Fascioloza( galbeaza)

Fascioloza este o boala hepato-biliara enzotica, sezoniera, care afecteaza animalele erbivore, mai ales rumegatoarele, evoluand cronic, rareori acut, determinata de specii din genul Fascilosa.Intalnita pe intreg globul si cunoscuta popula sub denumirea de galbeaza , aceasta parazitoza cu izbucniri mai ales in perioda primaverii si verii, afecteaza animalele intretinute pe pasuni, bogate in biotopi de limneide, constitue in prezent una dintre helmintozele majore din multe tari. Afectand un numar mare de animale de ferma, pierderile economice ating in anumiti ani cifre foarte mari datorita mortalitatii mai ales la ovine, mortalitate mare, in unele situatii depasind 50 % si nerealizarii productiei de lapte, carne, lana etc.Boala este produsa de: Fasciloza hepatica din familia Fasciolidae, tremadot cu corpul foliaceu avand spini cuticulari si doua ventuze: bucala si ventrala, intre care se dechide orificiul genital. Are dimensiunile de 2-3/1-1,5 cm, iar formele tinere, 1-10 mm. Este cea mai raspandita specie de la noi din tara. Ouale, eliptice, operculate la un pol, cu coaja subtire , galbena-aurie, masoara 130-145/70-90um. Sunt neevoluate in momentul pontei. Fascioloza gigantica are dimensiuni mari fata de precedenta, are 3,5/7 cm lungime si 1 cm latime, este mai ingusta si mai transparenta. Ouale sunt ceva mai mari, dar este semnalata in tara.Ciclul biologic este diheteroxen, in care gazdele definitive sunt: oaia, bovinele, capra, porcul, iepurele, cobaiul, nutria si ierbivorele salbatice. Fascioloza este semnalata si la om. Gazdele intermediare sunt melci acvatici, principala gazda e Limnaea stragnalis. Fascilolele tinere sunt prezente la nivelul parenchimului hepatic, iar cele adulte paraziteaza canalele biliare, uneori in infestatii masive, se pot intalni eratic in cord, pulmon, cavitatea peritoneala.Modul de nutritie este hematofag, posibil si cu detritusuri celulare, dupa unii autori. Ouale eliminate, in tranzit biliar si apoi intestinal, ajung cu fecalele animalelor pe sol, pasune sau in apa. Embriogeneza este realizabila in biotopi acvatici cum ar fi balti, lacuri, de mica adancime, canele sau altele, cand regimul termic este favorabil intre 10-35 c. Optimul termic este de 25-28 c, in medii aerate, cand embriogeneza se realizeaza in 10 -14 zile. Sub acest regim termic embriogeneza se prelungeste in corelatie inversa: la 20 grade , dureaza 18 zile, iar la 15 grade la 35 de zile. Sub temperatura de 6 grade si peste 40 grade ouale se distrug in timp variabil.Primul stadiu larvar sau miriacidul are corpul acoperit cu cili, este triunghiular si masoara circa 130-140 um lungime si 35-45 um latimela partea anterioara. Contine celule secretoase de enzime proteolitice, cu rol in penetrarea tegumentului. Viata miracizilor este scurta, sub 36 de ore, deoarece nu se hraneste. Sunt forme mobile in cautarea gazdei, atrasi de mucusul secretat de melci, patrund activ in tegumentul acestora sau pe la nivelul pneumostomului. In melc se formeza sporochistul dupa patrunderea miracizilor in manta. Are aspect saciform, continand celule germinale si masoara 150-250 um. Prin multiplicarea insulelor germinative se formeaza mai multe redii( 8-20).Rediile se dezvolta, sunt foarte mobile si rupand invelisul sporocic, ca devin libere.Pot ajunge in marime de la 350-500 um, de la 1,5/0,2 mm. Ele strabat tesuturile patrunzand in hepatopancreas. Forma rediilor este alungita, prezinta ventuza bucala si tub digestiv. Datorita mobilitatii, patrund in infestatiile cu fasciole determina procese imunogene sesizabile serologic, ca imunitatea castigata este reflectata la animale prin reducerea intensivitatii si extensivitatii parazitismului la reinfestatii, prin distrugerea unui insemnat numar de fasciole. Cu toate acestea, efectul limitat al proceselor imunodefensive specifice ale gazdelor se datoreaza complexitatii agregatelor antigenice secretate si excretate de paraziti, cat si a efectelor imunosupresive toxice asupra limfocitelor B. De aici, aceasi receptivitate uneori la reinfestatii.Modificari morfopatologice. Tabloul lezional, polimorf, are aspecte diferite dependent de forma evolutiva a bolii: acuta, subacuta sau cronica. Modificarile caracteristice vizeaza mai ales ficatul si canalele biliare. Leziunile sunt foarte bine cunoscute mai ales la ovine. Forma acuta este insotita de perihepatica si hepatica hemoragico-necrotica. Ficatul este hipertrofiat, congestiv, cu aspect marmorat, pe fondul brun se observa nuante de rosu-deschis, ciocolatiu si brun-negricioase, datorita hemoragiilor determinate de fasciolele tinere in migratie.In parenchim, pe sectiune, se observa numeroase trasee, sinuoase, hemoragice, uneori cu depozite fibrininoase, abundente pe intreaga suprafata. In unele infectii se instaleaza peritonita serofibrinoasa, uneori se constata subicter. In forma subacuta, leziunile specifice sunt de asemenea la ficat, dupa7-8 saptamani, se constata din prezenta hepatitei hemoragice in unele zone, insotita de procese cicatrizante, cu linii sinuoase albicioase prin parenchimul hepatic, datorita hiperplaziei conjuctive, reparatoare a vaselor, caniculelor distruse si galeriilor hemoragice. Fasciolele, de dimensiuni variabile intre 5-15 mm lungime, se pot gasi si in canalele biliare. Formele acute si subacute se semnaleaza in focare enzootice grave, mai ales la ovine, capre, mai rar la tineretul bovin sau la porcine.In forma cronica, cea mai frecventa, se constata modificari semnificative hepatice: angiocolita, cu marimea in volum si indurarea canalelor biliare, periangiocolita, gepatica interstitiala si ciroza, fie cu reducerea in volum a ficatului, fie cu hepatomegalie. In profunzimea parachimului, pe sectiune, se observa canalele biliare sub forma unor cordoane dure, slerozate, dilatate, uneori impregnate cu saruri de calciu, scartaind la sectionare. Zonele cirozate diseminate au consistenta dura, in benzi sau nodulare. Vezica biliara uneori este marita in volum, iar bila vascoasa este de culoare negricioasa. In canalele biliare sun fasciole adulte.La unele animale, mai frecvent la ovine suprainfectate sau reinfestate, tabloului lezional cronic i se suprapun leziuni hemoragico-traumatice. Perihepatica, ficatul avand aspect de mozaic. La examenul necropsic efectuat dupa dehelmintizarea animalelor, modificarile hepatice mai moderate sau grave, nu sunt insotite de prezenta fasciolelor sau sunt in numar mai mare.Leziunile hepatice sunt asociate cu alte modificari : edeme ale tesutului conjuctiv subcutunat in regiunile declive, submandibular, subicter, ascita sau transsudat citrin, in cantitati mari, la nivelul pericardului si pleural, aspect gelatinos al maniamentului adipos prirenal. Tabloul lezional cronic se produce dupa 70-80 de zile. Cand fasciola evolueaza asociata altor parazitoze hepatice-hidatidoza, dicrocelioza, cisticeroza, modificarile au aspect polimorf mult mai grav. La bovine, fascioloza acuta, rareori semnalata, apare la tineret, cu tabloul asemanator cu cel de la ovine, insa cu leziuni mai moderate. In forma cronica, angiocolita pronuntata este tradusa cu aspectul de cordoane albicioase, proeminente, pe suprafata viscerala hepatica. Calcificarile se produc mai frecvent decat la ovine. La celelalte specii leziunile sunt apropiate cu cele de la ovine.Histologic, se constata dezepitalizari ale canalelor biliare parazitare, infiltratie limfo-plasmocitara, cu eozinofilie si fibroblaste, cu necroze, urmate de hiperplazia si metaplazia epiteliului biliar. In dreptul obstruarii canalelor cu paraziti sau cu ouale acestora se formeaza granuloame.Simptome. Manifestarile clinice ale fasciolozei sunt dependente de caracterul evolutiv si uneori de specia gazda afectata. La ovine forma acuta poate aparea in infestatia masiva, cu metacercari, in conditii epizotoogene favorabile, din vara in toamna si chiar in prima faza a iernii. Primele semne apar la 17-21 zile sau chiar 6 saptamani. Incubatia este deci mai scurta decat perioada prepatenta a parazitului. Se constata abatere, oboseala accentuata in deplasare, scaderea apetitului, anorexie, febra, diaree, atonia prestomacelor, modificarea rumegarii, stare de miastenie, durere exprimata prin scrasniri de dinti, subicter si ascita, anemie insotita de tulburari circulatorii.