena Eu un vhstar din pldure, crescut vinjos, lnalt, cu perul auriu $i buclat,

cu fa{a frumoasi gi mereu inginduratl .. Cind a aflat 9i el despre pricina vrajbei

dintre ptrrintii lui $i ai Liei, s-a superat tare rtru. Gindul lui s-a unit cu al fetei

Amindoi se socoteau nedrept[titi. Vtrpaia dragostei i-a cuprins pe amindoiCind pirinlii erau plecali, incrlecau pe @i $i lmpreuni plecau $i hoinireauore in Sir. Poposeau pe malul apei €re clipocea, vtrzindu-li alene de drm'$i-i privea cu ochii ei argintii cm stiteau pe mal cuminti ti s p.iveau suriztrtori.

I$i povestea fiecare tot ce facus in timpul cit fusesera departe unul de altul.Zile 9i sdptemlni intregi s-au intildit Lia ti $tefan, alergind prin pdduri, std-

bdtind cimpiile, luindu-se la intrecere, pe caii lor ca neaua, care-i purtau ca

gindul alergind tot mai aprig cu coamele lor bogate, azvirlite in vint.Seara cind se du@au acasi, adomeau ferici{i.Cite una din slugile care aflase, nu sufla nici o vorbtr.

Dar vacan(ele se slir$€u repede. Ei plequ din nou.A sosit lnstr si vmea cind au teminat anii de invaleture. ptuinlii Liei abia

a$teptau sI o clpituiascd, cu unul bogat li betrin pentru @ sI scape ei de griji., Cind auzi Lia, vloi str plwe de acasd, chiar ln s€ra a@ea. Dar nu putu,fiindcd tatll li mama o inchisserl din nou in @sd.

Atlt pdrinlil Liei cit ii ai lui Stefar aflasere cite pulin despre intilnidle lorSi i9i btrturl slugile pedepsindu-le aspru.

Lia se lnbolntrvi de inimi rea. Vroia str moartr mai bine decit s! se mrritecu btrtrinul pe care-l vroia tatel ei numai fiindce era bogat.

9tefan afltr ti el despre boala Liei. Mihnit frergea pe malul apei, acolo undestitusere ore'in iir amindoi, cu gindurile inltrnluite, $i umblad pe ctrrtrrile pecare le colindaser[ zile intregi impreune, mingiiaii de razele soareliri sau delumina palida a lunii.

Zile in $ir a strigdt $tefan cu duiotie: Li in loc de Lra, vorbind @ lEntru el.<De ce soarta ne desparte? De ce pirinlii fii ti ai mei nu vor si fim impreuntr ?)

I se perea ce o vede pe Lia, plutind pe apa care i9i desfdsura firul metesosprin fala ochilor sd.i. Ii aptrreau in faF toate plimbdrile lor.

Parctr o vedea al€rgind fericitd, cu ochii scildali in lacrimi de bucurie, pealeia ciregilor lnflorili din apropierea @sei lor. O, cit de fiumos era!

Ce se va face el? Poate nu are s-o mai vade niciodatd?!Nu e cu putin!tr, n-ar putea sd suporte. Se ridice de pe banca impletit5 de

ei din nuiele tinere 9i,lAre sd lind seama de nimic, se duse aproape de casapdrinlilor Liei, doar, doar, o vedea-o pe draga lui. Nu vdzu inse dsit pustiu.Se uitd el, ascuns pritrtre boschetele dinjurul €sei gi, iattr ctr, la una din ferestre,aperu fah. Ea il vtrzu. Sprijinite pe coate, privea la el cu zimbet trist.

Ciinii, care sgteau tolAni!, simtirtr miros de om strtrin. Unut din ei, @l maile{os ti mai mare,.ieti adulmecind aerul. Pe acesta il cunogtea Stefan. O insoleades pe Lia in plimbirile lor. Ciinele ii ghici ascunzitoarea $i, cind il vezu, ciuliurechile. $tefan ll mingiie 9i pleci @ndus de ciine. Lia, din dosul ferestrei,nu putea se face nici un zgomot: ar fi dat de veste pdrinlilor $i slugilor careerau in toiul pregetirilor de nunti.

Pe $tefan pi.inlii vroiau se-l insoare cu o verigoartr a lui, urita $i ,chioapi,in schimb foarte bogattr, ca nu cumva si se lnstreineze averea. Ou"a ueru.ace nu o s@t la @pit cu el, au vrut sil trimiti o vreme la arfrata s6 s inveFminte.

, ln seara aes. tatdl si mama Liei. au stal din nou de vorbe cu fiica lor.In@rcau se o induplee. se-l ia de sol pe batrinul acela bogat. Vezind ce fiicalor nu zice pr€cum vor ei, izbu@irtr in rtrmete:

- Str pleci din @sa noastrtr! Te trimitem la o Dinestire. dar nici acolo nue locul teu!

109

Plrintii ii mai dddure rlgaz citeva zile, pentru a se rizgindi Dar nici vorbe.

In wle din umi, ptrrinlii hottrrirl si o trimittr pe Lia undeva, la o minestire.

Se-i iasi din @p $tefan, despre ere aflaseri, dar nu vroiau s[ ttie li sl inte-

leagd prietenia cu fata lor. Lia auzi ce plinuiau plrintii ti' ln noaptea aceea,

fugi de acasi. Mai bine se duce unde o vedea cu ochii.Nu, niciodattr, iti spuse. Mai bine se vintur codrul, cu Mlrgean al meu,

cd aqa ii spunea calului ei alb, in mireasma florilor $i a ierburilor. Am sd me-

ninc rtrdacini, dar nu ma inlorc la ei

Ie$i cum putu. Pregati un sac cu merinde, inctrlece nevlzutd de nimeni'

lsi lui pelerina albastri, peste rochia albd cu volinage 9i, in galop, se indepirttr

de casa liirinteascd.Nu gtii cit a mers gi unde se afli. De jur imprejurul ei se intindea o pajigte

frumoase. cu flori albe si parfumale.

Curlnd inse pllrinlii Liei aflart unde fugise. Trimiserl slugile duptr ea !i oadusertr a€se. Zile amare au umat!

Lia a fost din nou linuti in osl 9i ptrzitd din ordind perinlilor ei. Nu vroia

str mtrnince. $edea toati ziua ilchis[ qi se gindea la locurile pe unde alergase

fericitd cu $tefan printre grdmezile de lu@rDi proaspdttr, prin mirigtea de

curind cositr, din cind in cind suspina de durere $i amiriciunePrrintii credeau ci o sl spune ca ei Dar Lia se instrainase de mult de ei'

Cu gindul curat 9i nevinovat, vroia mai bine se moartr' decit str indute desper-

lirea de bunul ei prieten. Pe Stefan il iub€a Si woia se-i fie so1ie.

lntr-o seard, un slujitor qre ii adusese de min@re, uitase ula deschisi la

@mera Liei. Atit a agteptat. Fugi imediat $i se opri tocmai la malul apei, a@lo

unde altldate sta cu Stefan. Aci s opri, se a$ezi pe acela$i loc tainic numai

de ei gtiut $i plinse mult, mult de tot. Era atit de siDgurl! Inima i se sfigia de

durere. De $tcfan nu mai $tia nimic. De plinsul ei tremura $i iarba Frunzele

@pacilor parci vroiau sl o mingiie. Se hotiri se moarl decit se w mai intoarcdacastr. De aceea, strinse cele mai frumoase flori din pedure, impleti repede

o pluti mictr din nuiele tinere de salcie 9i puse pe ea un invelig din flori de

nu-mtr-uita. Lui apoi o buruiane otrivite, despre care auzise cd omoarirepede.

E@ trecut de jumtrtatea noplii. O noapte cu lune ti milioane de stele, @re

se cemeau peste inimi $i suflete trudite, scildate in amireciune, luminindu-le

$i alinlndule.Se a$ezd singure, pe plu$, intre flori, 9i-9i dtrdu drumul pe valuri.Acestea o prinsera cu ni$te brate puterni@ si o legtrnari ducltrd-o departe

la vale. Parce era zina adomiti a apelor... Zorile il prinserd pe Stefan in mare

zbucium. Ptrrinlii lui nu-i dideau pa@, il sileau s[ se insoare.

lnaitrte de ristuitul soarelui, el alerga spre locuille lndrdgiie de el 9i de Lia.

110

Stia la cite chinuri o supusesere pArintii ei $i numai din pilcina lui. Recoareadiminelii il prinse pe $tefan lingtr malirl apei, unde stdtuse de atitea ori cu Lia.Deodate treseri. VAzu in iarbi, aproape de aptr, un cordon alb din mltasefind ti mantia albastri a Liei. Cind se apropie mai mult simli cum singele iinevile$te in obraz.

Dumnezeule, zise, ce s-a intimplat? Lia s-a inecat!

Stefan i$i acoperi fata cu miinile 9i hohoti in plins:

- Lia, Li, scumpa mea! Te-am pierdut pentru totdeauna!Valurile se legtrnau tremurind. Durerea lui era fdri alinare. A plins, a plins

el pintr la asfiniitul soarelui. $i pietrele ar fi licrimat de mila lui.Dar tocmai clnd lini$tea serii se asternu peste duredle omenesti, fala lui

indurerate si tristi se lumine. O implcare cu durerea lui nemtrrCinite care iisfisia sufletul, puse sttrpinire pe el. Gindul mor(ii ii ln@lfi ln minE pentru a

scipa gi a se elibera de durere,Va domi llngtr Lia.Cum sta, e o statuie, $i s tinguia, gata str se arun@ in valuri, aui un glas

duios si bllnd care ll strigtr pe nume, dojenindul: .

- $lefaD, @ vrei sd faci?El se uitl nedumerit. Deodati, in fala lui, plutind pe api, purtattr pe o barci

aurittr, impinstr de zece lebede cu pene albe a zipada proasptrttr ti strelucitoare,induiogti de @le ce vizuse gi auise pe meleagurile ei, veniw in intimpinarcaIui $tefan, Zina Apelor. Fala ei era alb5-albdstrie. Ptrrul argintiu ajungea lacelciie. Stefan se uittr mirat.

- Dtr mlna, $tefane, 9i vino in barci lingi minel Aici n-ai si mai simli du-rerile omeneqti.

- Dar cine etti tu, de-mi spui ata? Mai bine ar fi str mor, doar aqa voi fimai fericitl

Sint Zina Apelor;i ttiu mai multe decit $titi voi, oamenii. De oii de micutreier apele, dar suferinla tinere$i mi-a atids inima de zintr cre nu simtedurerile omene$ti. Si eu m fost cindva, demult, o fat?t tinlrl li frumoastr $iam avut a@eali soarti q a Liei.

- Zind bunl, Zina Apelor, de @ imi aduci minte de durerea mea? PeLia tr-am si o mai ved niciodati. Apoi rc porni iar pe plins, a@perindu.$ifala cu palmele.

La un semn al Zinei, ieqi din aptr o barci aurittr lmpinsi de opt pelicani,@re traserd la mal, linge ;tefan.

O fattr inalttr, lmbllcattr ln rochie albi, il lui pe Stefan ii-l invirtr ln barci.Apoi ll duse in impirilia Zinei, intr-un palat cu totul ii cu totul din cleltar.

Aici o glsi pe draga lui, Lia, @!e domea adinc, somn greu, in@njurati deflori de du.me-riib.

. Zina slropi pe Lia cu apa fermecali $i fala se trezi. Lingi ea sta Si privea,inmlrmurit. $lefan.

Cind Lia se trezi, se insenini de bucuric.

-Tare greu .lm dormit! zise ea.

- Ai fi dormit mult $i tu ti eu. daci n-ar fi lost Zina Apelor, spuse Stefan,imbrA[itind-o- $i plinsertr amindoi de bucurie cA se regisiri.

Au trecut ani mul(i de atunci. F{miliile vrdmage lu rtrmas singure.Au bocit cind au aflat @ s-a lntimplat, da! in zadar.Au murit $i ei. dar lot in du$mhnie.ln lcul conacurilor marele au ri@s numai zidui ude se a$ud numai

pistrri de noapte. In loc de veselia copiilor 9i nepo{ilor, au cr*ut fel de felde blltrdi.

JUCAR]ILE DE CIOCOLATA$r

BOBITA MEDIC

Und€va departe, intr-un or[ie], phpuqile 9i elelalte jucdrii erau toate llcute

dintr-un mat;rial €re semlna foarte mult la culoare 9i la gust cu ciocolata'

Cind te juei puJin cu ele se toPeau.

f"feqt€ri ircuiii lucrau in laboratotre tot felul de plpuli 9i de jucirii care

mai de care mai frumoase.Dar se 9tili cd prpuSile nu erau aia mari cum sint @le de azi, acolo in o16'

selul despie care v-m vorbit. La inceput p5putile erau atit de mici, ca feti{ele

le criprindeau intr-o min6.

Meqterii pbpu$lor de cicolatb i;i dbdeau silinla s6 le facd tot mai frumoase,

"u o"Lii di nigdale, cu rochile blocate din fire subfirele de zah6r colorat:

roz, alb, verde, albastru gi auriu'ln zadar cmptrrau ptrrintii pentru copiii lor juc{rii c[ tot nu aveau' Fetitele

igi mineu pbpugile, blie]ii igi mincau 9i ei juciriile 9i mereu se plingeau cl nu

au jucarii.Pdrinjii c6utau si-i impace gi le cmpirau cit mai des, fetilelor paputi $i

btriefilor alte soiuri de juctrrii.

Vlzlnd pacostea carJ a c[rut pe capul lor' parinlii au linut sfat 9i $au plins

la maimarii oragului, ca sb factr ce o face, si mai faci 9i alt fel de p6pugi, cl din

ciocolatt nu sint bune fiindci copiii lor le mininc6, in loc si se joace cu ele'

StApinirea omgului nu stia ce hotfuire sA ia. Numai de pbputi nu le ardea lor'

l14

Aveau ei altele. Pdpulile de ciocohte erau lisate pe seama fabrican{ilor deci@olatl, care scoteau cit mai multe jqcirii, ca se le vindtr.

Vizind ce nu le dtr nici un rispuns qi nici acase nu se mai inteleg cu @piii,@re plingeau mereu dupi juctrrii de ciftolati, au (inut oamenii din n"u sfat.M@a uei fetile, care cuo$tea me$te$ugul croitoriei, l+a spus oamenilor ciea^va gesi leac pentru copii. ca sa nu mai eara jucarii de cioc;lala.

Inttro li insorilA de \ara. dntrra femeie. cu un col acoperil cu o pinzA albeca spma, pi$eite pragul carci mri din @ntrul origelului qi intre direct laconducdtorul cel mai mate.

Femeia, nici una, nici doue, desoperi cotul, zicind:

- Iat, leacul pentru copii. Dar nu pentru al meu, fiindctr el este altfel dsit@ilalli copii. Avea gi ea o fetiti p€ care o chema Alexmdrina, da1 ea nu_$iminca juciriile, degi 6rau tot de ciocolatd.

- $i ce sd vezi. ln oqule(ul acela erau numai pepu$i fecule de mina ei ;i jucariifdcute cu lhult mettetug de flatele ei,Aureliu, care nu avea copii, dar-eia arepri€put. Megterea tot felul dejuctrii, de cind era copil,

Pepulile erau atit de frumoase, ce nu-li mi puteai lua ochii de la ele. Aveau@hii negri sau albattri ca erul ti perul ca mltasea pombului verde sau clnddA in copt. Rochilele din pinzi dbe ca spuma sau auie din fir de borangic.

Cind vtrzuri @i din conducerea oretelului pri@[Erea tinerei fmei, ereprivea cu ochi negri, pitruultoi, agteptind rispunsul cu infriguare, o ajutareSi-i lAcurl un atelier unde au lucrat zi $i noapte mai multe Eimici. Acesiea aulacul pepusi lor mai frumoase 9i mai mari.

Totiperinfii,gi cei boga{i $icei maiputin awli, auluatpepu$i p€ntrufetitele lor.. Iar p€ntru bAieFqi, fratele tinerci femei, netrea Aureliu, cum ii spuncaucopiii, lmpreuntr cu mai Eulli ttrtici, au fdcut tot felul dejucerii din lemn @remai de cue mai colorate $i mai frumoase.

Duptr toatl truda, indi8narea perintilor a fost $i mai mare cind au vizutcuE copiii lor aruncau juceriile.

Feti(ele ln@rcau se mtrnince din pdputi, dar nu mai puteau fiindci erau din€rtoofi clrptr, Trlgeau de ele. le rupeau miinile, picioarcle, le sff$iau rochi(ele.le zgiriau.

Baielii la fel. aruncau jucariile. le sflrimau. le ascundeau unde nimerau.In zadar loala osreneala parinlilor de a darui copiilor jucarii din alre male-

rial€ dslt de ciocolattr, fiindcA tot rdu era.Bobite era el mai cuminte.Nu-$i strica juceriile gi nici pe ele de ciocohte nu le minca. Le pestra ,i

numai dace mtrmica lui li didea voie, le minca. Altfel nu se atingea d€ ele.Pdrinlii i-au cumptrrat o tresurici din lemn vopsittr auriu $i trase de doi

caluli albi. El o plstra cu multe atentie.

Bobiltr avea Sapte ani, dar nu uitase bucuda de a-9i pistra juctrriile 9i de a se

mai juca, din cind in cind, cu ele..

Vecini, cu el era AlexanddnaAlexandrina $i Bobild erau buni prieteni, de pe cind €rau foarte mici Se

jucau impreuna,, dar niciodati nu se certau

Daci vdzuri 9i vizuri'plrinlii ci nu o mai pot scoat€ la caplt cu odraslele,

.tinura din nou sfat !i fec;ra legamint sa nu mai cumpere nici un lel de juciriipentru copiii lor. Ba mai mult, nu le ihai cumpdrau nici la diferite sirbAtori'

cind trebuia si le faci daruri.Copiii incercau sd se lingugeasci pe lingd plrinlii lor, cl doar ii vor indu-

pleca sa te mai cumperejucarii de ciocolall. ln zadar. Pirinlii se ilceau ci nu se

sinchisesc riminind neciintili in hottrdrea lor. Credeau cl astfel ii vor ohi$nui

si se joace cu jucdriile,.aga cum eta mostef,it obiceiul lesat de zeci !i zeci de

ani, nu si le minince.Au plins copiii cit au plins 9i, dactr au vizut cd. pdrinlii lor nu vor si-i,mai

asculte, incepuri sa-|i caut€jucariile: fetilele pepu$ile, beielii trdsurile, darialede unde nu-s!

Toate pipugile qi juciriile plecasertr cum putura' pe strizile inguste de piatri'

Pe aici nu umblau nici pagini ca astizi, nici motociclete, 9i nici biciclete, cbci

nu existau. Juciriile erau acum depart€, aproape s[ iasi din oripl Pipugile

mergeau in convoi, gchioprtind, cu bratele rupt€ $i capetele sparte Jucdriile

inaiotau gemind in urma loviturilor de la biieli.Plingeil 9i se vlictrreau bietele jucarii d€ li se rupea inima, dacd le auzeai!

Se indreptau incet, spre piduricea de stejar de la marginea ortrqelului.

Acolo. intr-o poimta, Bobila 9i Alexan<lrina culegeau flori p€ntiu pirinliilor. Deodate, auzir[ ni$te glasuri subiircle, care se veitau. Amindoi au alergat

intr-4colo. Cind au vizut in ce hdl erau juciriile' au inleles durerea lor 9i au

Itiut ci este ispmva celorlalli copii din or5$el. Au hotirit se le vinl in ajutor'

Amindoi veniri in fafa peputilor si ajuciriilor gi le proplseri ajutor si adlpost:

- Pipuqilor dragi 5i voi juciriilor, gtim ce vi s-a ii,timplat, spuse Bobila'

Ali suferit mult, dar eu Si cu prietena mea Alexatrdrina, vA vom ajuta Si vi vom

da adepost, dacd vreli!La inceput pipugile ezitar[. Apoi, toate intr-un singur glas'rispunsere:

- Da, vrcm. Duce-ti-ne cit mai repede de aici Ptrpuqile se inghesuiau eremai de care str ajungi in fala copiilor.

- Desigur, nu puteli si mai remineli aici, rispunse bdiatul 9i, impreund

cu Alexandrina, hotbriri se le duci in cam€ra bunicii lui Bobili, care era ple-

@tA la fiica ei mai mare, utrdeva spre munte. $tia el cA acolo nu prea umble

titicul $i mimica.Doua septimini au lucral Bobi!5 $i Alexandrina. nestiu.ti de nimeni El lipea

116

bralele gi picioarele pipugilor. Repara juciriile, le vopsea. Alexandrina cosea

rochile $i pdlirioare din materialele rimass de la rochilele ei. Cind au fostgata,juceriile erau de nerecunoscut. Parcd erau qi mai frumoase.

De bucude, pepu$ile s-au inveselit ti au dAsuit:Bobifd, Bobiid, iti mulfumim cd ne-ai licut frumoase! Cu mlna ta u$oar[,

ne-ai alinat durerea qi ne-ai lbgut iar cum am fost. Medic se te faci,Bobile, clciegti tare pri@put. Iar pe Alexanddna sA o iei lingd tine se te 4jute. Bobi{[ se

inviord de fericire. Se uiti h pipu$i €re il Fiviseri rswoscdtor cu ochii lormimti !i nevinovatri. Era visul sdu se se faci medic. Amindoi sinte(i copii buni,continuad pipuqile. Se ave(i in via-tl dumai bucurii. A$a au sorocit pdpu$ile,pe BobiF qi pe Alexandrina. Erau ele pepugi, dar nu s-au dezmintit.

DupA ce au terminat cu reparatul juceriiior, cind totul era gata, adndoicopiii s-au in{Afi$at pirinlilor 9i le-au povestit @le intimplate.

Cu ajutorul pddn-tilor, Bobifd 9i Alexandrina au organizat o serbare numitererbarea pipugilor. ln poienila din ptrdurea stejarilor, delamarginea oriselului,au fost invita.ti toii copiii lmpreme cu ptrrinlii lor.

Peiarbamdtesoase acoperite cu un covorde floi, a inceputdansul pdpu$ilor,getite frmos, apoi al jucfuiilor.

Fetele. imbr6@te serbetore8te, a$ezate pe margine. s uitau la pipuiile care

dansau. Nici una nu-gi rrcunoscu ptrpu$a. La fel nu gi.au r@unosut jucfuiilenici bniefi.

Dar pepu$ile $i-au recunoscut stdpinele. Au daNat trumai prin fala lor, cup6ru1 ca mdtasea de porumb, shltind in betaia vintului, parci vrind se le facA

Duptr @ se temintr serbarca" fetilele au cerut pirinfilor sl le cumpere 9i lor cite

o pepuq[ frmoasl din poienifi, sA o duci acasi sA sejoace cu ea, iar biieui otresuicd cu cai frmosi $i albi € laptele.

Dar ptpusile si celelalte jucerii auziseri cum plingeau gi se rugau copiii deparin(ii lor $i se stdnserd toate Bimade lingd Bobild qi Alexandrina. Apoiprinseri ghs $i ziserd toate in cor:

Noi sintemjucdriile stricate de voi. Nu mai vrem se-[e intoarcem inapoi.

- Nu-i adevelat, zisertr fetitele. Nu-i adevirat, strigare $i btrietii. Acel€nu erau atit de frumoase ca voi. De aceea le-am arutrcat $i le-a1h strivit.

Cind auziri minciuna 1or, supArate, toate pdputile gi jucdriile qi-au aretatsemnele. lovilurile si zgirielurile primile de la copii.

Copiii au plecat capul ru$inali. Nu le venea str deadi.Dar pdpuqile nu s-au ltrsat. Au shigat iar la ei:

- Priviti, voi, fetite qi biieti,care ne-ali stdvit $i ne-ali aruncat' pdvili lanoi @re vtr dlruim bucuria jocului copillresc. Daci sintil atit de frumoasSi nu am ajus la gunoi, aga cum nc-ali aruncat voi, aceaEta numai datoriti

118

a@stor doi copii minunaf, Bobili 9i Aleendrina, ceci ei ne-au adapostit tilngrijit, ne-au ocrotit ti ne-au imbrtrcatatit de frumos. Bobi{i, el ne-a dat vialanoastri de plpu$i.

Feti{ele nu aumai putut ribda. Au fugit dinfa{a pipugilor, dojenite, cu capulplecat $i nu au Mi scos o vorb5. La fel Si blieiii merg@u ttrcufi, auturi de pl-rintii lor, fdrl si scoati o vorbe, fiitrdctr se simleau vinovali.

Dar iali ce se apropie Anll Nou. Ca de obicei. copiilor cuminli Ij se facdaruri de cetrc pirintii lor. Trecuseti de alunci. de Ia serbare. cjleva ltrni. BobjUsi Alexandrina. lmpreuna cu papu$ile si juceriile au pus Ia ale o lapla frumoasi.Vtrzlnd ci tofi copiii ofteazd cu tlistele de doruljucariilor, mai ales cA pirintiinu le mai cumptrrau nici ua, Bobiti Si Alexandrina au tinut sfat cu pdpu$ile.Fie@re ptrpuqi iti gtia feti.ta. La fel qi juclriile i9i $tiau btriatul. Hortuirtr m,in seam de Anul Nou. fiecare se se strecoare cum o sli Ia cas lor. Zis si ftrclr(.

ln noaptea de Anul Nou. cind somnul copiilor era legtrnat de @le mai fru-moase viF, cu Mo$ GeriH, care, iertindu-i pentru ce nu au lbst prea cumintri,era bun ca intotdeauna gi tot le aducea cite €va, toate plpu$ile $i juciriilepurtate de valuri albe de nea Au pomit spre casele copiilor.

Dimineala, cind a@ttia se sculare, nu mai puturtr de bucurie. Fetitele i$iimbdlisari pdpuSile, le sirutare 9i nu le mai lesartr din brale. Le-au culmtcu ele inptrtuc peaceea$i pemi. Apoi invi{are ti ele str le faci rcchile frumoase.

5i blie{ii la fel. Vdzlnd jucAriile nu $tiau @ str le mai facl.Apoi a fost mare bucurie in viala copiilor. Toli au luat exemplu de la Bobitl

si Alexandrina. De alunci. in fiecare an. \ara in padurea slejarilor de h margineaorasului are loc serbarea juctrriilor. Toli copiii vin acolo cu fel de lel de juceriicare mai de care mi frumoas, $i Mi ingrijittr. Fiecare juctrrie arati tot ce stiemai bioe, tot ce invate mai bine de la copiii care le ingrijesc.

De atunci a trecut vreme multe. Bobild Si Alexandrina au crescut, s-auItcut ha.i. Astdzi, BobiF este medic. Visul lui de copil s-a implinit. Asultindglasul mameiitrgrije$te de oameni cufirea sufletului seucurat,pecare il pisheaziinci de clnd era copil.

AleMndrina este Si ea lntr-o uzintr. Este inginerl. A invitat $tiinta lesttunlorde mdtase, creind fel de fel de materiale mre de care"mai frumoase. Amindois-au clsdtorit. Au $i ei copiii lor pe care li invali sl lngrijeasijucAdile tot agacum l€-au ingrijit $i ei.

$i cind privesc la copii. cum se joaca cu juctrriile. i$i aduc aminle de vremeacind cra! si ei copii. Se uiltr unul la celelall si zimbesc.

ROZALINA

O

A fost odattr o fetili cu sufletul ginga$ ca de floare. Abia implinis€ gase anilori.Intr-o seartr de august sta, ca de obicei, in balconagul casei lor de la margineamtrrii qi privea bolta lnstelata a erului, impreuna cu tatil ei, marinar vestitpentru vitejia lui marinfueasctr.

Se spunea despre el ci deslugea cu ugurinti taina st€lelor.Ca de obicei, tattrl in@pea sA depene pove$ti cu tot felul de intimptdri din

lungile lui celitorii pe mare.Fetila asulta visatoare Si se tot uita spre er. Pdrea ctr asculttr, dar gindurile

sale zburau la alteva.

- Roalina, zise tatil ei, nu mtr asculli! Fetija mea, ce e cu tine? Stiu cn ifplac povegtile cu delfini.

- O iuu. taticule! Pe asta mi-ai spus-o gi ieri.Rozalina vroia si Stie cit mai multe despre @ea ce nu inlelegea, $i-i zise

tatiilui stru:

- Trticule, vreau si $tiu,.. $i eu...

- Ce vrei sA ttii de tot prive$ti ala incruntatb spre @r?

- De ce cad stelele afa deodatA Si se asund tocmai in fundul mirii?

- Fetila tatii, este o tain, mai geu de inteles ! Ai s-o afli. Acum esti prea mica

sA le Stii pe toate.Dar Rozalina nu se l[s[ qi stirui pe ling[ tatil ei, sA alle ait mai multe despre

bolta acea frMoastr presamtb cu milioane de stele strdlucitoare.

tn

- D€ce nu vrei se-mi spui despre stcle. spune_mi cum pot se ajug la lm6?,- ll,lltll"_T"": nisrrusnictr mai e$ril Dar fie, hai str1i spun. daia 1ii atirde muft. li tatll, o lu{ pe genunchi ,i.cu v@a domoald lnepu a,ipovestir

- Vezi tu, Rozalina, oamenii au gindit ,i au cugetat de clnd lumea dcsorestele, despre lunl,dcspre felul cum s[ ajunge plne acolo. Dar nu a fosr umr.Mai ttniu, tot oaltcrii au descoprit caiea spri funa. ,"ofo *a"

"*i-re uiu'iei

9r tu leUF mea. Mulli oameni au vjsar s6 ajunge la lun6. gi penrru aceasia aiilnvtrlst ti_au muncir ani gi ani tn ;ir. Generalii

-aupe gcnera$i au p."g;i;;;

rmportanr pas ftrcut de om pcntru cuoalterea univeisdui ji au adiigat pulincltc putin la giinla ercJ va duc€ la cuoa$terea nu numai a lqdi,dar;i a;liqstcle si planote de pe bolra cereasce. Si dace vrci si tu rr aiungi ia iuni ,a'siit,letrls tattir ce pentru aceasta Ucbui. sd lnveli bine. sa poli cunoagte toate tainelep€ qrc le 8re astazi ea pentru tine.

- Ba eu, titicule, am sA ajung neap|mt,ai se vezi.Tatil 8e uirl la Rozalina. zimbind cu bllndele gi o lntrehtrl

-Si cum si str ajungi?

- Clnd am s! mI fac mare, sm str-mi fac o sclril! lnalttr plne la cer qi tot amse Rjung. Am str o sprijin pc casa aceea mare de pisre drum si am se oun-sJiuna pc-stc Rlta plne clnd am se Rjung la lua. Uite clt c de irumoasei faie asrea sa nu mare si sl ajung chi8r scum la ea. Apoi ln soapte. ca o.nt.u.",ru nu poti veni pinl ls mine. frumoase lune, pine m.oi faci 9t eu mare?

- Hai, Rozslina, sl tc culci! sa auzi glssul muci. E flziu.La insistcnlalc mamei, sc dusc la culcrc. Un sinllntniae mnnire strlUtu

suflctul ci dc copil. Luna pdtrundea plin p*d*;i;l ,;;;l;ffi;jK@ailncr. c^u wdc.i argintii Ii mh8lia vc;mintclc li chipul drEgdas,. Dcodatd, in tierca noplii, sc aui venind dc dcparte o voce

-nccunorcuttr,

dui@sl ii tris6:

- Domi, Rozidina?Rozalina rl8pusc, cupriDs! d€ lnfioiarc:

- Nu d!m. Dar tu qinc elti ?! Ai o v@c pa calr n-am msi auit-o nisiodattr,- Slnt luna, Rozalina.

-Cum ctti lua? Nu se poate. Cum ai ajus pin! la min.?- r u m-Ei chcmlt, Rozalina, Vrci sl vii ls mincl- Da, rlspusc tita, vHu,

,.-lDT 11 ltii11

rilc csrc foarrc frig. Am se-ti fac chia! scum o hainl lesuteorn lr.d€ stctc li hroda$ cu mctsrili. ln tmptrelia mea ai se vczi tot dul demlnua$t. pe qrc nu lc-a vlzut nimcni, nisiodau.Rozalina a fot dc acord. Luns o ridicl din agEmut li pc o r8zl o duse romsi

sus h *.De bucuric stclelc sc dasprinsql din bolta 6Mcc! 9i prins*l a juca tn jurul

fetei. In cosilele aurii ale Rozalinei aninau sclipiri de aur.Cind ajunse acolo sus Rozalina vazu un munte de piahi foarte inalt. In

vilful muntelui era un palat, tofdin piatrd. Razele lunii o purtari pine acolo sus,

la portile palatului.ln imptrrllia lunii casele parcd erau crescute nu zidite ti erau tot din piatrf,.

Copacil erau si ei tot din piatrl qi crengile lor hcrimau pulbere. Riurile inspu-mate erau impietrite si ele. Peste tot era pustiu qi lini$tit.

Rozalina privea mirali ti nedumerite la toate cite vedea. Pe-acolo nu eraunici copii $i nici oameni mari. Singura fiinF peminteanh era ea, Rozalina.

Auzi din nou vo@a aceea tristd:

- Acca\ia csle imparilia mca. Rozalina. Fii bincvenilel

- Tu etti luna ? se miri Rozalina. Te ved atit de frumoasa din balcma$ul meu !

Dar abia acum te vid mai bine. De ce eqli atit de tris6? O parte a felij tale este

mai s€nine $i cealdlte parte esle mai intunecate.Ei,Rozalina, este o poveste foarte veche,dar, fiindci tu etti o fetiltr atit

de curajoastr 9i ai venil pina la mine, iatA am si-1i spun. Si luna, cu duioqie

$i tristele, incepu se-i povesteasca fetilei:

- Sint milioane de ani de cind stau asezattr aici Si soarele, in neobosita luiplimbare, ajunge se-mi lumineze numai o parte, aceea pe care o vezi 1u seninl.De mult. de mult, de milioane de ani pe cind eram qi eu mai tinerd nu elam ala,liberl ca acum. Eram din aceea$i bucat[ cu ptrmintul pe care tu trhiesti. $ipentru ce eram neastimphrate i-am spus tatelui meu, Soarele, ce nu mai vleause mai stau lingd <fustaD mamei mele -Te[a - ce vreau se fiu liberd str maplimh Ei eu ca celelalte planete rude cu mine. Dar Soarele, grijuliu ctlm este cutoate planetele pe care le !ine stilns cu puterea lui de atracli€, nu a fost de acordcu dorin-ta mea. Atunci eu nu am vrul sil ascult. M-am suDdrat t:!re, m-amcertat cu mama.mea - Terra - Si am fuBit singure in spaliu. Vezind aceasta

Soarele m-a fugtrrit printre aftri cu puterea lui de atrac,tie $i m-a prins aici lapeste trei sute de mii de kilometri de Piminl. M-a legat in sistemul sdu cu firel€nevtrzute ale pulerii de atractie linindu-md intre celelalte planete. Si m-a bleste-mat ca toata viala sa stau cu fafa chtre Pemint pantru ca str-mi pot dil seama ce

riu am frcut perhsindu-mi mama. De aceea cealalte fa,te nu este luminateniciodati. Si m-a mai blestemat sI nu am nimic bun pe suprafa[a mea, ci doarsa pdmesc citeva raze de lumind de la el, pe care. noaptea, dar numai noaptea,str lc trimit cltre mdma mea - Tera pentru ca ea se se poate descurcain bezna noptii. La fel m-a condamnat se am calduri multl numai atuncicind el binevoie$te se se uite la mine. Cind nu se uiti la mine, tremur de mi se

zdruncina loale pielrele din mine. lata pe scurt pole\lea mea. polcslea unuicopil care nu a vrut si-ti asculle parinlii. Degeaba vreau eu sd me intcrc inapoiceci nimeni nu mai vrea si md asculte. De aceea neavind altceva a face mi rog

ID

Itr fiecare noapte de Terra sd-mi trimittr repreentanlii ei aci sl.mi lintr $i miede urlt.

Dupl @ a teminat lDvestda vielii sate, lua a purtat-o pe Rozalina priatoatl tnptrrllia. A cordus-o apoi ln palat qi !a dilruit o cutru6 lmpodobitdcu @le mal fruoa$e gi preliose pi.trc. Fata ii Eullui. O ubri de tristeteo @prinse tnstr pe Rozalina, La desplrlire ii zise lunii, oftlod:

- lmi vine si pllng cd pl@, dar trebuie sA ajung repede. M[ asteaptd ntrmica

$ gticu $i nu vreau sd-i supir.

- Te agtept, Rozalina, str mai vii, li zise lua.

- Da, aln str mi vin $ am str-li aduc fluturi, Sd vezi clt de frmo$i sint.Am sh-li aduc ti iarbl 9i flori.

Si Rozalina, purtate de n4le lwei a fost dusl cu iu1ealtr de fulger ditr nouin altemutul ei cald gi moale. Somul i-a fost atit de adlnc c[ se trozi tocmaicind soarele era su.

A doua zi $e duse la mma si la tatil ei, Ei emotion4tl le povesti desple citevizuse pe lmd.. Pdrinlii nu $tiau @ se intimple cu fetita lor. Dar, cind vtrzurifmosul dar primit de la lutr, tare se miquartr $i nu le venea str-9i creadlchilor.

Despre curajul ei aflase toattr lmea.Rozalitra crem gi se flcu mde. Me6e la lcoeltr $i invdld intr-u an cit invald

alli copii ln cinci. Apoi plrinlii o trimtsrl la alte Foli. Aici, Rozalina itrvtrllde la mari clrturari $tiinta ma$inilor zburtrtode, carc au o viteztr de multe orimai mde decit avionul.

Cind telmintr de invllat 9i se intoarse a@sl, toli au aflat despre $tiinla ci.Flicai voinici si chip€$i au venit din toatl lMea in lntlmpinarea Rozalinei si auasultat de porwcile ei. Zi $i noapb au lucrat Si au f:lcut o m$ntr zburtrtoarc@m nu mai fusse alta.

Cind au fost gata au atezat pe ea o castr cu peretii numai din sticld. AcoloRozalina ii duea lungi tot felul de flori de pe pdmint ti nu uitase dci iarba sinici flutwa$ii. $i cite $i mai clte nu i-a pus in ctsuta cu p€rctii de sticltr! Tineaneapdrat ca li luna str devintr ve*ld 9i primitoare ca pdmintul care o cresuse

$i o hrinise gi pe ea.De atmci, cind ii e dor de lud, zboard cu m$ina ei vrijite pe care invdlalii

au botezal-o <Rozalina".Tineri ti betrini se minmau d€ desrepdciwea Rozalinei. Copii din loatl

lMea ii trimiteau scrisori cit mai ftumoase, Si o rugau str-i lnvete sd fie ti ei

ZINA cEA BUNA

$rCRAIUL CEL VITEAZ

De mult, ltr vremuri Dai v@hi, a fost un mi viteaz $i mlnd.u ca nimeni altul.Pi.inlii nu-l awssrd d@it pe el. De mic. craiui deprinsese minuirea sibiilor!cici aga era pe vremurile de atuci.

Tatdl ii bui@l lui fuseseri r{zboinici vestiii, DesFe vitejia lor se dus€sevestea in toate linuturile. Ei nu ntrvileau peste popoare, dar igiaptrmu cu strlq-nicie pdmintul ;i luptau pe viati Si pe moarte pentru driptate.

Craiul Teodor, cI a$a il bot€zasqi perinlii, c6cu, se f{cu mare. Era taremindru $i fruos! Tatil socoti ca fiul Iui sA invete me$ta$ugul amelor. Asa cAdc mic copil Cniul Teodor mlduia tot f€lul de am€. C! si ;sts €ste foarb bincpentru un cni ca el, @re arc indatod.i sfinte fattr de popor! El trebuie str-9iapere glia strdbuntr, mogteniti de la strtrmo$ii-strtrmoSilor, prin je.tfl gi Lupti,

Tatil miculului crai avea de ce sd fie miDdru. Fiul s6u Teodor aiunsese unadevlrat viteaz.

Betrinul rtrzboinic mai ftAi o vrme,$i din eua unei rtrni mai vwhi prici-nuite intr{ gH lupttr cu du9@nul, Dui.

Craiul Teodor, rrmas la clma flrii, a ublat multl vreme cu chipul lndu_rcrat 9i pasul Iegtrnat in tdstele pe drumudle unde odidoartr tatll it plimbali-l invtrla numai lucruri bme gi frumoase.

Tara lui bogati avea un popor care trtria in pace $i lini$te.Craiul Teodor nu era bogat, a$a cum era obi@iul printreCraii din vm;rile

de atunci care, pe cit aveau, pe atit vroiau s6 mi aibtr. pe cit ho$teneau de la

stremo$i,pe atit vroiau mai mult. Pentru ca sd-$i rctunjeasi avelea, puneau

biruri mari poporului.Teodor remesse cu ce moltenise de la betrinul lui tati Casa veche in care

stituse tatel Si bunicii lui, a$ezate pe un fel de @linh muntoase. era inca fru-moasa !i mereali. De o parte $i de alta a cu4ii strajuiau brazi inal{i. In preajma

casei $iporeau izvoare argintii $i ricoroase.Cind vrijmasii rbi $i rlzboinici ii atacau lara,Cniul Teodor pleG fdrtr zdbavd

la lupttr. lntotdeauna se intorcea victorios. Apoi, cu sufl€tul imptrcat, tre@a

la treburi pa$nic,iar llrigoara lui inflorea pd zi ce tre@a.

Ala cum am mai spus,Craiul nu era prea avut, dar nici glnduri de imbogllirenu avea. La casa lui nu erau pfea multe slugi. Cele citeva care erau o duceau

foarte bine, fiindcecraiul se putta frumos cu ele Amatd inse avea multtr ti era

fomattr numai din flbcii chipeqi qi voinici, plini de btrrbdlie vitejeasae, fiindce

liri$oara lui fusese din bltrini leaganul vitejilor.Dupe ce temina trebulile, Craiul mergea in foi$orul din aripa stingtr a @sei,

ude, plimblndu-se dintr-un capdt la altul, gindea la treburile ttrrii sale, $i

privea deptrrt rile. Gindurile lui alergau departe.Cel md adlnc ln gindul gi in sufletul lui strldlluia datoria fali de viata poporu-

lui lui, de @ s simta direct rlspunztrtor. Vroia sd factr viala tot mai bund

l6rii ti poporului stru.

Craiul Teodot implinise doudzeci $i patru de ani Dar nici o mindri fate

nu-l relinuse pina atunci. Nici una nu-i intrase in suflet.Multi crai din imprelurimi ar fi dorit se-$i dea fetele dupe el, sil aibi ginere,

fiindcl era tare viteaz. De frumos se nu mai vorbim, cd nu avea seamdn Dinochii lui adinci qi negri sctrperau priviri agere. vorba ii era blindd, dar $i ttrioasepentru dutmani. Perul numai cirlion(i ii cedea pe frunte. Si era atit de mindrul

Intr-o bund zi, primul lui sfetnic, cel mai btrtiln dintre curteni, care il iubea

foarte mult inci de pe cind era copil, se incumetd Si-i ase:

- Frumosule si mindrule Crai. (i-a venit wemea se-U gese$ti o soa1i. Cesi-todndu-te, casa va fi mai vesle. Ai nevoie ii.de urma$i. Nu zic, e$ti destul de

tinAr, rar in lupte te-ai dovedit a fi @l mai viteaz. I-ai speriat pe toli ei care au

in@rcat str-$i bage nasul in casa noastri cu cumjul $i vilejia ta! S_ar putea in-timpla oricind o mare nenorocire pe care nimeni nu ar doi_o!

Craiul il privi zimbind pe primul lui sfetnic ai. dupe ce il asculltr cu luare-

minte, spuse cu vocea lui blajini:

- Sfatul.ti-e bun, $i eu md gindesc uneori sa gbsesc o fiinli cars sd-mi fie

dragd- Dar treburile Frii nu-mi dau prea mulfi tihne pentru asemenea ginduri

Si apoi uflde se gesesc o fatd care sa-mi dea fericirea?Dar cite fete de crai sint in lume? Te va alege una, spus€ betrinul curtean.

Nu, bunul.meu sfetnic. Am vazut multe fete de crai frumoasg dar sinl

t26

nazuroase $i vor ca toatd ziua si suu lingd ele se le implinesc voile. ori eu nuam prea mult timp pentru asmenea luerud. $i vezi, nici una n_a pitruns aici,la inimh. lmi va iegi ea odate in cale $i aleasa mea!

- Eu ili doresc numai noroc, crai bun gi mindru, spuse betrinul sfetnic,inclinindu-se gi ietind.

Craiului Teodor ii plecea mult sd meatgd la vinitoare.Intr-o duminiqi, zi senind de mai, cind pedurile fo$nesc $i frunzele fragede

ale copacilor se risfald adiate de vint, cind peste tot pajigtile cu iarba mitd_soasi inverzesc, cind lanuri se clatine agale in adierea vintului. cind macii5i alhaslrelele infloresc. cind mireasma bogale Si proaspata a primeverii leimbie la plimbare,Craiul plecd la vindtoare. Cintecul pesdrelelo;in zbo!, sauascunse prin frunzi$ul pomilor, il ldcea ve$l $i fericit. Cu nimic in lwe nus€ poate inlocui frumusetea naturii! Ea are un farmec al ei, adinc $i profund,@re de omului vigoare $i sinetate!

In ziua aceea de duminicd, Craiul Teodor era foafre vesel. Vesel ,i bucwosmai ales pentru ce cei cinci sfetnici ai lui organizaserd o vindtoare mate.

. In plin alai, cu ciini de vintrtoare, cdlare fe calul lui att,9i ager, iiaiul erain fruntea grupului de celareli.

Caii necheau. Vroiau parctr sd fie slobozi. Alaiul trecu prin desisul uneipaduri. renumitA prin florile albe $i parfumle nearmuil de frumoase ale unorcopaci ce numai acolo cre$teau. lnepura vinetoarea. Curind. absorbil.defarmecul vinetorii $i al padurii. Craiul. umarind o ceprioare, se rataci de alaiuldomnesc. Merse el ce merse. pina ajunse intr-un luminil.

Trecind pfin lumini$, Craiul vezu cum tufele se mi$ce. O fiinltr omeneasese tot mi$ca aplecindu-se $i ridicindu-se. De departe nu se putea distinge. Darcind se apropie mai mult vdzu cu mirare cum o fate tinhri 9i frumorsiiulegea0ori._Cind fara il vazu pe Crai se sperie si vru sa fuga. Dar ochii ptrrruvaioriS-i lulhuralori ai Craiulur o tintuira locului. Frumuselea ei sfioasa ii patrunseCraiului la inimh. <Cine o fi, ce ctruta ea aici?) se ginali Craiul, indrejtindu-sespre ea. Fata, imbujorat?i, cu bra{ul plin de f-lori. vhzindul peCrii venindspre ea, o apuce iute pe o cerare. Pdrul ei auriu, ca spicul in copt, zburda invint, revirsindu-se pentru o clipe peste r@hita numai volf,na$e, de culoareaerului senin. Fugea de parcd patii nu atingeau pemintul. La o vreme se pierduin desi$ul pddurii.

Dar Craiul avu** timp so vadi bine. Ii dicu chipul fetei atit de mulr. ctr eadinci in gindufl.

lntretimp seapropieintreg alaiul car€ vdzu sena, dartecu la fel ca $icraiul lor.Totcraiul fu acela care rupse hcerea zicindule:

- Dar ce arihre a fost aceea ? Patcd nu eta fiin(e omeneasci, pircd pluteapeste paji$te.

t27

ll trimisc imrdiat pe primul lui sfetnic intr'acolo unde displru fata.

Cniul nu mai Butu sd llneze, O pomi 9i el lntr-aoolo cu tot alaiul dupe el'Nici nu ajunsa bire sfetnicul,c[ a sjuns 9i el.

Dar c si wil Dincolo de piduri@, o mictr.trisurice o a$tepta p€ fat[.A€asta, cum ajuos, se prinse de glrul birbatului de llngl trisutictr qE nuers altul dch buoul siu t&tl, $-i povesti €le intimplate.

Mara !a fst mirarcecrsiului clnd vlzu tdsurica de la mei8inee pidurii!Se apropic dc locul unde qa Silvianqcd asa o chcma pe fRti,si spuse:

- Ziua bunl: Gmeni buf'

- Ziw bunll o6ritc aBi $i s! le iarli ci !i-8m stricat, dupi cum vld, fru-moas vlnlturc.

- Nu-i nioi un nsaz prnhu asla'

- Nmai fiiq mca m-a tndmat, cdci li plrc mult florile p6durii.

Craiul oobort !i se Indspte cit& fattr $i tetil ci' Era sttt de mlnd.u 9i fmostn rclmintelc lui strllucitom! Pe mcri puta o pelerinl albl cu margines

Ittrpodobitt cu fiod din fis de Bur. Cincle qau llcuite !i strlns. pc picior de

csdeal ctr acolo Gcuser!, TaE li mai wsu bine.Cniul sc apropic de f8ti gi privi lung ln ochii ei ncgri gi adlnci es noapt*.

FatE ro$i qi lEsl privircc h jos.Craiul Teodor o lu! de mlnl 9i o hjut[ 8i sc we in trt8urt i nei privi o datl

ohipul ddgalBs d fctei, dup! erc pl*i. Plsi gi triswE' Un nor ugor dr prrfdmase ln uma ei li nu scrtrai Bui dcctt sclrllitul rcfilor.

Vlntt@u sntinuf 9i se d6f$ui bine. Crsiul nu uitase p€ntru aQ mis.Au plmt apoi sprc pslatul lui modest cu tot frlul de trpfec vinltoF$ti'

Ds, clnd qjusc acasi 9i rimse sirgu ln odiilc lui, qhipul'frtqi li aptuu tnmintir, PaEt o wdca stlnd apupe dc cl.

Tsou$rl clreva dle din dminia acca' lntlo zi omiul chQml pc bltrlnul!i pdnul lui sfdDic, qrc dup! mostce ta$lui siu li dldee sfatui ptuintcati,

ii-i spw qlt de mutt ti pllcu fatel S[i mai spuse ci inima 9i suflctul I lndmntst o ia dG so$e,

end auzi sfetricul se bucurl tm gi zise:

- MtriF cBi,fata nu ste dc nm creicsc, du e frmoss[!i qai mlndrldlctt toate! eu pas! dffi ghicit Sildul'Ammarsinsatululdes'anlsut9i unde uiielte lnpEuni cu plrin$i ci 9i 8m sflst multe luquri frmoas d6pGa€aste futf, frMoasl, Nu nuai ci este fMoasi, dm 9de s! scrie 9i sf ci't*Bc{ lmte fmos. Si mqi $tii ed etuoci ctnd tstal ei *tQ pl@t ca lnBFcopiii 9i ci o irdr{gesc mult, Mai gtie Bl coesa, si brodeF su mlne toatc fiumu'qile de pe?amlnt, toate llorile slmpiilor $i pedutilorl Cute ltie multi ci poete

oriclnd s[ hreF 9i p€ 8ltii. DespE cusdturilc ei vorbes toBte setele dia lmprc'judmi, Qe s[ nai spun ? An yerut 9i eu ln viaF mea mul$ fete de eni frmws,

-----

dar @le mai multe nu vroiau s[ lucreza.

Silviana meritl cinstea si-!i tie soale. Dar mai e ceva.

- Spude, bunul meu sfemic! spune, zise Craiul nerebdtrtor.

Sfetnicul iqi muie glasul $i zise:

- Si fata se gindegte la metia-ta, cl tare mult i-ai pltrcut!

Clnd aui Craiul de toate cele spuse de sfetnic, pregetiimediat solie de nunth

gi trimise in satul vecin pat.u cilAre{i pe patru @i albi @ neaua proaspAte

Au zburat parci spre casa Silvianei, ducindu-i in dar rochia albi de mirease

brodate cu fir de aur gi coroana de Criiasd incrustate numai cu pietre scumlE,

pe care le tdmisese Craiul ltr dar de nuntt.Cind vezu cele intimplate, Silvida cezu in genunchi 9i sdruta steaua stre-

lucitoare a coroanei de oreiasi. Se imbrece clt putu mai repede gi se ur96 in

tresura albd trimisa de Crai.Meme la palatul Craiului impreune cu perintii ei.

Acolo se ldcu nunte mare, care duri trei zile ti trei nopli ti la care venire

imperaf 9i regi de peste miri $i Fri impreund cu fiii li fiicele lor. Au petrecut

$i s-au inveselit de se duse vestea pind hlt-departe!

;i nu era pereche mai fericite ca eil Fiicele de crai birfeau $i lu$oteau cI pasA-

mite nu-i de neam criiesc!Dar frmuse(ea, bunetatea, lnlelepciunea, lndeminarea li priceperea ei

lbcurtr pe deplin fericitl viala Craiului.Mai tlrziu Craiul Teodor si Creiasa Silviaa avurl un fiu pe care il botezari

tot cu numele tatAlui, Teodor, dar ii mai zieau $i Doru, cind ll alintau. Cindpleca la lupte Craiului ii era bre dor de copil ;i de sotia lui.

Familia Craiului trei ani mulli in lini$te, pace ti bunb inlelegere.

Tr@use peste ei doueaci de ani. Craiul $i sotia lui parce erau tot tineri ca

atunci cind s-aucunoscut. Doru cresci mtre $i se fdcu un flAceuchipeg qi voinic,

dar N deprinsese me$te$ugul amelor. Avea ceva ditr firca maici-si. Invi{i o

alt?i gtiinld, aceea a cunoalterii stelelor, astronomia, visind str ajungi la ele.

lntr-o zi, Criiasa sta ln foigorul micului palat. Broda vesli, din fir de aur,

o pasare frumoasd asemenetoare cu aceea care cobora din inilfmile albastre

ale erului pe culmea unui nor, ducind cu ea o floare neasemuit de frumoase.

Criiasa o numise pasirea Paadis. Deodate un Fpdt u$or li frumoasa creiase

se pribugi din s@un. O viespe otrtrvitd himise de mma Imptrratului @l riuo lniepase la timpla stinge. Impdratul cel riu venea meteu cu oastea 9i tulburalinigtea 9i viafa pa$nice a Craiului,Craiul nu vroise s[ se insoare cu fiica Impdratu-lui cel rlu. Otrava pitrunse repede in corp li crtriasa isi pierdu cunostinla Afost vestit craiul de nenorocirea intimplati. De durere e.a si-fi piarde mintileToli vracii din FrA se aduaseri la capediul ei, dar nu-i gesire leacul Zilelntregi, frumoasa Silviana zicu in nesimfire.

Tristelea @a mai adincl li cuprins sufletul Craiului. lgi rchimbase firea.era trisl si posomoril. Nu mai avea chefde nimic. La Iupta nu mai era e ioainte.Dirzenia lui nu mai era ca alt[ datd. Fiul lui, Doru, se friminta tot timpulcum se-ti ajute mama.

.lntr-o zi, clnd Craiul sta ln jilf Si privs pe fereastr, glnditor, cu lacrimi d€tristete in ochi, auzi o voce venind e de depate:

- Nu plinge. Teodor. cici lacrimile tale nu o rcr aiuE E buna h Silviana_Mergi degrabt Ia lupre ti zdrobe$rel pe Imparar;l @i reu;i pe mama sa, cecialtfel, a@asta, dorind se te zdrobeasci, ili va lua 9i copilul.-Nlj@i daci veilnvinge ln luptl dreapte Fra va fi scdpati de dugmani 9i buna ta Silviana demoarte.

Cind auzi a@ste vorbe CEiul Teodor se trezi din torcpeall $i prinse a glisui:

- Cine egti tu oa!e, glas necunoscut? De unde $tii tu acestt lucrurit Cumpot s[ te cred?

La geamul palatului siu aptrru atunci o ftpture cu chip de fati, frumoasicum nu mai era alta pe pdmlnt. cate-i spuse:

- Si eu am suferit de pe uma Imperatului cel rtru pentru ce nu m vrut str-liau de sot p€ fiul siu care este tot atit de riu ca qi el. Muma lmptrratului @l reum-a blestehat ca toatd viala sd heiesc a$a, singure, neltiuti d; nimeni. Iar eutrtriesc prin preajma palatului ttru, cdci mi-e tare d.ag Doru pentru bu[tateaqi cuminpnia lui. Zina cea buna mi-a spus ce numai atunci cind un Crai vestitil va mori pe Impdratul cel reu qi pe mama sa. voi fi dezlegatd de vraji._ - DacAaF stau lucrurile spusCraiul- atunci str$tiici void@; imediatla luptl. $i dace se va dovedi c{ ai avut dreptate, te voi fa@ Creias fiului meu,$i veli fi stipini peste jumtrtate din impdrtlie.

Nu a apucat Cmiul s[ mai spuni ceva, ci fata pieti in umbE fumurie a ine_rerii. El nu uite cele spu* de ea. Se imberbele $i plece in fruntea o$tirii sprelmpdralul cel rau. Cu o vilejie fartr smen ii zdrobiamata Si ii omori 9i pe elli pe muma s.

Cind s-a intors acasi, a vlzut minun€: buna lui so1ie, Silviana, se lnsene-togis. Il a$tepta impreune cu Doru $i fata ea frumoasd erei .d;

";;;"de ftrcut. Pastrmite, dupe ce a omorit-o pe mma lmptrratului cel rdu, toatevrljile s-au dezlegat. Auzind despre a@asta, impdrili; intEagtr s-a bucurat._

Dar din toli clli erauln a@astl imptrrtrlie, @l mai mult qi mai riult sla bucuratCraiul Teodor. El a dat ordin se se pEgtrteasci nuti mare la care si ia partetoli omenii din impirtriia lui. Si a linut Irctrecerea o stpt4mlnt inchgiaie des-a dus vestea in toate imf'4rttiile de pe pemint. Zlna ea buntr s_a bucurat multpentru ctr s-a gdsit u viteaz @re sA facl dreitate.

. Despre Craiul el bun, despre buna lui soiie, despre vitejia 9i spiritul lui dedreptate s-a vorbit mult in rlndul poporului slu, dir qi ln rindui popoarefor

131

din alte Fri. $i se mai vorbe$te lnctr 9i asttrzi. Craiul Teodor s-a {inut de cuvintI-a dat lui Doru ii frumoasei lui sofii jumetate din lmpeti|ie lntreaga lor familie

$i popoarele din impiritiile 1or au trtrit ani mulli, fericili $i linigtili, in pace

gi prietenie cu toate celelalte popoare.

$i ar mai fi trdit $i astizi, dar nu mai sint crai ti imptrraii ca pe a@le vremuri.

CALUL NAZDRAVANAL LUI NICU$OR

De mult, laFriferia unui mue orag, cu forfo!tr mulri li ca6e fruoase, triiao-tmere n@djite. cde avea u! biielel pe are il chema Nicusor. Femeia eravdduvtr i sotul ii murise ln rizboi. ln toatA viala ei din umi. nu ii_a mai cdutatah berbal. CuminE Si-a vezut de copil muncind din greu penrru aJ intregioe..

Maria. ce a$a o chma pe mama lul Nicuror. nu avea_me*rie. pe rimpulcit ea fu*r copil. oamenii siraci nu prea ajungeau si-si deie fetele l" i.u;;;;sau vreo mesrie, Pe atunci nu erau $coli prcfesionale de toate smialitetileca a-stezi. unde fete li b5ieli si poatd lnvdla $i @ne 5i me*rie, fire nici un ban.,u.1,..-" Ti dau 9i haine Si bdi. plnd cind ajug lucretori sau mesreri.

AHturi de ei rrdia o familie €re avea o fet4tr pe nme Gina. Taial ei, fiude muncitor. inv4lase din greu si ajunsese medic. Mama Cinei a cresut tareDec6jrta.('ind era mici abia a putut sd temire ele patru clas primue. Dupeaceea a fost dati $ itrvele croitoda la o patroantr bogat6. Aici mai

"rau urloga* feft rot ca ea. ere li slujeau pe timp de tr"ip"t.,i-i. oJin"apu *uui

bne, dace nu. iar bine. In lot timpul aesta nu le phtea nimic. Ba mai muft:pannlx letetor trebuiau str le imbrace Si sa le dea chiar Si de mln@re pe perioadaclt invelau meseria. Cit era patroana ei de aspre, fetiF ajunsese si lrc vazutabine, fiindci dovedea mai hulttr indeminare li priepere aecli ;i"hl ;-1";,olegele ei.

. Fetip. fiind, avea norocul sA $bundl ,i in casele bogate unde mergea pa-troana $ mai primea cire o rochila mai vehe sau clte o-per""l. a. puiiof,'oir rai putin Fticili.

133

Mama Ginei mergea dimineala la vestita ei patroanl, care era chematinumai in case mari $i se intor@a acase'noaptea clnd ln @rtierul din oragul cel

mare cu vesli€ $i forfoti multtr s aprindeau felinarele. Privea trist la copiiicare se scurgeau pe st.Azile inguste ale marelui ora$, impreuntr cu pirinlii lor,imbre@li frumos, ii se uitau la vetmintele ei parci cu sfiali. Un val de frig iiinviluia fiinla ei phpindl. Era iamtr ti frig de crdpau pietrele. Ajunse a@str

se apu@ si invele. li pltr@a mult cartea $i dorea din tot sufletul str ajungtr in-gineri. Cind se fecu mare, mama Ginei temine ti $coala 9i $tia 9i croitoria.Nu dorea altceva decit ca lli€ ei si itrvele €rte. Era gata str facd orice sadi-ficiu pentru a@asta.

Gina era un copil tare bun. li pla@a sa invele lot atit de mull ca si mameisale, care nu avea d@it nmai bucurii de pe urma ei. $tia cit de grdu cre$usemafra sa $i cu clte sacrificii inveFse carte. De aceea nu-i fe@a nici un fel de

n@azuil.Gindea Gina cu priceperca ei $i i$i punea tot felul de intteberi care mai

decare mai grele: (Cine o fi llsat pe unii bogali $i pe allii sdtaci? De @ urii aveaude toate ti allii, muncind din greu, tot nu dobindeau nimic? De € pirinlii ei au

trebuit sd ireiasci atit de greu ?D

Mama lui Nicusor muncea din greu, la o moari din apropierea casei lor.Era tinere $i sentrtoasa. Greutatea scilor cu l6ine sau milai, pe care ii purtain spate. nu o prea simlea pe atunci.

Beiatul sdu, Nicugor, era incl elev in ultimul din @i patru ani de scoald.Era $i el preocupat sl lnvele cit mai mult, si temine cu bine gcoala primartr,se poattr sd mearg[ 9i el la munctr, si-ti ajute mama dacA mai departe nu aveaposibilitdti str invetre.

In mintea lui Nicu$or se invirteau tot felul de ginduri. Nu stia ce se faca $icum si vini in ajutor mmei sale. Neajunsurile din @sa pusesed s6pinire tipe fiin1a lui plipindi de copil. Cind trebuia se stea, iama mai ales, in @sl era

foarte trist. Privea la ceilalli @pii care-ii ded€au drumul fericili cu seniule pe

pirtia care ducea pe gheala lucie a lacului. Iti me$terea $i el cum putea o strniuld,dar nu era € a@lea cumperate de cei bogati, pentru odraslele lor.

Primevara, cind natura iqi schimba culoarea, cind totul s inveselea, cindsoarele il mingiia drdgestos cu razele sale clldule, Nicu$or se inveselea 9i alergalericit prin tufdri$ul de pe marginea lacului. Uneori, cu undita lui, a$tepta orein $ir sl prinda cite un pette ca sl-i facl $i el o bucurie mamei sale. Cind pegtele

se ivea la undili, inima li silta de bucurie. Ciinele lui, Azor, era lingi el. Ilprivea mut @ si nu sperie pettele. Parctr ti el ttia |i lntelegea cit de fericit era

NicuprlCind apele lacului se tulburau qi Nicugor nu prindea nici un pe9te, venea

134

a@sd posomorit Si intunecat de parcl l@ul s-ar fi scufundat, ,i nu mai eraaltul.pe lume unde sa prinda $i el pette. Numai Gina. buna l"i p".i""a. Iimai lini$rea.Se tot gindea beiatul cum se facd se ciltige cite ceva, ca traiul se le fie mai

ugor. Se gindea mai ales toamna, cind afari era ploaie mi.unti;i ."*,;;;-;inu avea_c! ce se se in@lle se meargd la gcoale. Mama lui ii adusese niqt; incil-ttri vechi, de ani de zile nepurtate,aruncate de cei bogali. Dar

"p-;;;;;;deauna se inrimpla @ ghelele $i panlofii sa fie mult miai mari a".ii "l"i.*flur sau amindoi sa fie din acela$i picior. Nicu$or se incilla cu ele, cici nu avea

hcolro. ln ptctoarele goale nu putea merge.Copiii bogali priveau la incilltrmintea lui $i rideau cind il vedeau incillat

cu doi pantofi din a@la$i picior. El pl@a din fala lor trist qi nu le spunea nlciun-cuvint. Ofta qi lqi vedea mai departe de drum.

Intr-o zi, porni spre o piali mare, din apropierea casei lor. Aici vizu lumemdte. Toii se imtulzeau pe linge tarabele negustorilor, care-gi.trlguu.uii"cit ii linea gura, fdcindu-i reclamtr ca st o vindd mai

""u.p. ifu-"iii iniii,"

locmeau. apoi cumperau. iar negustorii lineau Ia prel qi mirgeau cu firea lornrapareaF cit puleau. Apoi hsau din prel alil cil sA nu fie in pierdere niciodatA.cumpererorii erau $i bogali si saraci. Fie€re i5i cumpdri dup! punga lui:cel care avea mai hulli baoi lua mai mult, el care avea mai pi,fn, l.'rpl*mai pulin.

_ Nicu$or pdvea la za.va din jurul lui gi ctruta str p.iceapi tot mai mult sensul

vretrl.

. Merse $i el prin toat, piafa, care ela destul de mare. Acolo se mai vindeau$i plseri Si !ite, Aproape ce uitas de cind venise. Tor cascind ochii.

"ira .ir"..

la oborut de.vire. privirea tui de copit ii cazu p. "";i;il;-;;;d";r"_$,sculura @pul $i goama fere aslimpar de parte ar fi vrul str rupi cioastrut di'n

mrna stapinutuj $i sb fuga cit mai departe. In jurul lui erau adunati mai multiDarDalr. @re jl tol masurau cu privirea. vroind se-l cumpere. Cal;l belea din6prte. rncercind parcA se fuga de zgomotul ce era acolo. Nicusor merse oiniaproape. se liri el prinlre omenii ei mari. si * uita

"irir f u *f ui J'"ii.I se.parea_atitdefrumosce parcearfi vrulsazboarepeel$i odorinta i seao.in*ln,preptu lur de @pil. Ar fi lrut sA aibe $i el un cal atit de frumos. Nicu5or maislatu pul n. apoi plecd trisl li ingindurar. Se duse din nou acolo unde oameniirfl cumparau zaravaluri pentru iarna qi vdzu o femeie @e se chinuia se_siolca sacui cu varze. Alerga se_i ajule, $i_i duse sacul pin, acasr. Femeia, bucuroa_sa.

lt,:aju-d9' ter."Nicusor ro$i. se ruline $i nu vru sa primeasca. Dar femeianui IAse $ ple. Ti dedu banii cu de_a sila. El fugi acasi 5i de ru5ine nu maiie$i plni a doua zi.

Noaptea aceea adormi cu gindul la @le petreute $i deodati se ldcu ctr la

dezamtrgit, sttrtea pe gindun. li ptrrea cu adevirat rtru ctr mama il trezis dinsomn, parci tot vedea calul acela alb gifrumos! Se duse la qcoall, dar in mintealui in@lli ua glnd tr'6tru$nic.

Clnd s lntoarse a€sl lu[ cei doi lei pe care ii primise de la femeia careia iidu*se sacul cu varztr, scotoci acolo unde ttia ce mama sa i9i ptrstreazl micilee6nomii, lud optspreze@ lei, llsi mamei doar doisprezece lei, apoi, fdrtr str

spuie eva, plectr la piate, a@lo unde $tia ci se vind cai frumoti, Glndea str"tiia si el unul.

Dar in mintea lui de copil vedea tot @lul aGla frumos care il purtase invis. Spre uimirea lui, insd, vtrzu in piali $i mai mulli @i albi e neaua sau negrica patra @rbului. Se gindea lnstr tot la calul a@la, alb, care il purtase depane

Si-i artrtase atitea lucruri frumoase gi interesante!Se uitl lntr-o parte, ln alta, virlndu-se printre lume cit mai aproaix si audl

clt @stl un ql..Dar, clnd aui cd negustorii cereau sute de lei pe un cal, Nicu$or rlmase

uluit. <(Ce sumi marc!) i$i zis. Plimblndu-se trist prin pia{e, v&u deodate un

liran cu un mlnz abia trAscut pe @re vroia str-l vindtr. Il dtrdea pe ori@, Iiindclmama mlnzului murise gi nu-l mai putea crette.

Nicugor se opri llngl minz gi il privi cu blinde(e. Tlranul il lntrebi:

- Ce caufi, copile? l1i place minzul meu ? Nicuto., aproape plinglnd de

emotie, rispunse:

- Da, dar nu am bani mul1i.Vtrzindu-l atit de emolionat, omul il intrebe @ va face cu minzul. Auzind

@-li pltrtrui$e Nicugor, vizind clt est€ de strrac ai cA vrea se-9i ajute m@, IAra-nul ctrzu la lnvoialtr 9i-i dldu minzul cu doutrzeci de lei. Mlnzul abia putea slstea pe picioare. Era mic $i firav. Nicutor * chinui cu el cum putu, mai pejos,mi in brale, plntr ajuns, sfirqit; acastr.

Pentru ci afaid ploua, ploaie rrce de noiembrie cu lapoviF, Nicugor duse

mirzul chiar in casi. Inwrarea i9i ltsi vtrlul ei @nuiiu. Se apropia ora cindtrebuia str vind mma de la lucru- ln seaa aeea, ea veni acasi mai devreme@ de obi@i. Clnd aui mercul mmd prin curte, Nicupr o zbughi. Lui minzul,66ri cu el ln pat $i-l btrgtr sub plturtr, lnvelindul clt mai bine ca si nu fie vxzut.Se gindea cl-l va lngriji Si va face din el un cal ftumos. Va zbura $i cu el prinvizduh aia cum a zburat cu calul a@la alb, care-l duese la plimbare prin lume.

Mama observa* lipsa banilor $i Ftia cd Nicutor i-a luat. Attepta numai ca

el sl-i spuni $i str-i arate de ce i-a luat ftrrd voie $i ce a ftrcut cu ei. Cind intrain castr se uiti la Nicu$or, care, cu ochii holbali ti speriali, privea la ea. Nu ttiace va spune clnd v-a vedea minal. Mama il intrebtr, ca de obi@i, e a ficut7n zina

^@. Nicupr nu-i respunse.

- Niculor mami, de @ nu vorbesti? ii zi* mam. D{ biiatul tru s

138

mi$ca in pat ca str nu adtr minzul. Zise, cu voce streintr:

- Mi-e somn, mamtr. Apoi.lnveli niinzul. Acesta inst;;cepu se miste cindun picior, cl-nd altul, ba mai scotea $i borul afare. Ni""g fiir'""f"" "i"i-f#"parte, cind in alta.

Mama insistil

- Cum, aga devreme {i-e somn? Te doare ceva, Nicuror?- A, nu, mamd,

. Minzul incepu_ se necheze sub pAtura. Nicusor fecea $i el ca minzul ca sd nuobserve mama lui-

- Ce est€, Nicu$or, ce se aude?

- Nimic, mame!

-O fi vreuD minz pe strade?

- O fi, mame:Dar minzul-neclieztr din nou. Nicuqor flcu gi el la fel sub perure.

- (t este. Nicu5or. zise mama. esti bolnav? parci tu faci ca minzul.

. Mama se apropre de patul lui. Cind v6zu un

.picior de minz iesind de subptrturtr se spe.ie.

- Nicu$or mamr. e-i asla 1 De unde ai adus minzul asra linge tine. ln Dat_Se-l iei. mame. si se pleci cu et oriunde oi sti, uin, n" t..iui"igi'il ;;;ii;;in casi $i-l sui Si in pat!

Mma trase pdtura de pe el. Minzul nechezi, vru si se ridice, dar Nicurornul Ese.Mma lui Nicuqor ili duse mina la ep qi se agezd pe pat.- Of. Nicugor mamd. numai supedri imi faci:Cind vAzu cit e de suparata mu.u. Nicugo.." arezi linge ea li_i zise:

-- Mamd. re rog nu mai fi suparara. Vreau str fac o* iii"r"i ar"-u" *fnamravan. sa zbor cu el in vdzduh peste leri $i mari, sa aduc de acolo lucrurirrumoase penlru tine $i Cina. pentru asta am luat banii de la locul lor._ Pil ..".: nu mai putu sa rtspunda. Sra rezemate

", ";;;il;,;.-"palurur sr otta. Doud lacrimi ca doua piceluri de roud alunicare oe obraiiiei obotilj. Se€indea cu trisrele la viala ei. la Nicrso.

"u." ui

" un

"aiJ;;;;.cu @re se zboare si sa aduce ror ce le lipsea, Daca ar fi lrait krel;;;iilhri:ce fedcifi ar fi fost impreuni! Viala tor nuar fi tost atit ae grea 9i tiprfiiii

"J,inecesare. Apoi spuse:

- Sn itii, Nicu$or, ce nu-i ftumos ce ai fdcut. Trebuia sl_mi €ri mie baniSi se me intrebi d?cd este bine sa cumperi minzul. $i apoi si mai gr;;; ;;;;;;;111r1""t:: rriiesle in viale. Trebuie se inveli penrru ca se poli se lreie$ti.Lhd vAzu Njcusor cil de rau o superase pe mama sa, piece cu minzul la unrrerar orn apropiere Si i-l oferi spre vinzare. $tia el c, fierarul se mai ocupa li cunegolul de cai!

r39

Aesta il lui la inceput itr rls. dar plnd la lmi lutr minzul. Ftrcindu-i-s mil6de el il dedu doutrzeci de lei. Atit cit daduse el tlranului. Nicu$or merse a@s[,ii dete tou baoii mamei. ii @rudin nou ierlarepentru greFala pe care o fecus.

li-i promiss ci nu mai fa@ ti cl va invtrfa bine la $@ah. Mama il sirutd pe

frunte. Un zimbet discret li lnsenintr fata ei blindi.De atunci Nicupr n-a mai suptrratso nici micar o dati pe mama lui. O ajuta

toatl ziua la treburi. Devenise tot mai serios 9i mai preocupat pentru invi-titud. Lua numai note bune la 9coal6.

Cu timpul, Nicu$o! a crescut mare. S-a l6cut un fldctru voinic. A mers lamesede, intr-o uand mare, a invtrlat megtesugul matrileriei. Fe@a cu iscusinla

sa tot felul dE obiecte, @re mai de €re mai deosebite, dind lucrurilor formele

cele mi frunoaw. A muncit altrturi de mma sa, fiind sprijinul ei de ntrdejde,

bucuria $i spelanla vielii. Apoi s-a insurat, alegind de so{ie pe Cina, fativrednici 9i silitoare ca el, cu @re a imparlit bucuriile 9i neceurile @piltrriei.Dar Nicugor nu a uitat de mimica lui @re l-a cresut cu atita dragoste 9i sacri-ficii. Au luat-o lmpreuntr cu ei gi au triit cu tolii fericili- Desprecalul lui ndzdrtr-van le poveste$te ti asttrzi copiilor lui, cd 9i el are o fetti $i un btriat. L€ poves-

tege despre vremudle triste de atunci, desprc necazurile Si lipsurile indurate,

despre viala lor fericitd de acum clnd au tot @ $!a dorit el cind era copil. Qtrci,astlzi nu mai sint vremurile de atunci! Astrzi, cit vezi cu @hii, pe meleagurile

!trrii noastre, toate sint ale celor @ le muncesc. Toti @i @ le munesc au totce-9i doresc.

Bdiatul lui, care implinis $aisprezece ani, este in al noullea an de invildturl,$i este tare cuminte. Asculttr pove$tile d€spre @pil6ria tattrlui sdu zimbind @ laniste basme. Exersaztr la instrumentul lui muzical pleferat, pianul, pe ere l-alodrtrgit de mic. Degetele lui subtiri aleargE pe clape firi astlmptu, lmpletindmelodii duioase @re mingiie sufletele pAnniilor lui, odinioard ofilite. Fetila,care este qi ea la $coah, il ascultt cu multi duiosie. Cit de fericiti sint cu toliilCasa si grddina lor sint a$ cum a visat tatdl lor, la fel € in imparilia oamenilorvrednici. Iar mama lui Nicu$or, btrtrlna 9i scumpa lui mami, cu timplele albitede vremuri 9i ne@zuri, treielte liniltite ii fericit! daturi de copiii $i n€poiii ei.Nu-i vine sd stea locului o clipi. Toattr ziua trebdluieqte, de$i @piii, uneorisuptrra1i, o roagtr se stea, si se odihneascd mlcar acum la bdtrinete. Dar ea

nici nu wea se aude. Est€ tare mindre. Are doi copii ti doi nepotei. Este bunici!

Si cit de mult a dorit m@a se devif,d bunictr!

FAT-FRUMOS DIN ROSMARIN

De mult, ditr timpurile @le mai v@hi, de pe Eemea clnd popoarele mari truse a$easertr inci, 9i nu-gi ciutase!tr un loc pe planeta noastrtr. nu enu nicivapoare ti nici trenuri. Oceanele 9i mdrile erau slribatute de fel de fel de rcrlbiicare mai de care mai frumos coNtruite de me$teri iscusili. pentru a rezista lamarile furluni ere se abeteau asupra mirilor $i oceanelor. corebiile plutiroareenu lucrate cu multe meiestrie din papirus. Ele i9i purau sttrplniipini hdtdeparte, pe htinderi de ape, ducindu-i peste mtrri 9i 1iri. Din Gricia 9i Turcia,din toatl Eulopa o mi$@re continue de oameni strdbdtea apele. Unii dintreei nu-ti mai clutau locurile natale, ci se a$eau acolo unde gl*au cd le ote@l mai prielnic.

Cdutau s[ se ateze mai ales in preajma rludlor, pe cimpii intinse. Nu erauora$e mari. ca astizi. cu strizi frumoase. melrouri, lramvaie sau troleibua.ln lc de piele mari erau rlrguri @re se organizau ad-hoc.

Ctrpeteniile de pe atunci precum Si @i avuli re ocupau cu comertul, A@astaera meseria $i preocuparea lor de bazi. prin comerl igi procurau ce voiau:Si bdi. si *lavi. Pe a@Stia din umi li pueau str mun@sci din greu ,i daci nunai erau buni de munci ii trimiteau Ia tlryuri spre a fi vindu$:

Tot pe atunci, din insula Creta, a ple@t o mare combie lnci@tl cu tot felulde mirodenii 9i podoabe pehtru femei, spre a fi vindute cit mai smp in ldrileunde astfel de luquri nu s gtrseau.

. Aceaste@rabie apartinea unui prin! pe nume Jaruos. I se mai spunea ,i

vicleanul fiindce pJin Siretlicuri ln$ela lma.

r41

Corabia, ere purta numele zeilei Narcisa era condusi de un comandant

ln@rcat. De$i tln6r, era foarte pricepirt in ale condu@rii cordbiilor pe mare.

Se lupta cu iuria valurilor si ii:$ea intotdeauna invingitor' tl chema vladiscisS€ bucura da lncrederea prinlului care ii d5dus€ toatd incircitura de prel.

Dupi @ vif,deamlrfurile, sacii plini doldora de bani erau du$i priniului. Acesta

dupl e li f,mlra plnl la ultimul ii punea acolo, ling, ceilalli, pentru a-ti

spori bogilitr.Echipajul nu primea mai nimic PulinA hrand numai 9i br@ cite pofte$ti!

NumaiVhdi*is, comandantul cortrbiei, primea li ceva bani Dar era sclrbit

fiindcl cra. obligat str-i lintr pe marinarii lui in condilii de viald neomenefti.

$i el fusese rclav la virsta de opt ani. Intr-o dimineaF proaspdte de vare insA

@ @r min $i soare rtrelucitor, corabia pdnlului Jaramos (Zeifa NarcisaD

&a desprins pent{u totdeauna de ldrmurile Cretei, cutreierind apele adinci ale

mlrilor si o@anelor, in lupta cu stihiile dezltrntuite ale naturii. Dupi luoi de

zib de cilitorie pe mare, ancora navei fu aruncate la Frmul unei leri indepar-

tatc de Creta pe nume Tracia, Fre cu un popor mic, dar primitor 9i harnic

Aici, podoabcle 9i mirodeniile nu prea alura pre[. Fem€ile $i fetele erau mindre

9i frumoarc. In portul lor cu bluze albe ca spuma ti fuste violete, lesute din fire

dG clnepl ti vop8ite cu suc de bozii sau alte buruieni, erau 9i mai frumoa*.Vladircis, comandantul, vezind c{ mdrfurile nu au ceutare, a dat porunce

@hipajului si le lmparttr populaliei fere sa primeasct ceva in schimb. Unii

dintrc mQmbrii echipajului au holbat ochii 9i $i-au asculit euzul. Nu $tiau ce str

crcadl. Stiau despre comandantul lor ce este un om drept $i mai $tiau cd intot-

dcauna el lc linea parte 9i-i apira de luria prinlului viclean, dar nu Stiau @ s-a

lntlmplat cu el de lmpart€ a$a, deodatt, toate bunetelile.

Vladisis, obosit de drumuri fArf, folos, neavind casd $i masd, slugtrrind de

I 1 ani la prinlol Jaramos pentru o plata de mizerie car€ abia dacl ii ajung€a

pentru hrane gi lmbrdciminte, se hoterise se nu se mai intoarce niciodattr laprinlul @l viclean. Rtrmase aici, pe aceste meleaguri pe care piciorul lui le

ctrl@se patru prima oar[. Aici unde ii plecu poporul acesta harnic ai cinstitcuinfiligrea lui deschise si surizdtoare. incotro privea vedea din partea tutulornumai locredere si voie bune.

Vladircis lgi strinse tovartr$ii Si le imparti$i hot5rirea de a remine pe aceste

meleguri. Toli au strrit in sus de bucurie Duptr ce podoabele si mdrfurilecortrbiei au f$tlmpirlite oamenilorde pe aceste locud, marinarii au dat drumulcorlbiei ln larg. Prea mult trudisere, prea mult stropisertr cu singe 9i sudoare

sindura ei lnvechittr! Prea multe comori c[rusere cu ea pentru prinlul viclean!

Corabia impinstr de valuri si purta6 in larg s-a lovit de o stincd ti a dispdrut

lnghilitl de ape. ln zadar a a$teplat prinlul, corabia lui nu s-a mai intors

Crczind ci s-a scufundat cu echipaj cu tot lia luat gindul de la ea-

. Au trecut ani. Via(a fostilor sclavi se schimbase. Acum erau lib€ri lntr-oFri unde puteau munci sr trti fericiri. foqi ouu rii..ill lur;j;;;il;;;Traciei. isi gesisera solii bune.. credincroase $l tubttoare.

..Unii dinrre ei s-au facut pes€ri. allii agricuhori. Vorbirea in limba trrc! nu o$tiau. dar au prins-o usor. pesle o vreme nu moi srluu ouce .ini iin insut-c'ritisau sinl nesculi aici. in Tracia, lara cu plaiuri fiumoase 5i d;i;;;;;;mlndri gi hamici.

. Vladi$is se cesetori li el alegind pe ea mai frumoas, fare din a€asti tarl. O

chem_a Lenis". El avea acum douaze;i ti opt de ani. iar fala douiai,ii-l?i ^raEB nlca celur mal mare invalal om dinlr-un orasel fric pe num" Olir. "r-I Doreasera oamenii aceslor linuturi. OIin era mar depare de lemul mtrrii_a6at pe maluile legendarului fluviu. Dunarea. f",i"ar.jpi", i".eo;sprinfare Argelul gi Argegelul.

^ Fecure nunte mare. cum se obisnuia in lara Traciei, cu piine qldd mantlrn FsI sr vrn negru scos din cei mai buni srruguri. cu pui la fiieare si muidei-dcusturoi. A! pelrsur doua srplanini in 5ir. ca a5u ie ,ailaiZL"i i"ii'p"a€ste meleaguri.Vladi*is $i Lenisa iti construire cesu{a lor noue $i se stabilirtr in @.Aici avurtr zile fericite. Vladiscis se ocupa $i et cu agricultuia, daii* p*"

cu multi dragoste la treburile orasulur carc il primise c-u atita draro;, ii;r;nu.av€. fu*se repil de cind era mic de linga ei. parinlii sofiel e-n si-Jiri, Oamenii din ore$el li spuneau Vladiscis. ari. S,i""

"j "1,. ".'"i, a;;;;#;

legendare ale Crriei si te inlrasera in obisnuinla se_i ,pr"e Vl"alrii.t."Lr.De arunci roli urmagii lui au putrar numele ae Cicu. prenunete iauIl:T_o-11-o:,"rjlt.te. cutes de poporut rraciei roc-ai de pi ffi;;;;rnoepar@re ate (ireciei. nu. Urmagii lui au ramas Si poare mai iraierc 9i a'stiziundsa inlr-un colli$or din lara noastri. pe acesre meleeuri a" ,"i, "l'*,,lLrere r racrer. din €re de fapt ne tragem noi. Ele au rrail ru pe ptaiurit a.e-itneeDunere. pe linse Arges siu Argese-t. acoto unde se t""rr"a:;i'ili;;;;"'"",tTrungr ca oeteda. cu bralele moi mingiieloare. alinlind valurile ami rein-tii-, @nrsa $t vtadt$cis avure palru copii: lrei lele St un biiat. La toti_cooiiir@ oar nume^trae. cum erau pe alunci. pe cea mai mare au botezato ir,tiao".lltrr]jcntpa

o lrumusele desevirsila: De inallime mijlocie. mlidioasi m orresoe.oe mare. cu ochii cule$i din culoarea apej de mare amestroti cu eaa e.ului. Pirul de culoarea abanosului, lucios qi ineJat, ;;;;fi;;prin naturalelea lui de credeai c, in fiecare zi este aranjat d, ;"1;;; i;;i;miini. Despre frumuselea Milanei se duse """* i" r.ilinuiri.'#;ffi;de pre!.a Mitanei era camcterul. Avea un caracter bun, curat ti

"ioltit. O",mica Mitana avea $i insu5iri pe care pugini copii f

" uu fu o'uirl-a'ulir;;i;;.g;;

La 4 ani $ria atfaberul. gria sa cireaica pe carrite din hirtie de pari.,l",'iri" i

socotedci. Invdtase de la tattrl sdu voibirea qetani $i turci' De la mma ln-

vllase limba traa, $i de asmeoea se pbteze 9i se aas6 cu acul cu multi migaltr

pe piEl fel de fel de lucruri frumoas. De la ea mai lnvtrtaw str urzedci fisa Gsa @b ma tiuoa& covoate; unele dm ele au rtrtm pini ld zilele noa-

8trc, impodobind @sle, flcindule mai frmoase.De micd, Mitma cunoscuse n@azurile vietii. copihria !a fost lipsiti de

bucurii. Munea de diminealtr pintr sean.

In origelul lor lnsd rc obigtruia ca de sirbtrtori fetele ti btrielii sb se lntiln@sci

b hore.Atlt Mitana cit ti surorile ei, Tinca si Beh$a, vfl@u fruos imbrtr@te'

R@hiile le @sea @, Mitana $i cit de frumos le imp'odobea @ mdrgelu$€ qi cu

dantelulel P€ atunci s purtau rochilele lugi, mult tr@te de genmohi, aproape

de glezne, $i tare le mii sta bine! $i e mindre mi erau surodle Mitanei cu

rochilele osute de a. La fel fratele lor Ivan care moltenis de la tatil sdu weracier aprig, ca muea mlnatl de furtuai. Era de$ept 9i lntrepriMtrtor'

Cind Mitma iegi la hortr fu prima aleasi dintre toate fetele. Iar cind se prinsln je, luefoii s-au aprins in pdrul ei de abanos

Pas cu PN Jitcea'Dat Mifrna nu cdlca,

Atiqi de Yint o Purta'DMa, se iilrtrtea,Pe Jktcdi ii obosea

Toli o l\ttebau'Tofi o indfiSeau'Fldcdii oJiau,

- Datd ea tdcea'Iaimi frtbiuga'Cdtrc asfnlitHoru s'a sJittil,Soarcle s-a d6'Fete ti bdieliPe ulili s-au scurs'

Au trecut de atuoci zile $i nopti, $trpt mioi $ lmi. Mitatra ledea tristi 1a

fereastri pentru cl Laie, buM ei mamd, em bolnavtr. Chipul ei rlntrr 9i frumos

se ofilise de duere. Nopti ln sir veghea Mitoa la ciptrtliul lmei rale, 9i ador'

mea cu lacrimi io oahi glndindu-se @ l@c sl gds€str p€ntru a o ajuta str se

lnsdntrtot€asci.Era t@mai timpul cind ltrflorea losmarinul. Mitana, obosittr, adomi 9i uiti

geamul deschis. Somnul ii era zbuciumat 9i intrerupt de suspine prelungi qidurercase. Deodattr, din rosmarinul de sub fereastra ei. a iasarii un fliatfrumos gi voinic €re a strigat-o pe nume. Ea s-a scular din pat uimile. Fleceulpurta ln miini un ulcior de aur, Se opri lingtr patul fetei Si-i zise:

Mitond, Miland,Floate de toliand,Inima din piept

Ti se fringe-i drept,Viala li se stinge,Iictima celi curge.Fintind va lace,

. Cutlnd meica taBine se ya fqce.

$i, deodatl, fltclul lud paharul de pe fereastra de tingl patul in @re domeaMitana $i tumd citeva picituri din ulciorul de aur pe cire il linea in mind.

Apoi grtri din nou ctrtre fatd:

Mitand, Mitand,Floate de $oftand,Sufletqi bwinM-a fdcut sd iesDin ds! tosmatin.Dd mlna Mitand,

. Floate de Sofrand,Hei. vino cu mineMama sd-li tac bine.Cu fiori de rcsmailni,Durerea sdli aliniSufletul si chipulSd-li inveselim.Iat tn zotii zileiDin acest pahatScumpei tale mMeLicoatea sd-i dai.

Fa{a Mituei se ins€nintr. Pe figura ei indurerattr se a$temu speranF.Fhceul o lutr de mind li o purtd prin implrltia rosmarinilor. fritana, sfioasi.

se lasi condusi l6ri sd spunA o vorbe. Dupd pulin timp, il iotrebilDar cine egti tu, flAcau chipes ti voinic, de cutezi se treci pragul f€restrei

mele?

- Sint Fit-Frumos din Rosmarin, Mitana.

Am venil la tineMama sd-li Jac bine,

$i sdii dau alinCa s-o scaqi de chin.

Mitana ilormea in parfumul florilor de rosmadn. Vintul petrunse li el prin

fereastra deshise gi-i prinse o floare parfumati de rosmarin in per. Zorilediminelii ii mingiiau chipul blind. Soarele nu se desteptase ince din a$ternutul

lui de cle$tar. Mitana se scule, se $terse la ochi, duse mina intinsi cetre paharul

de pe fereastre, il ridicS 9i, e si vezi? in pahar erau citeva pictrturi.Alerge indati la patul mamei sale, ingenunche 9i ii dldu aceste picituri.

Mare ii fu mirarea cind, dupe puiine vreme, mama se inviori. Mitana o mutein patul ei sub fereastra pin @re rosmarinii i$i trimiteau parfumul lor bine-

ftrcetor. De atunci, in fie@re seartr, Mitana lasa geamul deschis gi aerul proas-pet, imbtrlslmat cu parfum de rosmarin, ii petrundea in cameri.

A trecut vara. A venit apoi toamna cea bogata, imbrecind pedurile, copacii

ti intreaga naturA cu haina ei tristl $i aurie. Iarna cu zipezile ti frumuse{ileei argintii se astemu in tot linutul. Era seara Anului Nou. Fleceii umblau cu

colindul, dupe vechiul obiei al oraqului Olin, de pe marginea Dunerii. Venirtr

colinddtorii $i la asa cu cele trei fete a lui Vladiscis. Surorile chicotire ascun-zindu-se dupi perdea. Ia colindard pe rind: intii pe frumoasa Mitana a cireiiniml incepu str bati putemic cind vizu la geam, lingl rosmarinul ei d!ag, unflIcdu chipet care semtrna cu Ftrt-Frumos din noaptea cind a primit piclturile.

Trecu o vreme. Pe Mitana tot mai mulli btrieli o indrigeau: care mai de caremai bogali $i mai frumogi. Toli o vroiau de solie. Dar plrinlii a@stora nu vloiaustr ia fete de oameni strraci. Oricit de frumoase $i de$tepte erau, mai bine slutili bogate, asta era l€gea lor, a bogata$ilor.

Dar iati ctr, intr-o zi, se inldtigi la Vladiscis Grecu un fltrcdu chipei, cu pielea

bruntr li ochii ca afina, lnalt li drept ca un brad, impreuni cu pdrinlii stri.

Era vrednic, curajos gi bun la suflet. Toattr lumea il cuno$tea $i-l aprecia.Aproape nu era om in origelul lor pe care sl nul fi ajutat la cite o trcabtr. Iicezuse de mult dragl Mitana qi veni si io @aI[ de solie. Pdrintii nu erau prea

procopsili, dar nici seraci nu erau. Aveael fldcdul un suflet bun ce daceJ puneai

la rane te $i vindecai. Era singirrul fldceu la plrin{i, astfel ctr ei gisire de cuviinFsa-i fac, voia si venire in pelit la Vladiscis.

146

Mitana, fati frumoasi 9i harnictr, lutr de sot pe Vasile, cl a$a il chema pe

beiat, €re semena leit cu Flt-Frumo$din rosmtrin gi @re nu era altul d@it@l @re-i cintase olindul de Anul Nou $i-i adusse picdturile din f€reastrl.

Se flcu nunttr mre, care durl sapte zile gi sapte nopli. Flictri ti fete aujucatpina cind sosau zorile $i ii prindea din nou inrrarea.

Mitana @ s[ mai vorbim! Era fericitd cum nu mai era alti fattr. Iar mamaMitanei nu mai putea de bucurie. Dupd nunta cea @ din pove$ti, Vasile $i

Mitana au triit fericiti. Atit de fericiti cum numai in povegti s cunoaSte! Auavut gi ei, la rindul lor, epii ti i-au crescut nuai in fericire $i buntr lnlelegerc.

Si cred ctr mai trtriesc ti astezi, daci cumva, pe undeva, pe malul Dunetii' maiexiste frmosul orat Olin. Cine ttie?

BUNICUL

, lntr-un serulel indeparrat. pe malul unei ape. era o cisuF cu torul si cu lotuldeosebile. Acoperi$ul it avea din scoici sid;fare. ;.-;;:lli;;;;i;;;;;;cu lot felul de melcisori. care mai de care mai frumoqi. dind ,.fl"r"le-;;;;;;strtrluciloare in razele aurii ale soarelur.

,. Aici locuia un baielel cu bunjcul sau. Bunicul se ocupa cu pescuirul. pleca

drmrneaF Si se intorcea tocmai la asfinlitul soarelui.. lntr-o dimineale insoriti de vara bunicul s pregetea. ca de obi@i, sd Dlsla pescuir. punindu-$i de ale gurii in desagi.vru,i_O I"

"".rfu.l'J"rl"_i" ilunde nu-s. Mirat. i5i spuse: Ei. dar unde'le_oi n p*:l fj"", ", i n p..'."iizinele asta-noapte cu uneltele melel

Le caud pesre !or, dar nu le resi. Cinepolului: - nd \azu una ca astat bunicul ii slrigtr

- Mihdi{I, te-ai sculat? De ce nu respunzi?Dar nu-i respunse nimeni.

- Dar unde o fi bdiatul esta? Vdd ce nicj ciinele nu se arate pe aici, vorbeaca pentru sine bunicul.

^ Cind iegi in prag, bunicul se minuntr vtrzind pe MihAiF insolit de ciinele seuSpic, tocmai la mal, lingi barce, lrcind semne cu mina.Bunicul se grabi sa ajunga cil mai reDede.

- Ce facr aici, $trengarule?

,."-,-":::"li!-:l pregalir unettete penrru pescuir. Ti-am pus $i de mincare,udr Lr rog la-ma qr pe mlne.

t49

- Ce ti s-a nadrit, baiete? Nu se poate, mai ai timp! Trebuie str mai crelti'

- Bunicule, te rog!

- Esti prea mic MihbiF se infrun(i vinturile ti ploile'

CiJuuli*u l" *tu, Miheip s intriste $i nu mai scoase o vorbd Bunicul

se apropie, il mingiie qi-l slruti p€ frunte'

- Ia te uitl ce supirare mare llam pricinuit'

Cu glasul aproape regu$it, MihiiF spuse:

- D-a, bunicule, sint necijit ci Du me iei cu tine

- Nu te mai omoli. Am str te iau data viitoare'

Fata lui Mihaila se mai inseninS. Bunicul ili lua ziua buoa de la nepol si

rl*a'lu drum. Baro se desprinse de mal alunecind domol printre valuri'

Mihlila duse mina pilnie la gura $i strigA:

- Te astept, bunicule. Miine vin $i eu cu tine

E"; ;;;i""-;1; ia urechile bunicului induiosindul li pirea rtu ci nuJ

luase ti pe nepotul stru.'-lrlrt'nl,l-.at'"* *.alul apei. cu ochii aproape sceldali in lacrimi Bunicul

nu-l luase la pescuii. Spic bse capul in jos Ochii lui pereau lot atil de trlstr ca sr

ai coDilului. DeodatA MihaiF se ridica si striga:" I'ti;;; pr*a.. spi". Mai m 5i alte lreburi ciinele parctr inlelese qi il

umi.--fraifralra preeati de ale mincirii. puse peste la sarat' asa cum il invllase

bunicul, penrru- zilele friSuroase cind nu putea merge la p€scuit' deretlca pnn

casuu.6uotr ce temine treburile gospodaretti. impreund cu splc alsga'

iucindu-se. pe nisiDul sclipitor de pe malul apei Dar deodati se oprr' Pe o'nanLe

mai riiicara. cu o lopelici de lemn. ra!ati nisipul Spic lnfipse Ei el ghearele

i"i"i'i" r.i, i"i"t"r"a epui dupa fieare mis€re a stapinului siu Era numai

ochi 5i urechi. Cind il vezu pe MiheiF stringind s@ici $i melcisori ldcu il el la

i.f. f-'uu ii ainti "it"

o ,oica sau cite un melcisor si-l cara pina la locul dejoaci

Din grtrmezile de nisip. MihaiF incepu st construiasci o c6su{a cu acoperrlul

din iaoace de scoici. Perelii ii impodobi cu melci$ori'-al"d;;"i" fu gata perca din 5iraguri de neslemate strelucind in lumina

,ou=Jui.-oui un uint put"tni" se stirni din sdn 9i le intrerupse joaca cerul

."liiun""e. S" uurffi d€tuneturi putemi@ Se cutremura vlzduhul Fala @ de

oJlnae a riutul se involburi devenind aproape vinlte MihliF il cheml pe

SDic si intrara in casd.-'futg"r"t. "run*uu

pe er ca ni$le segeli de foc $i se stingeau in albia adincd

a riului. Norii coborisere atil de jos incil li se parea ci-i po(i a{rnge cu mrna-

unlopoi pulernic 5r slropii ei ai ploii cuprinse toate imprejurimile'

N4'haiia p;ivea de la geamul casulei lor' de acolo de unde de alitea orr'

privea cu bunicul sau cind afartr ploua'

150

^..T,l t]]r-1:-"ar]"d surilele de apa ca malasea ce se str*urau spre riu, luindcu ele casula de nisip construita cu.4tita lrude.

Prrvind la ploaia ce nu mai onlenea. pe Mihaile il cuprinsese nelinisrea.Trecuse de mulr apusul soarelui. Valul inseiarii * "$i;.;";:;; ;";,;;;;il;;

venea.

,,-l::"j ": bunicul.? Mihaira devenr netini$rit. La un limp ploaia se mai,,nrgu.. NorI.se mai indeparlare. Se imbraca rep€de $i plea in inrimoinaieuDunrcut!t._sprcil um5 in luge pe malul apei. Ajungind pe mal scrula cu atenti€rnlunencui tn direcria din care Sria ca vine barca. DeodatA Miheita exclam;lr- Spic. uite: Ciinele lirra vrind parce se sdre in ape.ln depenare. se zarea o luminile legenindu_se p" uibio intuo""rra u riului.Era lelinarul bunicului, care se reflecta in luciul apei, ogf.Oinar.G in-"o'*un mic far.

--Miheila ridica Si el felinarul strigind $i lacind semne penlru ca bunicul sise orrenteze mat ulor.

- Hai. bunicule, iar vocea bunicului ii rdspundea ca un ecou.Luminila se aprcpra tot mai mult de mal.

- - Bunicule. bunicule. le-ai intors. ce ingrUorar eram. Seri rerede. il aiurisa.rasa drn barce. ii tui sacul cu peste. Spic linea $i el cu dintii de sac. Vil,itJr pnea il pe buntcul de bral. Bunicul era ud leoarce-

- Eh, @ ploaie a fost, dar tu de ce nu te_ai culcat, biiete?- Nu puteam str dorm.bunicule Mtr gindeam tu tin",

"i"a"u. "e ti ,_ulntimplat @va.

- - Ei. copile. dar inimos mai esti! Doar eu am vezut multe ploi a a@asla:$i. dupl e-l minglie. it intrebe: pe aici a ploual?

- Da, bunicule.

- Acolo a tqrnat cu saleata_Cind ajunsera acasd bun-icul se a$€ze se se odihneasce. Dar roata noapteaavu fierbinteli. Mihdle a srat se-l lngrijeasce, cind .otte *au u.erur. vlf,liiipregeti unetEte de pescuir. Se inflliga t" f"l" b""i";i;:;i;;;;i -'*'"- Eunrcute. tu stai acasi astezi: Me duc eu in locul tiu la pescuit.

- Ei, dar @-fi veni iar, biiete?

- Numai asQzi, bunicule. Se aDrorpescuir. ri-an ;;;;. ;;il;;#;l,""lili:"'i,t"rr',X ffi#j:T"ll l:simli prea bine,

- Nu se poate, rispunse din nou bunicul de data asta cu blhdele.-De e?- Ti-am spus, mai ai timp. Trebuie si mai cretti.Dar. Mihlip nu se 1trstr. Sttrrui mult pe lingd bunicul.Bunicul goviia, dar neputind se-l ind-uptel li spuse:

151

- Bine, du-te, dar ai gijd s[ te intorci devreme, sd nu treci dincolo de pedu-

ri@. SI fii cit mai aproape de cas[. '

- De e. bunicule?

- Ei, de @, de ce, spuse bunicul pulin superat.Acolo, la marginea piduricei, in api trlie$te un animal mare gi rlu care

prinde orice vietate cu bBlele sale lungi li o trage la fund de unde nu @i scapi.

Am auzit Si eu bunicule, dar nu am vlzut nimic.

- Te cred. biiete. Locurile acelea le-am cilcat mai .ar. Pesemne ce sdtenii

l-au prins gi i-au v€nit de hac.

- Am inleles, bunicule, spuse Mihlill vesel 9i o zbuglri repede pe ugd. Spic

il urm[. Lird cu el $i mtrmeliga fierbinte, pregtrtitd cu grije Si doi petti uscali

Toate erau pregetift de el pentru drum. lntr-o clipe se aflau in barce Ei, acum

sd-i artrt eu bunicului, ce nu sint nici mic $i nici fricos! Am str pescui€sc atit de

mult cd nu are sb mai aibe loc in barctr, i$i spuse el ca pentru sine Apoi uitin-du-se Ia ciine, il intrebe:

- Nu-i aga, Spic? Spic se uith dind din coade $i letrind de trei ori in semn

cA a$a este.

Plecind cu barca pe calea lungd 9i moale a apei, avind grijd se nu i se intimplenimic, MihaiF se lindea la vorbele bunicului seu. DeodaG, instr, vtrzu cum

din apa inspumattr se ridictr o dihanie mare si uritl deli inghela singele in vine

numai cind te uitai la ea. Se aseze de-a curmezigul apei ti-i spuse lui Mihii{icu vo@ inspeimintitoare:

Ce cauli ln implrdlia mea? Cine !i-a dal voie si-mi calci hotarele?Mihlild se pierdu cu totul. Se uitl la Spic. Acesta privea atent dihania.

Curind, MihiiF, isi reveni. Ridicindu-se in picioare, cu visla in mini, infruntidihania:

- A@asta nu este lmpfuelia ta! Aceasta este apa noastre, de unde ne scoa-

tem hrana de toate zilele. Tu ai venit pe meleagurile noastre sA nu De lali sitriim linittili. De aceea sint atilia oameni care nu au ce minca. Dar str ttiici mie nu mi-e frici de tine. Da-te la o parte str trec!

-Cuuum. rtrcni dihania. Indrlznesti si me lnfrunli? Haaa. ha, he. stai,

ci-1i vin eu lie de hac! Si intins ura dh labele lui mad cu degetele asculite

sil apu@. Mihe4i se dete intr-o parte, iar Spic il inhtrF de labe. Dar, cind

dihania deschise gura, sa urle de durere, Mihlita ii arunci miheliga fierbint€drept in git. Aceasta ll fripse $i-l sufoce a$a de tare, incit dihania plesni pe loc

ti se cufundl in adincul riului. Dac[ Spic nu era suficient de istel str-i dea dtu-mul de mintr, ii trlgea 9i pe ei, cu barcl cu tot. Dupe @ dihania s-a scufundatin rlu, timp de citeva minute apa s-a involburat lnspumata, apoi s-a lini$titMihAiF, triumftrtor, a plecat mai departe la pescuit ftrrd sl-i mai fie teamtr

de eva. Se gindea numii la cele ce va spune bunicul cind va auii @le petre-

152

cute. FtrIi indoiall ci nu va mai spune niciodatd ci-i fticos.

Plh de cuBj, MihliF s avitrtl pe luoiul ap€i ti incepu sd pesuiasctr. Pescuia

tomai acolo, llngl piduri@,'unde bunicul ii spu*e str nu mearge. Acoloera mult pegte, c[ci nu melgea nimeni si-l priodtr. Nu cI ar fi fost dihaoia aceea

pe care o rtrpuie Mihlili cu Spic, ci pentru cd eB un loc periculos pentru mersul

cu bare. Dactr nu erai atent, daci nu qtiai si conduci bine barca gi si minuietticu indenlnue uneltele de percuit, avei toate motivele si te duci la fund,si te ln@i. Dar oamenii curajo;i, indemlnatici $i pri@puti, ctrrora le pla@

si invele de toate nu se pot ine@. Un asemenea om era $i Mihdi(i. El asculta

de bunicul, iovila la $coaltr @l mai bine (eE mereu premiant) $i f6@a totulduptr ce mai intii chibzuia bine.

Si a$a, Mihl4l ti-a fdcut datoria.lMinte de asfinlitul soarelui el se intoars cu bar@ aproape plintr.de pegte.

Spic sta p€ labele dinapoi privind la Mihiild cum visleste. Clnd ajunseri acasd

bunicul se minune vizind atita pe9te.

- Ce vtd, 9i se frol la ochi . Este peite su mi se pare?

- Da. bunicule. este pe$te adevtrrat.

- Dar unde ai gdsit atlta Pegte?

- Acolo, aproape de pidurie.

- Ti-m spus sd nu mergi pintr acolo.

- Dar mie nu mi-a fost frictr, bunicule!De atunci, bunicul ou se mai indoia de curajul nepotului siu. Il lua mereu

cu dlnsul la p€scuit, itr zilele cind nu eE la Foall, iar cind nu putea sl meargi,ii didea voie sd se ductr siogur. De atunci, cind se ivesc zorile, Miheip pregl-tegte mlncarea Si uneltele de pescuit, 9i-l a$teaptA pe bunicul. Placi mlndoi,cuheierind pe drumuri de ape, toate ziulica, lnptiti de Spic, intorcindu-se

ln asfinfitul suelui, cu barca plin! d€ peste. la bunicul este tate mullmitde nepotul siu.

ORASUL MUNTIDINTRE

o

De mult, i4tr-un linut din Moldova, triiau doue fetile impreuna cu mama $ibunica lor. Talil, cu durere in suflet, plecase de acastr din cauza unor pricinicreale de rudele soliei. care nu-l mai vroiau.

De$i nu mai locuia cu ele, gindul ii sufletul lui erau acolo unde se nescuse$i crescuse fiicele lui.

Trudea din greu Si din ce agonisea trimitea li lor ca nu cumva str le lipseasceceva. Ba maimult, letele invrpu li carte, ctr tare mult le mai plrce al '

Pe @a mai mare o chema Daniela ti era tare frumoase, tucalicl rupt6 dintate-siu ti Ia chip $i la suflet.

, Pe cea micd o chema Doina ti nu gre$isertr perinlii cind o botezarl Doina,

cd tare ii mai pldceau doinele. Le asculta, dar nu nmai atit: Ie cinta 5i ea atiide frumos incit seniDetatea ti lini$tea li se anina de suflet cind o asculta;.

Ddniela avea alte dep.inderi. li phcea str citeasci, str cunoasce cit mai mult,ajunsese se nu mai aibe ce citi. La qcoald era mult inaintea celorlalte fete culecliile.

^ Daniela mergea la profesorii ei 9i ii ruga se_i imprumute Si ei cite o carte.

Cehai.mult o inlelegea un profesor tintrr pe care il chema Angel. El o inlelegeape Danrela fiindci nici el nu fusese prea bogar 5i tare ii mai plaea 9i lui-saciteasca!

Ficea Daniela ce lAea, termina cartea cit mai repede, $i din nou mergea laprolesorul cel tiner, FEntru care simtea un fel de iespeci qi admiralie.tindAngel le preda lecfiile, toli elevii erau numai ochi 9i urechi. Dar parc, Daniela

155

pdtrundea si mai mult vorbele lui. Ele scomoneau in adincul istoriei limbiimaterne, inldli$ind-o sub toate nuanlele ei vorbite $i imbogilite de nenumerafctrrturari.

Angel, tinlrul profesor, vortEa pentru toli elevii, dar ti lui i se ptrreaciteodate

cd vorbea numai pentru Daniela, cA numai ea il asculta.Dar, intr-o noapte, peste micul origel din munli, nevili o oaste barbare.

Nimici orlselul, dind foc eslor. Arse 9i tcoala si tot. Predare toate bunurilepe €re le aveau oam€nii: vite, ereale, lucruri. Locuitorii speriati fugird pe undeputure. Unii pierire in flecirile dezlinluite, allii in desi$urile pddurilor, apuclnd

drumurile neumblate ale codrilor.Daniela care nu dormea cilea ca de obicei Ia luilina gelbuie $i pilpiiloare

d lempitei. Auzi zgomot $i zarve de celircli. Ciinii ltrtrau 5i urlau ingrozili,iar vitele mugeau pe ulilele inguste ale origelului

Dintr-un salt sd duw qi dtrdu de vest€ mamei, bunicii li surorii sale. Apoise strecurartr cit puturtr de repede, ptrrrsind tot. Mai ales cesula lor ascunsipoetic lntre brazi! Se lbcurl nevtrzute. Cele doul fetile impreuntr cu mtrmi@

$i bunica lor se dusere la un unchi din partea tatllui lor, @rc le dedurtr adipostDaniela nu era speriati, ci mai mult mihnittr. Se gindea la l@all, la Angel,

profesorul, care le preda atlt de frumos!Pe locul micului ortrs€l cu case din lemn de brad lustruit, invelite cu lindrili

$i impodobite cu scoarle inflorate in interior, avlnd la geam p€rdelu{e albe ca

zipada munlilor. lucra& cu motive natiooale. rdmtrss numai @nug 9i pustiu

Peste @tina verde a br4ilor s altemuserl te@r€ 9i tristelea. Un val gros de

funingine cuprinsese toate locurile. Mirosul greu de as fu repede inghilit$i premenit de miresmele pidudlor. Ploile au spdlat $i ele cu hemicie umelenegrc ale barbarilor.

Unde erau oamenii din or[$el: b6trini. tineri, copii. nu s $tia. Dispirusertrde parcl ii inghitis pimintul. Pe ici,pe colo, pe la unele ss derimate s maivedea cite un om.

A trecut de atunci o vrcme. oamenii nu au uitat nevilirea barbarilor @re le

stiicase lini$tea si le pustiise viala.Tineri 9i virstnici se strlnserl $i i9i jurati se lupte lmpotriva vrdjmagului,

strl caute oriutrde se va ascunde, strl nimicease. Apoi pe vechiul ti shebunulptrmint iti inillare iar oregelul. Se adunard $i muncird impreuni, dinl de la

mini pini inillare un ora9 nou,mai merel 9i mai strtrlucitor. Clldirl li o 9coaltrmai frumoasl dmlt cea veche, cu ferestroinalte ii sced de piatrtr @lorate tiiatldin mun{i.

Dar Angel, profesorul cel tlnir, nu era nic-5ieri. Parci ll inghilisd flActuile

aduse de umbrele fioroase ale barbarilor.Daniela ofta mereu ti era cuprinstr de o tristele amard. O infiorare ugoari

O linitte adinci insenini sufletul 9i chipul ei tindr Si frumos. II lui de git, el ostruttr pe amindoi obrajii, ala cum fecea de atitea ori, cind eB copil. Ea, insemn de alinare, igi tr*u mina prin Dtrrul tatllui seu.

Daniela se ageze lini$id pe'un scaun lingtr tatdl ei $i ii povesti tot @ avea p€

inimtr. Glasul ei tinercsc vibm de emotie si vorbele.pline de duiotie mingliauauzul tattrlui stru.

Vezi tu, teticule, in@pu Daniela, eu nu am vorbit niciodate cu nimenidespre ceea ce iti spun !ie, nici cu mama, nici cu bunica $i nici clr Doina. Mamam-ar mustra, Doinila poale c[ nu m-ar inlelege, dar lie ili spun, cA pe tine tesimt mai aproape, parcd gindeqti ca mine ti eu v6d lumea cu ochii tei.

Tattrlui i se umplu sufletul de bucurie auzind vorbele fetei. Afle de la Danielataina innegurbrii gindurilor ei senine. Dupe a@ea plece cu fiica sa in ori$elulnatal. Acolo afle €l taina Danielei...

Cind odselul lor lini$tit fusese distrus, Daniela avea taptesprezece adi. Acolo,pentru pdma datd cunoscuse ea un sentiment curat ca o floare: sentimentuldragostei.

ll cunoscuse pe tinerul profesor Angel, despre care nu mai slia nimic. Trecuse-ri doi ani, Daniela invlla mai deparle si vroia sd ajungtr $i ea tot profesoartr,str invele copiii to1 a$a de frumos cum lecea el.

Duptr nevtrlirea vdjma$ilor. lineri muncitori 9i ctrrlurari s-au inrolal inarmattr $i au pornit lupta penlru nimicirea lor. Printre ei se gtrsea Si Angel.

In noaptea aceea izbili str scape din fldctrri $i ajunse la hotarul lmpiratuluicel bun, care vroia numai pace gi lini$te inlre popoare. Se infdli$i $i ceru se i se

dea oasre gi arme sa porneasci la llrptd. impolriva jefuitorilor. lmpdratul ilasculttr $i-i dedu oasle. Dar mai inlii il linu pe lingtr el aproape doi ani de zileca strJ deprindd cu me$le$ugul armelor $i al luplei. Apoi il ltrstr sd plece spre

meleagurile lui nalale, cu oaste ture. cu arme $i tot ce le 1rcbuia.

- Iattr, zise impiralul, m-ai slujil cu credin{e aproape doi ani. Te-ai doveditnu numai aprig, dar si istel la minte. Pentru merilele tale te numesc Crai $i veidomi in pac€ $i liniste pe plaiurile lale natale, cr convingerca cA vor fi aperatecum trebuie.

Dupe € ii zdrobi pe dutmani, oamenii il primiri pe meleagurile nable cumulte dBgoste Si fu binevenit. Uni toate strtuletele sl oreselele intr-un linutmare, unde trii Si domni linittit. Luat de treburile clrmuirii nu avusse timpsi meargtr ln oreselul in care fusese cindva ptofesor, acolo unde o cunoscuse

$i o inveFse sd descifteze tainele $tiinlelor pe Daniela, cea cu ochii ca @ruisenin, cu plete aurii, pe care o lndregise ca pe o floare gingage $i nu o uitasenici o cliptr.

Luat de treburile domniei, amini ple@rea citre micul ori$el dintre munli,unde aflase ctr rtrmdsese plmintul ars $i pentru ce nu $tia nimic despre @ s€

intimplase cu Daniela. Vroia si o $tie a$a cum ii rlmesese in minte: frumoasi

li sfioa3tr. Se temea ca nu cumva se fie adevlrat @ spuneau riu voitoii €rc mairdmiseseri, cd Daniela ar fi pierit ln 0[ciri cu @str cu tot.

Craiul Angel se plimba prin curte, singur, cl singur rlmlsese.Nici un chip de fati nu se lipi de el. Pe acolo, pe unde fuse$e, ln lnpirltia

lmptrratului @l bun, vizuse multe fete de boieri, frumoase, dar nici mier unanu l-a atras. El se gindea mereu la chipul drtrgdla$ al Danielei. De dorul ei

cobora spre un riu $i a@lo, nevdzut de nimeni, aduna cu mlna argila ro$ie gi omodela pini cind i se ptrrea lui c, ia foma $i chipul Danielei. Ii perea rtru ce nuii spus mecar o dattr cit de aprcape o simte de el.

Tatll Danielei aranji ca o solie strl invite pe bunul Angel la ei in orlqel.Ala ci, intr-o zi, cind Angel, obosit, se intoarse de la un drum lung, doi locuitoridin indepertatul oresel dintre munli se infeF$ari la palatul lui 9i cerurtr si fieprimi!i.

Ei spused Craillui ci sint solii locuitorilor din ortrselul care a ars gi a fostras de pe ptrmint $i il itrvitad la o sirbitoare a recoltei. Atunci afltr Craiul ce

in locul fostelorcase, seinelta un nou ore$el, micdar frumosti nestiutde nimeni.Pdmi cu phcere invitalia.

In citeva zile, Craiul Angel, cu inima strinsi de teamtr ce n-o va mai gtrsi pe

Daniela, ajunse a@lo de unde plecase cu ciliva ani in umtr. La marea serba-toare a re@ltei era adunat tot poporul oregelului. Fete tinere $i frumoase erauimb.Acate in @stume frumoase $i purtau pe brale flori qi spice aurii de griu.

Cind sosi Craiul, toii ii ie$irlin cale, tineri $i bitrini. Din @tini tinere de brad,fete ti blieli impletirtr ghirlande $i le intinsrtr pe drumul p€ care mergea craiul.El desctrlece €lul lui alb ca neaua munlilor ti porni pe jgs. Pe umeri purta opelerine, brodate in ghirlande $i tivite pe margine cu lir de aur.

Nu mai era prea tinlrul profesor. Acum avea o mustdcioarl neagri ca panacorbului. Perul ji era la fel de negru ti lucios.

Printre mul{imea de fete frumoase fi tinerc, igi fdcu loc una gi mai frumoastr.Purta pe brale un Stergar de borangic $i deasupra lui o piine alba $i rumenlca obrajii ei.

Un btrtrin mai sfbtos, @re era maimarele orl$elului, ii zise Craiului:

- Fii binevenit, mlrite Crail'Si ia de guste din acwttr piine a norocului.Craiul inainti, umat de mul(ime. Urerile de bucurie cate se aMau pfueau

ca se ridicA in sus € un imn al libertdlii.Cind se apropie de fata care {inea plinea $i sa.ea, rdmase impietrit. Imbdcatd

intr-o rochied€ culoarea trandafirului ro$u, brodati cu mdrgelu$e aulii, purtindpe cap o maraBtr finl de tot, cu obraiii lmbujorali, Duiela, fata pe care o ln-dragise lnctr din gcoaltr, era si mai frumoastr.Fetei, aproape sd.i s@pe tava dincauza a@stei intilnili nea$teptate.Da! tot Craiul fu a@la care li s6ri ln ajutor.O prinse de mijloc, apoi lui din plinea @Idtr, o muie ln sare 9i, zimbind, li dete

ti fetei ln vdzul tuturor din bucata mulcatd de el, spunindu_i:- Asa cum ai imparlir cu mine buca'ra de piine. as;se impaili si imDartrtia_

Fii binecuvintad ca mi-ai ie$il in cale. dragosle a vielii melelFetei i se ptrru cd viseaz.tr. Dar nu avu timp, Simfi cum Craiul o poarth de

mintr, zicindu-i:

- Daniela dragi, grea soarte am indurat. Credeam ci te_ai pripedit. Gindulmeu era mereu la tine. Imi perea rdu ca n-am alergat in noaptea ae"u a" g*espre casa ta, spretine se-li fi spus mlcar, ori str te fi salvat. Taremtr mai mristram$i md intrisbm. Cindul meu lnse tot la tine a dmas. Iattr

"e ..rF ;;;i

ascundeau feptura gingali p€ care o doream!D@iela il gtrsea $i mai chipeg. Ochii lui parci erau gi mai frumogi.

- Iat6, @ntinud Craiul, te intreb aici, fa(A de lumea vrednice a brereluluinostru care a suferit atit de mult: vrei se_mi fii so{ie gi pe vsi creiasA? .

Daniela. cu.sufldtul plin de emolie. igi intoarse capul in parrea unde Sria cAse afla bunul ei tara. si-i cauta privirea. caci numai el giia raina. Nu zatovi mutL,ctrci tattrl auzi cele petrecure la fel ca $i @ilalfi semeni. Un zi-bet infl;;Ji;collul gurii ti tagl inclne u$or capul.

Daniela lnlelese ce era semnul de binecuvintare. Apoi privi in partea cealalteunde era mama.sa nu o uita nici pe ea ti primi 9i ae ta ea senn ae incuuiinlare.5e intoarse apoi cAlre Craiul Angel ere o linea de mini gi-i zise:

- Cu voia pirintilor mei, sint a ta cdiastr ii ili voi fi mireasi pe v@i in a tacasd.

, Din mijlocul mullimii se desprinsere $ase fete, ca un stol de lebede, cu velulde mireasi tesut din fir de borangic ,i-l a$ezare pe capul Danielei. l";o ;;dragoste $i respect c.aiul lud coroana Iui de aui betuti cu pi"t." .""ip"-iila$ezd pe capul Danielei.

Apoi se ldcu nunti mare, c[ tot eE serbarea recoltelor bogate. perinlii osirutare. iar Doina. care $tia a cinta frumos. le cinte un "intJanume [iri.uCrai si sora sa. car€-i induiogd pe ro!i.

, Frumoasa creiasa pleca impreuna cu Craiul departe peste munli, acolo unde

el isi avea casa $i rrtrire ani mulli si fericili.

_ Daniela nu $j-a uital plrinlii Si nici sora. Dar mai ales nu I-a uirat pe tatal

sdu pe ere il iubea atit de mult. Acolo unde era, s gindea la el ,1, uiui"i "lnJviala ii punea in cale greutali, il chema pe el Si_i cerea sfaluri.

ts_a munea a$a cum inve{ase de cind era inca copil. Era profesoara si il ajutape CEi in treburile imptrrdtegti.

Aproape toli copiii din linutul lor invelari @rte de la Daniela.

^. Si au feurit o imf,arelie mindre $i frumoasa in care toate lumea a rreil fericila.

)r or r.tratnd st astezi dace pe aele meleaguri vor mai fi traind Crai ca pevrcmuri.

POVESTEA LUI RAZVAN

Era odatt un blielel pe care-l chema R6zvan.Plrintii i[ aveau numai pe el si il iubeau atit d€ mult, incit ii indeplineau toate

doriDlele.Rlzvan avea jucirii multe li haine frmoase. Dar cu cit pirinlii ii l4cau

toate voile, cu atit mai mult nu asculta spuwl€ lor'Mama il povtrtuia s5-li pistreze imbric.imintea cuntl, str nu-$ rupa €ie-

tele, ce de acum era in prinul an de invillturl.De ascultat asculta Rizvan, dar de ftrcut fl€a tot ce ltia el.

lntr-o zi clnd s intoarse tatil de la treburi, o glsi pe so{ia s, mama luiRlzvan, tare supdratl, din pricina fiului lor, Aesta nu mai vroia str-;i facllecliile.

TatAl era un om tare bun !i inFlegetor. Dar, ln ziua aeea, se minie foarte

tare. Ciuti si stea de vorbl mai serios cu Rtrzvan.

Il cheml ti il intrebtr:

- Rizvan, fiul€, de @ superi tu pe mimica ti pe teticul teu? Cind ai se te

faci cuminte?Rizvan puse capul in jos, se incipiflnl gi nu rispunse.

Tatil siu a remas dus pe ginduri. Ce sa facd ti cum si proc€d€ze sdJ facisl se cuminteasci? Se gindi sa faci a€st luqu cu ajutorul povestilor. C6ci

tatel lui Rizvan avea darul se povesteasci foarte frumos.

162

ln fiecare sear[ Rezvan Du adormea pinl cind tatll siu nu-i spunea o po-vesle frumoasA.

Mltrgiiat d€ vorbele lui calde, €rc in@peau cM aga: (A fost odati, € nici-odatiD, R4zvan adormea ln a$ternutul lui cald 9i moale, legdtat de @le maifrumoase vise: Vorbele tatilui stru, ii feeau somnul liniqtii.

Tatil lui Rtrzvan, mirinimos $i bllnd cu fiul stru, s hogri s4_i spuntr o po_veste in seara a@ea, nu cu Feli-Frumo9i cm ii spuna altidati, ci o povete

9.u ]1 bliljel tot € el, care-9i necljea mereu ptrrintii $i cu u balau a ,aptelimbi d€ foc, @re l-a rtrpit qi !a dus IE meleagurile lui. Si in@pu @ de obi@i:

- A fost odattr, ca niciodag, un copil pe nure RAwan. Era singur lapirinfi. Era iubit $i ftrsfelat tare mult. Toate lumea ii ficea voia. dar el nu spurta cum trebuie. ln fiecare zi o supera pe memica lui fi nu ascdla de pe-rintii sii.

Intr-o zi. ietind afare ftrrd voia mamei sale. 9i alergind prin mijlocui drumu-lui, printre maqini, ii ie$i in fali, dintr-un canal, o dihanie mare, iogie, de ziceaici atunci a ie$it din cuptor.

Era balaurul pdmlntului, cu $apte @pete, $i Sapte limbi de loc...

_Pentru prima dattr, Rlzvan auz€ o poveste atit de urlti. Duptr @ tat.ll s6u

sfl$is€ povestea, Rizvan nu putu sl adoaml. Se gindea str nu p6leascI qiel ca biielelul din poveste.

_A doua reartr, tatil, intr-adins, ii spuse tot povestea cu balaurul $i cu biie-

ielul neascultdtor.A treia seard, tatrl vru str in@apl din nou aceea$i poveste urite. Rtrzvan

sdri din agternut Si-i spuse tatelui sdu:

- Ajunge, tdticule, nu mai spune, am str mi fac cuminte! N_am str ve maisupir, ilci pe tine, nici pe mtrmiq.

. TaAl il serute cu duio$ie. il mingiie $i-l inveli. ll lesd se doarme, cu viseleIui. lncredinFt cd Rezvan se va cuminil.

Dar aesk uiti promisiunile fecule lalelui sau li iar incepu cu ale Iui. perinlii.are nu Stiau ce se mai fac[ sA indrcpte purtarea fiului lor, e.au nemulgumili.Atunci tatrl ii spuse din nou povestea cu balaurul. Flri si mi promiti nimic,Rizvan adomi cu gindul la balaur gi se fdcea ci intr-o zi, cind ie$ea pe poafr;esei, ii iegi in cale dihania de balaur cu gapte limbi de foc, aprins", ji

"u oigt"

ochi cit fundul de butoi. Si nici una, nici doud, ll intrebtr tarigenai, cu o voehorcritoarc $i groasd:

- Cind ai se te cumin(e$ti, Rizvan?

. Cind auzi ci-i spuse p€ nume, ii ingheltr singele in vine. Ftrcu ochii cit cepele

Si nu mai putu str mai facA nici mtrcar un pas de teama.

.- De ce superi pe ptritrfii tii, €re te cresc $i te ingrijesc $i_li fac roate pof-tele $-li dau toate budtttile?

vDaci v6zu qi veru, Rlzvan n-aw iocotro. ISi lui inima in dinli ti respunse:

- I1i gomit, ci m si mi fac cuminte, n-m str mi suptu pe mimie Sipe tlticu.

- Nu prca te credl Dar fie, dactr mai aud ci iar !i-ai suptrmt pirinJii, vinsI te iau Si si te duc tocmai la mine in ptrdurea n€agrtr, Si de-acolo nu dai ieti.Ala p5t€sc toli copiii @re nu sitrt cuminti.

$i dihania pleci horctrind.Dimineala, cind s-a sculat, Rbzvan era multumit li fericit ci totul a fost

numai vis, $i iar nu s-a tinut de cuvint. Mma lui nu itia ce sd mai faci. Tatdl,la fel. Intr-o reartr, in loc sd-i spuntr o poveste, tatll se hotirl si disute dinnou serios bu baiatul. $i, dupi ce ii explicd cum trebuie str fie un bliat cuminte,il intreb6:

Ia spune, fiule, cind ai se asculli de @ea ce-!i spun pArinlii tii, care-tivor doar binele?

Rtrzvan nu rtrspunse,Tatil, vazindul ci sti si nu respunde, ii zise iare:

-Cind ai si t€ faci cuminte, Rtzvu?Cu privirea agerd ti atentil, respunse tatelui siu:

- Nu gtiu, titticulelCum nu ttii? Doar nu mai ai trei ani, acm ai trecut de Fpte. Te-ai

frcut biiar mare! Ia spune-mi: tie ili plac @piii? Sau mai bine spus. cind aisi fii marc, ai sA vrei sA ai copii? De pildi, un biiat ala ca tine?

Rtrzvan rtrspunse prompt ftrrd str-$i dea rema @ urmirelte tatil seu :

- Da, ag vrea, si m mai mul1i, nu numai unul. S! aibd cu cine se jua.Atunci, tat61 continutr c! voea lui bllndi $i domoali:

- Dacl tu ai sA fii titic, adicd tu ai fi in locul meu $i ai sd ai un bliatzvLpdiat,aga cum elti tu $i nu are sl te asculte, ce ai si-i faci?

Rizvan nu se a$teptase ca tatdl s6-i vorbeasca ala. Nu qtia ce si-i rispundi.Trebuie sA ftiti in$ ce R&van era un biiat tare dettept. Stia s6 gind€asca ti strvorbeasctr frumos, dar numai cind vroia. La fel fiea Si la $@altr. Pentru ada respuns 1a a€asti iDtrebare, s hoted sA fie srios. A stat putit pe glnduri,apoi rAspunse ingindurat tathlui stru:

- Dact eu aS fi dttic gi ag avea un bliat aga cum sint eu, i-ag da jos pmta-lonagii $ l-at bate, t?tticule, cu cureaua.

- Bin€, beiatul meu, atunci ala am se fac ai eu... Da? Hai rasputrde!

- Ba nu, taticule, n-am sll bat cu cureaua!Dar ce ai sa-i [aci?

- Am si-i dau pantalonalii jos ti m siJ bat cu un betilor, qtii, a$a mic!Si ar6ta, cu minulele lui, mirimea inchipuiti a betigorului. Sau, poate amstr-i dau cite o palm6. Dar gtii, a|a, in€t, sb nul doari pra tare.

t64

- Bine, Rdzvan, am sd fac li eu cu tine tot a$a. Poate ai sA te cuminfelti'

- Nu, titicule, tu str nu faci aqa, ca de acum iDainte am sl hu cuminte

Am s6-mi fac lec1iile, n-am si mai murdtrresc hainele, am str ascult pe mimica

si pe tine.

- Bine, spuse tattl, a$a sd fie. 11 saruti pe frunte, il inveli ca de obicei 9i-l

l6si str se culce.Toattr noaptea s-a gindit Rbzvan la cele discutate cu tatil siu lgi punea fel

de fel de probleme: dacd intr-adever ar avea un copil neascultetor ca el, ce-ar

face? Desigur nu l-ar bate cum nuJ bate nici pe el ttrticu. $i atunci e-ar face'l

Singurul lucru bun pe care va trebui si.l factr este s[ fie cuminte' Va trebui

si invele la gcoali pe misura posibilitililor pe care le are, str citeasca mai

multe povegti, cici acum $tie singur sd citeasch, si fac[ mai multe socoteli

ii str arculte pe mdmica gi pe ttrticu, ceci numai aga va ajunge 9i el ca pirinliiiui. Numai aga va putea $i el si invele cum trebuie cresculi copiii pe care-i

doreft€ s6-i aibtr cind va fi mare.A doua zi, Rtrzvan s-a schimbat complet.

Toatd lumea s-a minunat de el.

D€ atunci, n-a mai supdrat-o pe mlmica 9i nici pe titicu. La invdlatur'era cl mai bun. Haioele lui erau cele mai ingrijite, cind iesea la joaci avea

grijl si nu le murdlreascl. A citit Si a invifat mult, a crescut mare, voinic Si

trumos..A. ajuns un cfuturar vestit. Cind i-a venit vremea s-a rostuit $i el la

casa lui, povestind, mai departe, copiilor lui despre cite facea pe cind era de-o

schioape ca ei sA nu gr€$easca, p!€cum a gresit el.

CUPRINS

Cilim gi Flt-Fruos din lap[r4b Pdslrilo: ; -Ardilopa irljiuFah din lspddti! Curcubcului

Cosina @ fMoasd E nwultitoarePegti$orul ite au . ' .

Jm Bucuieiora$ul cu ptrpuli

lonas isbtulFmoas I viM Di@ .

Zitra Floilor 9i @ldciul fedqt al Iavioiei 'Alin 9i Uuh fetu@ttrAleas& Sdrclui

- Privighem f€@eet{ 9i implrliis cinkului ei ' ' 'ztoa Trddalim si craiul did hpnrllia ttudafrilor negri 'P@tul 9i Crlias dh T@ Ghetailor

Am APelor gi Povst@ Liei

Juc{riile dc ci@latl $i Bobig medic 'Roalim ,

\ Zid@bune$icraid@lviEuI 6.1u1 ndzdrlvu al lui Nicu'or

Flt_Fluos clin rowrin' Buicul

O85ul dinft muliPovcsh lui Rtrzvd

2t26

3t36

4l5l51

&15

83

90

91

l0?

l14tmt25133

141

149

155

162

,')' 1.t

E