PPag. 3

7 zile: esen\ial7 zile: esen\ial

Rezina {old=ne[t i

Apare de la 03 aprilie 1948Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 13 (7555), 30 martie 2012

Pag. 2

4 zile au mai r=mas p`n= la ex-pirarea termenului de prezentarea Declara\iei cu privire la impozitulpe venit al persoanelor fizice.Pentru comoditatea contribuabililor,a fost extins programul de lucrual FISC-ului...

Recent, Victor Petrache, stu-dent la catedra Management Ar-tistic [i Culturologie a ColegiuluiRepublican de Arte Soroca, [i-asus\inut lucrarea de diplom="Femeia, flac=r= nemuritoare",fiind g=zduit cu mult= c=ldur= deprim=ria satului Chipe[ca...

V= maipropunem:

S= ave\i partede o via\= de om,

tr=it= frumos

Pag. 5, 8

Èñïîëíåíèåòðóäîâîãî

çàêîíîäàòåëüñòâà

"Apa [i securitateaalimentar="

(Sf`r[it ]n pag. 3)

Democra\ia local= [i regional=]n Republica Moldova -

examinat= la Consiliul Europei

Pag. 3

Pag. 4

Ca s= gospod=rim grijuliu[i cu prisosin\= apa, f=r=de care via\a este imposibi-l=, trebuie s= cunoa[temc`t mai mult despre ea, iarcuno[tin\ele care le acumu-l=m cu v`rsta, s= le facemnorme de via\=. A[a credeu.

Ziua Mondial= a Apeieste o ini\iativ= stabilit= ]ncadrul Conferin\ei pentruMediu [i Dezvoltare a Na\iu-nilor Unite din anul 1992,desf=[urat= la Rio-de-Ja-neiro. }n ziua respectiv=sunt organizate numeroaseac\iuni menite s= subliniezenecesitatea g=sirii unor so-lu\ii pentru gospod=rireaapelor, modernizarea infra-structurii de alimentare cuap=, protec\ia resurseloracvatice [i, desigur, protec-\ia surselor naturale deap=, precum sunt izvoarele,lacurile [i r`urile.

Apa este esen\ial= pen-tru via\=. Cu toate acestea,multe milioane de oamenidin toata lumea se confrunt=cu un deficit acut de ap=calitativ= [i sunt nevoi\ipractic s= duc= o lupt= zil-nic= pentru a-[i asiguranecesarul de ap= potabil=pentru nevoile primare. Mili-oane de copii continu= s=moar= ]n fiecare an din ca-uza unor boli, ce au ca sur-s= apa necalitativ=.

Re\eaua hidrografic= aRepublicii Moldova estereprezentat= prin 3621 der`uri [i p`raie (inclusiv 7 culungimea de peste 100 km,iar alte 247 - peste 10 km).Lungimea sumar= a r`urilordep=[e[te 16000 km. FluviulNistru, bazinul hidrografical c=ruia constituie 57% dinteritoriul \=rii, cu un debitanual de circa 10 km3,marcheaz= pe o por\iune

de 630 km frontiera dintreRepublica Moldova [i Ucrai-na. R`ul Prut, bazinul c=ruiaconstituie 24% din teritoriu,cu debitul anual de circa2,4 km3, marcheaz= hotarul]ntre R. Moldova [i Rom`niape o por\iune de 695 km.

}n afar= de acestea, peteritoriul \=rii exist= 4261de lacuri [i bazine de acu-mulare cu o suprafa\= total=de 333 km2 [i cu un volumde acumulare de 1,8 km2.Predomin= lacurile mici cusuprafa\a de circa 0,2 km2.Cele mai mari lacuri natura-le sunt situate pe cursul dejos al r`ului Prut (Beleu,Manta). Cele mai mari lacuride acumulare artificiale suntCoste[ti-St`nca (735 mlnm3) - pe r`ul Prut, [i Dub=-sari (277,4 mln m3) - pe flu-viul Nistru.

Apa e izvorul vie\iiMateriale didactice pentru Ora Ecologic= ([i nu numai),

dedicat= Zilei Mondiale a Apei, ]n institu\iile de ]nv=\=m`nt preuniversitar

Acest lucru se vede bi-ne la unele institu\ii, organi-za\ii [i ]ntreprinderi din{old=ne[ti [i din raion. Bu-n=oar=, vinerea trecut= sutede func\ionari [i al\i angaja\i,cet=\eni simpli, au ie[it laf=cut cur=\enie ]n jurul insti-tu\iilor, ]ntreprinderilor undelucreaz= sau locuiesc.

Exemplu pentru to\i aservit din nou colectivul }n-treprinderii Municipale "Re-gia Ap=", ]ndeosebi sec\iaSalubrizare. Le-au urmatexemplul [i al\ii.

S-au eviden\iat colective-le de angaja\i care activeaz=]n cl=direa Consiliului raio-nal, dar [i cele ale institu\ii-lor medico-sanitare, mul\icet=\eni.

P=cat doar c= unii dintrecei de la etaje stau pe labalcoane [i dau indica\iioamenilor care lucreaz= un-de s= mai m=ture, ce s=mai fac=. Ei ]ns=...

Silviu BUSUIOC

}n imagini: a[a arat=deja unele por\iuni ale

localit=\ilor noastre, a[amuncesc cei harnici. De

lucru, ]ns=, este foarte mult

Oamenii harnici sepreg=tesc din timp de Pa[ti

}n unul din numerele precedente ale"FN" le-am promis cititorilor no[tri c=vom aduce la cuno[tin\a dumnealor unelerezultate ale olimpiadelor [colare (etaparaional=) desf=[urate ]n acest an.

Potrivit dnei Galina Caraivan, [ef-ad-junct al DG}TS Rezina, din num=rul totalde concuren\i, 137 de elevi au devenitpremian\i (41 - locul I). Cele mai bunerezultate le-au ]nregistrat concursan\i dela liceele teoretice "Alexandru cel Bun","Alexandr Pu[kin", "{tefan cel "Mare","Evrika" (or. R`bni\a), Ign=\ei, Echim=u\i[i "Ion Creang=". Merit= men\ionat= [ipresta\ia bun= a unor elevi de la l/t Peci[-

te, gimnaziile Ciorna [i Lalova. "}n cadrulGalei Olimpicilor din luna mai curent, aaccentuat dna Caraivan, to\i de\in=toriilocurilor premiante vor fi men\iona\i cudiplome [i premii b=ne[ti".

Aceea[i surs= ne-a mai informat: laetapa republican= a concursurilor [colarevor lua parte 45 de elevi de-ai no[tri. Ledorim realiz=ri pe potriva cuno[tin\elor decare ei dispun.

Cititorii "FN" numaidec`t vor fi informa\idespre rezultatele ob\inute de elevii no[trila faza republican= a olimpiadelor [colare.

Reporter "FN"

Succese la etapa republican=!

}n perioada 19-23 martiecurent, pre[edintele raionu-lui Rezina, dna EleonoraGraur, s-a aflat la Stras-bourg, unde, ]n componen\aunei delega\ii a RepubliciiMoldova, a participat laSesiunea Congresului Auto-rit=\ilor Locale [i Regionaleal Consiliului Europei, carea examinat Raportul privinddemocra\ia local= [i regio-nal= ]n Republica Moldova.

Dup= cum relateaz=www.strasbourg.mfa.md, ]ncadrul celei de-a 22-a Sesi-uni Plenare, Congresul Auto-rit=\ilor Locale [i Regionaleal Consiliului Europei(CPLRE) a adoptat o Reco-mandare privind democra\ialocal= [i regional= ]n Repub-lica Moldova. Drept baz=pentru adoptarea acesteiaa servit Raportul elaboratde c=tre misiunea CPLRE(raportori: dl Francis Lec,Fran\a, [i dl Angelo Miele,Italia), urmare misiunilordesf=[urate ]n RepublicaMoldova ]n septembrie [inoiembrie 2011.

Raportorii au constatatcu satisfac\ie c=, de la ulti-ma Recomandare a CPLRE]n domeniu, din 2005, s-aob\inut un progres pozitiv

at`t sub aspect legislativ,c`t [i institu\ional cu privirela administra\ia public=local= (APL) din RepublicaMoldova. }n acest sens,proiectul Strategiei Na\iona-le privind Descentralizareaeste un semn al angajamen-tului declarat al Guvernuluiactual de a efectua o refor-m= profund= a APL, astfel]nc`t s= se consolideze au-tonomia APL [i s= se ]mbu-n=t=\easc= managementul[i calitatea serviciilor furni-zate cet=\enilor. Cu toateacestea, Congresul a subli-niat faptul c=, nivelul resur-selor proprii ale autorit=\ilorlocale r=m`ne inadecvat,supravegherea APL esteexcesiv= [i exist= o lips= declaritate cu privire la distri-buirea competen\elor [i re-surselor financiare.

}n Recomandarea adop-tat= la 22 martie 2012,Congresul a recomandatautorit=\ilor Republicii Mol-dova s= continue m=surilelansate, ]n contextul Strate-giei Na\ionale de Descen-tralizare, astfel ]nc`t aceastas= fie adoptat= [i pus= ]naplicare ]n conformitate cuinten\iile declarate ale auto-rit=\ilor na\ionale.

De ase-me n e a ,C P L R Einvit= auto-rit=\ile s=elaboreze[i s= pun=]n aplicareprogramesuplimen-ta re [ ist rat egi ipentru aasigura li-

bera circula\ie a persoane-lor [i a m=rfurilor [i o bun=dezvoltare economic= pen-tru localit=\ile din zona desecuritate de la Nistru.

Congresul a mai solicitatautorit=\ilor moldovene s=adopte o nou= lege privindstatutul special al Chi[in=ului[i s= semneze, inclusiv s=ratifice, ]n viitorul apropiat,Protocolul adi\ional la CartaEuropean= a AutonomieiLocale privind dreptul de aparticipa ]n afacerile uneiautorit=\i locale, din 16noiembrie 2009. Cea de-a22-a Sesiune Plenar= aCongresului Autorit=\ilor Lo-cale [i Regionale al Consiliu-lui Europei s-a desf=[uratla Strasbourg, ]n perioada20-22 martie 2012.

Republica Moldova afost reprezentant= la acesteveniment de delega\ia na-\ional= ]n urm=toarea com-ponen\=: dl Alexandru Amb-ros, primarul ora[ului Un-gheni, pre[edintele delega-\iei; dl Dorin Chirtoac=, pri-marul municipiului Chi[in=u;dna Eleonora Graur, pre[e-dintele raionului Rezina; dlGrigore Cobzac, pre[edinte-le raionului H`nce[ti; dlGrigore Policinschi, pre[e-dintele raionului Dub=sari;dna Tatiana Badan, prima-rul satului {elemet, raionulCimi[lia, precum [i dl ViorelFurdui, directorul executival CALM, secretarul dele-ga\iei.

Cu detalii referitoare laamendamentele prezentatepe marginea Raportului dec=tre membrii delega\ieiRepublicii Moldova, vomreveni.

Reporter "FN"

Pag. 2

Prim=vara -favorabil= incendiilor

Nr. 13 (7555), 30 martie 20122 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

"Apa [i securitateaalimentar="

4 zile au mai r=mas p`-n= la expirarea termenuluide prezentare a Declara\ieicu privire la impozitul pevenit al persoanelor fizice.}n context, reamintesc per-soanelor de referin\=: potri-vit articolului 83 din CodulFiscal, persoanele fizice auobliga\iunea de-a depuneDeclara\ia ]n urm=toarelecazuri:

- ]n anul 2011 nu au pri-mit salariu, dar au ob\inutvenituri de la v`nzarea pro-priet=\ii - case la sol, aparta-mente, vile, terenuri, ma[inietc, care dep=[esc sumascutirii personale de 8100de lei;

- lucreaz= la dou= saumai multe locuri de munc=unde ob\in salariu, carecumulativ dep=[e[te sumatotal= de 25200 de lei/an;

- ][i schimb= domiciliulpermanent din RepublicaMoldova ]n alt= \ar=.

Persoanele fizice pot de-pune Declara\ia, utiliz`nd 2metode: varianta clasic=(pe suport de h`rtie) sauserviciul de raportare "Dec-lara\ie electronic=", carereprezint= un instrumenteficient de raportare de la

}ntru evitareanepl=cerilor,gr=bi\i-v=...

distan\=, prin internet.Informa\ii utile privind

completarea [i depunereaDeclara\iei pute\i ob\ine lanum=rul gratuit 0-8000-1525sau la IFS Rezina la nume-rele de telefon: (0254) 2-49-16; 2-16-54.

}ntru asigurarea comodi-t=\ii deservirii contribuabili-lor, facilit=rii depunerii dec-lara\iilor cu privire la impozi-tul pe venit pentru anul2011 [i ]ncadr=rii pl=titorilorde impozite ]n termenul-limit= de prezentare a decla-ra\iilor, Inspectoratul Fiscalde Stat pe raionul Rezinaaduce la cuno[tin\=: zilelede odihn= 24 [i 31 martie2012 au fost stabilite zilelucr=toare cu program delucru: 08.00-17.00.

Pentru perioada 26-30martie [i 02 aprilie 2012 s-a prelungit ziua de lucrup`n= la ora 19.00.

Potrivit hot=r̀ rii respec-tive de guvern, ziua de 02aprilie 2012 este considerat=ultima zi de prezentare aDeclara\iei.

Larisa COTUN,[eful direc\iei Administrare

Fiscal= a IFS Rezina

Industrie. }n ianuarie-decembrie 2011 ]ntreprin-derile industriale de toateformele de proprietate aufabricat produc\ie ]n valoa-re de 631,9 mln de lei ]npre\uri curente. Volumulproduc\iei industriale ]n ra-port cu ianuarie-decembrie2010 s-a m=rit cu 19,4% ]npre\uri cutente. }n luna de-cembrie 2011 s-a produsproduc\ie cu 38,3% maipu\in fa\= de decembrie2010 ]n pre\uri curente, iarfa\= de noiembrie 2011 -mai pu\in cu 83,1%.

Agricultur=. Produc\iaprincipalelor produse vege-tale ]n anul de raport secaracterizeaz= prin majora-rea produc\iei porumbuluipentru boabe cu 3,5 mii detone sau 88%, florii-soareluicu 0,3 mii de tone sau 4%,a tutunului cu 0,8 mii detone sau de 9 ori mai mult,a soia cu 0,2 mii de tonesau de 2 ori mai mult, a le-gumelor cu 0,1 mii de tonesau de 2 ori mai mult, a ce-realierelor [i leguminoase-lor, ]n total cu 0,3 mii de to-ne sau 1%. Majorarea pro-duc\iei vegetale a fost deter-minat= de majorarea supra-fe\elor sem=nate cu porumbcu 45%, cu tutun cu 20%,cu soiei cu 24% [i cu cere-aliere [i leguminoase, ]ntotal cu 1%. Totodat=, a di-minuat produc\ia orzului cu30% sau 0,9 mii de tone, afructelor cu 0,2 mii de tonesau 25%, gr`ului cu 11%sau 1,6 mii de tone. Dimi-nuarea produc\iei vegetale]n anul de raport a fost de-terminat= de diminuarearoadei medii la hectar lagr̀ u, orz [i fructe corespun-z=tor cu 4% [i 15%.

Ponderea ]ntreprinderi-lor agricole ob[te[ti ]n totalulproduc\iei agricole, ]n anul2011, a constituit 52%, iargospod=riilor \=r=ne[ti (defermier) le revin 48%.

Investi\ii ]n capital fix. }nianuarie-decembrie 2011volumul investi\iilor ]n capitalfix pe cercul de ]ntreprinderisupuse cercet=rii statistice

}n fiecare an, la data de22 martie, comunitatea con-semneaz= Ziua Mondial= aApei, ini\iativ= adoptat= deConferin\a Na\iunilor Unitepentru Mediu [i Dezvoltare]n contextul declar=rii peri-oadei 2005-2015 DeceniuInterna\ional al Na\iunilorUnite ]n "Ap= pentru via\=".}n anul curent, Ziua Mondial=a Apei a avut genericul"Apa [i securitatea alimen-tar=", urm=rind scopul cas= atrag= aten\ia pe planinterna\ional asupra rela\iilorap=-securitate alimentar=.

Securitatea alimentar=exist= atunci, c`nd to\i oa-menii, ]n orice moment, auacces la produse alimentaresuficiente [i sigure pentrua-[i satisface nevoile [ipreferin\ele alimentare, pen-tru o via\= activ= [i s=n=toa-s=. Apa este unul din factoriifundamentali ]n producereaalimentelor. Cre[terea nu-m=rului popula\iei, urbaniza-rea [i sporirea pre\urilor laenergie pot conduce la undeficit progresiv [i severde ap=, care va subminasecuritatea alimentar=.

Ast=zi exist= peste 7 mi-liarde de oameni pe planet=[i se preconizeaz= c= popu-la\ia globului va cre[te cu]nc= 2 miliarde p`n= ]nanul 2050. Aceasta ]nseam-n= c= va cre[te [i volumulnecesar de ap=. E constatatc= este nevoie de 1500 l deap= pentru a produce 1 kgde gr`u, dar de 10 ori maimult pentru a produce unkg de carne de vit=. Laproducerea de furaje pentruanimale, sacrificarea [i pre-lucrarea de carne, lapte [ialte produse lactate, deasemenea, se cheltuie can-tit=\i mari de ap=.

Nevoia de ap= ]n 24 deore pentru un adult este deaproximativ 2 l [i pierderilede ap= ale organismuluiuman ]n 24 de ore se cif-reaz= tot aproximativ la 2 l(pierderi pe cale renal=,piele, pulmon [i tub diges-tiv). }n afara apei folositepentru nevoile pur fiziologi-ce, omul folose[te apa [i ]nmultiple alte scopuri: men\i-nerea cur=\eniei corporale,pentru c=lirea [i cre[terearezisten\ei organismului,pentru nevoi gospod=re[tisau menajere (pentru cur=-\area alimentelor, prepara-rea m`nc=rurilor, sp=latulvaselor, ]ntre\inerea igienic=a locuin\ei, a ]mbr=c=mintei,]nc=l\=mintei etc), astfel,cantitatea optim= de ap=

pentru un om ]n 24 de orear fi de 100 l. Colectivit=\ileumane utilizeaz= mari canti-t=\i de ap= ]n diferite sco-puri: nevoi urbanistice -pentru salubritatea public=,cur=\enia str=zilor [i pie\elor,stropirea spa\iilor verzi,ameliorarea climatului, pen-tru protec\ia fa\= de poluan-\ii atmosferici sau pentruscopuri decorative [i arhi-tectonice; nevoi industriale- consumul de ap= pentrutransportul materiilor prime,ca [i constituent al diverselorproduse, apa de r=cire,apa ]n diferite procese teh-nologice, ]ntre\inerea apara-telor [i ustensilelor etc; ne-voi zootehnice - apa folosit=la hrana animalelor, la cur=-\enia acestora, la salubrita-tea ad=posturilor [i grajdu-rilor etc.

Deficitul de ap= afectea-z= deja mai mult de 40 lasut= dintre oamenii de peplanet=. Lipsa de ap= limi-teaz= capacitatea agriculto-rilor de a produce suficienteproduse alimentare pentruhran=. Asia de Sud, Asiade Est [i Orientul Mijlociusunt deja aproape de limi-tele de resurse, iar popula\ialor este ]n cre[tere continu=.De men\ionat c= ]n \aranoastr= sursele de ap=sunt distribuite neuniform]n teritoriu, iar calitatea ei]n foarte multe cazuri nucorespunde standardelorna\ionale existente. Conco-mitent, e necesar de men\io-nat c= at`t dezvoltareaeconomic=, c t̀ [i s=n=tateapopula\iei depind ]n marem=sur= de cre[terea perma-nent= a deficitului resurseloracvatice.

Calitatea apei potabile]n Republica Moldova

]n anul 2011Supravegherea sanitar=

curent= a calit=\ii apei deb=ut, efectuat= de serviciulSupravegherii de Stat aS=n=t=\ii Publice, denot=nivelele sporite de neconfor-mitate a calit=\ii acesteiadin sursele subterane [i dinsistemele de distribuire. Pon-derea probelor neconformela parametrii chimici dinsursele centralizate subte-rane ]n anul 2011 a constituit75,1%, comparativ cu67,79% ]n 2010. Situa\iacea mai agravat= este ]nre-gistrat= ]n raioanele Anenii-Noi, Basarabeasca, Briceni,Dondu[eni, Drochia, Edine\,C=l=ra[i, Cimi[lia, H`nce[ti,leova, Glodeni, Ciad`r-Lun-

ga, Comrat, S`ngerei, mu-nicipiul B=l\i, unde acestindice constituie 84-100%.O ]nr=ut=\ire relativ= seatest= la parametrii micro-biologici ]n cazul apeducte-lor comunale urbane. Conti-nu= s= persiste dificult=\iprivind calitatea apei dinapeductele institu\iilor pen-tru copii c`t prive[te [i pa-rametrii chimici, [i cei mic-robiologici.

Insalubritatea localit=\ilor(din lipsa unor sisteme efici-ente de ]ndep=rtare a de[e-urilor) [i nerespectarea m=-surilor elementare de pro-tec\ie a surselor de ap=sunt principalele cauze de]nr=ut=\ire a calit=\ii apeidin f`nt`ni, folosite ca ounic= surs= de alimentarecu ap= pentru cca 75% dinpopula\ia rural=. Pondereaprobelor de ap= neconfor-me cerin\elor sanitare r=m`-ne ]nalt= [i a constituit82,9% la parametrii sanita-ro-chimici (2010 - 84,2%,2009 - 80,7%) [i 38,3% laparametrii sanitaro-micro-biologici (2010 - 41,2%,2009 - 36,4%).

Cum putem protejaaceast= resurs=

pre\ioas=?Poluarea apei este o ca-

uz= principal= de disponi-bilitate redus= a apei [ipoate avea efecte graveasupra mediului [i asupras=n=t=\ii umane. Poluareaprovine din de[eurile indus-triale [i agricole, precum [idin de[eurile urbane. }nagricultur= utilizarea excesi-v= a ]ngr=[=mintelor chimi-ce [i a pesticidelor conducela contaminarea r`urilor,lacurilor, apelor subterane.Cre[terea intensiv= a anima-lelor poate, de asemenea,polua resursele de ap=,dac= nu sunt ]ntreprinseac\iuni.

Protec\ie ]nseamn=, deasemenea, [i conservareaapei. Un sol bun, bine ]n-tre\inut, poate capta o canti-tate mai mare de ap= [ipoate evita scurgerile desuprafa\=, care provoac=eroziunea [i pierderea desubstan\e nutritive din sol.Conservarea agrar= este opractic=, care mai bine uti-lizeaz= apa disponibil=,cre[te rezisten\a plantelorla secet= [i ]n acela[i timp,contribuie la ]mbun=t=\ireacantitativ= [i calitativ= aapelor subterane [i a r`uri-lor. P=durile, de asemenea,pot juca un rol important ]n

protejarea resurselor deap=.

Reducerea risipeialimentare pentrua economisi apa

O reducere de 50% dinpierderile de produse ali-mentare [i a de[eurilor lanivel global ar putea econo-misi 1350 km3 de ap= pe an(pentru compara\ie: precipi-ta\iile medii anuale din Spa-nia sunt de 350 km3, capaci-tatea de stocare a LaculuiNasser - aproape de 85km3).

Aproximativ 30% (1,3mlrd de tone) din produselealimentare produse la nivelmondial sunt risipite anual.Cantitatea de alimente pier-dute sau irosite ]n fiecarean este echivalentul a maimult de jum=tate din recoltaanual= de cereale (2,3 mlrdde tone ]n 2009/2010). }n\=rile dezvoltate [i ]n speci-al ]n ora[e, produsele ali-mentare sunt iroste de con-sumator, care nu este con-[tient de munca depus=,de resursele consumate pen-tru producerea lor. Dietelecu aport alimentar excesivsunt, de asemenea, o surs=de de[euri [i o cauz= acheltuielilor ]n cre[tere pen-tru s=n=tate. Este necesar=de o schimbare de atitudinea consumatorilor fa\= deaceast= problem=: limitareade[eurilor ]nseamn= redu-cerea de ap= pentru produ-cerea produselor alimen-tare.

Atunci c`nd un miliardde oameni din lume tr=iescdeja ]n resurse cronice deap= [i produse alimentare,OMS ]ncurajeaz= \=rile pen-tru a se implica ]ntr-o seriede ac\iuni de promovare aurm=taorelor mesaje:

- urma\i o diet= s=n=toa-s= [i durabil=;

- consuma\i mai pu\ineproduse alimentare, ce ne-cesit= cantit=\i mari de ap=la producere;

- reduce\i pierderile [irisipele alimentare: 30% dinprodusele alimentare suntaruncate [i apa folosit=pentru producere este defi-nitiv pierdut=;

- produce\i mai multealimente, de mai bun= cali-tate, cu mai pu\in= ap=;

- ave\i grij= [i nu polua\imediul ]nconjur=tor.

Margarita VASILOVSCAIA,medic de familie,

ora[ul Rezina

Situa\ia social-economic= a raionuluiRezina ]n anul 2011

a constituit 58,8 mln de lei(]n pre\uri curente), dincare aproximativ 27,0 mlnde lei au constituit lucr=rilede construc\ii-montaj, alc=-tuind respectiv 76,3% [i27,0% fa\= de volumul inves-ti\iilor ]n perioada ianuarie-decembrie 2010.

Transportul. }n perioadaianuarie-decembrie 2011parcursul pasagerilor, reali-zat cu autobuze [i microbu-ze, a constituit 14869,5 miipasageri/km sau cu 5,6%mai mare fa\= de perioadasimilar= a anului 2010.

Num=rul pasagerilortransporta\i cu autobuze [imicrobuze a constituit 426,3mii de pasageri, ceea ce ecu 1,4% mai mare fa\= deperioada similar= a anului2010.

}n perioada ianuarie-decembrie 2011, de c=tre]ntreprinderile de transportau fost transportate 18,7mii de tone de m=rfuri, ce-ea ce e cu 19,1% mai multfa\= de perioada ianuarie-decembrie 2010.

Veniturile de la transpor-tul pasagerilor au constituit5,6 mln de lei, cu 3,7% maimult fa\= de perioada simila-r= a anului 2010.

Remunerarea muncii. }nluna decembrie 2011 salari-ul mediu lunar al unui luc-r=tor din economia raionuluia constituit 3290,2 lei [i s-a m=rit fa\= de perioada si-milar= a anului 2010 cu8,5%. }n decembrie 2011salariul mediu lunar ]n insti-tu\iile bugetare a constituit2874,1 lei, ce e cu 27,5%mai pu\in fa\= de salariulmediu la ]ntreprinderile dinsfera nebugetar= (3963,1lei).

Pia\a for\ei de munc=.La 1 ianuarie 2012 la Agen-\ia pentru Ocuparea For\eide Munc= (AOFM) erau ]neviden\= 608 [omeri, dintrecare 50,5% - femei, 28,8%- tineri ]n v`rst= de 16-29de ani [i 72,2% - persoanecu domiciliu ]n mediul rural.

(Sf`r[it ]n pag. 5)

Prim=vara a pogor`tpeste noi, potrivit r`nduieliidivine, [i anume acest ano-timp ne arat= la tot pasulmodele de primenire. Cumare succes putem fi [i noip=rta[i la unele ac\iuni dea[a gen.

E [tiut c= apa este osurs= f=r= de care nu arexista via\a. Aceast= minu-n=\ie ne-a creat-o Dumne-

fapte, v= voi vorbi despreun exemplu minunat. Re-cent, un grup de membri aiorganiza\iei raionale a Parti-dului Democrat din Moldo-va, printre care dnele Ale-xandra Rusu, Valentina Ce-botar, Lilia Gaidei, Lilia La-z=ri, Liuba Popenco [i al\ii,au f=cut ordine, au vopsit,au v=ruit, au amenajat terito-riul din preajm= [i izvorul

zeu, iar noi, oamenii, suntemdatori s= avem grij= ca eas= existe mereu. Dispari\iaapei ar fi un dezastru pentru]ntreaga planet=. Unele per-soane, cu suflet mare, con-[tientizeaz= profund c= apade izvor este via\=, iar oc-rotind [i ]ngrijind surselede ap=, ne ocrotim pe noi]n[ine.

Trec`nd de la vorbe la

Ardelenilor de la intrarea ]nora[ul Rezina (]n imagini).

Aceast= ac\iune poateservi drept exemplu pentruto\i concet=\enii no[tri, un]ndemn la salubritate publi-c=. Avem foarte mult delucru. S= urm=m acestexemplu. C=ci noi, oamenii,suntem responsabili pentrutot ce ne ]nconjoar=. S=avem grij= [i de ap=, doarea ne asigur= existen\a.

Alexandrina RADU,ora[ul Rezina

S= tr=ie[ti, izvorule!

33Nr. 13 (7555), 30 martie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Responsabil de pagin= - Sergiu CUMATRENCO

Apa e izvorul vie\ii "O, mam=, dulce ma-m=..." repet=m ]n fiecareprag de prim=var=, pelungi poteci de dor [i devisare. }n dulcele stil clasic,aceast= repetare r=sun=ca un imn, ca un cople[itorrespect [i ne\=rmurit= dra-goste pentru aceea carene-a stat de veghe la lea-g=n, care ne-a luminat [icontinu= s= ne c=l=uzeasc=[i s= ne lumineze c=r=riledestinului, b=t=ile inimii,temperatura respira\iei noa-stre aici, pe p=m`nt.

Ocrotitoare a tuturor bu-curiilor lumii, de straj= zi [inoapte la hotarele dintredurere [i s=n=tate, purt`ndgrijile permanente ale casei[i ale silabelor din graiulmatern, ea, m=icu\a noast-r=, totdeauna are grij= denoi. Asemenea m=icu\e cusuflet bun, gospodine, ma-me scumpe [i grijulii, avem[i ]n s=tucul nostru mic,Rogojeni. {i nu sunt dateuit=rii. An de an, ]n prag deprim=var=, la aceast= s=r-b=toare scump= - 8 Martie,]mpreun= cu prim=ria,gr=dini\a de copii "Mugu-rel", gimnaziul [i ansamblul"Cum=tri\ele", le spunemcuvinte de dragoste [i alina-re sufleteasc=. {i de dataaceasta s-a organizat omanifestare cultural=, cares= le fac= s= uite pentru un

Tradi\ia celebr=rii femeiidateaz= ]nc= din vremeagrecilor antici. Pe atunci ei,inclusiv m=re\ii zei dinOlimp, aveau o zi ]n care os=rb=toreau pe zei\a Rhea,mama tuturor, asociat= de-seori cu p=m`ntul. Astfel,odata cu ei, [i p=m`nteniis=rb=toreau femeia-mam=,creatoarea tuturor fiin\elorvii [i simbol al rena[teriiiperpetue.

Prim=vara se celebreaz=femeia de toate v`rstele,se c`nt= z`mbetul, ging=-[ia, generozitatea [i d=rui-rea ei. Via\a noastr= nu arfi de ]nchipuit f=r= c=l=uzaacestor fiin\e suave.

Acest anotimp al rena[te-rii ]mi ofer= prilejul potrivitpentru a v= spune c`t demult ]nsemna\i pentru noi,scumpe [i dragi femei dela liceul teoretic "S. S. Ci-botaru". Sunt acum, la v`r-sta c`nd ]mi dau seama deperspectivele largi, ce ]mideschid noul drum pe carepa[esc, sunt sigur= c= voireu[i, am fost ]ndrumat=de mic= de o minunat=doamn=, Jora Galina, prima]nv=\=toare, care mi-a d=ruitzi de zi z`mbetul s=u dulce[i mi-a inspirat calea sprea atinge noi piscuri, sprevise m=re\e. La dezvoltareamea a contribuit, de aseme-nea, [i doamna bibliotecar=Doruc Zinaida, care ]ntot-deauna ]mi recomanda ocarte potrivit= [i ]mi da unsfat ]n\elept. Diriginta noas-tr=, doamna Ala Ababii, afost cu mine la bine [i lagreu, a c=l=torit de la polul

}n calitate de ap= potabi-l= se folosesc apele de su-prafa\= [i subterane: freati-ce, orizonturi acviferead`nci. R`urile Nistru [iPrut sunt arterele de ap=principale ale R. Moldova.Principala surs= de aprovi-zionare cu ap= este r`ulNistru, c=ruia ]i revin 54%.R`ului Prut ]i revin 16%, al-tor surse de ap= de suprafa-\= - 7%, apelor subterane -23%. Republica Moldovamai este aprovizionat= cuap= [i din cele peste 4840de sonde [i din circa 180de mii de f`nt`ni de min=cu alimentare din p`nzafreatic=.

Conform datelor serviciu-lui sanitar-epidemiologic,mai mult de 60% din popu-la\ia \=rii consum= ap= cuconcentra\ii supranormativeale substan\elor poluante,deoarece calitatea apelorfreatice, ]n majoritatea cazu-rilor, nu corespunde cerin\e-lor sanitare...

Terra dispune de unimens volum de ap=. Dinsuprafa\a planetei noastrede 510 milioane km2, 361mln km2 (70,8%) revin apei,iar uscatului - doar 149 mlnkm2, adic= 29,2%. Volumultotal al apei existente peP=m`nt este apreciat la1400 de milioane km3, re-partizat ]ntr-un mod delocpropor\ional. Astfel, volumultotal de ap= dulce estedoar de 37,8 mln km3 [i re-prezint= doar 2,7% dincantitatea de ap= a globului.Pe l`ng= aceasta trebuieremarcat [i faptul c= doar0,46% din volumul de ap=dulce de pe glob poate fiutilizat direct; restul, de99,54%, este inaccesibil=utiliz=rii imediate de c=treoameni, ]ntruc`t este repre-zentat= de vaporii de ap=din atmosfer= (0,04%), ghe-\ari [i calote glaciare

(77,2%), apa lacurilor [imla[tinilor (0,35%), apesubterane [i umiditate asolului (22,41%). }n total,apa dulce disponibil= nureprezint= dec`t 0,009%din ]ntreaga cantitate deap= de pe p=m`nt. Dac=toat= apa de pe p=m`nt arfi turnat= ]n 16 pahare cuap=, atunci 15 [i jum=tatedintre ele ar con\ine apas=rat= a oceanelor [i m=ri-lor. Din jum=tatea de paharr=mas=, mare parte este]nglobat= fie ]n ghe\ari, fieeste prea poluat= pentru afi folosit= drept ap= potabil=[i astfel, ceea ce ar mai r=-m`ne pentru consumulomenirii reprezint= con\inu-tul unei linguri\e. Din consu-mul mondial de ap=, 69%este repartizat agriculturii,23% - industriei [i numai8% - domeniului casnic.

Poluarea apelor repre-zint= una din principaleleprobleme ale secolului nos-tru. Pentru asigurarea nece-sit=\ilor [i s=n=t=\ii popula\iei,dar [i pentru o evolu\ieeconomic= stabil=, at`t so-cietatea, c`t [i mediul deafaceri, au nevoie de accesla surse de ap= nepoluat=.Astfel, la momentul actualexist= necesitatea stringent=de diminuare a impactuluinegativ al elementelor polua-toare asupra resurselor ac-vatice [i luarea m=surilor ]nvederea redres=rii situa\iei.

}n mod obi[nuit, agen\iipoluan\i se dizolv= ]n ap= [iprezen\a lor ]n sursele ac-vatice este inobservabil=cu ochiul liber. Ea poate fistabilit= doar ]n urma unoranalize de laborator. Dinaceast= cauz= popula\ia nueste ]n stare s= apreciezecalitatea apei consumate,fapt care duce la folosirea]n alimenta\ie a apei conta-minate, cu toate consecin-\ele negative ale acesteia.

Care-s modalit=\ile po-lu=rii apei? Scurgerile acci-

dentale de reziduuri de ladiverse fabrici, dar [i dever-s=ri deliberate ale unor po-luan\i; scurgeri de la rezer-voare de depozitare [i con-ducte de transport subtera-ne, mai ales produse petro-liere; administrarea pestici-delor, erbicidelor [i ]ngr=-[=mintelor chimice ]n luc-r=rile agricole; scurgerileprovenite de la combinatelezootehnice; de[eurile [i re-ziduurile menajere; materia-lul antiderapant, folosit petimpul iernii, care este pur-tat prin sol de apa de ploa-ie [i z=pada topit=; depune-rile de poluan\i din atmos-fer=, ploile acide.

Poluan\ii apei sunt pro-dusele de orice natur=, ca-re con\in substan\e ]n st=risolid=, lichid= sau gazoas=,]n condi\ii [i ]n concentra\iice pot schimba caracteristi-cile apei, f=c`nd-o d=un=-toare s=n=t=\ii.

Consecin\ele polu=rii in-fluen\eaz= asupra mediului(contaminarea/poluarea chi-mic= a habitatelor animale-lor acvatice; contaminareabacteriologic= sau poluareachimic= [i radioactiv= a le-gumelor, fructelor sau azarzavaturilor; distrugereaflorei microbiene propriiapei, ceea ce determin=mic[orarea capacit=\ii dedebarasare fa\= de diver[ipoluan\i prezen\i la un mo-ment dat), dar [i directasupra s=n=t=\i: (sc=dereaimunit=\ii organismului; dez-voltarea maladiilor cronice;acutizarea maladiilor geneti-ce).

Cum se autopurific= ape-le? Prin procese fizice [i fi-zico-chimice, precum [i prinprocese biologice [i biochi-mice. Adic= prin depune-rea materiilor mai grele,sedimentare, influen\ate detemperatur=, viteza de scur-gere a apei etc; prin ac\iu-nea radia\iilor solare (ultra-violete) cu efecte antibacte-

riene; prin reac\ii chimicede oxidare, reducere, neut-ralizare, care au loc ]ntresubstan\ele chimice din ap=[i cele din apa poluat=;prin reac\ii chimice chiarnumai ]ntre substan\ele chi-mice din apa poluat=.

Protec\ia apelor de sup-rafa\= [i subterane [i aecosistemelor acvatice areca obiect men\inerea [iameliorarea calit=\ii [i pro-ductivit=\ii naturale ale aces-tora ]n scopul evit=rii unorefecte negative asupra me-diului, s=n=t=\ii umane [ibunurilor materiale. E vorbade interzicerea evacu=rii la]nt`mplare a reziduurilorde orice fel, care ar puteapolua apa [i, ]n primulr`nd, a apelor reziduale,comunale [i industriale.Acestea trebuie colectate[i ]ndep=rtate prin sistemede canalizare sau instala\iilocale de colectare; deconstruirea de sta\ii deepurare pentru re\inerea [idegradarea substan\elor or-ganice poluante con\inute]n apele reziduale ale locali-t=\ilor [i unit=\ilor zootehnice]nainte de eliminarea lor ]nap=; de distrugerea prindezinfec\ie a germenilorpatogeni con\inu\i ]n apereziduale ale unor institu\ii(spitale), abatoarele, unit=\iale industriei c=rnii; de ]n-zestrarea cu sisteme de re-\inere [i colectare a substan-\elor radioactive din apereziduale; de construireade sta\ii sau sisteme deepurare specifice pentruapele reziduale ale unit=\iiindustriale ]n vederea re\i-nerii [i neutraliz=rii substan-\elor chimice poten\ial toxi-ce; de controlul depozit=riide[eurilor solide, astfel ]nc`tacestea s= nu fie antrenatesau purtate ]n sursele deap= de suprafa\= sau sub-terane. P=stra\i [i proteja\iapa, c= este ]nceputul latoate!

D. OSIPOV,[eful sec\iei Sinteze

Informa\ionale,Inspectoratul Ecologic

de Stat

Recent, am fost martorulunei manifest=ri culturale,care se ]nt`mpl= mai rarpe la noi. Este vorba desus\inerea lucr=rii de diplo-m= a unui student la catedraManagement Artistic [i Cul-turologie a Colegiului Repub-lican de Arte (CRA) Soroca,Victor Petrache. Lucrareade diplom= "Femeia, flac=r=nemuritoare", g=zduit= cumult= c=ldur= de prim=riasatului Chipe[ca, a adunat]n casa de cultur= a localit=\iimult= lume [i a fost dedicat=s=rb=torii de 8 Martie - tu-turor femeilor din sat. Cuun cuv`nt de felicitare s-aadresat asisten\ei primarulNadejda Mu[tuc.

Apoi c`ntecele, dansuri-le, baladele, scenetele, in-tercalate cu versuri, sintag-me [i un fondal sonor te-matic, au creat imagineaunui spectacol bine chibzuit[i regizat profesionist. A[acum se cere de la organiza-torii unor atare manifest=ri.Au fost respectate cerin\elede baz= ale unui spectacol,genericul, laitmotivul, evalu-area punctului culminant,deznod=m`ntul etc. Succe-sul a fost asigurat de nume-rele artistice, preg=tite cuhar de studen\ii CRA, ]ndeo-sebi de dansatorii instrui\ide cunoscuta activist= ]ndomeniul culturii republicii,p=m`nteanca noastr= dinSocola, comuna Vadul-Ra[-cov, [efa catedrei Coregra-fice a Colegiului de Arte,Elena Postolache (Gavrili\=).Punctul culminant al specta-colului a fost, bine]n\eles,

monologul-compozi\ie lite-rar-muzical= "Dedica\ie ma-mei", alc=tuit [i declamatdin scen= de protagonistulspectacolului - Victor Petra-che, adresat mamei, carese afla ]n sal=.

De aplauze aparte, bine-meritate, s-au ]nvrednicitdiscipolii unei profesoare agimnaziului din sat, careeste un mare entuziast [isus\in=tor al culturii. Doam-na primar Nadejda Mu[tuca mul\umit c=lduros, dinsuflet, organizatorilor s=rb=-torii, ba chiar a dedicat"vinovatului" acestui frumosspectacol o poezie. }n final,directorul Colegiului Repub-lican de Arte, doamna Ta-mara Gri\enco, a f=cut oanaliz= ampl= a spectaco-lului, a mul\umit administra-\iei publice locale, partici-pan\ilor [i organizatorilor,pentru sus\inerea eficient=[i prezentarea cu succes ap=r\ii practice a examenuluide stat la obiectul Culturolo-gie a diplomantului Victor

Petrache. Noi, localnicii,am apreciat str=duin\elediplomantului cu nota "10",decizia final= r=m`n`nd s-o ia comisia de stat. }n ]n-cheiere, am vrea s= men\io-n=m c= am constatat, curegret, starea del=sat= acasei de cultur=, lipsa spe-ciali[tilor ]n domeniu, moti-vat= de remunerarea insufi-cient= [i de condi\iile nesatis-f=c=toare de activitate...

}nt`lniri interesante auavut loc, ]n prima decad=a lui martie, practic ]n toa-te satele raionului. Bun=-oar=, ]n sala de festivit=\i agimnaziului S=m=[cani -serat= tematic=, felicit=ri,flori, c`ntece, dansuri, ver-suri, dedica\ii, scenete. Oas-pe\i - ansamblul-model dec`ntece [i dansuri populare"Mo[tenitorii" de la c=minulde cultur= "George Co[buc"din {old=ne[ti, coregraf InaP`nzari. {i la c=minul decultur= din {estaci - felici-t=ri, flori, c`ntece [i voiebun=, concert festiv. Oaspe-te - cunoscuta [i irepetabilainterpret= de folclor SuzanaPopescu. Aici au participatcu pl=cere [i Svetlana Rotun-du, vicepre[edintele raionu-lui, cu Lora Grosu, reprezen-tantul Guvernului ]n teritoriu.}n calitate de sponsor - [e-st=ceanca Tatiana Ro[ca.

{i ]nc= ceva: ]n cadrulaceleia[i s=rb=tori de la{estaci, doamna EugeniaDamian Eftodi a fost dec-larat= Cet=\ean de Onoareal satului - pentru meritedeosebite ]n via\a social-cultural= a localit=\ii [i ]nleg=tur= cu ]mplinirea v`rs-tei de 80 de ani.

Grigore Z+NOAG+, [efulsec\iei Cultur= {old=ne[ti

}n imagine: Eugenia Eftodi

(}nceput ]n pag. 1)

timp de grijile cotidiene [icasnice. N-a lipsit de pefa\a [i buzele lor z`mbetul[i fericirea (]n imagine).

Copila[ii de la gr=dini\=au organizat un matineu"O, scumpele noastre m=i-cu\e!", elevii gimnaziului,]mpreun= cu profesoarade limba rom`n=, dna Mari-ana Groza, au organizats=rb=toarea ]n stil de "lumi-ni\=" , unde au fost servitemamele cu un ceai, o cafe-lu\= [i multe, multe dulciuri.Elevii, la r`ndul lor, au reci-tat poezii dedicate mamelor,au interpretat c`ntece, audansat ]n stil modern, dar[i moldovenesc, au organi-zat multe concursuri, la ca-re au participat [i elevii, [imamele, cu un buchet demelodii moldovene[ti [i cumult umor. A ]ncheiat s=rb=-toarea dedicat= m=icu\eloransamblul folcloric "Cum=t-ri\ele". Apoi, cu un cuv`ntde felicitare a venit dl Ale-xei Burlacu, primarul satului:"Ne ]nchin=m p`n= la p=-m`nt pentru via\a ce ne-a\idat-o, pentru Lumina pecare ne-a\i cedat-o ca peo lum`nare ]n sfinte altare.V= dorim ca fiecare zi s= v=fie o Duminic= Mare, ]n=l\=-toare, nemuritoare".

Vera PRODAN,bibliotecar= la Rogojeni

Mama, doar mama...

Examen de stat,sus\inut la sat...

Nord la cel de Sud la lec\i-ile de geografie. Ocupat=cu treburi din zori [i p`n=seara t`rziu, veghind ca unpaznic, doamna directorAnghelenici Zinaida estepentru mine un exempludemn de urmat. Am cunos-cut tainele [tiin\elor, artelor,naturii ghidat= de cele maicalificate profesoare.

Doamnele femei de ser-viciu au avut grija de unproces educa\ional desf=[u-rat ]n condi\ii de calitate.Mirosul pl=cut de la buc=t=-rie m= atr=gea ca s= mergzi de zi la osp=t=rie. Bucuriilepe care le-am tr=it ]nsu[inddin tezaurul [tiin\ei, activi-tatea practic=, desf=[urat=]n cadrul liceului, m-au ]n-v=\at s= ]mi pre\uiesc mun-ca, singura condi\ie a vie\ii[i a omului care vrea s= de-vin= [i s= r=m=n= om ]ntre

oameni. V= mul\umesc c=exista\i, c= m-a\i ]nv=\atcum s= d=ruiesc necondi\io-nat. V= doresc realizareatuturor idealurilor, zile seni-ne, z`mbete, voie bun=,dragoste, respect [i toateflorile din lume. Fie caaceast= prim=var= s= aduc=]n inimile dumneavoastr=c=ldur=. Nu v= doresc fru-muse\ea unui trandafir, c=cie foarte scurt=, si nici dru-mul p`n= la stele, c=ci efoarte lung. Eu v= dorescs= ave\i parte de o via\= deom, tr=it= frumos.

Cu mult respect,Galina CIUBOTARU,

elev= ]n clasa a XII-ea

}n imagine:acestea sunt cele maistimate [i iubite femei

din via\a mea, dup= mama

S= ave\i parte de o via\=de om, tr=it= frumos

Nr. 13 (7555), 30 martie 20124 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Страницу подготовила Марина ШОВА

Èñïîëíåíèå òðóäîâîãîçàêîíîäàòåëüñòâà

Âåñåëûå ñòàðòû

Èçìåíåíèÿâ çàêîíîäàòåëüñòâå- Â ñâåòå íîâûõ èçìåíå-

íèé è äîïîëíåíèé, âíåñåí-íûõ Çàêîíîì ¹ 254 îò 9äåêàáðÿ 2011 ãîäà, - ãîâî-ðèò Âàñèëèé Àëåêñàíäðî-âè÷, - ìîæíî îòìåòèòü,÷òî ñåãîäíÿ àäìèíèñòðà-öèÿ ïðåäïðèÿòèé è îðãà-íèçàöèé, êðîìå áþäæåò-íûõ îðãàíèçàöèé, äîëæíàâ òå÷åíèå ÿíâàðÿ êàæäîãîãîäà óòâåðæäàòü øòàòíîåðàñïèñàíèå. À çàòåì âñðîê äî 31 ìàðòà ïðåäîñ-òàâëÿòü åãî â èíñïåêöèþòðóäà. Ïîìíèòå, ÷òî ýòîîáÿçàòåëüíîå òðåáîâàíèåçàêîíà!

Äàëåå, êàæäûé íàåì-íûé ðàáîòíèê äîëæåíèìåòü ïðè ñåáå ñïåöèàëü-íûé, âûäàííûé ðàáîòîäà-òåëåì äîïóñê ê ðàáî÷åìóìåñòó.  äîïóñêå äîëæíîáûòü óêàçàíî íàçâàíèåïðåäïðèÿòèÿ, äîëæíîñòüðàáîòíèêà, åãî ôàìèëèÿ,èìÿ è îò÷åñòâî. Ðàáîòîäà-òåëè, êîòîðûå íå âûäàþòñâîèì ðàáîòíèêàì ïîäîá-íûå äîïóñêè, ôàêòè÷åñêèÿâëÿþòñÿ íàðóøèòåëÿìèçàêîíà è áóäóò ïðèâëå-êàòüñÿ ê àäìèíèñòðàòèâ-íîé îòâåòñòâåííîñòè.

 ñâÿçè ñ ýòèì ïîä-÷åðêíåì, ÷òî äîïóñêè êðàáî÷åìó ìåñòó äîëæíûâûäàâàòüñÿ ðàáîòíèêàì âòîò äåíü, êîãäà îíè ïðèñòó-ïèëè ê ðàáîòå - íà âåñüñðîê ðàáîòû íà ïðåäïðèÿ-òèè. Äîïóñê íóæíî âñåâðåìÿ íîñèòü ñ ñîáîé.

Åùå îäíî èçìåíåíèå -ñóììà êîìïåíñàöèîííûõíàäáàâîê çà ðàáîòó â òÿ-æåëûõ è îñîáî òÿæåëûõ,âðåäíûõ è îñîáî âðåäíûõóñëîâèÿõ òðóäà â çàâèñè-ìîñòè îò íîìèíàëèçàöèèïóíêòîâ âíîñèòñÿ â ñîäåð-æàíèå èíäèâèäóàëüíîãîòðóäîâîãî äîãîâîðà, êîòî-ðîå ðàáîòîäàòåëü îáãîâà-ðèâàåò ñ ðàáîòíèêîì. Àòàêæå âíîñèòñÿ â ñîäåðæà-íèå êîëëåêòèâíîãî òðóäî-âîãî äîãîâîðà, ñîãëàñî-âàííîå ñ ïðîôñîþçíîé îð-ãàíèçàöèåé ïðåäïðèÿòèÿèëè ïðåäñòàâèòåëÿìè ðà-áîòíèêîâ, ðàáîòîäàòåëåì.Äàííàÿ ñóììà íå ìîæåòáûòü ìåíüøå, ÷åì óêàçàíîâ Çàêîíå "Î çàðàáîòíîéïëàòå", à èìåííî - îò 100äî 200 ëååâ åæåìåñÿ÷íî.×òî êàñàåòñÿ îïëàòû òðóäàñîâìåñòèòåëåé (à òàêæåïðåìèé, êîìïåíñàöèé,íàäáàâîê, äîïëàò è äðóãèõâîçíàãðàæäåíèé), òî îíàäîëæíà óñòàíàâëèâàòüñÿâ èíäèâèäóàëüíîì òðóäî-âîì äîãîâîðå è îáÿçàòåëü-íî - â êîëëåêòèâíîì òðóäî-âîì äîãîâîðå. Òàêæå ýòàîïëàòà íå ìîæåò áûòüáîëüøå, ÷åì îïëàòà òðóäàîñíîâíûõ ðàáîòíèêîâ äàí-

íîãî ïðåäïðèÿòèÿ. ñâîþ î÷åðåäü, îïëàòà

òðóäà ïðè èñïîëíåíèèîáÿçàííîñòåé âðåìåííîîòñóòñòâóþùåãî ðàáîòíè-êà óñòàíàâëèâàåòñÿ îò ðå-àëüíîãî îáúåìà ðàáîòû,íî íå ìîæåò ïðåâûøàòü100% îò òàðèôíîé îïëàòûòðóäà èëè äîëæíîñòíîãîîêëàäà âðåìåííî îòñóòñò-âóþùåãî ðàáîòíèêà.  òåõñëó÷àÿõ, êîãäà îáÿçàííîñ-òè âðåìåííî îòñóòñòâóþ-ùåãî ðàáîòíèêà âûïîëíÿ-þòñÿ íåñêîëüêèìè ðàáîò-íèêàìè, îïëàòà òðóäà òàê-æå ïðîèçâîäèòñÿ â çàâèñè-ìîñòè îò îáúåìà âûïîë-íåííûõ êàæäûì ðàáîò èíå ìîæåò ïðåâûøàòü 100%îò òàðèôíîé îïëàòû òðóäàèëè äîëæíîñòíîãî îêëàäàâðåìåííî îòñóòñòâóþùåãîðàáîòíèêà.

Ýòî îñíîâíûå èçìåíå-íèÿ â òðóäîâîì çàêîíîäà-òåëüñòâå, íà êîòîðûå õî-òåëîñü áû îáðàòèòü âíè-ìàíèå ðàáîòîäàòåëåé èðàáîòíèêîâ îòäåëîâ êàä-ðîâ.

Òðóäîâîé äîãîâîðè çàðïëàòà ó÷åíèêîâÑðåäè íàðóøåíèé óñòà-

íîâëåííûõ ïðàâèë òðóäî-âîãî çàêîíîäàòåëüñòâàìîæíî îòìåòèòü ñëåäóþ-ùèå. Ìíîãèå ðàáîòîäà-òåëè ïðèíèìàþò íà ðàáî-òó ëþäåé áåç èíäèâèäó-àëüíûõ òðóäîâûõ äîãîâî-ðîâ, ìîòèâèðóÿ ýòî òåì,÷òî îíè ïðèíÿëè ðàáîò-íèêà ñ èñïûòàòåëüíûìñðîêîì. È, ìîë, êîãäàïðîéäåò ýòîò èñïûòàòåëü-íûé ñðîê, òîãäà è áóäåòñîñòàâëåí èíäèâèäóàëü-íûé òðóäîâîé äîãîâîð.Îäíàêî ïîäîáíàÿ ïðàêòèêàçàïðåùåíà çàêîíîì!

Ïðÿìàÿ îáÿçàííîñòüðàáîòîäàòåëÿ ïî çàêîíó -îôîðìèòü èíäèâèäóàëü-íûé òðóäîâîé äîãîâîð äëÿêàæäîãî ðàáîòíèêà, ïðè-íÿòîãî íà ðàáîòó. Ïðèýòîì â 5 ïóíêòå òðóäîâîãîäîãîâîðà óêàçûâàåòñÿ âîç-ìîæíîñòü óñòàíîâëåíèÿèñïûòàòåëüíîãî ñðîêà. Çà

âñå ýòî âðåìÿ ðàáîòíèêóîáÿçàòåëüíî âûïëà÷è-âàåòñÿ òàðèôíàÿ ñòàâêàèëè äîëæíîñòíîé îêëàä -ñî âñåìè äîïëàòàìè, íàä-áàâêàìè è äðóãèìè âîçíàã-ðàæäåíèÿìè, ïðåäóñìîò-ðåííûìè óñëîâèÿìè îï-ëàòû òðóäà.

 ïóíêòå 12 èíäèâèäó-àëüíîãî òðóäîâîãî äîãîâî-ðà, êàñàþùåìñÿ óñëîâèéîïëàòû òðóäà, äîëæíàáûòü îáÿçàòåëüíî óêàçàíàñóììà äîëæíîñòíîãî îêëà-äà èëè òàðèôíîé ñòàâêèñî âñåìè íàäáàâêàìè, äî-ïëàòàìè, ïðåìèÿìè è äðó-ãèìè âîçíàãðàæäåíèÿìè.Äàëåå, åñòü íàðóøåíèÿïðè îïëàòå òðóäà ïðè îñ-âîåíèè ïðîôåññèè, òîåñòü, îïëàòå òðóäà ó÷åíè-êîâ. Ýòî êàñàåòñÿ ðàáî÷èõïðîôåññèé.  ÷àñòíîñòè,åñëè ðàáîòîäàòåëü ïðèíè-ìàåò íà ðàáîòó ðàáîòíèêà,êîòîðûé äîëæåí îñâîèòüïðîôåññèþ, è íå ìîæåòïëàòèòü åìó ïîëíóþ òà-ðèôíóþ ñòàâêó èëè äîëæ-íîñòíîé îêëàä, òî òîãäàñîñòàâëÿåòñÿ èíäèâèäó-àëüíûé òðóäîâîé äîãîâîðêàê íà ó÷åíèêà. Âñå ïóíêòûýòîãî äîãîâîðà òàêèå æå,êàê è îñíîâíûõ ðàáîòíè-êîâ, çà èñêëþ÷åíèåì ïóíê-òà îá îïëàòå òðóäà.

Ïðè îïëàòå òðóäà ó÷å-íèêîâ, èçó÷àþùèõ ïðîôåñ-ñèþ ïðè ïîìîùè ðàáî÷åãîäàííîãî ïðåäïðèÿòèÿ, ïðèñäåëüíîé îïëàòå òðóäà âàêêîðäå, ïî ðàñöåíêàì çàïåðâûé ìåñÿö ó÷åíèêó âû-ïëà÷èâàåòñÿ 75% îò òà-ðèôíîé ñòàâêè äëÿ I êàòå-ãîðèè. Çà âòîðîé ìåñÿö -60%, çà òðåòèé ìåñÿö -40% îò òàðèôíîé ñòàâêèäëÿ I êàòåãîðèè. Åñëèó÷åíè÷åñòâî óñòàíîâëåíîíà ñðîê áîëåå ÷åòûðåõìåñÿöåâ, òî äëÿ 4-ãî èîñòàëüíûõ ìåñÿöåâ ýòîãîñðîêà âûïëà÷èâàåòñÿ 20%îò òàðèôíîé ñòàâêè äëÿ Iêàòåãîðèè.

Ïîìèìî ýòîãî ó÷åíèêàìåæåìåñÿ÷íî ïðîèçâîäèòñÿîïëàòà âûïîëíåííîãî îáúå-ìà òðóäà èëè îáúåìà âûïó-

ùåííîé ïðî-äóêöèè, ñîã-ëàñíî íîðìàìè òàðèôàìä à í í î ã îïðåäïðèÿòèÿ.Òå ó÷åíèêè,êîòîðûå ïðî-õîäÿò èíäè-âèäóàëüíîåî á ó ÷ å í è åïðîôåññèèïðè ïîâðå-ìåííîé îï-ëàòå òðóäà,çà ïåðâûé èâòîðîé ìåñÿ-öû äîëæíûïîëó÷àòü 70%îò òàðèôíîéñòàâêè äëÿ Iêàòåãîðèè, çàòðåòèé è ÷åò-âåðòûé ìåñÿ-öû - 80%. Çàïîñëåäóþùèåìåñÿöû, ïðåäóñìîòðåí-íûå äëÿ ó÷åíè÷åñòâà, ó÷å-íèêè ïîëó÷àþò 90% îò òà-ðèôíîé ñòàâêè äëÿ I êàòå-ãîðèè. Òàêæå âñåì ýòèìó÷åíèêàì, íà÷èíàÿ ñî âòî-ðîãî ìåñÿöà ó÷åíè÷åñòâà,âûïëà÷èâàåòñÿ ðàçíèöàäî 100% òàðèôíîé ñòàâêèäëÿ I êàòåãîðèè îïëàòûòðóäà îò áðèãàäíîãî àê-êîðäà.

Åñëè ó÷åíèêè âõîäÿò âñîñòàâ áðèãàä ñ ïîâðåìåí-íîé îïëàòîé òðóäà, èìòàêæå âûïëà÷èâàåòñÿ ðàç-íèöà äî 100% òàðèôíîéñòàâêè äëÿ I êàòåãîðèè.Äàííîå ïðàâèëî âûïëàòûçàðàáîòíîé ïëàòû ó÷åíè-êàì óòâåðæäåíî Ïîñòàíîâ-ëåíèåì Ïðàâèòåëüñòâà Ð̹743 îò 11 èþíÿ 2002 ãî-äà (àííåêñà ¹7).

Íàöèîíàëüíàÿ êàìïàíèÿÒàêæå õîòåëîñü áû íà-

ïîìíèòü ðóêîâîäèòåëÿìïðåäïðèÿòèé ñåëüñêîãîõîçÿéñòâà î òîì, ÷òî, ñîã-ëàñíî çàêîíîäàòåëüñòâóîíè îáÿçàíû ðåãèñòðèðî-âàòü è ïðåäîñòàâëÿòü îäèíýêçåìïëÿð èíäèâèäóàëü-íîãî òðóäîâîãî äîãîâîðà,çàêëþ÷åííîãî ñ êàæäûìèç ñâîèõ íàåìíûõ ðàáîò-

íèêîâ, â èíñïåêöèþ òðóäà.Ïîêà ÷òî äàííîå òðåáîâà-íèå âûïîëíèëè ðóêîâîäè-òåëè ñëåäóþùèõ õîçÿéñòâ:G| "Tezaur" (ñ. Ìèí÷åíèéäå Æîñ), G| "Negur= Oleg"è "Ceban P.I.", ðàñïîëî-æåííûå â ñ. Åêèìýóöü, àòàêæå GT "Cri\co Andrei","Josan Elizaveta" è "FamiliaGri\co" èç ñ. Ëàëîâà.

Îñòàëüíûå ðóêîâîäè-òåëè ñåëüñêîõîçÿéñòâåí-íûõ ïðåäïðèÿòèé íå ïðåä-ñòàâèëè ýêçåìïëÿðû èí-äèâèäóàëüíûõ òðóäîâûõäîãîâîðîâ â èíñïåêöèþòðóäà. È ïðè ñëåäóþùåéêîíòðîëüíîé ïðîâåðêå àê-òîâ òðóäîâûõ îòíîøåíèéê òåì, êòî íå âûïîëíÿåòòðåáîâàíèé çàêîíîäà-òåëüñòâà, èíñïåêöèåé òðó-äà áóäóò ïðèíèìàòüñÿ àä-ìèíèñòðàòèâíûå ìåðû.

Õîòåëîñü áû òàêæå îá-ðàòèòü âíèìàíèå ðóêîâî-äèòåëåé íà òî, ÷òî ñ 1ìàðòà ïî 17 àâãóñòà íû-íåøíåãî ãîäà ïî Ìîëäîâåïðîâîäèòñÿ íàöèîíàëüíàÿêàìïàíèÿ ïî èíñïåêòèðî-âàíèþ òðóäà â îáëàñòèñòðîèòåëüñòâà. Åå îðãàíè-çàòîð - Ãîñóäàðñòâåííàÿèíñïåêöèÿ òðóäà. À ïðîâî-äèòñÿ îíà ïîä äåâèçîì

"Ïðåäóïðåæäåíèå è ïðå-äîòâðàùåíèå íåäåêëàðè-ðîâàííîãî òðóäà è ïðåäóï-ðåæäåíèå ðèñêîâ ïî îõðà-íå çäîðîâüÿ è áåçîïàñíîñ-òè òðóäà ðàáîòíèêîâ ñòðî-èòåëüíîé îòðàñëè".

 ÷àñòíîñòè, â ðàìêàõäàííîé êàìïàíèè áóäåòïðîâåðåíî òàêîå óêàçàíèåçàêîíà: ðàáîòîäàòåëü îáÿ-çàí äî íà÷àëà ñòðîèòåëü-ñòâà ñîñòàâèòü èíäèâèäó-àëüíûé ïëàí ïî îáåñïå÷å-íèþ áåçîïàñíîñòè è îõ-ðàíû çäîðîâüÿ ðàáî÷èõ,çàäåéñòâîâàííûõ íàñòðîèòåëüíîì îáúåêòå.Ïëàí äîëæåí áûòü ïðîâå-ðåí è çàâèçèðîâàí ñîîò-âåòñòâóþùèìè ñëóæáàìè.Îäèí ýêçåìïëÿð ýòîãîïëàíà äîëæåí ïîñòîÿííîíàõîäèòüñÿ íà ìåñòå ñòðî-èòåëüñòâà, ÷òîáû åãî ìîæ-íî áûëî ïðåäúÿâèòü ïîòðåáîâàíèþ.

Êðîìå òîãî, ðàáîòîäà-òåëü äîëæåí ñîñòàâèòüïðåäâàðèòåëüíîå óâåäîì-ëåíèå î íà÷àëå ðàáîò íàñòðîèòåëüíîé ïëîùàäêå âñëó÷àÿõ, åñëè èõ ïðîäîë-æèòåëüíîñòü ïðåâûøàåò30 ðàáî÷èõ äíåé è íàñòðîèòåëüíîé ïëîùàäêåòðóäÿòñÿ îäíîâðåìåííîáîëåå 20 ÷åëîâåê, èëèîáúåì ðàáîò òðåáóåò áî-ëåå 500 ÷åëîâåê. Îíî äîë-æíî áûòü ïðåäñòàâëåíî âòåððèòîðèàëüíóþ èíñïåê-öèþ òðóäà ìèíèìóì çà 30äíåé äî íà÷àëà ñòðîèòåëü-ñòâà.

Äàëåå, ðóêîâîäèòåëèâñåõ ïðåäïðèÿòèé, îðãà-íèçàöèé è ó÷ðåæäåíèéîáÿçàíû â êîíöå íûíåøíå-ãî ãîäà ïðåäîñòàâèòü âòåððèòîðèàëüíóþ èíñïåê-öèþ òðóäà ñòàòèñòè÷åñêèéîò÷åò îá îõðàíå çäîðîâüÿðàáîòíèêîâ è áåçîïàñíîñ-òè òðóäà çà òåêóùèé ãîäïî ôîðìå ¹1-ssm.

Ïîìíèòå î òîì, ÷òî âñåðàáîòîäàòåëè îáÿçàíû âçàêîíîäàòåëüíîì ïîðÿäêåñîáëþäàòü ïðàâà ðàáîòíè-êîâ, îáåñïå÷èâàòü èì êîì-ôîðòíûå è ïðèåìëåìûåóñëîâèÿ òðóäà, çàáîòèòüñÿî ïðàâèëüíîì íà÷èñëåíèèè ñâîåâðåìåííîé âûïëàòåçàðàáîòíîé ïëàòû, îòïóñê-íûõ ïîñîáèé. À ñàìèìðàáîòíèêàì, êîãäà îíèâûïîëíÿþò âñå óñòàíîâ-ëåííûå çàêîíîì îáÿçàí-íîñòè, â ñëó÷àå íàðóøåíèÿãàðàíòèðîâàííûì èì çà-êîíîì ïðàâ, íå ñòîèò, êàêãîâîðèòñÿ, ïóñêàòü äåëîíà ñàìîòåê. Âåäü ó íèõåñòü âîçìîæíîñòü äîáè-âàòüñÿ èõ ñîáëþäåíèÿ âóñòàíîâëåííîì ïîðÿäêå -îáðàòèòüñÿ â òåððèòî-ðèàëüíóþ èíñïåêöèþ òðó-äà, êîòîðàÿ ðàñïîëîæåíàíà 3-ì ýòàæå çäàíèÿ ÑÝÑ,â êàáèíåòå ¹37.

 ïëàíå îñîçíàíèÿ îãðîìíîé âàæíîñòè âñåîáùèõòðóäîâûõ óñèëèé â íàøåì ãîñóäàðñòâå ðàçðàáîòàíÒðóäîâîé êîäåêñ, ñîäåðæàíèå ñòàòåé êîòîðîãî ðåã-ëàìåíòèðóåò îòíîøåíèÿ ìåæäó ðàáîòîäàòåëåì è ðà-áîòíèêîì âî âñåõ ñôåðàõ.

Îäíàêî ðàáîòíèêè çà÷àñòóþ áûâàþò ïëîõî îñâå-äîìëåíû î òîì, íàñêîëüêî èõ ïîëîæåíèå ñîîòâåòñòâóåòòðóäîâîìó çàêîíîäàòåëüñòâó. Îíè õîðîøî çíàþò ñâîèòðóäîâûå îáÿçàííîñòè, íè â ÷åì èõ íå íàðóøàþò - èñ÷èòàþò, ÷òî ýòîãî äîñòàòî÷íî. È ýòî â êàêîé-òî ñòå-

ïåíè åñòåñòâåííî - âåäü ñîáëþäàòü òðóäîâîå çàêîíî-äàòåëüñòâî â ïëàíå òðóäîóñòðîéñòâà ðàáîòíèêà èîáåñïå÷åíèÿ åìó íîðìàëüíûõ óñëîâèé ðàáîòû, à òàê-æå ïðåäóñìîòðåííûõ ÒÊ ÐÌ êîíêðåòíûõ äîïëàò îáÿ-çàí ñàì ðàáîòîäàòåëü. Î íåäàâíèõ èçìåíåíèÿõ â òðó-äîâîì çàêîíîäàòåëüñòâå, î ðåçóëüòàòàõ ïðîâåðîêðàáîòû ïðåäïðèÿòèé ãîðîäà è ðàéîíà, ðàññêàçàëíàøåìó êîððåñïîíäåíòó ãëàâíûé èíñïåêòîð Òåððè-òîðèàëüíîé èíñïåêöèè òðóäà Âàñèëèé Ãàæèó (íàñíèìêå).

- Ôèçè÷åñêîå âîñïèòà-íèå, - ãîâîðèò ÍèêîëàéÈâàíîâè÷, - ïîìèìî óêðåï-ëåíèÿ îðãàíèçìà, âîñïèòû-âàåò â øêîëüíèêàõ óìåíèåïîä÷èíèòü ñâîþ äåÿòåëü-íîñòü íóæäàì è èíòåðåñàìêîëëåêòèâà, äàåò èì àçàðòïîáåäû, âîçìîæíîñòü ñîïå-ðåæèâàíèÿ ñâîåé êîìàíäå,îáåñïå÷èâàåò íå òîëüêîôèçè÷åñêîå, íî è ýìîöèî-íàëüíîå ðàçâèòèå ëè÷íîñ-òè ðåáåíêà. Îá ýòîì óáå-äèòåëüíî ñâèäåòåëüñòâî-âàë âåñü õîä ñîðåâíîâàíèé"Âåñåëûå ñòàðòû", â êîòî-ðûõ ïðèíÿëè ó÷àñòèå ó÷å-

íèêè 5-õ, 6-õ è 7-õ ëèöåéñ-êèõ êëàññîâ. Íåñìîòðÿ íàòî, ÷òî îäíè ó÷åíèêè áûëèíåìíîãî ïîñòàðøå, äðóãèå- ïîìëàäøå, âñå îíè â õî-äå ñîðåâíîâàíèé ïîêàçàëèîòëè÷íóþ ôèçè÷åñêóþïîäãîòîâêó è äîáèëèñüõîðîøèõ ðåçóëüòàòîâ, ñî-îòâåòñòâóþùèõ íîðìàìïðåïîäàâàíèÿ ôèçè÷åñ-êîãî âîñïèòàíèÿ.

Âñåãî â ñîðåâíîâàíèÿõïðèíÿëè ó÷àñòèå îêîëî 35÷åëîâåê. Çàë áûë ïåðåïîë-íåí, à áîëåëüùèêè ïîëó÷è-ëè èñêðåííåå óäîâîëüñò-âèå îò ñîðåâíîâàíèé. Êàêîòìåòèë â õîäå áåñåäûîäèí èç þíûõ áîëåëüùè-êîâ, ó÷åíèê 8 êëàññà òåî-ðåòè÷åñêîãî ëèöåÿ Ìàê-ñèì Êàðòóíîâ, ñîðåâíîâà-íèÿ "Âåñåëûå ñòàðòû" ïî-ëó÷èëèñü ÿðêèìè, îðèãè-íàëüíûìè è íåçàáûâàåìû-ìè. Ñàì Ìàêñèì ïîääåð-æèâàë êîìàíäó 7-ãî êëàññà"Êîçëèêè", òàê êàê â ååñîñòàâå âûñòóïàë åãî ëó÷-øèé äðóã Ðîìàí. Ê òîìóæå, êàê ïîÿñíèë þíûé áî-ëåëüùèê, îí óâëåêàåòñÿèãðîé â âîëåéáîë è íàäå-

åòñÿ òîæå ïîó÷àñòâîâàòüâ ñïîðòèâíûõ ñîðåâíîâà-íèÿõ ïî ëèöåþ â ñîñòàâåêîìàíäû 8-ãî êëàññà.

Êàê ñîîáùèë äàëåå Íè-êîëàé Ïåòðî÷åíêî, íà ñî-ðåâíîâàíèÿõ ïðèñóòñòâî-âàëè è ó÷àùèåñÿ ìëàäøèõëèöåéñêèõ êëàññîâ, êîòî-ðûå íå òîëüêî àçàðòíîïîääåðæèâàëè ñïîðòñìå-íîâ, íî è ïîëó÷èëè âîç-ìîæíîñòü îçíàêîìëåíèÿñî ñâîåé áóäóùåé ïðîã-ðàììîé ôèçè÷åñêîãî âîñ-ïèòàíèÿ.  ïðîãðàììå ñî-ðåâíîâàíèé áûëî ïÿòü âè-äîâ ýñòàôåò, ïî èòîãàìêîòîðûõ ïåðâîå ìåñòîäîñòàëîñü êîìàíäå 7-ãîêëàññà, âòîðîå - êîìàíäå6-ãî êëàññà. À íà òðåòüåìïðèçîâîì ìåñòå îêàçàëàñüêîìàíäà ó÷åíèêîâ 5-ãîêëàññà òåîðåòè÷åñêîãî ëè-öåÿ. Âñå ïîáåäèòåëè áû-ëè íàãðàæäåíû ïàìÿòíûìèïðèçàìè - ìÿ÷àìè.

Íàïîñëåäîê õîòåëîñüáû åùå ðàç ïîä÷åðêíóòü,íàñêîëüêî âàæíî ôèçè÷åñ-êîå âîñïèòàíèå äëÿ çäî-

Êàê èçâåñòíî, çäîðîâüå øêîëüíèêàâî ìíîãîì çàâèñèò îò åãî ðåæèìà äíÿ,ïðàâèëüíîãî ÷åðåäîâàíèÿ òðóäà è îò-äûõà, ðàçóìíîãî ñî÷åòàíèÿ óìñòâåííîãîè ôèçè÷åñêîãî òðóäà. È î÷åíü âàæíîêàæäîìó ïîíèìàòü, ÷òî â ñîõðàíåíèè èóêðåïëåíèè çäîðîâüÿ, â ïðàâèëüíîìôèçè÷åñêîì ðàçâèòèè âàæíåéøóþ ðîëüèãðàþò ôèçè÷åñêàÿ êóëüòóðà è ñïîðò.Ôèçè÷åñêîå âîñïèòàíèå â øêîëå ñòàâèòñâîåé öåëüþ âûðàñòèòü çäîðîâîå, ñèëü-íîå, âñåñòîðîííå ðàçâèòîå ìîëîäîå ïî-

êîëåíèå. Íà ìèíóâøåé íåäåëå, 23 ìàðòàâ ãîðîäñêîì òåîðåòè÷åñêîì ëèöåå èì.À.Ñ. Ïóøêèíà áûëè ïðîâåäåíû î÷åðåä-íûå ñïîðòèâíûå ñîðåâíîâàíèÿ ïîä íàç-âàíèåì "Âåñåëûå ñòàðòû" (íà ñíèìêå).Î òîì, êàê îíè ïðîõîäèëè, î âàæíîñòèñïîðòèâíîãî êîìïîíåíòà âîñïèòàíèÿ âñîâðåìåííîé øêîëå, ðàññêàçàë íàøåìóêîððåñïîíäåíòó ïðåïîäàâàòåëü ôèçè-÷åñêîãî âîñïèòàíèÿ Íèêîëàé Ïåòðî÷åíêî,ïåäàãîãè÷åñêèé ñòàæ êîòîðîãî íàñ÷èòû-âàåò óæå áîëåå 37 ëåò.

ðîâüÿ øêîëüíèêîâ. Ê ïðè-ìåðó, îá ýòîì óáåäèòåëüíîñâèäåòåëüñòâóþò èòîãèèññëåäîâàíèÿ, ïðîâåäåí-íîãî àìåðèêàíñêèìè âðà-÷àìè. Îáåñïîêîåííûåñòðåìèòåëüíûì îìîëîæå-íèåì ñåðäå÷íîñîñóäèñòûõçàáîëåâàíèé, îíè ïðîâåëèøèðîêîìàñøòàáíûå èñ-ñëåäîâàíèÿ ñðåäè äåòåéè ïîäðîñòêîâ. Ðåçóëüòàòáûë âïå÷àòëÿþùèì. Îêà-çàëîñü, ÷òî âîçðàñò îò 5äî 8 ëåò ÿâëÿåòñÿ îïðåäå-ëÿþùèì â ïëàíå ðèñêàðàçâèòèÿ ó âçðîñëîãî ÷å-ëîâåêà àòåðîñêëåðîçà èèíôàðêòà ìèîêàðäà.Ïðè÷åì, ÷åì àêòèâíåå ðå-áåíîê çàíèìàëñÿ ñïîðòîì,òåì ìåíüøå ýòîò ðèñê.

Âñå áîëüøå øêîëüíè-êîâ âåäóò ìàëîïîäâèæíûéîáðàç æèçíè, ôèçè÷åñêàÿàêòèâíîñòü þíûõ ãðàæäàíãîä îò ãîäà ñíèæàåòñÿ -ïîýòîìó òàê âàæíû ñîâ-ìåñòíûå çàíÿòèÿ ôèçêóëü-òóðîé, íî íå ðàç îò ðàçà,à ÷òîáû ýòî áûëî îáðàçîìæèçíè âñåé ñåìüè.

55Nr. 13 (7555), 30 martie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Agricultura Moldovei seafl= ]ntr-o zon= de risc.Factorii naturali, care limi-teaz= ob\inerea recoltelor]nalte [i stabile, sunt umidi-tatea (depunerile atmosferi-ce) [i fertilitatea solului.}ntr-un ciclu multianual gra-dul de asigurare a plantelorcu umiditate constituie pen-tru zona de Nord 60-80%,iar pentru cea de Sud - nu-mai 40-60% din cel optimal.

Frecven\a manifest=riisecetelor ]n 10 ani este: odat= - ]n zona de Nord, de2-3 ori - ]n zona de Centru[i de 3-4 ori - ]n cea deSud. Perioadele aride sunto tr=s=tur= caracteristic= aregimului climatic regional.Durata perioadei f=r= preci-pita\ii alc=tuie[te 66 de zile]n Nordul \=rii [i 88 de zile]n zona de Sud. Perioade]ndelungate f=r= precipita\iiatmosferice, sau cu precipi-ta\ii insuficiente pentru lunileaugust-noiembrie au fost]nregistrate ]n anii 1973,1982, 1986, 1990, 2009. }nanul 2011 s-a atestat o pe-rioad= ]ndelungat= de timp(120 de zile) , cu o cantitatede precipita\ii atmosfericede 4-5 ori mai mic= dec`tmedia multianual=.

De men\ionat: zona deNord a \=rii este supus= fe-nomenului de secet=, iarcele de Centru [i de Sud -de secet= [i de proceselede de[ertificare. Schimb=-rile climatice globale aucondus la cre[terea frecven-\ei secetelor cu intensitatemare, iar degradarea solului- la intensificarea seceteipedologice [i la de[ertifica-rea terenurilor, ]ndeosebi,]n zona de Sud [i par\ial ]ncea de Centru.

}n perioada 1 august-8octombrie 2011, pretutin-

deni a fost semnalat regimtermic ]nalt (cu 2-2,5 gradeC mai ridicat= fa\= de nor-m=) [i cu deficit semnificativde precipita\ii (10-15% dinnorm=), ceea ce a condusla declan[area secetei ca-tastrofale care a afectatpeste 80% din teritoriul \=-rii. Astfel de regim termicridicat [i insuficien\a consi-derabil= de precipita\ii ]nperioada men\ionat= s-asemnalat a doua oar= pen-tru tot timpul de observa\iimeteorologice instrumen-tale.

La situa\ia din 8 octom-brie 2011, pe terenuriledestinate pentru sem=natulculturilor de toamn=, rezer-vele de umezeal= producti-v= ]n stratul arabil al soluluipe 45% din teritoriu au fostfoarte sc=zute [i au constitu-it 1-10 mm (5-50% din nor-m=), ]n restul teritoriuluiele au lipsit. }n perioada 1august-8 octombie a. p.,coefic ientul hidrotenic(CHT), ce caracterizeaz=gradul de umiditate a terito-riului, a constituit pe teritoriulrepublicii ]n medie 0,1-0,4,ceea ce corespunde seceteiputernice [i foarte puternice.

Vremea foarte uscat= acontinuat [i pe parcursullunii noiembrie. }n aceast=lun= precipita\iile ]n fondau lipsit sau cantitatea lorizolat a constituit 1-3 mm,ceea ce pe 75% din teritoriul\=rii se semnaleaz= pentruprima dat= din toat= perioa-da de observa\ii instrumen-tale. Men\inerea ]ndelun-gat= a vremii foarte uscat=[i deficitul foarte mare deumiditate productiv= ]n solau provocat condi\ii nefavo-rabile pentru sem=natul [idezvoltarea culturilor detoamn=.

}n condi\iile de secet=profund= a toamnei anului2011, care s-a creat practicpe tot teritoriul \=rii, lucrareasolului dup= majoritatea pre-merg=torilor culturilor detoamn= a fost posibil= toc-mai la sf`r[itul primei deca-de a lunii octombrie, c`ndla data de 8 octombrie auc=zut cca 25-30 mm deprecipita\ii. }n aceste terme-ne a ]nceput sem=natul ]nmas= a gr`ului [i orzului detoamn=.

O particularitate caracte-ristic= condi\iilor climaticedin toamna anului 2011 afost deficitul esen\ial alumidit=\ii productive dinsol ]nso\it de sc=derea brus-c= [i prea timpurie a tempe-raturii aerului ]n timpul nop\iidin a treia decad= a luniioctombrie, care au re\inut]nfr=\irea plantelor dintoamn=. La momentul ]ntre-ruperii vegeta\iei active aplantelor, sem=n=turile degr`u [i orz de toamn= seaflau ]n faza 1-2 frunzuli\e,iar cele mai t r̀zii sem=n=turi(sf`r[itul lunii octombrie -]nceputul lunii noiembrie)nici n-au reu[it s= r=sar=.

Totu[i, ]n a treia decad=

a lunii noiembrie [i p`n= lamijlocul decadei a treia alunii decembrie, pu\in s-a]nc=lzit, ceea ce a permisprelungirea vegeta\iei detoamn= [i r=s=ritul plantelor]n sem=n=turile t`rzii. Lu`nd]n considerare ace[ti factori,se poate presupune c=acumularea de rezerv= asubstan\elor plastice [i za-haroase ]n a[a plante esteminimal=. Zilele ]nsorite [itemperaturile negative ne-esen\iale din timpul nop\iiau favorizat c=lirea plantelor.

Sem=n=turile din a treiadecad= a lunii septembrie[i par\ial din prima decad=a lunii octombrie au intrat]n iarn= ]nfr=\ite [i sunt cla-sificate ca sem=n=turi bune;sem=n=turile din prima [i adoua decade ale lunii oc-tombrie sunt clasificate casatisf=c=toare, restul fiindsem=n=turi slabe, ]ncol\ite[i r=s=rite neuniform, densi-tatea la hectar fiind de ma-xim 2,5 mln de plante (4-4,5 mln - norma).

}n perioada 28.01-15.022012, temperatura minim=a aerului noaptea a ]nregis-trat valori ce au oscilat ]n-tre - 18-31 de grade C, ca-re izolat au prezentat pericolreal pentru iernarea nor-mal= a culturilor de toamn=,reie[ind din starea lor dedezvoltare [i grosimea stra-tului de z=pad=.

Experien\a acumulat= ned= posibilitatea s= afirm=mc= sem=n=turile t`rzii [islab dezvoltate ar putea s=existe normal ]n timpul iernii[i prim=vara, s= ]nfr=\easc=ad=ug=tor, cu condi\ia c=va fi o iarn= bl`nd= [i oprim=var= timpurie.

Ulterior, starea sem=n=-turilor va fi condi\ionat= ]n

Starea sem=n=turilor cerealelorde toamn= poate fi ]mbun=t=\it=

Condi\iile agrometeorologice create ]n rezultatul se-cetei [i starea vulnerabil= a sem=n=turilor cerealelor detoamn= la finele anului precedent [i ]nceputul anului ]ncurs, a determinat implicarea factorilor decizionali dincadrul ministerului Agriculturii [i Industriei Alimentare,

institu\iilor de cercet=ri [tiin\ifice [i ]nv=\=m`nt superioragricol din Republica Moldova s= informeze produc=toriiagricoli despre consecin\ele nefaste ale mediului asupraacestor culturi [i s= propun= un [ir de m=suri necesarepentru diminuarea riscurilor de pierdere a produc\iei.

Tudor GORE

Liberarea se acord=, ]nmod facultativ, dac= sunt]ndeplinite [i constatate dec=tre instan\= condi\iile le-gale, f=r= ca ea s= constituieun drept al condamnatului.Condi\iile cerute de legepentru a se putea acordaliberarea sunt:

1. S= se execute de c=t-re condamnat o parte dinpedeaps=, considerat= canecesar= pentru a se puteaaprecia c= s-a ]ndreptat.

Partea executat= depin-de de durata pedepsei ]n-chisorii care se execut=, fiec= este cea pronun\at= deinstan\=, fie c= ea a fost re-dus= ]n urma gra\ierii saua unei legi mai bl`nde. Ast-fel, conform prevederiloralin. 4, art. 91 CP RM: libe-rarea condi\ionat= de pe-deaps= ]nainte de termenpoate fi aplicat= dac= con-damnatul, care la momentuls=v`r[irii infrac\iunii a atinsv`rsta de 18 ani, a executatefectiv:

a) cel pu\in jum=tate dintermenul de pedeaps= sta-bilit pentru s=v`r[irea uneiinfrac\iuni u[oare sau maipu\in grave;

b) cel pu\in dou= treimidin termenul de pedeaps=stabilit pentru s=v`r[ireaunei infrac\iuni grave;

c) cel pu\in trei p=trimidin termenul de pedeaps=stabilit pentru s=v`r[ireaunei infrac\iuni deosebit degrave sau excep\ional degrave, precum [i din pe-

deapsa aplicat= persoaneianterior liberate condi\ionatde pedeaps= ]nainte determen, dac= liberarea con-di\ionat= de pedeaps= ]nain-te de termen a fost anulat=]n condi\iile alin. 8.

Persoana care execut=pedeapsa deten\iunii pevia\= poate fi liberat= condi-\ionat de pedeaps= ]naintede termen dac= instan\ade judecat= va considerac= nu mai exist= necesitateaexecut=rii de mai departea pedepsei [i dac= aceast=persoan= a executat efectivcel pu\in 30 de ani de ]n-chisoare.

Liberarea condi\ionat=de pedeaps= ]nainte determen poate fi aplicat=minorilor dac= ace[tia auexecutat efectiv:

a) cel pu\in o treime dintermenul de pedeaps= sta-bilit pentru s=v`r[irea uneiinfrac\iuni u[oare sau maipu\in grave;

b) cel pu\in jum=tatedin termenul de pedeaps=stabilit pentru s=v`r[ireaunei infrac\iuni grave;

c) cel pu\in dou= treimidin termenul de pedeaps=stabilit pentru s=v`r[ireaunei infrac\iuni deosebit degrave sau excep\ional degrave.

2. Condamnatul s= fieantrenat ]n munc= [i s= fiest=ruitor ]n munc=. Astfel,conform prevederilor alin.1, art. 267 "La demersulpentru liberarea condi\iona-t= de pedeaps= ]nainte determen sau pentru ]nlocui-

rea p=r\ii neexecutate dinpedeaps= cu o pedeaps=mai bl`nd= se anexeaz=dosarul personal al condam-natului, dovezile motivelorde fapt invocate [i, dup=caz, calculul zilelor conformcompens=rii privilegiate azilelor de munc=."

St=ruin\a ]n munc= seva aprecia dup= felul cumcondamnatul respect= obli-ga\ia de munc=, dup= mun-ca zi de zi, munca sus\inut=[i munca de calitate, adic=la calcularea frac\iunilor depedeaps=, de cel pu\in 2/3 sau 3/4, se \ine seama departea din durata pedepseice poate fi considerat=,potrivit legii, ca fiind execu-tat= pe baza muncii pres-tate, deoarece timpul ]ncare a lucrat se socote[temai avantajos ]n func\ie denatura [i randamentul acti-vit=\ii efectuate. Aceast=condi\ie este ]ndeplinit= [ic`nd, ]n unele perioade aleexecut=rii pedepsei, nu arealizat norma de munc=din motive ce nu-i sunt im-putabile condamnatului.

3. Condamnatul s= fiedisciplinat, adic= s= respec-te regulamentul de ordineinterioar=, de la care nu aavut abateri pe toat= duratade timp c`t s-a aflat ]n pe-nitenciar sau cel pu\in peparcursul ultimului an p`n=la ]naintarea cererii respec-tive [i, deci, a demersuluirespectiv ]n instan\a de ju-decat=. Astfel, disciplinacondamnatului ]nseamn=comportare atent= cu supe-

(}nceput ]n nr. 11)

riorii, comportare respectu-oas= cu colaboratorii institu-\iei penitenciare unde el sede\ine [i respectarea prog-ramului [i al orarului zilnic.Este disciplinat [i acela ca-re sus\ine [i ajut= pe al\icondamna\i ]n munc= [i ]ntoat= activitatea. Dac= aavut abateri nestinse, nueste ]ntemeiat= cererea deliberare.

4. Condamnatul s= deadovezi temeinice de ]ndrep-tare. Despre un condamnatse poate sus\ine c= d= do-vezi temeinice de ]ndrepta-re c`nd are o comportarecare, ]n compara\ie cu tre-cutul lui, reprezint= o ]mbu-n=t=\ire evident=, cum arfi: respect [i ascultare fa\=de conducerea penitencia-rului, bun= conduit= fa\=de ceilal\i de\inu\i, renun\a-rea la unele deprinderi rele(b=utura, certuri, indiscipli-n=), bune rezultate ]n mun-c=, plat= desp=gubirilor ci-vile, bun= purtare la loculde munc=, participare laac\iuni organizate ]n peni-tenciar, regretul pentru ac\i-unea s=v`rsit=, promisiunisincere c= dup= eliberareva avea un comportamentdecent ]n societate [i vaajuta s= repare unele urm=rirele ale faptei sale.

}n reglementarea liber=riicondi\ionate s-a \inut seamade anumite cazuri speciale[i anume:

I. Liberarea condi\ionat=a minorilor. Conform preve-derilor alin. 6, art. 91 CPRM, liberarea condi\ionat=de pedeaps= ]nainte determen poate fi aplicat=minorilor dac= ace[tia auexecutat efectiv:

a) cel pu\in o treime dintermenul de pedeaps= sta-

Liberarea condi\ionat=,aplicat= ]n R. Moldova

(Sf`r[it ]n pag. 6)

(Sf`r[it ]n pag. 6)

Activitatea pe parcursulanului 2011 [i primelor 2luni ale a. c. denot=: ac\iuni-le planificate [i desf=[urate,]n unele cazuri, n-au influen-\at pozitiv diminuarea anu-mitor genuri de infrac\iuni,]n special, infrac\iunile con-tra patrimoniului. Sunt ]ncre[tere furturile din aparta-mente, furturile tehnicii decalcul, sustragerile de ani-male, de metale neferoaseetc. Printre cele mai afecta-te localit=\i figureaz=: Sahar-na, Pereni, Cog`lniceni [.a., unde, numai ]n perioadaianuarie-februarie 2012, aufost comise 26 de furturi,cu 4 mai mult dec`t ]n pe-rioada similar= a anuluiprecedent.

}n leg=tur= cu dificult=\ileiscate la compartimentul"Prevenirea [i combatereainfrac\iunilor patrimoniale",venim cu unele recomand=ri[i anume:

- evita\i deplas=rile petraseele situate ]n zonelemai pu\in circulate;

- nu v= afi[a\i ostentativcu obiecte de valoare (l=n\i-[oare, br=\=ri, telefoane mo-bile etc);

- \ine\i-v= po[eta sauservieta sub bra\ul, careeste opus traficului. }n ace-ast= manier=, ho\ii nu vorputea ac\iona prin smulge-re;

- c`nd observa\i c= sun-te\i urm=rit/urm=rit=, depla-sa\i-v= prin zone intens po-pulate, chiar dac= acestlucru presupune schimbareatraseului [i adresa\i-v= pri-mului poli\ist ]nt`lnit;

- c`nd liftul nu func\io-neaz=, fi\i aten\i la cei careurc= concomitent cu dvs,p=stra\i distan\a pentru av= crea siguran\=;

- evita\i transportareaunor sume mari de banif=r= m=suri corespunz=toa-re de siguran\=;

- nu permite\i accesulpersoanelor str=ine ]n lo-cuin\=, indiferent de motive-le invocate;

- instrui\i-v= copiii s= nude\in= asupra lor obiectede valoare c`nd merg la[coal=;

- ]n cazul ]n care copiluldvs a fost agresat sau afost martor la comitereaunei infrac\iuni, sesiza\i ime-diat poli\ia.

Aten\ie! Dac= integritateacorporal= sau via\a v= suntpuse ]n pericol, renun\a\i labunurile vizate de agresor.Totodat=, re\ine\i c`t maimulte semnalmente aleacestuia [i anume: ]n=l\i-mea; tr=s=turi caracteristiceale fe\ei; semne particulare;vestimenta\ia; particularit=\i]n vorbire sau comporta-ment.

}n mod de urgen\= anun-\a\i poli\ia la telefonul "902"

[i depune\i o sesizare, ]ncare s= descrie\i cele ]nt̀ m-plate, la cea mai apropiat=sec\ie, sector sau post depoli\ie.

Defel ]n plus [i urm=toa-rele recomand=ri:

- obi[nui\i fiecare mem-bru al familiei s= ]nchid=u[ile [i ferestrele, chiar da-c= este cineva acas= (]nspecial, dac= locui\i la etajulI);

- dac= pleca\i undeva laodihn= sau tratament pentrumai mult timp, transmite\ilucrurile cele mai de pre\rudelor, sau depozita\i-le]n b=nci;

- dac= o persoan= necu-noscut= se prezint= ca rep-rezentant al unui serviciupe care nu l-a\i solicitat,ne]ndep=rt`nd l=n\i[orul dela u[=, verifica\i-i legitima\iade serviciu, suna\i la organi-za\ia pe care o reprezint=.}n caz c= v= treze[te dubii,ruga\i s= vin= alt= dat=, so-licita\i informa\ii suplimen-tare de la vecini despre el,telefona\i la poli\ie;

- ho\ii de apartamente,cel mai des, verific= prezen-\a st=p`nilor ]n cas=, sun`ndla u[= [i pun`nd diferite ]n-treb=ri. Anun\a\i organelede poli\ie despre orice per-soan= suspect= care seplimb= ]n bloc sau scoatelucruri din cas=. }ncerca\is= memoriza\i semnalmen-tele lor, num=rul automobilu-lui [i transmite\i aceast= in-forma\ie colaboratorilor depoli\ie;

- dup= fiecare vizit= f=-cut= de c=tre o persoan=necunoscut=, controla\i che-ile [i ]ncuietorile dac= nuprezint= urme de plastilin=,cear=, s=pun sau orice altmaterial cu care se poateefectua un mulaj.

C`t prive[te prevenireafurturilor de animale, ar fibine s= \ine\i cont de urm=-toarele:

- ]n timpul nop\ii, asigu-ra\i cu sisteme de ]nchidere(lac=te, z=voare etc) u[ilegrajdurilor sau anexelorgospod=re[ti unde \ine\ianimalele [i p=s=rile;

- nu amplasa\i grajdurilesau ad=posturile de animalela distan\= mare de locuin\=sau ]n locuri izolate, f=r= s=asigura\i paza acestora;

- c`nd pleca\i de acas=,ruga\i vecinii sau rudeleapropiate s= v= supraveghe-ze gospod=ria. Proceda\ila fel [i dvs c`nd ace[tiasunt pleca\i;

- solicita\i [i acorda\isprijin poli\iei locale ]ntruprevenirea furturilor de ani-male [i altor bunuri dingospod=ria dvs.

Vitalie CUIBAN, comisaradjunct, [ef POP a CPR

Rezina, c=pitan de poli\ie

Recomand=rileutile nu ]ncurc=

}n perioada sezonului de prim=var= o parte din in-terven\iile pompierilor revine pe seama stingerii ierbii [istufului uscate pe suprafe\e destul de extinse. Interven\iilela astfel de cazuri duce la cheltuirea suplimentar= a

Prim=vara -favorabil= incendiilor

(Sf`r[it ]n pag. 8)

Nr. 13 (7555), 30 martie 20126 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

mare m=sur= de condi\iileclimaterice din prim=var=.Regenerarea timpurie a ce-realelor de toamn= se pro-duce ]n zilele cu duratascurt=, ]n condi\ii mai r=co-roase, ceea ce contribuiela ]nfr=\irea cerealelor detoamn= ]n prim=var=.

Regenerarea tardiv= asi-gur= trecerea brusc= aplantelor la temperaturi spo-rite. Ele ][i ]ncep vegeta\ia]n condi\ii de zi lung=,c`nd soarele se afl= la o]n=l\ime mare fa\= de ori-zont, ]n condi\ii de radia\iesolar= intensiv=. }n aseme-nea condi\ii, plantele se ]n-r=d=cineaz= slab, procesulde formare a organelor re-productive este accelerat,sem=n=turile se r=resc, autalie joas= [i productivitateredus=.

Cu alte cuvinte, o prim=-var= t`rzie este mai pu\infavorabil=, deoarece plante-le, imediat dup= regenera-re, se afl= sub influen\atemperaturilor ]nalte, careexclud ]nfr=\irea lor ]n pri-m=var=. Plantele ne]nfr=\itepot forma un singur spic,care reduce poten\ialul lorde productivitate. Condi\iilecreate vor determina cumproced=m cu sem=n=turilede toamn=.

Astfel, recomand=m:- s= fie p=strate la ma-

xim sem=n=turile de gr`ude toamn=, ]n special, celedestinate producerii de se-min\e;

- s= fie organizat= moni-torizarea permanent= a st=riicerealelor de toamn=, cuscopul de-a aplica la timpm=surile corespunz=toarenecesare complet=rii sau

re]ns=m`n\=rii terenurilor cudensitate mic= a plantelor.Cea mai eficient= metod=de determinare a viabilit=\iicerealelor de toamn= estemetoda monoli\ilor;

- sem=n=turile care dis-pun de o desime ]n num=rde 160-180 de plante la 1m. p. nu vor fi completate.Sem=n=turile cu o densitatemai mic= dec t̀ cea indicat=[i, ]n special, masivele cudensitate neuniform=, vor ficompletate. Completarea vafi efectuat= cu soiuri alter-native (umbl=toare/dvuruci-ca) de orz de toamn=. Du-p= 10-15 martie, completa-rea se va efectua cu orz deprim=var= cu norma de ]n-s=m`n\are 80-100 kg/ha.Doar pe sem=n=turile cu odensitate mai mic= de 100de plante la 1 m. p. se vaefectua re]ns=m`n\area lor]n termene optime (sem=n=-turile de gr`u de toamn=completate vor fi scoasedin suprafa\a total= a gr`u-lui);

- fertilizarea suplimenta-r= a culturilor cerealiere detoamn= va fi efectuat= dife-ren\iat pentru fiecare c`mp,]n dependen\= de stareasem=n=turilor. Va fi efectua-t= cu ]ngr=[=minte de azot]n doz= de 45-60 kg/ha,preponderent ]n 2 rate, ]n-deosebi dup= premerg=toriit`rzii. Dup= premerg=toriitimpurii ne putem limita lao singur= fertilizare, ]nf=p-tuit= la ad`ncimea noduluide ]nfr=\ire dup= ]nfr=\ireaplantelor. Rezervele de azotmobil ]n sol sunt destul dereduse, deoarece proceselede mineralizare din contulsolului ]n perioada de toam-n= au fost limitate ]n situa\iadeficitului considerabil de

bilit pentru s=v`r[irea uneiinfrac\iuni u[oare sau maipu\in grave;

b) cel pu\in jum=tatedin termenul de pedeaps=stabilit pentru s=v`r[ireaunei infrac\iuni grave;

c) cel pu\in dou= treimidin termenul de pedeaps=stabilit pentru s=v`r[ireaunei infrac\iuni deosebit degrave sau excep\ional degrave.

II. Condamnatul care da-torit= st=rii san=t=\ii sau dinalte cauze (v`rst= ]naintat=)nu a fost niciodat= folosit lamunc= ori nu mai este folo-sit fiindc= nu se poate utili-za toat= for\a de munc=existent= la un moment dat]n penitenciar, poate fi libe-rat condi\ionat dac= ]ndep-line[te [i celelalte condi\ii(d= dovezi temeinice de ]n-dreptare [i este disciplinat).Astfel, fiind scuti\i de amunci, li se acord= ]nlesnirila ob\inerea liber=rii, careeste legat= de cuantumulpedepsei ce trebuie execu-tat=, adic= s= ]ndeplineasc=celelalte condi\ii: s= fi fostdisciplina\i pe perioada exe-cut=rii pedepsei [i s= deadovezi temeinice de ]ndrep-tare.

Efectele liber=riicondi\ionate

a) efectele pot fi ime-diate si definitive: cele ime-diate constau ]n liberareacondamnatului, iar cele de-finitive numai dup= ce expir=intervalul de timp echivalentcu restul pedepsei ce urmas= fie executat [i dac= nus-a s=v`r[it ]n acest intervalo nou= infrac\iune. C`nd se]ndeplinesc aceste condi\ii,care au efect extinctiv, pe-deapsa se consider= execu-tat=;

b) efectele ]n cazul s=-v`r[irii unei noi infrac\iuni:dac= de la liberare [i p`n=la ]mplinirea duratei pedep-sei, condamnatul comite onou= infrac\iune, inten\io-nat= sau din culp=, libera-rea, fie se va men\ine, fie

se va revoca. Este, deci,facultativ= sau obligatorie.Revocarea este facultativ=,put`ndu-se men\ine libera-rea, c`nd infrac\iunea noucomis= nu prezint= un gradde pericol ridicat datorit=con\inutului ei legal sauconcret, a fost comis= dinimpruden\= etc. Instan\apoate ]ns= revoca liberareac`nd datorit= situa\iei con-crete consider= c= ea nuse mai poate men\ine. }nacest caz se poate aplicaun spor de la pedeapsa re-zultat= ]n urma contopirii.Revocarea este obligatorie]n cazul comiterii unei in-frac\iuni grave (contra sigu-ran\ei statului, o infrac\iunede omor, o infrac\iune contrap=cii [i omenirii, o infrac\iu-ne s=v`r[it= cu inten\ie).

Supraveghereapersoanei liberate

condi\ionat de pedeaps=]nainte de termen

Conform prevederiloralin. 7, art. 91 CP RM reie-se, c= controlul asupracomport=rii celor libera\icondi\ionat de pedeaps=]nainte de termen ]l exercit=organele competente, iarasupra comport=rii militari-lor - comandamentul militarrespectiv. Conform legisla\i-ei ]n vigoare a RM, suprave-gherea condamna\ilor libe-ra\i condi\ionat o execut=serviciul Proba\iune, organi-zat ]n conformitate cu preve-derile Legii nr. 8 din 14.02.2008 "Cu privire la Proba\iu-ne", publicat= la data de13.06.2008 ]n MonitorulOficial nr. 103-105. Astfel,conform prevederilor art.268 CE RM, reiese c= in-stan\a care a judecat de-mersul ]n fond trimite hot=-r`rea privind liberarea con-di\ionat= de pedeaps= ]na-inte de termen organului

de proba\iune ]n a c=ruiraz= teritorial= ][i are domi-ciliul condamnatul sau estedislocat comandamentul mi-litar, dup= caz, precum [iinstan\ei care a judecat ca-uza ]n fond.

Conform prevederiloralin. 2 al art. 268 CE RM,persoana liberat= condi\io-nat de pedeaps= ]naintede termen semneaz= ]n in-stan\a de judecat= obliga\iade a se prezenta la organulde proba\iune ]n termende 5 zile de la data r=m`neriidefinitive a hot=r`rii.

Conform prevederiloralin. 3 [i 4 ale art. 268 CERM, organul de proba\iunesau, dup= caz, comanda-mentul militar, ]n termende 5 zile, comunic= adminis-tra\iei locului de de\ineresau, dup= caz, unui alt or-gan competent despre lua-rea ]n eviden\= a persoaneiliberate condi\ionat ]naintede termen [i ]ntreprind ac-\iuni de supraveghere acondamnatului pe duratatermenului condi\ionat.

Conform prevederiloralin. 7, art. 268 CE RM, laexpirarea termenului condi-\ionat stabilit, organul deproba\iune sau, dup= caz,comandamentul militar, ]ntermen de 5 zile, comunic=instan\ei care a judecat ca-uza ]n fond despre ]nceta-rea ac\iunilor de suprave-ghere. La fel, legiuitorul aprev=zut [i ce ac\iuni tre-buie s= ]ntreprind= organelede proba\iune ]n cazurile,c`nd condamna\ii care aufost libera\i condi\ionat nu-[i respect= obliga\iunile asu-mate. Astfel:

- ]n cazul survenirii con-di\iilor prev=zute ]n art. 91,alin. (8) din Codul Penal,organul de proba\iune (co-mandamentul militar) ]nain-

teaz= instan\ei de judecat=un demers pentru revocarealiber=rii condi\ionate. De-mersul se depune la instan\ade judecat= ]n a c=rei raz=teritorial= ][i desf=[oar= ac-tivitatea organul de proba-\iune;

- hot=r`rea instan\ei dejudecat= privind revocarealiber=rii condi\ionate ]naintede termen se trimite spreexecutare, conform art. 173din prezentul cod.

- hot=r`rea definitiv= ainstan\ei de judecat= privindrevocarea liber=rii condi\io-nate, ]n termen de 5 zile,se trimite instan\ei care ajudecat cauza ]n fond pen-tru a fi anexat= la dosar.

}n cazul, c`nd condam-natul liberat condi\ionat ]na-inte de termen nu s-a pre-zentat pentru a fi luat ]neviden\= sau a p=r=sit domi-ciliul [i locul afl=rii lui nueste cunoscut organul deproba\iune sau, dup= caz,comandamentul militar ]n-treprinde m=suri ini\iale dec=utare, iar ]n cazul ]n careacestea nu s-au soldat cusucces, ]n conformitate cuprevederile art. 269 CERM, trimite instan\ei ]n ac=rei raz= teritorial= ][i de-sf=[oar= activitatea organulde proba\iune sau este dis-locat comandamentul militarun demers pentru dispune-rea d=rii ]n c=utare, iar ]n-cheierea instan\ei de jude-cat= privind c=utarea con-damnatului se execut= dec=tre organul afacerilor in-terne, ]n a c=rui raz= terito-rial= ][i desf=[oar= activita-tea organul de proba\iunesau este dislocat comanda-mentul militar, dup= caz.

Ilie |+RANU,[eful Biroului de Proba\iune

Rezina, OCP DIP MJ RM

umiditate. Ca excep\ie, pri-ma fertilizare suplimentar=se va efectua ]n cazul stra-tului umed la suprafa\a so-lului - prim=vara devreme,la ]nceputul vegeta\iei inten-se a plantelor, la suprafa\asolului [i doar pe terenurilef=r= pant=. Trebuie s= evi-t=m prim=vara devreme fo-losirea sem=n=turilor pentruhrana suplimentar= a plan-telor din cauza pericoluluiv=t=m=rii [i distrugerii plan-telor fragile, care, dup=cum a fost men\ionat anteri-or, se afl= ]n faza de 1-3frunzuli\e. Indiferent de con-di\iile climaterice, care sevor crea ]n urm=toarea pe-rioad=, este evident faptulsecetei pedologice. Deficitulde umiditate ]n stratul de0-100 cm constituie 110-120 mm. }n stratul 100-200cm rezerva de umiditateeste ]n limita umidit=\ii deve[tezire;

- lu`nd ]n considerarec= terenurile cu densitateaplantelor mic= vor fi puter-nic ]mburuienite, este nece-sar de prev=zut rezerve su-plimentare de pesticide ne-cesare pentru combatereaburuienilor, d=un=torilor [ibolilor plantelor;

- ]n condi\iile deficituluiexistent de umiditate, esteimportant de exclus lucr=rilenejustificate ale solului deprim=var=, ]n vederea evit=-rii pierderilor rezervei limi-tate de umezeal=. Ar=turacu plug cu corman= se vaexclude categoric, chiar [iacolo unde au r=mas resturivegetale abundente la sup-rafa\a solului. Recomand=mutilizarea tehnologiilor con-servative (No-till), iar acolounde nu se dispune de teh-nica necesar= pentru agri-

cultura conservativ= se vaefectua doar lucrarea su-perficial= a solului, cu grapecu discuri [i nivelare imedia-t= cu cultivatoare p`n= lastarea bun= de sem=nat.Celelalte m=suri agrotehnicevor fi la fel orientate spreacumularea precipita\iilor[i p=strarea rezervei deap= deja existente ]n sol.}n anul 2012 vor fi necesareschimb=ri radicale ]n struc-tura suprafe\elor de ]ns=-m`n\are (se vor elibera300 de mii ha de teren),deoarece:

- va trebui redus= supra-fa\a de teren alocat= cultu-rilor cu sistem radicularad`nc (sfecla de zah=r [ifloarea-soarelui), din motivc= rezervele de umezeal=]n al doilea metru de solsunt foarte mici. Contrar,vom provoca secet= artifici-al=;

- vom l=rgi suprafe\elesub culturile de prim=var=,care vor servi ]n toamn= capremerg=tori pentru culturilecerealiere de toamn= (ma-z=re, hri[c=, mei, soia [iporumb la boabe cu perioa-da de vegeta\ie mai scurt=etc);

- ]n anii seceto[i, m=suri-le de combatere a buruieni-lor sunt foarte importantedin simplul motiv c= buruie-nile nu sunt compatibile cuculturile de c`mp la folosireaapei din sol. Buruienilesunt mai adaptate la condi-\iile nefavorabile ale mediuluidec`t culturile, \in`nd contde un [ir de particularit=\iecologice [i biologice pecare le posed=.

Coordonator de proiectACSA PS OO "Nistru

AgriConsult", Tudor GORE

Starea sem=n=turilor cerealelorde toamn= poate fi ]mbun=t=\it=

(}nceput ]n pag. 5)

Liberarea condi\ionat=,aplicat= ]n R. Moldova

(}nceput ]n pag. 5)

Vehicularea infec\iei cuhepatitele sus-men\ionateeste determinat= de purt=-torii cronici [i de bolnavi cuvariante cronice de hepatitevirale necunoscute. Inciden-\a portajului de virusuri he-patice oscileaz= ]n limitediferite [i depinde de factorisocial-economici, de nivelulasisten\ei medicale etc.

Toate cele trei varianteetiologice de hepatit= viral=se refer= la infec\iile cutransmisiune hepatogen=.Virusurile acestor hepatitese multiplic= ]n hepatocite[i trec ]n circuitul sangvin,care pot fi depistate ]n me-diile biologice ale bolnavuluiori purt=torului (laptele ma-tern, saliv=, s`ngele men-strual, lacrimi, secre\iile va-ginale, sperm= etc).

Posibilitatea unei conta-min=ri cu hepatite viraleeste prin hemotransfuzii,interven\ii parenterale cuinstrumentar medical [i delaborator, interven\ii stoma-tologice, obstetrico-gineco-logice, chirurgicale [i altemanipula\ii cu utilizarea in-strumentarului eventual in-fectat cu s`nge sau altematerii biologice de la pur-t=tori de hepatite virale.

}n aspect practic esteimportant s= cunoa[tem c=pe l`ng= c=ile de extindereartificial=, exist= [i c=i depropagare natural= a infec-\iilor hepatice, ca cea sexua-l=, contactul habitual, carese ]ncadreaz= ]n epidemio-logia hepatitelor virale cumecanism parenteral decontaminare. }n grupul me-canismelor de contaminarenatural= se ]nscrie, cu un

rol important, transmitereainfec\iei pe linie vertical= -mama, purt=toare de virussau bolnav= de hepatit= vi-ral=, poate transmite boalacopilului, c`nd acesta par-curge filiera genital=. }ntruevitarea transmisiunii verti-cale a virusului se practic=investiga\ia obligatorie [ipe gratis a femeilor gravidepentru aprecierea portajuluide antigen australian. Cafactor de risc ]n contactareaunui sau altui virus hepaticeste folosirea ]n comun amultor obiecte de igien=personal= - periu\a de din\i,aparatul de ras, instrumentede manichiur=, vesel=, len-jerie [i alte obiecte de fo-losin\= casnic=.

Pe final, a[ vrea s=men\ionez ]nc= o dat= pe-ricolul epidemiologic ]ncadrul familiei, prezentatde purt=torii de virusuri [ibolnavii de hepatite virale.Excluderea acestor variantede contaminare este extremde dificil=. Este foarte im-portant ca fiecare purt=tor[i bolnav de hepatit= s= cu-noasc= toate mecanismelede transmitere habitual= avirusului [i s= respecte stricttoate rigorile de comporta-ment habitual, impuse deaceast= situa\ie. Dar ceamai sigur= m=sur= de pre-venire a ]mboln=virilor ]ncadrul familiei este vaccina-rea profilactic= a fiec=ruimembru din familia purt=to-rului sau bolnavului de hepa-tit= viral= cronic=.

Nicolae BENCHECI,medic-epidemiolog

la CSP Rezina

}n virtutea mai multor circumstan\e [i factoridefavorabili, ]n Republica Moldova se atest= ositua\ie ]ngrijor=toare c`t prive[te at`t hepatitele

cronice, c`t [i ciroza hepatic=. Nivelul de morbiditatela hepatite acute de tipul B (HVB), C (HVC) [i D(HVD) ]ntrece cu mult indicii ]nregistra\i ]n \=rile

]nvecinate cu noi.

Profilaxiahepatitelor habituale

De la ]nceputul anului2011 au fost declarate 718locuri vacante; au fost plasa-te ]n c`mpul muncii 351 depersoane, dintre care:38,2% - femei; 36,8% - ti-neri cu v`rsta de 16-29 deani; 34,2% - persoane cudomiciliu ]n mediul rural;au fost ]nmatriculate lacursuri 41 de persoane; auabsolvit instruirea 20 de[omeri; au beneficiat deajutor de [omaj 28 de [o-meri; au beneficiat de aloca-\ii de integrare sau reinteg-rare profesional= 52 de [o-meri. }n decursul anului2011 au fost organizatelucr=ri publice remunerate]n cadrul a 15 agen\i econo-mici [i au participat 52 de[omeri.

Situa\ia demografic=.Conform datelor, ]n ianu-arie-decembrie 2011 num=-rul n=scu\ilor vii s-a majoratcu 10 copii, comparativ cuaceea[i perioad= a anuluitrecut, rata natalit=\ii consti-

tuind 10,8 n=scu\i vii la1000 de locuitori. Mortalita-tea general= a sc=zut cu 67de cazuri, comparativ cuperioada similar= a anuluitrecut, rata mortalit=\ii con-stituind 12,6 deceda\i la1000 de locuitori. Prin urma-re, sporul natural a constituit-1,9 persoane la 1000 delocuitori, fa\= de -3,3 ]n2010. Num=rul copiilor de-ceda\i, cu v`rst= de sub unan, a crescut cu 4 cazuri,comparativ cu perioada si-milara a anului precedent.

}n ianuarie-decembrie2011 au fost ]nregistrate368 de c=s=torii, ce e laacela[i nivel cu perioadarespectiv= a anului prece-dent, rata fiind de 7,0 c=-s=torii la 1000 de locuitori.Num=rul divor\urilor a sc=zutcu 74 de cazuri fa\= de ia-nuarie-decembrie 2010, ratafiind de 4,3 divor\uri la1000 de locuitori.

Ala BUDURIN,[eful direc\iei Statistic=

a raionului Rezina

Situa\ia social-economic= a raionuluiRezina ]n anul 2011(}nceput ]n pag. 2)

Joi, 05 aprilie 2012, la ora 10.00, ]n sala mic= a Cen-trului comunitar din ora[ul Rezina (str. 27 August, nr.1a), Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina desf=-[oar= un seminar cu contribuabilii, ]ndeosebi cu cei carepractic= activitatea de comercializare a m=rfurilor supu-se marc=rii cu timbre de acciz (b=uturi alcoolice, m=rfuride tutungerie), cu tema: " Modific=rile ]n legisla\ia fisca-l= pentru anul 2012".

Prezen\a la seminar a persoanelor responsabile esteobligatorie!

Administra\ia IFS Rezina

}n aten\ia contribuabililor!

77Nr. 13 (7555), 30 martie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Luni, 02 aprilie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,17.00, 21.00, 22.00, 0.15{tiri.6.15 Dora. Serial.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10 Programul emisiunilor.9.15 }nchiderea sta\iei. REVIZIE TEHNIC+17.15 Dora. Serial.18.00 Magazinele UEFA.18.30 Noile aventuri ale luiBLACK BEAUTY. Serial.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 A doua [ans=. Serial.22.20 Templul muzicii.23.00 Handbal. Cupa |=rilorIndependente.

Mar\i, 03 aprilie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 0.10{tiri.6.10 Documentar.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10 Dora. Serial.10.00 A doua [ans=. Serial.10.30 Accente economice.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Cultura azi.12.45 Respiro.13.10, 18.30 Noile aventuriale lui BLACK BEAUTY. Serial.13.35 Dor.14.05 Magazinele UEFA.14.30 Mica vr=jitoare. Film.16.00 Ring Star.17.15 Dora. Serial.18.00 Unda Bugeacului.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.35 Fotbal. Liga Campio-nilor. }n pauz=: [tiri.23.35 Cinemateca universal=.23.50 Fotbal. Rezumate.

Miercuri, 04 aprilie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 0.10{tiri.6.15 Unda Bugeacului.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 Dora. Serial.10.00, 13.40 Documentar.10.30 Ghidul s=n=t=\ii tale.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Ba[tina.12.45 Videoteca copiilor.13.10, 18.30 Noile aventuriale lui BLACK BEAUTY. Serial.14.15 Spectacol muzical.15.55 Magazinul copiilor.16.30 Istorie [i Victorie.18.00 Svitanok.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.35 Fotbal. Liga campio-nilor. }n pauz=: [tiri.23.40 Legendele muzicii.23.50 Fotbal. Rezumate.

Joi, 05 aprilie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.15 Svitanok.6.45 Respiro.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 Dora. Serial.10.00, 14.05 Documentar.10.30 Natura ]n obiectiv.11.00 Moldova ]n direct.12.00 O sear= ]n familie.13.10, 18.30 Noile aventuriale lui BLACK BEAUTY. Serial.13.35 Unda Bugeacului.14.45 Pi\igoiul ]n picaj.15.55 Mihai Todera[cu.18.00 Vector european.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.20.50 Super-loto 5 din 35.21.25 A doua [ans=. Serial.22.20 Reporterul de gard=.22.45 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.23.05 Un preot printre noi.

Vineri, 06 aprilie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,

Programe TV

Ïîíåäåëüíèê, 02 àïðåëÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.09.05 Ò/ñ "20 ëåò áåç ëþáâè".10.50 "Ñ íîâûì äîìîì!"12.05 "Î ñàìîì ãëàâíîì".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Êóëàãèí è ïàðòíåðû".14.25 Ò/ñ "Âñåãäà ãîâîðèâñåãäà-7".16.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".17.00 Ïðÿìîé ýôèð.18.00 "Áðà÷íîå àãåíòñòâîÍèêîëàÿ Áàñêîâà".19.35 "Äûøè ñî ìíîé-2".21.20 Ò/ñ "Àëèáè" íà äâîèõ".23.10 Ò/ñ "Åäèíñòâåííûéìóæ÷èíà".

Âòîðíèê, 03 àïðåëÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.

09.05 "20 ëåò áåç ëþáâè".10.50 "Ñ íîâûì äîìîì!"12.05 "Î ñàìîì ãëàâíîì".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Êóëàãèí è ïàðò-íåðû".14.25 Ò/ñ "Âñåãäà ãîâîðèâñåãäà-7".16.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".17.00 Ïðÿìîé ýôèð.18.00 "Áðà÷íîå àãåíòñòâîÍèêîëàÿ Áàñêîâà".19.35 "Äûøè ñî ìíîé-2".21.20 "Àëèáè" íà äâîèõ".23.10 Ò/ñ "Åäèíñòâåííûéìóæ÷èíà".

Ñðåäà, 04 àïðåëÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.09.05 "20 ëåò áåç ëþáâè".10.50 "Ñ íîâûì äîìîì!"12.05 "Î ñàìîì ãëàâíîì".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Êóëàãèí è ïàðò-íåðû".14.25 Ò/ñ "Âñåãäà ãîâîðèâñåãäà-7".16.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".17.00 Ïðÿìîé ýôèð.18.00 "Áðà÷íîå àãåíòñòâîÍèêîëàÿ Áàñêîâà".19.35 "Äûøè ñî ìíîé-2".21.20 "Àëèáè" íà äâîèõ".23.10 Ò/ñ "Åäèíñòâåííûéìóæ÷èíà".

×åòâåðã, 05 àïðåëÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.09.05 "20 ëåò áåç ëþáâè"10.50 "Ñ íîâûì äîìîì!"12.05 "Î ñàìîì ãëàâíîì".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Êóëàãèí è ïàðò-íåðû".14.25 Ò/ñ "Âñåãäà ãîâîðèâñåãäà-7".16.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".17.00 Ïðÿìîé ýôèð.18.00 "Áðà÷íîå àãåíòñòâîÍèêîëàÿ Áàñêîâà".19.30 "Äûøè ñî ìíîé-2".21.20 "Àëèáè" íà äâîèõ".23.10 Ò/ñ "Åäèíñòâåííûéìóæ÷èíà".

Ïÿòíèöà, 06 àïðåëÿ05.00 Óòðî Ðîññèè.09.05 "20 ëåò áåç ëþáâè".10.50 "Ñ íîâûì äîìîì!"12.05 "Î ñàìîì ãëàâíîì".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Êóëàãèí è ïàðò-íåðû".14.25 "Æèëà-áûëà ëþáîâü".16.00 Ò/ñ "Õîçÿéêà ìîåéñóäüáû".17.00 Ïðÿìîé ýôèð.18.00 "Áðà÷íîå àãåíòñòâîÍèêîëàÿ Áàñêîâà".19.30 Õ/ô "Íåîêîí÷åííûéóðîê".20.20 Þáèëåéíûé âå÷åð À.Çàöåïèíà íà "Íîâîé âîë-íå".23.15 Õ/ô "Ãóâåíàíòêà".00.40 Õ/ô "Äåâÿòü ïðèç-íàêîâ èçìåíû".

Ñóááîòà, 07 àïðåëÿ05.15 Õ/ô "Äåâÿòü ïðèçíà-êîâ èçìåíû"07.00, 10.00, 13.00, 19.00Âåñòè.07.15 Õ/ô "Íåîêîí÷åííûéóðîê".09.00 Ìóëüòôèëüì.09.20 "Ñóááîòíèê".10.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì".11.15 Õ/ô "Ãóâåðíàíòêà".13.20 Õ/ô "Êðàñàâ÷èê".17.05 "Ñóááîòíèé âå÷åð".19.45 Ò/ñ "Ñâàòû-5".23.55 "Äåâ÷àòà".00.30 Õ/ô "Äâîå â íîâîìäîìå".

Âîñêðåñåíüå, 08 àïðåëÿ04.37, 04.50 "ÕÀ". Ìàëåíü-êèå êîìåäèè.05.30 Ò/ñ "Ñâàòû-5".09.25 "Óòðåííÿ ïî÷òà".10.00, 13.00 Âåñòè.10.15 "Î ñàìîì ãëàâíîì".11.15 Õ/ô "Ëþáâè öåëèòåëü-íàÿ ñèëà".13.20 Õ/ô "Êóêóøêà".17.05 "Êðèâîå çåðêàëî".19.00 Âåñòè íåäåëè.20.05 Õ/ô "Ìîëîäîæåíû".21.55 "Þæíûé êàëåíäàðü".23.50 "Ïåñî÷íûé äîæäü".01.35 Õ/ô "ß òåáÿ íèêîãäàíå çàáóäó".

Ïîíåäåëüíèê, 02 àïðåëÿ06.00, 20.00 Äîê. ôèëüì.06.45 Âåñåëûé ïîäúåì.07.00 "Love Story".07.50, 22.50 Ò/ñ "Ñëåä îáî-ðîòíÿ".08.45, 18.10 Ò/ñ "Ñòîëèê íàòðîèõ".09.30, 19.00 Ò/ñ "Âðåìÿëþáèòü".10.30 Ò/ñ "Òóðèñòû".12.25 Ò/ñ "Ãëàâíûé êàëèáð".14.10 Ä/ô "Ñàìûå ãðîìêèåïðåñòóïëåíèÿ".14.35 "Àòëàñ æèâîòíîãîìèðà".15.00 Ò/ñ "Ïàðàëåëüíî ëþá-âè".17.00, 18.00, 20.00, 22.00,23.45, 01.15 "Ñurier".17.05 "Ãîíêà çà ñ÷àñòüåì".20.45, 22.45, 00.25, 01.55Íîâîñòè áèçíåñà.20.50, 00.30 Ò/ñ "Ñîëî äëÿïèñòîëåòà ñ îðêåñòðîì".

Âòîðíèê, 03 àïðåëÿ06.00, 07.00, 17.00, 18.00,20.00, 22.00, 23.45, 01.15

0.00 {tiri.6.15 Cuvintele Credin\ei.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 Dora. Serial.10.00 A doua [ans=. Serial.10.30 Vector european.11.00 Moldova ]n direct.12.00 La noi ]n sat.12.40 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.13.10, 18.30 Noile aventuriale lui BLACK BEAUTY. Serial.13.35 Svitanok.14.10 Legendele muzicii.14.20 Un preot printre noi.15.55 Concert de binefacere.18.00 Accente economice.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Bun= seara! Talk-show.21.25 A doua [ans=. Serial.22.20 Fii t`n=r!23.05 Un preot printre noi.

S`mb=t=, 07 aprilie6.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.10 Un preot printre noi.7.45, 13.10, 16.00, 23.15Documentar.8.30 Domnului s= ne rug=m.9.30 Portrete ]n timp.10.00 Magazinul copiilor.10.30 Ghidul s=n=t=\ii tale.11.00 Casa mea.11.30 Focus. Magazin TV.12.00 Irina Nechit. "Coridorulmor\ii". Spectacol.13.40 Fotbal ]n sal=.15.05 Desen animat.16.30 La mul\i ani!17.15 Art-Club-Afi[a.17.45 Reporterul de gard=.18.10 Erudit cafe.19.00 Mesager.19.35 Poveste.19.50 O sear= ]n familie.21.25 In memoriam.22.20 "Crizantema de argint".

Duminic=, 08 aprilie6.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.10 Legendele muzicii.6.20 Desen animat.7.15 Cuvintele Credin\ei.8.05 Documentar.9.00 Domnului s= ne rug=m.10.00 Ring Star.11.00 Istorie [i Victorie.11.30 La datorie.12.00 Portrete ]n timp.12.30 Natura ]n obiectiv.13.00 Cinemateca universal=.13.20 De s=rb=tori cu Or-chestra "Plai moldovenesc".14.00 Ba[tina.14.45 Hathi. Film.16.30 La mul\i ani!17.15 Cultura azi.18.00 Evantai folcloric.18.40 Loteria "Milioane pentruMoldova".19.00 Mesager.19.35 Poveste.19.50 Vedete la bis.21.25 S=pt=m`na sportiv=.22.20 Idila cu d=daca mea.

"Ñurier".06.45, 07.45, 20.45, 22.45,00.25, 01.55 Íîâîñòè áèç-íåñà.06.50 Âåñåëûé ïîäúåì.07.50 Ò/ñ "Ñëåä îáîðîòíÿ".08.35, 18.10 Ò/ñ "Ñòîëèê íàòðîèõ".09.35, 19.05 Ò/ñ "Âðåìÿëþáèòü".10.30 Ïðîôèëàêòèêà.15.30 Ä/ô "Ñàìûå ãðîìêèåïðåñòóïëåíèÿ".16.20 "Àòëàñ æèâîòíîãî ìè-ðà".17.05 "Ãîíêà çà ñ÷àñòüåì".20.50, 00.30 "Èìïàêò".22.50 Ò/ñ "Ïóëÿ äóðà-2.Àãåíò ïî÷òè íå âèäåí".

Ñðåäà, 04 àïðåëÿ06.00, 07.00, 17.00, 18.00,20.00, 22.00, 23.45, 01.15"Ñurier".06.45, 07.45, 20.45, 22.45,00.25, 01.55 Íîâîñòè áèç-íåñà.06.50 Âåñåëûé ïîäúåì.07.50 Ò/ñ "Ñëåä îáîðîòíÿ".08.45, 18.10 Ò/ñ "Ñòîëèê íàòðîèõ".09.30, 19.05 Ò/ñ "Âðåìÿëþáèòü".10.30 Ò/ñ "Òóðèñòû".12.25 Ò/ñ "Âðåìÿ æåñòîêèõ".14.10 Ä/ô "Ñàìûå ãðîìêèåïðåñòóïëåíèÿ".14.35 "Àòëàñ æèâîòíîãî ìè-ðà".15.00 "Ïàðàëëåëüíî ëþáâè".17.05 "Ãîíêà çà ñ÷àñòüåì".20.50, 00.30 Ò/ñ "Ñîëî äëÿïèñòîëåòà ñ îðêåñòðîì".22.50 Ò/ñ "Ïóëÿ äóðà-2.Àãåíò ïî÷òè íå âèäåí".

×åòâåðã, 05 àïðåëÿ06.00, 07.00, 17.00, 18.00,20.00, 22.00, 23.45, 01.15"Ñurier".06.45, 07.45, 20.45, 22.45,00.25, 01.55 Íîâîñòè áèç-íåñà.06.50 Âåñåëûé ïîäúåì.07.50 Ò/ñ "Ñëåä îáîðîòíÿ".08.45, 18.10 Ò/ñ "Ñòîëèê íàòðîèõ".09.30, 19.05 Ò/ñ "Âðåìÿëþáèòü".10.30 Ò/ñ "Òóðèñòû".12.25 Ò/ñ "Âðåìÿ æåñòîêèõ".14.10 Ä/ô "Ñàìûå ãðîìêèåïðåñòóïëåíèÿ".14.35 "Àòëàñ æèâîòíîãî ìè-ðà".15.00 Ò/ñ "Ïàðàëëåëüíî ëþá-âè".17.05 "Ãîíêà çà ñ÷àñòüåì".20.50, 00.30 "Impact".20.50 Ò/ñ "Ïóëÿ äóðà-2.Àãåíò ïî÷òè íå âèäåí".

Ïÿòíèöà, 06 àïðåëÿ06.00, 07.00, 17.00, 18.00,20.00, 22.00, 23.45, 01.15"Ñurier".06.45, 07.45, 20.45, 22.45,00.25, 01.55 Íîâîñòè áèçíå-ñà.06.50 Âåñåëûé ïîäúåì.07.50 Ò/ñ "Ñëåä îáîðîòíÿ".08.45, 18.10 Ò/ñ "Ñòîëèê íàòðîèõ".09.30 Ò/ñ "Âðåìÿ ëþáèòü".10.30 Õ/ô "Ðàéñêîå ÿáëî÷-êî".12.25 Ò/ñ "Âðåìÿ æåñòîêèõ".14.10 Ä/ô "Ñàìûå ãðîìêèåïðåñòóïëåíèÿ".14.35 "Àòëàñ æèâîòíîãî ìè-ðà".15.00 Ò/ñ "Ïàðàëåëüíî ëþá-âè".17.05 "Ãîíêà çà ñ÷àñòüåì".19.05, 04.10 "Âûçîâ". Ò/ñ.20.50, 00.30 Ò/ñ "Ñîëî äëÿïèñòîëåòà ñ îðêåñòðîì".22.50 Ò/ñ "Ïóëÿ-äóðà. Àãåíòïî÷òè íå âèäåí".02.00 Äîê. ôèëüì.

Ñóááîòà, 07 àïðåëÿ06.00, 07.00 "Ñurier".06.40, 07.45 Íîâîñòè áèçíå-ñà.06.45 "Ýíöèêëîïåäèÿ".07.45 "ÀÁÂÃÄåéêà".08.20 "Ñòî âîïðîñîâ êâçðîñëîìó".

Ïîíåäåëüíèê, 02 àïðåëÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00 "Prima ora".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele stiri".09.15"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.45 "Æèòü çäîðîâî!".10.45 "Teleshopping".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 01.25"Hîâîñòè".12.30 "Êðèìèíàëüíûå õðîíè-êè".13.00 "Ïðàâî íà çàùèòó".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30"Îáðó÷àëüíîå êîëüöî".17.05 "Ñåðäöå Ìàðèè".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.35 "Fabrica de Staruri-3".21.50 Âðåìÿ.22.25 "Îòðûâ".23.25 "Êðàòêèé êóðñ ñ÷àñò-ëèâîé æèçíè".

Âòîðíèê, 03 àïðåëÿÏðîôèëàêòè÷åñêèå ðàáîòûäî 18.0018.00, 21.00, 00.20 "Primelestiri".18.10, 00.30 "Hîâîñòè".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.35 "Fabrica de Staruri-3".21.50 Âðåìÿ.22.25 "Îòðûâ".23.25 "Êðàòêèé êóðñ ñ÷àñòëè-âîé æèçíè".

Ñðåäà, 04 àïðåëÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00 "Prima ora".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele stiri".09.15"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.45 "Æèòü çäîðîâî!".10.45 "Teleshopping".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 00.30"Hîâîñòè".12.30 "Êðèìèíàëüíûå õðîíè-êè".13.00 "Ïðàâî íà çàùèòó".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30"Îáðó÷àëüíîå êîëüöî".17.05 "Ñåðäöå Ìàðèè".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.35 "Fabrica de Staruri-3".21.50 Âðåìÿ.22.25 "Îòðûâ".23.25 "Êðàòêèé êóðñ ñ÷àñò-ëèâîé æèçíè".

×åòâåðã, 05 àïðåëÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00 "Prima ora".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele stiri".09.15"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.45 "Æèòü çäîðîâî!".

10.45 "Teleshopping".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10, 00.30"Hîâîñòè".12.30 "Êðèìèíàëüíûå õðîíè-êè".13.00 "Ïðàâî íà çàùèòó".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.30"Îáðó÷àëüíîå êîëüöî".17.05 "Ñåðäöå Ìàðèè".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.35 "Fabrica de Staruri-3".21.50 Âðåìÿ.22.25 "Îòðûâ".23.25 "Êðàòêèé êóðñ ñ÷àñò-ëèâîé æèçíè".

Ïÿòíèöà, 06 àïðåëÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00 "Prima ora".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.30 "Primele stiri".09.15"Êîíòðîëüíàÿ çàêóïêà".09.45 "Æèòü çäîðîâî!".10.45 "Teleshopping".11.00 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.10 "Hîâîñ-òè".12.30 "Êðèìèíàëüíûå õðîíè-êè".13.00 "Ïðàâî íà çàùèòó".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü. Ïðîñòèòü".15.25"Îáðó÷àëüíîå êîëüöî".16.55 "Æäè ìåíÿ".18.50 "Ïîëå ÷óäåñ".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.35 "Fabrica de Staruri-3".21.50 Âðåìÿ.22.25 "Äâå çâåçäû".23.55 "Ïðîæåêòîðïåðèñõèë-òîí".

Ñóááîòà, 07 àïðåëÿ06.00, 10.00, 12.00, 18.00"Íîâîñòè".06.10 "Ãåíèè è çëîäåè".06.40 "Âèñîêîñíûé ãîä".08.10 "Èãðàé, ãàðìîíü ëþ-áèìàÿ!".09.00 "Óìíèöû è óìíèêè".09.45 "Ñëîâî ïàñòûðÿ".10.15 "Òeleshopping".10.30 "Ñìàê".11.05 "Îñòîðîæíî, Íàãèåâ!".12.15 "Ïîõèùåíèå áîìáû".13.45 "Äâå çâåçäû".15.15, 18.15 "Âûøåë åæèêèç òóìàíà...".19.45 "DA sau NU".21.00 "Primele stiri".21.20 "Fabrica de Staruri-3".21.35 "Âðåìÿ".22.00 "×òî? Ãäå? Êîãäà?".23.10 "Æèëà-áûëà îäíàáàáà".

Âîñêðåñåíüå, 08 àïðåëÿ06.00, 10.00, 12.00 "Hîâîñ-òè".06.10 "Îñòðîâ îøèáîê".06.50 "Äåâÿòü äíåé îäíîãîãîäà".08.40 "Ñëóæó Îò÷èçíå!".09.05 "Ñìåøàðèêè. Ïèí-êîä".09.20 "Çäîðîâüå".10.15 "Òeleshopping".10.30 "Íåïóòåâûå çàìåòêè".10.45 "Ïîêà âñå äîìà".11.30 "Ôàçåíäà".12.15 "VIP Confidente".13.10 "Îïåðàöèÿ "Û" èäðóãèå ïðèêëþ÷åíèÿ Øóðè-êà".14.45 "Ïåòðîâêà 38".18.30 "Replica".20.00 "Vrei sa fii milionar?".21.00 "Sinteza saptamanii".21.40 "Fabrica de Staruri-3".22.50 "Âðåìÿ".

09.00 Õ/ô "×åñòíîå âîëøåá-íîå".10.20 Õ/ô "Ó ìàòðîñîâ íåòâîïðîñîâ".12.00 Ò/ñ "Ãðóïïà Çåòà".15.20 Ò/ñ "Ìóæ÷èíà â äîìå".16.45 Äîê. ôèëüì.17.40, 04.45 "Ñìåõ ñ äîñòàâ-êîé íà äîì".18.35, 02.40 "Ñîäðóæåñòâîçà íåäåëþ".18.55 "Øêîëà ïîòðåáèòåëÿ".19.10 "Ìèêðîýêîíîìèêà".20.00 "Òðåòèé ìèêðîôîí".20.50 Õ/ô " Ïàðèæ!".23.05 "Äàâíî íå âèäåëèñü!"00.40 "Ïîñòñêðèïòóì".

Âîñêðåñåíüå, 08 àïðåëÿ06.00, 17.00 "Òðåòèé ìèêðî-ôîí".06.45 "Âðåìåííî äîñòóïåí".07.35 "Ýêñïåäèöèÿ âîêðóãñâåòà. Òðè â îäíîì".09.15 "Ñìåõ ñ äîñòàâêîé íàäîì".09.45 "Íàøè ëþáèìûå æè-âîòíûå".10.15 Õ/ô "Îòöû è äåäû".11.45 "Áàðûøíÿ è êóëèíàð".12.25, 02.35 Õ/ô "Ãàäæèíè".15.55 "Øêîëà ïîòðåáèòåëÿ".16.10 "Ìèêðîýêîíîìèêà".18.00 Õ/ô "Êàðàñè".20.00 "Love Story".20.35 Õ/ô "Ñèíèå êàê ìîðåãëàçà".22.10 Õ/ô "Áàðìåí èç çîëî-òîãî ÿêîðÿ".23.40 "Â öåíòðå ñîáûòèé".00.30 Õ/ô "Â Ïàðèæ!".

(02-08 aprilie)

NIT

ORT

ÐÒÐ-Ïëàíåòà

TVM

O, prim=var=, ai sosit

{i sufletul mi-ai primenit.

Prin adieri de fulgi [i v`ntEu vreau s=-\i c`nt,Eu vreau s=-\i c`nt.

Zinaida CEBOTARI-CERNELEV,satul Gordine[ti

×ÅÐÍÛÉ ÃÐÀÍÈÒËþáîé ôîðìû è ñëîæíîñòè, îò 100 ó. å.

ÈÇÄÅËÈß ÈÇ ÌÐÀÌÎÐÀÁåñïëàòíàÿ äîñòàâêà.ÃÀÐÀÍÒÈß.Ïðèíöèï íàøåé ðàáîòû - ïðîôåññèîíàëüíîå âûïîëíåíèå âàøèõ

ïîæåëàíèé è òðåáîâàíèé íà ñàìîì âûñîêîì óðîâíå.Ìû ïðåäîñòàâèì ÑÀÌÛÅ ÍÈÇÊÈÅ ÖÅÍÛ.

ã. Ðåçèíà: óë. Ùóñåâà, 2/14 (íà óãëó áàçàðà, âîçëå "Ñïîðòëîòî").Òåëåôîíû ìîá.: 069318427; 068413193.

ÏÀÌßÒÍÈÊÈPrim=ria satului Ign=\ei, raionul Rezina,

conform deciziei nr. 2.6 din 07.03.2012 aconsiliului local, scoate la licita\ie de v`nzarecu strigare bunurile imobile proprietateprivat= ale unit=\ii administrativ-teritorialedin domeniul privat - cl=direa fostei sta\ii deautobuze cu suprafa\a de 131,1 m2, pre\ulini\ial - 23000,0 lei, [i terenul aferent cu sup-rafa\a de 0,0552 ha, cu num=rul cadastral6723202147, pre\ul ini\ial - 1426,11 lei.

Licita\ia se va desf=[ura pe data de10.04.2012, la ora 14.30, ]n incinta prim=rieisatului Ign=\ei.

Licita\ie Bucuriide

prim=var=

Nr. 13 (7555), 30 martie 20128 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Din raza soarelui lucindMai rupe calendaru-o fil=...

or. Rezina: str. 27 August, 1.Tel.: (254) 2-10-74.or. {old=ne[ti: str. Trandafiri lor, 17.Tel.: (272) 2-21-31.

e-mail: farul-nistrean@mail.ru (Rezina);cvasiom@mail.ru ({old=ne[ti)

Echipa de crea\ie:Redactor-[ef: Aculina POPA

(tel.: 067323715).

Redactori de compartimente:Violeta PISTRUI - 060142452,

Ion ANTON - 068579688,

Sergiu CUMATRENCO - 069000965.

Contabil-[ef: Elena |VIGUN - 067322678.

Fondatori: Consil i i le raionaleRezina [i {old=ne[ti.

Rechizitele bancare: cod: BSOCMD2X794cont: 222479400418

cod fiscal: 1004606004128

Adresele noastre:

Indice de abonament: PM 67870.

Punctul de vedere al autorilor poates= nu coincid= cu opinia redac\iei.Tiparul executatla }SFE-P "Tipografia Central=".Com. 6994.Tirajul: 1200 de exemplare.PP "Farul Nistrean" }M apares=pt=m`nal, vinerea.

Mica publicitate*Ïðîäàþ ìèíè-èíêóáàòîð. Òåë.: 077950782.*Ïðîäàåòñÿ 2-õ ýòàæíûé äîì ñ ïîäâàëîì è

ãàðàæ ïî óëèöå Èîí Íåêóë÷å, 3. Âîçìîæåí îáìåí íàÊèøèíåâ. Òåë.: (022) 32-43-17; 079537628.

*V`nd apartament cu 2 od=i, ]n ora[ul Rezina, str.27 August. Sistem de ]nc=lzire autonom, repara\ieeuro. Tel.: 069984477.

*Ïðîäàåòñÿ ñòèðàëüíàÿ ìàøèíà-àâòîìàò, õîëî-äèëüíèê "Ìèíñê-16", ñòîë, äèâàí, ýëåêòðè÷eñêàÿøâåéíàÿ ìàøèíêà, êîâðû, çàáîð - ñåêöèè ìåòàëëè-÷åñêèå 0,60õ2,00 ì (40 øò). Òåë. ìîá.: 069118640.

*Ïðîäàåòñÿ "Ìîñêâè÷-412", 1990 ãîäà âûïóñêà.Ïðîáåã - 70 òûñ. êì. Ìîëäàâñêàÿ ðåãèñòðàöèÿ. Òåë.:äîì.: (555) 3-53-12 (Ðûáíèöà), ìîá.: 077853357,069929805.

Construim, cur=\im,amenaj=m f`nt`ni,instal=m sisteme

de canalizare.Tel.: (254) 50-2-92;069215516 - Mi[a;069699496 - Dima.

Pentru secretarulconsiliului comunal Vadul-Ra[cov Larisa G`rne\ [i

primarul de Rogojeni AlexeiBurlacu

Ne sim\im onora\i s= v= felicit=m[i noi cu prilejul zilelor de na[tere,pe care le-a\i marcat recent. V=dorim cele mai frumoase ]mpliniri,s=n=tatea [i spiritul prim=verii s=

v= ]nso\easc= pretutindeni, ea, pri-m=vara, s= v= inunde sufletul cu bucurie[i cu parfumul tuturor florilor sale. V= do-rim un an c`t mai frumos!

Consiliul raional {old=ne[ti

Stimate domn Iurie Urechi,directorul filialei Rezina

a SA "Moldtelecom"!Avem frumosul prilej de a V= felicita

din tot sufletul cu prilejul zilei de na[tere.V= aducem ]n dar ur=rile noastre de s=-n=tate, ]mplinirea tuturor viselor frumoase,atingerea noilor culmi ale vie\ii, bucuriide la cei din peajm= [i cei scumpi, dra-goste, d`rzenie [i ]ncredere ]n viitor.

S= ne tr=i\i la mul\i ani!Consiliul raional Rezina

Sincere felicit=ri pentrudna Zinaida S`rbu, directorul

gimnaziului Slobozia-Horodi[teStimat= omagiat=! Prim=vara ne aduce

nu doar c=ldura soarelui cu ghioceii [iviorelele unui ]nceput, ci [i ziua Dumnea-voastr= de na[tere. Cu acest prilej, V=d=ruim cele mai sincere [i mai alese cu-vinte de felicitare, toate florile anotimpului,ur=ri de s=n=tate, de ani mul\i, de fericire[i succese ]n viitor. S= V= aib= BunulDumnezeu mereu ]n paza Sa, iar ceidragi s= V= bucure necontenit.

Consiliul raional Rezina

Stimat= doamn= Vera Stratulat,profesoar=, consilier local

din Cog`lniceni!Ne bucur=m mult c= V= avem al=turi

zi de zi, \inem la sfaturile Dumneavoastr=[i dorim ca ]nc= mul\i ani ]nainte s=activa\i cu succes. S= ave\i parte de zile

resurselor, iar adesea ar-derea vegeta\iei uscate seproduce concomitent cuunele incendii de propor\ii,la care pompierii ajung mait`rziu [i nu cu tot echipa-mentul necesar, ]n depen-den\= de specificul situa\iei(de descarcerare, de pro-tec\ie etc). Din aceste con-siderente, pierderile de peurma incendiilor pot devenicolosale, iar ]n unele cazuripot fi curmate [i vie\i ome-ne[ti.

}n acest context, ServiciulAp=rare }mpotriva Incendii-lor al sec\iei Situa\ii Excep\i-onale Rezina vine ]n aten\iacet=\enilor cu rug=minteade a fi mai pruden\i ]n tim-pul desf=[ur=rii lucr=rilorde igienizare a gospod=riilor[i a spa\iilor deschise, de aevita utilizarea focului des-

Prim=vara -favorabil= incendiilor

chis la nimicirea gunoaielor[i a vegeta\iei uscate, deoa-rece arderea acestora ]ncondi\ii de v`nt poate con-duce la r=sp`ndirea foculuipe suprafe\e extinse, la in-cendierea construc\iilor dinpreajm=, cauz`nd prejudiciiimpun=toare. }n cazul ]ncare aceste lucr=ri se efec-tueaza totu[i, sec\ia Ap=rare}mpotriva Incendiilor reamin-te[te c= este interzis= aprin-derea focului la o distan\=mai mic= de 50 de metri deorice material combustibil,de construc\ii (case, anexe,garduri etc); se interzicearuncarea mucurilor de \iga-r= pe orice spa\ii unde seafl= substan\e u[or inflama-bile (vegeta\ie uscat= etc).Focul deschis este necesars= fie supravegheat p`n= lastingerea deplin= a lui.

Serviciul Ap=rare }mpot-riva Incendiilor al sec\iei Si-

(}nceput ]n pag. 5)

senine pe parcursul ]ntregii vie\i, deprieteni adev=ra\i, de sus\inere [i ]n\elegere[i s= V= bucura\i de stim= [i recuno[tin\=,c= le merita\i din plin.

Angaja\ii prim=riei Cog`lniceni[i consilierii locali

Stimate domn Simion Cotoman,consilier local din Cog`lniceni!}n aceast= frumoas= zi de prim=var=

V= aducem ]n dar un buchet de flori deziua Dumneavoastr=, dorindu-V= ca soartas= V= conduc= numai prin frumos. Lua\ide la via\= tot ce V= dori\i, tr=i\i precumV= spun inima [i sufletul, c=ci ]n marem=sur= omul singur ][i contureaz= via\a[i viitorul. S= stima\i [i s= fi\i stimat mereu.

Angaja\ii prim=riei Cog`lniceni[i consilierii locali

Dragul nostru Alic Frunzadin Rezina!

Scumpul nostru finu\! }n mijlocul [i mi-rosul pl=cut al florilor de prim=var=,atunci c`nd ]mpline[ti frumoasa v`rst= de15 ani, venim la tine, prin intermediul uneipagini de ziar, cu cele mai frumoase [ibl̀ nde cuvinte, din toate c`te sunt, pent-ru a-\i dori [i mai departe mult=-mult=s=n=tate, succese [i realiz=ri pe potrivaaspira\iilor tale. S= te aib= Dumnezeumereu ]n paza Lui, iar steaua noroculuis=-\i lumineze drumul prin via\=.Cu mult drag, nanii Svetlana [i Gheorghe

Un buchet de trandafiri pentrudna Angela Duca din LipceniStimat= omagiat=! }n aceast= lun= a

M=r\i[orului, c`nd ghioceii vestesc venireaprim=verii, venim [i noi cu sincere felicit=ri[i ur=ri de bine cu prilejul zilei de na[tere.

Fie-\i via\a bucurie,Prietenii - o chez=[ie,Rudele s= te iubeasc={i Domnul s= te-nso\easc=.}n aceast= zi frumoas=}[i dorim succese-n via\=,Numai zile z`mbitoare,Numai r=s=rit de soare{i din suflet - fericire,S= tr=ie[ti ]n pace [i iubire.Ani frumo[i ca lacrima curat=,

Fii mereu de to\i stimat=,S= fii tandr= ca un soare...Pace-n suflet, cer senin,Destinul s=-\i fie plin.La mul\i ani!

Cu respect, familia Sinchevici din Parcani

Stimat= doamn= Angela Duca!}n acest sf`r[it de martie, c`nd multitu-

dinea culorilor de prim=var= a inundatp=m`ntul, precum inund= bucuria inimaomului, V= aducem ]n dar cele mai sin-cere felicit=ri [i ur=ri de bine cu prilejulzilei Dvs de na[tere. V= dorim din suflets= r=m`ne\i mereu t`n=r=, frumoas= lachip [i la suflet, mereu cu z`mbetul pebuze. Fie ca toate florile prim=verii s= V=]nso\easc= pe tot parcursul vie\ii. S= netr=i\i mul\i ani cu oameni buni ]n preajm=!

Cu drag, familia Ple[co

Toate florile prim=verii pentruAngela Duca din Lipceni cu ocazia

unei frumoase anivers=riFloricica noastr= drag=,Angelic=, ochi de frag=,Te iubim [i te stim=m,S=n=tate ]\i ur=m.S= ai parte de noroc{i de dragoste cu foc,Mugura[ii cei din cr`ngS=-\i aduc= soare bl`nd,Cer senin [i lun= plin=,Ap= limpede-n f`nt`n=,Iarba toat= din c`mpieS=-\i aduc= bog=\ie.Cre[te-\i copiii cu bine,Nu te potrivi la nimeni.Ani frumo[i [i mul\i[oriS=-\i dea Domnul, pui[or!

Te s=rut= cu drag, m=mica,surorile [i fra\ii

Draga noastr= Maria Zinoviidin Chi[in=u!

Cu ocazia zilei de na[tere ]\i transmitemmult= s=n=tate, c=-i mai scump= dec`ttoate. S=-\i fie via\a frumoas= ca un tran-dafir ]n floare, curat= ca o pic=tur= derou= pe petalele unei flori. Numai succese]n via\=, numai zile ]nsorite, o via\= ]nde-lungat= [i numai bucurii de la cei dragiinimii. Mul\i ani cu ]mpliniri notorii!

Cu drag, p=rin\ii Simion [i Elena,fra\ii Alexandru [i Valeriu, feciora[ul

Constantin, nepotul Alexandrin,so\ul Gheorghe, cumnata Eugenia

[i toate rudele

Onorat= omagiat= Angela Ducadin Lipceni!

Felicit=ri [i ur=ri din cele mai alese cuocazia zilei de na[tere! S= ave\i parte defrumoase succese, zile norocoase, fericite,pline de ]mplinirile la care visa\i, iar to\icei care V= cunosc s= V= aib= mereu ]npreajm= s=n=toas= [i plin= de via\=. Lamul\i ani, noroc [i voie bun=!

Cu respect, colectivul prim=riei Lipceni

Stimate domn Alexei Galburadin Trife[ti, consilier local!

Permite\i-ne s= V= exprim=m sentimen-tul de recuno[tin\= pentru tot ce face\ipentru noi. V= apreciem [i V= respect=mmult. Cu prilejul s=rb=toririi zilei de na[-tere, venim [i noi cu un buchet de ur=ridin cele mai alese. S= r=m`ne\i [i ]n con-tinuare a[a cum V= cunoa[tem, s= ave\iparte de succese [i pe viitor, iar BunulDumnezeu s= V= aib= mereu ]n paz=.

Consilierii locali [i primarul de Trife[ti,Constantin Budurin

Stima\i domni Iurie Pris=cari,Vasile Cebotari, Alexei Purici,Alexei Mursa [i Iurie Br`nz=!Cu ocazia frumoasei s=rb=tori, c`nd

din calendarul vie\ii voastre mai cade]nc= o fil=, venim s= v= felicit=m [i s= v=spunem c= anii tr=i\i v-au adus stim= [irecuno[tin\= din partea oamenilor, clipefrumoase, bucurii [i tr=iri din cele maialese. V= dorim s=n=tate [i ]n continuare,fericire [i ]mpliniri ale celor mai sacrevise. La mul\i ani!

Consiliul veteranilor MAI Rezina

Sincere felicit=ri pentrudoamnele profesoare

Valentina Golubenco, ZinaidaH`ncu, Maria Tutuescu,profesoarele-pensionare

Margareta Bost=nari, GalinaNegar= [i lucr=torul tehnic la

casa de cultur= Ecaterina GrosuStima\i omagia\i, n=scu\i ]n luna lui

M=r\i[or! V= aducem ]n dar sincere feli-cit=ri cu ocazia zilelor de na[tere. S= v=fie ziua de ast=zi [i cea de m`ine adu-c=toare de bucurii [i frumoase ]mpliniri,iar munca - o satisfac\ie sufleteasc=. S=ne fi\i s=n=to[i, optimi[ti, ocroti\i de Bu-nul Dumnezeu [i c=l=uzi\i de steauanorocului.

Prim=ria |areuca

tua\ii Excep\ionale Rezinaaten\ioneaz= cet=\enii s=fie foarte pruden\i c`t pri-ve[te utilizarea focului des-chis [i, de asemenea, s=respecte cu stricte\e preve-derile ce \in de ap=rarea]mpotriva incendiilor. Men-\ion=m [i faptul c=, ]n con-formitate cu prevederile Co-dului Contraven\ional al Re-publicii Moldova, articolul137 stipuleaz= ]n al. (1):"}nc=lcarea regulilor deap=rare ]mpotriva incendii-lor ]n p=duri, spa\ii verzi,gr=dini publice, rezerva\ii[i ocoale silvice se sanc\io-neaz= cu amend= de la 10la 20 de unit=\i conven-\ionale".

Al. (2) al aceluia[i articolprevede: "Distrugerea sauv=t=marea p=durii, spa\iuluiverde, gr=dinii publice, re-zerva\iei [i ocolului silvic caurmare a incendierii sau a

atitudinii neglijente fa\= defoc, se sanc\ioneaz= cuamend= de la 100 la 200 deunit=\i conven\ionale sau cumunc= neremunerat= ]nfolosul comunit=\ii de la 20la 60 de ore." Prin acestem=suri de const`ngere se]ncearc= prevenirea ac\iuni-lor neglijente din parteaunor persoane ]n scopulevit=rii urm=rilor nefaste aleincendiilor.

Este de men\ionat faptulc=, ]n perioada dat=, ]ntregefectivul departamental [iregional al serviciului Pro-tec\iei Civile [i Situa\iilorExcep\ionale a fost trecutdin regimul de activitate"PERMANENT" ]n regimulde activitate "REGIM DEURGEN|+" din cauza riscu-lui sporit de producere aincendiilor ]n p=duri, spa\iiverzi, gr=dini publice, rezer-va\ii, ocoale silvice ]n urmaapari\iei unei cantit=\i maride vegeta\ie uscat=.

Inspector SA}I al SSERezina, locotenent major

al serviciului Salvare,Viorel LEFTER