farmacie 5 - propuneri intrebari · metabolizeaza numai medicamentele liposolubile prezinta...
TRANSCRIPT
FARMACIE- propuneri intrebari -
Tema nr. 1
Farmacocinetica generală
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)pag. 46-171
Procaina:
este inactivata în tubul digestiv
este activata în sânge
1
A.
este inactivata în ficat
este inactivata în sânge
este inactivata în plamâni.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:
eliminarea lenta
prelungirea duratei de actiune
2
A.
scaderea duratei de actiune
aparitia efectelor adverse
prelungirea duratei unei intoxicatii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0:
0,01
24,03
3
A.
50,00
75,97
99,99
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este:
intraosoasa
bucala
4
A.
intrarectala
uretrala
intraperitoneal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 60, 68, 82)
Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia:
sterile
izotone
5
A.
izotone sau slab hipotone
pH=7,4
neiritante tisulare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77, 80-81)
Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie:
sterile si apirogene
izotone sau slab hipertone
6
A.
pH strict = 7,4
fara substante hemolitice
fara substante ce precipita proteinele plasmatice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77-78)
Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie:
malnutritie
neoplasm
7
A.
arsuri
fracturi
afectiuni ginecologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
metabolizeaza numai medicamentele liposolubile
prezinta specificitate de substrat
8
A.
utilizeaza oxigen molecular
utilizeaza citocromul P450 redus
sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 112-113)
În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia:
oxidari
reduceri
9
A.
hidrolize
decarboxilari
acetilari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Pag. 1 din 309
Prin N-oxidare nu se biotransforma:
fenacetina
anilina
10
A.
acetaminofen
imipramina
nicotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Apa totala din organism (masurata în l/70kg) este:
5
3
11
A.
10-12
20-35
35-52
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 97)
Circuitul entero-hepatic nu determina:
întârzierea eliminarii
cresterea duratei de actiune
12
A.
efecte adverse când eliminarea biliara este întârziata
efecte toxice hepatice pentru rifampicina
scaderea T1/2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu exceptia:
ulei de ricin
procainpenicilina
13
A.
eritromicina propionat
ulei de parafina
eritromicina lactobionat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 55)
Calea i.v. este corelata cu efectul primului pasaj:
pulmonar
pulmonar si hepatic
14
A.
hepatic
intestinal
hepatic si intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 57)
Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vârstnici, cu exceptia:
paracetamol
fenilbutazona
15
A.
propranolol
warfarina
teofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Prin reducere nu se biotransforma:
cloramfenicol
cloralhidrat
16
A.
metadona
cortizon
cocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Se biotransforma prin hidroliza:
codeina
paracetamol
17
A.
etanol
fenobarbital
lidocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Nu reprezinta un tip de clearance:
clearance extrinsec
clearance intrinsec
18
A.
clearance sistemic total
clearance plasmatic
clearance-ul unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia:
ClT=ClH+ClE
ClE=ClR+ClnR
19
A.
ClT=ClH+ClR+ClnR
ClT=Ke x Vd
ClT=C/Ve
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104-105)
Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune:
diazepam
codeina
20
A.
fenilbutazona
amitriptilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107)
Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa:
hemolitice
cu pH diferit de cel sanguin
21
A.
ce precipita proteinele plasmatice
cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
iritante tisulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 77-78)
Pag. 2 din 309
Factorii de care depinde marimea vitezei de eliminare sunt:
calea de administrare
concentratia sanguina
22
A.
structura chimica
vârsta
doar b si d
B.
C.
D.
E.
(pag. 134)
Alimentele:
nu influenteaza absorbtia digestive a medicamentelor
cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile (ex: griseofulvina)
23
A.
scad absorbtia pentru medicamentele degradate în stomac (ex: peniciline)
prezenta alimentelor este utila în cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor
scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii biliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 63)
Caile injectabile extravasculare sunt:
intramuscular
intravenos
24
A.
subcutan
intraarterial
intraosos
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Substantele ce trec foarte greu prin bariera hemato-encefalica:
derivatii cuaternari de amoniu
substantele liposolubile
25
A.
barbiturice narcotice
L-DOPA
aminele
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Medicamente inactive metabolizate în metaboliti activi sunt:
amitriptilina
prednison
26
A.
fenilbutazona
azatioprina
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala
substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile
27
A.
formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie sterile si apirogene
pe cale i.v. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice
pe cale i.v. se pot administra substante iritante pentru tesuturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Membranele biologice sunt mai permeabile pentru:
molecule cu greutate moleculara mica
molecule liposolubile
28
A.
substante nedisociate
cationi trivalenti
molecule legate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 49)
Filtrarea la nivelul membranelor biologice are urmatoarele caracteristici:
are loc la nivelul porilor
sunt filtrate substante hidrosolubile
29
A.
se realizeaza în sensul gradientului de concentratie
intervin pompele ionice
prezinta o înalta specificitate sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 50)
Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine:
substante nedisociate lipofile
ioni, substante polare si substante disociate cu structuri analoage compusilor alimentari absorbabili
30
A.
derivati cuaternari de amoniu
substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate
baze organice slabe
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici:
este indicata exclusiv pentru actiunea locala
la copii nu pot aparea efecte sistemice
31
A.
este bine vascularizata
este permeabila pentru substante liposolubile si hidrosolubile
nu se pot administra solutii uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 70)
Pag. 3 din 309
Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de:
suprafata foarte mare (100mp)
reteaua capilara foarte bogata
32
A.
diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni
un ritm respirator lent si oprirea voluntara a respiratiei
hipersecretia bronsica
B.
C.
D.
E.
(pag. 71-73)
Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara:
solutii izotone sunt preferabile
pH-ul preferabil este 7,4-8
33
A.
se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica
secretia lacrimala este un factor favorabil
solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene
B.
C.
D.
E.
(pag. 73-74)
Sunt transportate semnificativ în hematii:
digitoxina
fenilbutazona
34
A.
antimalaricele
ciclosporina A
petidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 83-84)
Hiperalbuminemie se produce în:
afectiuni ginecologice
mialgii
35
A.
fracturi
schizofrenie
tumori benigne
B.
C.
D.
E.
(pag. 84)
Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:
legarea este specifica
nu se pot stabili legaturi ionice
36
A.
echilibru între forma libera si cea legata este dinamic
forma libera este activa
forma legata este cea de rezerva
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Se leaga de proteine plasmatice în procent foarte mare:
fenilbutazona
sulfadimetoxina
37
A.
digitoxina
fenitoina
sulfafurazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte:
placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama
fatul are mecanisme active de transport
38
A.
de la mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile
de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate
de la fat la mama difuzeaza substantele nedisociate, liposolubile si hidrosolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 94-95)
Particularitatile difuziunii prin bariera sânge-lapte sunt:
nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice
difuzeaza purgative
39
A.
laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma
difuzeaza alcoolul
în laptele matern se pot concentra medicamentele acide
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt:
pH-ul intracelular este mai acid decât pH-ul interstitial si sanguin
substantele foarte liposolubile se pot concentra intracelular
40
A.
filtrarea se face pentru medicamentele hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica de 100
acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a medicamentelor bazice
difuziunea simpla se face pentru medicamente liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de 350
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Pag. 4 din 309
Volumul de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristici:
se exprima în litri (l)
se exprima în l/kg
41
A.
Vd aparent corespunde întotdeauna cu Vd real
Vd se determina la administrarea pe cale intravenoasa
Vd = D x Co (D = doza administrata, Co = concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare i.v., in injectie "bolus")
B.
C.
D.
E.
(pag. 98-99)
Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la:
izoniazida
lidocaina
42
A.
nifedipin
verapamil
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 111)
Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator:
oprirea voluntara a respiratiei
ritm respirator rapid
43
A.
particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri
particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,5-1 micrometri
particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasa deoarece:
se produce inhibitie enzimatica incrucisata
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant
44
A.
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazona
este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral
creste coagulabilitatea sângelui
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
O substanta medicamentoasa acida se afla în cantitate mai mare în forma nedisociata când:
pKa > pH
pH > pKa
45
A.
pKa - pH > 0
pH - pKa > 0
pH - pK = 0
B.
C.
D.
E.
(pag. 51)
Transportul activ al medicamentelor prin membrane:
se face contra gradientului de concentratie
nu prezinta specificitate sterica
46
A.
se realizeaza pentru ioni, substante polare, disociate
se realizeaza cu consum de energie
se face pentru substantele liposolubile, nedisociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
Calea intraarteriala prezinta urmatoarele particularitati:
este utilizata rar
implica efectul primului pasaj pulmonar
47
A.
poate declansa spasm arterial
poate provoca hematom si tromboza
efectul este cel mai rapid posibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 79)
Se distribuie bifazic:
tiopentalul
iodul
48
A.
hexobarbitalul
Ca si P
tetraciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin:
în intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat
participa medicamentele bazice liposolubile
49
A.
participa medicamentele bazice ce se pot elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune simpla
participa medicamentele acide
participa exclusiv medicamentele administrate per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 101)
Calea cutanata prezinta urmatoarele particularitati:
vasodilatatia scade absorbtia
masajul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana
50
A.
absorbtia se realizeaza în principal pe calea transfoliculara
stratul cornos epidermic are frecvent efect de "rezervor"
stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 75-76)
Pag. 5 din 309
Notati medicamentul care poate provoca insuficienta cardiaca prin lezarea miocardului:
Chinidina
Procainamida
51
A.
Fenitoina
Daunorubicina
Verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)pag. 172-231
Tipurile de actiune farmacodinamica se clasifica dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:
Reversibilitate
Selectivitate
1
A.
Metabolizare
Modul de utilizare
Sensul actiunii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180-181)
Daca nu exista alta recomandare, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate în raport cu mesele:
Cu 30 de minute înainte
La 1 ora dupa
2
A.
La 1 ora înainte sau 3 ore dupa
În timpul mesei
Imediat dupa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa, structura chimica – actiune farmacodinamica:
Wohl
Hansch
3
A.
Free-wilson
Ariens
MTD Simon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Temperatura ambianta ridicata:
Creste procesele metabolice
Creste biotransformarile medicamentelor
4
A.
Scade permeabilitatea tisulara
Scade durata actiunii medicamentelor
Creste intensitatea actiunii medicamentelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Medicamentele administrate dimineata, înainte de masa cu 30 de minute, sunt:
Anorexigene
Antiacide
5
A.
Antiinflamatoare
Acid clorhidric si pepsina
Antihelmintice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate în timpul sau imediat dupa mese sunt:
Acid clorhidric si pepsina
Purgative
6
A.
Hipoglicemiante
Hipocolesterolemiante
Colecistokinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate la 30-60 minute dupa masa sunt:
Diuretice
Stimulatoarele secretiei gastrice
7
A.
Antiacide
Digitalice
Teofilina si aminofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Nu reprezinta bioritm circadian:
Tensiunea sanguina
Activitatea enzimatica
8
A.
Temperatura corpului
Functiile pulmonare
Concentratiile de neuromediatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Penicilinele injectabile se pot amesteca „in vitro” cu:
Glucoza
Lactat de sodiu
9
A.
Bicarbonat de sodiu
Clorura de sodiu
Aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 208-209)
Pag. 6 din 309
Sinergism de potentare urmarit în terapeutica:
Antihipertensiv si diuretic
Hipoglicemiante si beta-adrenolitice
10
A.
Pilocarpina si atropina
Adrenalina si propranololul
Procaina si sulfamidele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 210-212)
Determina antagonism de efect:
Warfarina cu acidul acetilsalicilic
Tubocurarina cu gentamicina
11
A.
Penicilinele cu tetraciclinele
Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice
Tranchilizante cu alcool
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 214)
Au latenta cea mai mica:
Formele farmaceutice retard
Medicamentele cu mecanism indirect de actiune
12
A.
Medicamente legate de proteine plasmatice
Medicamente administrate i.v.
Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 178)
Care afirmatie nu este corecta:
Digitoxina are T1/2 = 7 zile
Clorpropamida are T1/2=36 ore
13
A.
Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore
Strofantina are T1/2 = 1 zi
Tolbutamida are T1/2 = 6 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Notati afirmatia incorecta:
antiastmaticele au efect numai în cazul unei bronhoconstrictii
cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident în insuficienta cardiaca
14
A.
antipireticele scad febra si temperatura normala
analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati
tranchilizantele au efect evident daca exista o stare de hiperexcitabilitate sau anxietate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin:
au activitate intrinseca
sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor
15
A.
cresc potenta agonistilor specifici
diminua potenta agonistilor specifici
nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specifici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin:
diminua pâna la anulare efectul maxim al agonistului specific
au activitate intrinseca
16
A.
nu blocheaza receptorii
nu schimba conformatia receptorului
cresc efectul maxim al agonistului specific
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta:
aminofenazona + sulfonamide antibacteriene
verapamil + propranolol
17
A.
atropina + fenotiazine
izoniazida + rifampicina
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Agranulocitoza este detrminata de asocierea:
izoniazida + rifampicina
verapamil + propranolol
18
A.
noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene
atropina + fenotiazine
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asocierea:
anestezic general + tranchilizant
procaina + sulfamidele
19
A.
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 212, 210)
Pag. 7 din 309
Notati afirmatia incorecte:
omul este o specie diurna
tonusul parasimpatic predomina noaptea
20
A.
tonusul parasimpatic predomina ziua
crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 dimineata
travaliul are loc de obicei la 4 dimineata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Durata crescuta a actiunii farmacodinamice este consecinta:
legarii de proteinele plasmatice în procent mare
difuziunii in toate trei sectoarele hidrice
21
A.
fixarii greu reversibile de substrat
distribuirii selective intr-un tesut
legarii de proteinele plasmatice in procent mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori:
Procent mare de legare de proteinele plasmatice
Difuziunea în toate trei sectoarele hidrice
22
A.
Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular
Distribuirea selectiva într-un tesut
Fixarea greu reversibila de substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Precizati factorii de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament:
calea de administrare
activitatea intrinseca
23
A.
numarul de receptori activati
doza eficace maxima
medicamentul este agonist total sau partial
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizati ce proprietati au antagonistii totali:
activitate intrinseca maxima
activitate intrinseca zero
24
A.
activitate intrinseca submaximala
afinitate pentru receptori
afinitate pentru receptori zero
B.
C.
D.
E.
(pag. 177, 226)
Ce consecinte are asupra actiunii farmacodinamice, formarea complexului medicament-receptor prin legarea covalenta?
actiunea reversibila
actiunea ireversibila
25
A.
durata scurta de actiune
durata lunga de actiune
durata ultrascurta de actiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 179)
Efecte bisens au:
adrenalina
paracetamolul
26
A.
noradrenalina
fenobarbitalul
acidul acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Boli autoimune ale receptorilor sunt:
miastenia gravis
diabetul zaharat, insulino-rezistent
27
A.
boala Grave
feminizarea fatului masculin
hipercolesterolemia ereditara
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Boli genetice ale receptorilor sunt:
boala Grave
feminizarea fatului masculin
28
A.
hipercolesterolemia ereditara
miastenia gravis
endocrinopatii generalizate ereditare
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute:
enzimatice
cardiace
29
A.
respiratorii
temperatura corpului
activitatea electrica a creierului
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pâna la un an sunt:
enzimatice
circaseptidiene
30
A.
mensuale
sezoniere
anuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Pag. 8 din 309
Variabilitatea farmacodinamica anormala se exprima grafic prin:
curbe frecventa-distributie bimodale
curba cu alura de clopot (curba lui Gauss)
31
A.
curbe frecventa-distributie trimodale
curbe frecventa-distributie multimodale
curba cumulativa sigmoidala cuantala
B.
C.
D.
E.
(pag. 230)
Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metilati cu:
efect hipnotic
efect narcotic
32
A.
efect anticonvulsivant
coeficient de partaj L/A scazut
coeficient de partaj L/A ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Care afirmatii sunt reale:
s-a stabilit o relatie între efectul placebo si gradul de inteligenta si sex
placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv
33
A.
efectul placebo este atribuit unei substante placebo
placebo reactiv este persoana ce raporteaza un efect placebo
procentul efectelor placebo este diferit, în circumstante variate
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Consecintele farmacologice ale proceselor de reglare "up" si "down" ale receptorilor sunt:
efect rebound
toleranta
34
A.
sindrom de abstinenta
sensibilizare alergica
modificari în intensitatea si durata efectului
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Melatonina:
este un hormon secretat exclusiv noaptea de glanda pineala
genereaza ritmul circadian veghe-somn
35
A.
secretia de melatonina creste cu vârsta
are un puternic efect antioxidant
este activa doar pe receptori din structuri cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 205)
Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea deoarece:
tonusul parasimpatic este crescut noaptea
tonusul parasimpatic este scazut noaptea
36
A.
nivelele de cortisol endogen sunt la minim noaptea
nivelele de cortisol endogen sunt la maxim noaptea
eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4 a.m
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiunii:
accident hemoragic
inhibitie enzimatica
37
A.
deplasare de pe proteinele plasmatice
accident trombotic
inductie enzimatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 213)
Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:
curba frecventa-distributie cu alura de clopot (curba lui Gauss)
determinata de tipul fiziologic
38
A.
consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune
curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale sau chiar multimodale
B.
C.
D.
E.
(pag. 218, 229-230)
Reprezinta sinergism de potentare urmarit în terapeutica:
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
peniciline + tetracicline
39
A.
anestezic general + tranchilizant
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211, 214)
Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat:
meprobamat + alcool
pilocarpina + atropina
40
A.
adrenalina + histamina
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211)
Pag. 9 din 309
Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile:
peniciline + aminoglicozide
heparina + medicamente cu functii amina
41
A.
pilocarpina + atropina
adrenalina + propranolol
histamina + antihistaminice
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Este antagonism utilizat în terapeutica:
naloxona + morfina
procaina + sulfamide antimicrobiene
42
A.
diuretice tiazide + antidiabetice
vitamina K + anticoagulante cumarinice
neostigmina + curarizante antidepolarizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate:
reprezinta capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
se exprima prin dozele eficace
43
A.
cu cât dozele eficace sunt mai mari cu atât potenta este mai mare
este dependenta de organism si de proprietatile substantei, farmacocinetice si farmacodinamice
pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive
B.
C.
D.
E.
(pag. 175-176)
În cazul medicamentelor retard, calitatea retard se datoreste:
efectelor bisens
formei farmaceutice
44
A.
structurilor chimice modificate intentionat
structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard
solubilitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Clasificarea substantelor medicamentoase, functie de toxicitatea acuta:
toxicitate foarte mare
toxicitate moderata
45
A.
toxicitate mica
toxicitate foarte mica
toxicitate deosebit de mica
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
calea de administrare
specia
46
A.
sexul
alimentatia
starea patologica
B.
C.
D.
E.
(pag. 193, 201)
Factorii dependenti de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
viata sociala
stresul
47
A.
alimentatia
specia
sexul
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 193)
Instabile numai în solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu sunt:
aminozidele
ampicilina
48
A.
vancomicina
carbenicilina
tetraciclinele
B.
C.
D.
E.
(pag. 209)
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Narcoticele au structuri chimice foarte diferite
Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip
49
A.
Orientarea spatiala poate crea “cicluri potentiale” ce explica aceeasi actiune farmacodinamica
Un metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj L/A scazut
Gruparile “farmacofore accesorii” nu influenteaza profilul farmacodinamic
B.
C.
D.
E.
(pag. 183, 184)
Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin mecanism farmacodinamic:
Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida
Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina-fenilbutazona
50
A.
Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoina-cimetidina
Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina
Efect bactericid scazut la asocierea peniciline-tetracicline
B.
C.
D.
E.
(pag. 213, 214)
Pag. 10 din 309
Notati afirmatia adevarata despre antagonistii necompetitivi:
Antagonizeaza specific substantele agoniste corespunzatoare
Curba log doza-efect a agonistului va avea, sub influenta unui antagonist necompetitiv, o inaltime si o panta mai mica sau agonistul va deveni inactiv
51
A.
Scad potenta agonistului
Deplaseaza spre dreapta, fara sa modifice curba log doza-efect a agonistului
Un exemplu il reprezinta antagonizarea efectelor muscarinice ale parasimpatomimeticelor prin Atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Hipertermia maligna este un sindrom grav, rar intalnit, care poate fi provocat de urmatoarele medicamente:
Halotan
Metoxifluran
52
A.
Fenitoina
Ciclopropan
Suxametoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 122-123)
Notati afirmatiile adevarate:
Antiparkinsonienele anticolinergice pot provoca uneori perturbari ale memoriei si atentiei, anxietate, halucinatii
Amfetaminele administrate timp indelungat nu pot provoca depresie sau o reactie psihotica
53
A.
Contraceptivele hormonale orale pot provoca stare depresiva
Indometacina produce frecvent cefalee
In urma dozelor mari de antipsihotice active nu pot fi observate sindroame extrapiramidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 144-145)
Notati principalele incompatibilitati ale bicarbonatului de sodiu in solutie injectabila:
Eritromicina
Sarurile de calciu
54
A.
Atropina
Aminofilina
Adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Notati afirmatiile adevarate despre interactiunile medicamentoase care pot modifica procesul de absorbtie:
Clorpromazina inhiba transportul Levodopa, micsorandu-i absorbtia
Colchicina administrata cronic afecteaza toxic mucoasa intestinala, interferand absorbtia Ciancobalaminei si Acidului folic
55
A.
Sucralfatul creste absorbtia intestinala a Digoxinei
Colestiramina creste absorbtia intestinala a anticoagulantelor orale
Tetraciclina prezinta absorbtie crescuta cand se administreaza concomitent cu preparate de fier
B.
C.
D.
E.
(pag. 194-195)
Alcalinizarea urinii mareste eliminarea urmatoarelor medicamente:
Fenobarbital
Amfetamina
56
A.
Probenecid
Sulfatiazol
Imipramina
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Hidrocortizonul acetat:
Se foloseste sub forma de suspensie apoasa
Poate fi administrat intravenos
57
A.
Este indicat pentru efectul antiinflamator
Are efect local de scurta durata
Poate fi administrat intraarticular
B.
C.
D.
E.
(pag. 767-768)
Care din urmatorii glucocorticoizi au durata lunga a efectului (timp de injumatatire 36-54 de ore):
Prednisonul
Triamcinolonul
58
A.
Dexametazona
Betametazona
Hidrocortizonul
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Metformina - afirmatii adevarate:
Se administreaza inainte de mese
Nu se asociaza niciodata cu o sulfamida antidiabetica
59
A.
Poate provoca acidoza lactica
Se indica in principal in diabetul la adultul obez
Determina cresterea trigliceridelor plasmatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 796-798)
Pag. 11 din 309
Glibenclamida:
Este o sulfoniluree de prima generatie
Are potenta mare
60
A.
Are efect care se mentine peste 48 de ore
Poate provoca hipoglicemie
Trebuie evitata in insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 795)
Care din urmatoarele afirmatii despre Amiodarona sunt adevarate:
Provoaca tahicardie moderata
Are efect antianginos
61
A.
Are efect antiaritmic
Blocheaza nespecific si incomplet efectele alfa si beta-adrenergice
Creste forta contractila a inimii
B.
C.
D.
E.
(pag. 346)
Sunt beta-blocante cardioselective folosite ca antianginoase:
Propranololul
Atenololul
62
A.
Metoprololul
Bisoprololul
Celiprololul
B.
C.
D.
E.
(pag. 335-336)
Diltiazemul prezinta urmatoarele proprietati:
Are actiune vasodilatatoare mai slaba ca Verapamilul
Are actiune directa de deprimare a contractiei miocardice mai slaba decat a Verapamilului
63
A.
Se utilizeaza ca antianginos
Se utilizeaza ca antihipertensiv
Nu se indica in angina vasospastica
B.
C.
D.
E.
(pag. 344)
Sunt expectorante secretostimulante:
Mesna
Guaifenezina
64
A.
Carbocisteina
Ipeca
Tiloxapolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 513-517)
Afirmatii adevarate referitoare la Vitamina C:
Se utilizeaza in tratamentul bolii beri-beri
Favorizeaza absorbtia preparatelor de fier
65
A.
Este implicata in transformarea Dopaminei in Noradrenalina
Se utilizeaza in tratamentul methemoglobinemiei
Dozele excesive favorizeaza formarea de calculi de urat
B.
C.
D.
E.
(pag. 696-698)
Tiamina (vitamina B1) - afirmatii adevarate:
Deficitul de vitamina B1 determina sindrom Wernicke
Intervine in metabolismul lipidic
66
A.
Este contraindicata la alcoolici
Intervine in procesul de conducere axonala
Poate provoca soc tiaminic
B.
C.
D.
E.
(pag. 690-692)
Hormonii tiroidieni realizeaza urmatoarele efecte metabolice:
Inhiba metabolismul bazal
Stimuleaza lipoliza
67
A.
Favorizeaza sinteza proteica
Determina cresterea colesterolemiei
Scad absorbtia intestinala a glucozei
B.
C.
D.
E.
(pag. 807-808)
Afirmatii adevarate privind antitiroidienele tioamidice:
Tratamentul se incepe cu doze mici, crescandu-se treptat in cateva saptamani
Supradozarea poate genera hipotiroidism
68
A.
Inhiba procesul de oxidare si organificare a iodului
Pot determina leucocitoza
Efectul antitiroidian poate fi crescut de catre sulfamidele antidiabetice
B.
C.
D.
E.
(pag. 812-813)
Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind radioiodul:
Este utilizat in tratamentul hipotiroidiei
Se asociaza cu solutia Lugol
69
A.
Este izotopul I 127
Este indicat in cancerul tiroidian
Este utilizat in tratamentul hipertiroidiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 816-817)
Pag. 12 din 309
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)pag. 232-274Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 117-151
Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson), produs de neurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici, reprezinta:
efect toxic la nivel SNC
efect secundar
1
A.
reactie adversa ototoxica
idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 235)
Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu exceptia:
aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicol
leucopenie la citostatice
2
A.
anemie megaloblastica la fenitoin
hipocoagulabilitate la contraceptivele orale
methemoglobinemie la fenacetina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 236)
Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu exceptia:
kanamicina
amikacina
3
A.
vancomicina
viomicina
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemica:
amikacina
neomicina
4
A.
streptomicina
gentamicina
kanamicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Poate induce colorarea dintilor în gri-negru:
metaciclina
peniciline
5
A.
tetraciclina
minociclina
antimalarice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Urmatoarele medicamente determina fotoreactii la administrare sistemica, cu exceptia:
tetracicline
griseofulvina
6
A.
bromuri
fenotiazine
sulfamide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Sarurile de calciu si vitamina D în exces pot determina:
miopatii fara mialgie
miopatii cu mialgie
7
A.
cancer de bazinet
sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie
insuficienta renala (nefrocalcinoza)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
se instaleaza repede
poate fi completa
8
A.
este reversibila
reprezinta toleranta cronica
este de scurta durata dupa întreruperea tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 259)
La întreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal, aceasta reprezentând:
toleranta cronica
sindrom de retragere
9
A.
intoleranta dobândita
efect toxic la nivelul aparatului digestiv
efect de ricoseu (efect „rebound“)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 264)
Pag. 13 din 309
Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentului sunt urmatoarele, cu exceptia:
antihistaminice H2
aminofilina
10
A.
beta-adrenolitice
morfinomimetice
clonidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 267)
Sindromul de retragere („withdrawal“ sindrom) este declansat la întreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante, facând exceptie:
opiacee
morfinomimetice
11
A.
barbiturice
glucocorticosteroizi
benzodiazepine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
La pacientii cu deficit în pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare:
apnee prelungita (pâna la 2-3 ore)
anemie acuta hemolitica
12
A.
methemoglobinemie severa
icter
colici si voma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 246)
Peroxidul de hidrogen (H2O2) în contact cu sângele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara
hemoglobinopatii
13
A.
acatalazie
tulburari de acetilare
intoleranta dobândita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 245)
Atrofia retinei ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea în doze mari si timp foarte îndelungat (circa 3 ani):
neuroleptice fenotiazinice
antimalarice
14
A.
glucocorticosteroizi
aminoglicozidele
sulfamidele cu eliminare rapida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 239)
Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare, cu exceptia:
streptomicina
gentamicina
15
A.
viomicina
vancomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:
sunt favorizate de supradozare, în general
se remarca absenta relatiei gradate doza – efect
16
A.
sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective
se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari sau interval mic)
se datoreaza cumularii medicamentului în organism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Urmatoarele afirmatii despre efectele adverse cancerigene sunt adevarate, cu exceptia:
au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30 de ani)
sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii
17
A.
constau în alterarea mesajului genetic cu modificari în genotip si fenotip
constau în initierea si dezvoltarea de celule canceroase
aminofenazona este implicata în producerea cancerului gastric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 242)
Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
este intoleranta dobândita
este intoleranta congenitala de grup
18
A.
se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament
apare chiar la prima doza
se datoreaza unor particularitati genetice înnascute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 243)
Pag. 14 din 309
Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice, cu exceptia:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara
deficienta de pseudocolinesteraza
19
A.
deficienta de glucuroniltransferaza
acatalazia
deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 244)
Notati medicamentul contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar „sindrom cenusiu“, colaps si deprimare medulara:
carbimazol
cloramfenicol
20
A.
saruri de aur
paracetamol
reserpina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Notati tipurile de toxicomanii considerate minore:
la barbiturice hipnotice
la tranchilizante
21
A.
la alcool
la morfina
la heroina
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Tetraciclina este contraindicata la mama în timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:
hipotiroidism
obstructie nazala
22
A.
colorarea galbena a dintilor
dismicrobism intestinal cu tulburari digestive
tensiune arteriala instabila
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele ce pot suprima lactatia:
bromocriptina
metronidazol
23
A.
furosemid
paracetamol
estradiol
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produce:
sedare
sindrom de abstinenta la nou-nascut
24
A.
hipoglicemie
anemie hemolitica
ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 270)
Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen:
fluorouracil
dietilstilbestrol
25
A.
indometacin
acenocumarol
fenitoin
B.
C.
D.
E.
(pag. 269, 271)
Deficienta de NADH-methemoglobin-reductaza eritrocitara:
determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal
reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
26
A.
se evidentiaza prin dispnee si cianoza
se evidentiaza prin tulburari psihice severe
este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante
B.
C.
D.
E.
(pag. 244, 245, 246)
Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatorii lenti:
sindrom de lupus sistemic
porfirie acuta intermitenta
27
A.
neuropatii periferice
apnee prelungita
hepatita (la asocierea cu rifampicina)
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive:
granulocitopenie imuna
agranulocitoza
28
A.
anemie hemolitica autoimuna
deficienta imunitara latenta
soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
Pag. 15 din 309
La acetilatorii lenti, urmatoarele medicamente produc frecvent reactii adverse:
izoniazida
hidralazina
29
A.
suxametoniu
procainamida
sulfasalazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente:
streptomicina
amikacina
30
A.
furosemid
viomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 238)
Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip I anafilactic:
peniciline
antihistaminice H1
31
A.
dextrani
azocoloranti
substante iodate radiografice de contrast
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta în:
spitalizare si izolare în camera sterila
reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat
32
A.
tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide în doze mici
transfuzie de granulocite
transplant medular în aplazia ireversibila
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Actiune limfocitotoxica directa prezinta urmatoarele medicamente:
cloramfenicol
tetracicline
33
A.
lidocaina
nitrofurantoin
streptomicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
Contraceptivele orale au un potential toxic hepatic ridicat, putând produce:
adenom
granulomatoza
34
A.
tromboza suprahepatica
colestaza intrahepatica
sindrom de hepatita virotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 237)
Notati medicamentele ce determina, ca efect toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie:
citostatice
fenacetina
35
A.
cloramfenicol
paracetamol
contraceptive orale
B.
C.
D.
E.
(pag. 236)
Toleranta acuta:
este obisnuinta
este tahifilaxia
36
A.
este toleranta înnascuta
este toleranta dobândita
este efect advers imunosupresiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 259)
Toleranta cronica:
este obisnuinta
consta în obtinerea aceluiasi efect cu doze mai mici
37
A.
niciodata nu este completa
este un fenomen reversibil
impune înlocuirea medicamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 259, 260)
Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt:
diminuarea absorbtiei
cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea inhibitiei enzimatice
38
A.
cresterea eliminarii
„down“-reglare manifestata prin „internalizarea“ receptorilor în membrana
mecanism imunologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 260)
S-a înregistrat instalarea obisnuintei la:
hipnotice barbiturice
morfinomimetice
39
A.
pulberea de hipofiza posterioara
efedrina
nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
(pag. 259, 260)
Pag. 16 din 309
Toxicomania este o stare de intoxicatie cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte adverse:
farmacodependenta psihica
farmacodependenta fizica
40
A.
toleranta (obisnuinta)
efect „rebound“
deficienta imunitara latenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Acidul acetilsalicilic este contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece determina urmatoarele efecte adverse la sugar:
hepatita
hemoragii
41
A.
acidoza
methemoglobinemie
tulburari respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot determina întârzierea nasterii, prelungirea sau oprirea travaliului:
antrachinone
propranolol
42
A.
izoxuprina
terbutalina
pilocarpina
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
cloramfenicolul este contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece determina „sindromul cenusiu” la sugar
acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt recomandate la mama în timpul alaptarii, deoarece nu afecteaza sugarul
43
A.
dupa o interventie chirurgicala regula generala este de întrerupere a alaptatului 6-10 ore
se pot concentra în laptele matern medicamente bazice
antiepilepticele sunt excretate în cantitati foarte mici în laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 272, 273, 274)
Metronidazolul este contraindicat în timpul alaptarii deoarece determina la sugar:
voma
colorarea galbena a dintilor
44
A.
deprimare medulara
tulburari neurologice
hipotiroidism
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele care pot determina avort si nastere prematura daca sunt administrate în perioada prenatala si obstetricala:
sulfat de magneziu injectabil
ocitocina
45
A.
neostigmina
propranolol
acenocumarol
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Efectul de ricoseu:
apare la întreruperea brusca a farmacoterapiei
este efectul „rebound“
46
A.
este sindromul de retragere
clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate, exacerbata
are ca mecanism feed-back-ul negativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 264)
Notati afirmatiile adevarate:
consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili la actiunea narcoticelor
fumatorii prezinta mitridatism la nicotina
47
A.
farmacodependenta fizica se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta
farmacodependenta fizica reclama necesitatea opririi administrarii substantei
în sindromul de abstinenta la morfinomimetice apar simptome de tip colinergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 260, 261)
Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie) este un efect toxic la nivel SNC observat la femeile tinere tratate cu:
ibuprofen
furosemid
48
A.
contraceptive orale
sulindac
naproxen
B.
C.
D.
E.
(pag. 236)
În producerea de miopatii si neuropatii însotite sau nu de mialgii, sunt incriminate urmatoarele medicamente:
fluoroquinolone
polimixine
49
A.
antihistaminice H2
diuretice
opiacee
B.
C.
D.
E.
(pag. 239)
Pag. 17 din 309
Rabdomiolize (distructii musculare) medicamentoase sunt determinate de:
cimetidina
halotan
50
A.
litiu
curarizante
antimalarice
B.
C.
D.
E.
(pag. 239)
Notati medicamentele care pot provoca neurotoxicitate la hepatici:
Fenitoina
Lidocaina
51
A.
Anticoagulante orale
Cloramfenicol
Pirazinamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notati afirmatia adevarata:
Barbituricele sunt indicate la bolnavii in coma hepatica
Diureticele, utilizate abuziv la cirotici decompensati, pot precipita coma hepatica
52
A.
Anticoagulantele orale sunt indicate in prezenta obstructiei biliare
Asociatiile estroprogestative pot fi folosite in conditii de colestaza
Antidiabeticele orale nu provoaca tulburari metabolice grave la hepatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Notati substantele medicamentoase metabolizate in tubul digestiv:
Cefalexin
Levodopa
53
A.
Sulfasalazina
Pivampicilina
Ampicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Tema nr. 4
Interactiuni medicamentoase
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 191-220
Lidocaina este incompatibilă la administrarea injectabilă cu:
ser fiziologic;
ser glucozat;
1
A.
apă distilată;
bicarbonat de sodiu;
soluţie Ringer.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193)
Precizaţi incompatibilitatea privind soluţiile injectabile pentru cloramfenicol:
papaverină;
tetracicline;
2
A.
polivitamine;
clorură de sodiu;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 192)
Absorbţia tetraciclinei este diminuată când se administrează per os concomitent cu următoarele substanţe medicamentoase, cu excepţia:
antiacide ce conţin calciu;
antiacide ce conţin magneziu;
3
A.
sucralfat;
sulfat feros;
acid acetilsalicilic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Precizaţi medicamentul care formează chelaţi insolubili cu metalele bi- sau trivalente:
penicilină;
tetraciclină;
4
A.
amoxicilină;
cefalexină;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Pag. 18 din 309
Precizaţi medicamentul care în asociere cu dicumarolul creşte absorbţia anticoagulantului:
vitamina C;
fierul;
5
A.
calciul;
hidroxidul de magneziu;
vitamina K.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195)
Întârzierea golirii stomacului determină o absorbţie intestinală mai lentă relevantă clinic pentru următoarele asocieri, cu excepţia:
paracetamol-parasimpatolitice;
paracetamol-metoclopramidă;
6
A.
paracetamol-analgezice opioide;
acid aminosalicilic-difenhidramina;
fenobarbital-hidroxid de aluminiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195,196)
Notaţi care este tipul de compus care se formează la combinarea benzilpenicilinei cu procaina:
solubil;
liposolubil;
7
A.
hidrosolubil;
greu solubil care cristalizează;
insolubil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Notaţi care este modificarea asupra fluxului sanguin hepatic produsă de propranolol:
fluxul hepatic nu se modifică;
fluxul hepatic scade marcat;
8
A.
fluxul hepatic creşte;
fluxul hepatic scade apoi creşte;
fluxul hepatic creşte apoi scade.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Următoarele medicamente acţionează ca inhibitori enzimatici, cu excepţia:
cimetidină;
eritromicină;
9
A.
cloramfenicol;
ketoconazol;
primidonă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198, 200)
Următoarele medicamente acţionează ca inductori enzimatici, cu excepţia:
fenitoină;
carbamazepină;
10
A.
dicumarol;
primidonă;
rifampicină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200, 198)
Notaţi afirmaţia falsă despre incompatibilităţi:
sunt interacţiuni in vitro;
apar după pătrunderea medicamentelor în organism;
11
A.
implică precipitare, efervescenţă, modificarea culorii;
diazepamul nu se amestecă cu alte medicamente în seringă şi nu se diluează;
fierul injectabil este incompatibil cu acidul ascorbic în seringă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 192)
Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine când sucul gastric are un pH ridicat;
acidul acetilsalicilic se dizolvă mai bine în mediu alcalin;
12
A.
tetraciclinele se absorb mai puţin în mediu alcalin în care se dizolvă cu greutate;
absorbţia tetraciclinei este crescută când se administrează concomitent cu preparate de fier, mai ales sulfat feros;
sucralfatul diminuează absorbţia intestinală a tetraciclinei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Următoarele medicamente determină scăderea motilităţii intestinale favorizând absorbţia substanţelor puţin solubile, cu excepţia:
propantelină;
antidepresive triciclice;
13
A.
neuroleptice fenotiazinice;
parasimpatolitice;
metoclopramidă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Pag. 19 din 309
Notaţi afirmaţia falsă despre interacţiuni medicamentoase care pot fi relevante clinic datorită deplasării de pe proteinele plasmatice:
competiţia apare când locurile de legare de pe macromoleculele proteice sunt aproape saturate;
medicamentul deplasat trebuie să fie legat în proporţie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice;
14
A.
riscul reacţiilor adverse sporeşte când indicele terapeutic al substanţei deplasate este mare;
sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte medicamente de pe proteine;
la deplasarea anticoagulantelor orale pot apărea hemoragii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197)
Următoarele afirmaţii despre fenobarbital sunt adevărate, cu excepţia:
creşte activitatea enzimelor microzomale oxidative;
creşte activitatea glucuroniltransferazei;
15
A.
scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea anticoagulantelor orale, prin inhibarea metabolizării acestora;
este eficace în hiperbilirubinemia şi icterul nuclear la nou-născut;
creşte riscul reacţiilor toxice la ciclofosfamidă, stimulând metabolizarea acesteia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199, 200)
Următoarele medicamente scad eliminarea urinară determinând interacţiuni medicamentoase relevante clinic, cu excepţia:
bicarbonat de sodiu;
inhibitori ai enzimei de conversie;
16
A.
probenecid;
antiinflamatoare nesteroidiene;
litiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 201)
Antagoniştii competitivi:
blochează receptorii astfel încât agoniştii, chiar în concentraţii foarte mari, nu pot deplasa antagonistul;
se fixează ireversibil de macromoleculele receptoare;
17
A.
scad potenţa agonistului;
determină curba log doză-efect a agonistului cu o înălţime şi o pantă mai mică sau acesta va deveni inactiv;
determină atât deplasarea spre dreapta cât şi modificarea curbei log doză–efect a agonistului.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Următoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolului, cu excepţia:
fenobarbital;
propantelină;
18
A.
carbamazepină;
rifampicină;
fenitoină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 216)
Hidralazina provoacă scădere tensională prin vasodilataţie directă, dar aceeasta determină o reacţie simpatică şi din aceeastă cauză se impune pentru tratamentul HTA asocierea:
hidralazină-hipnotic;
hidralazină-simpatomimetic-sedativ;
19
A.
hidralazină-propranolol-diuretic;
hidralazină-digoxină;
hidralazină-antiaritmic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204, 216)
Agoniştii parţiali administraţi în doze mari:
acţionează prin adiţie cu agoniştii deplini;
acţionează prin potenţare cu agoniştii deplini;
20
A.
acţionează prin antagonism necompetitiv cu agoniştii deplini;
antagonizează efectul agoniştilor deplini;
acţionează prin eliberarea receptorilor agoniştilor deplini.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Precizaţi principalele incompatibilităţi ale soluţiilor injectabile pentru heparină:
gentamicină;
cefalotină;
21
A.
eritromicină;
barbiturice;
ser fiziologic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 193)
Notaţi principalele incompatibilităţi ale gluconatului de calciu cu soluţii injectabile:
tetracicline;
sulfat de magneziu;
22
A.
bicarbonat de sodiu;
ser glucozat;
noradrenalină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Pag. 20 din 309
Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este diminuată de sucralfat:
gentamicină;
ftalilsulfatiazol;
23
A.
tetraciclină;
fenitoină;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Ce medicamente pot provoca sindroame de malabsorbţie în administrare cronică prin afectarea toxică a mucoasei intestinale?
neomicină;
acid aminosalicilic;
24
A.
colchicină;
aminofilină;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este diminuată de antiacidele pe bază de aluminiu, calciu sau magneziu:
digoxin;
ketoconazol;
25
A.
ciprofloxacin;
preparate de fier;
ranitidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pentru care medicamente metoclopramida determină realizarea mai rapidă a concentraţiei sanguine maxime prin accelerarea absorbţiei?
digoxin;
acid acetilsalicilic;
26
A.
paracetamol;
pivampicilina;
gentamicină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Care sunt medicamentele al căror timp de înjumătăţire este prelungit de cimetidină?
diazepam;
nitrazepam;
27
A.
fenitoină;
anticoagulante orale;
barbiturice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 198)
Notaţi medicamentele a căror metabolizare este inhibată de fenilbutazonă:
furosemid;
anticoagulante orale;
28
A.
corticosteroizi;
fenitoină;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Precizaţi medicamentele care pot determina interacţiuni medicamentoase prin inhibarea metabolizării:
cloramfenicol;
eritromicină;
29
A.
alopurinol;
disulfiram;
primidonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198, 200)
Notaţi caracteristicile inducţiei enzimatice:
efectul inductor începe după 2-3 zile de tratament;
efectul inductor începe din prima zi de tratament;
30
A.
efectul inductor este maxim după o săptămână;
efectul inductor dispare odată cu întreruperea tratamentului;
efectul inductor se menţine câteva zile, săptămâni după oprirea tratamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care sunt mecanismele care explică eficacitatea fenobarbitalului în icterul nuclear la nou-născut?
inducţia sintezei anhidrazei carbonice;
inducţia sintezei glucuroniltransferazei;
31
A.
inducţia sintezei colinesterazei;
inducţia sintezei hialuronidazei;
inducţia unor proteine importante pentru transportul hepatic al bilirubinei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 200)
Precizaţi medicamentele a căror eficacitate scade la asocierea cu rifampicină:
ampicilină;
anticoagulante orale;
32
A.
antidiabetice orale;
glucocorticoizi;
contraceptive hormonale orale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Pag. 21 din 309
Notaţi diureticele cele mai folosite în tratamentul intoxicaţiilor medicamentoase acute:
hidroclorotiazidă;
furosemid;
33
A.
spironolactonă;
manitol;
acetazolamidă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Precizaţi medicamentele a căror eliminare urinară este crescută prin alcalinizarea urinii:
fenobarbital;
salicilaţi;
34
A.
acetazolamidă;
sulfatiazol;
amfetamină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Precizaţi interacţiunile de tip antagonism competitiv:
papaverină - atropină;
izoprenalină - propranolol;
35
A.
aminofilină - adrenalină;
hidralazină - propranolol;
morfină - naloxonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202, 204)
Notaţi medicamentele a căror eliminare urinară este scăzută de către probenecid:
penicilină;
fenilbutazonă;
36
A.
salicilaţi;
metadonă;
metotrexat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide, imipramină se acidifică urina cu doze mari de:
acid ascorbic;
bicarbonat de sodiu;
37
A.
chinină;
acid citric;
clorură de amoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Notaţi exemple de asocieri de tip antagonism competitiv:
izoprenalină - propranolol;
scopolamină - atropină;
38
A.
morfină - naloxon;
furosemid - propranolol;
codeină - paracetamol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202)
Notaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tetraciclină:
se absoarbe mai puţin în mediu alcalin;
formează chelaţi insolubili sau inactivi cu metalele bi- sau trivalente;
39
A.
absorbţia este diminuată când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin calciu sau aluminiu;
absorbţia este crescută când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin magneziu sau cu preparate de fier;
absorbţia intestinală este diminuată de sucralfat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Notaţi afirmaţiile adevărate:
sulfasalazina este activată sub influenţa florei intestinale;
izoprenalina este activată prin sulfoconjugare sub acţiunea florei intestinale;
40
A.
clorpromazina micşorează absorbţia levodopa;
levodopa este metabolizată şi inactivată parţial în mucoasa gastrică;
procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la locul injectării intramusculare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195, 196)
Care dintre următoarele medicamente cresc motilitatea intestinală scăzând absorbţia medicamentelor puţin solubile?
laxative;
neostigmină;
41
A.
neuroleptice fenotiazinice;
metoclopramidă;
parasimpatolitice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Pag. 22 din 309
Rifampicina:
stimulează metabolizarea;
scade eficacitatea anticoagulantelor orale;
42
A.
poate fi cauză de eşec terapeutic la asocierea cu contraceptive hormonale;
potenţează efectul glucocorticoizilor la asocierea cu aceştia;
administrată la bolnavii cu dependenţă la metadonă poate declanşa sindrom de abstinenţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Alcalinizarea urinii măreşte eliminarea:
amfetaminei;
fenobarbitalului;
43
A.
salicilaţilor;
probenecidului;
metadonei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide sau imipramină se acidifică urina cu doze mari de:
acid folic;
acid ascorbic;
44
A.
probenecid;
clorură de amoniu;
clorochină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Administrarea de bicarbonat de sodiu grăbeşte eliminarea toxicului prin urină în intoxicaţia cu:
fenobarbital;
opioide;
45
A.
amfetamină;
imipramină;
salicilaţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 202)
Notaţi medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determină creşterea efectului anticoagulant:
barbiturice;
salicilaţi;
46
A.
acid valproic;
omeprazol;
eritromicină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Probenecid inhibă, prin competiţia pentru transportori, secreţia tubulară, respectiv eliminarea urinară pentru:
penicilină;
digoxin;
47
A.
salicilaţi;
levodopa;
fenilbutazonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notaţi afirmaţiile adevărate despre interacţiunile asupra excreţiei urinare:
deplasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizează eliminarea lor urinară;
penicilinele şi salicilaţii inhibă secreţia tubulară a probenecidului;
48
A.
diureticele, mărind fluxul de urină, scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbţiei lor tubulare;
modificarea pH-ului urinii influenţează reabsorbţia tubulară a medicamentelor sau metaboliţilor acizi sau baze slabe;
medicamentele slab acide se elimină urinar mai mult când urina este acidă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este scăzută de sucralfat:
fenitoină;
chinolone antibacteriene;
49
A.
tetracicline;
gentamicină;
digoxină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 218)
Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ şi creşte activitatea:
enzimelor microzomale oxidative;
aldehid-dehidrogenazei;
50
A.
glucuroniltransferazei;
sărurilor biliare;
vitaminei D.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care este penicilina activa fata de Pseudomonas:
Flucloxacilina
Nafcilina
51
A.
Piperacilina
Mecilinam
Temocilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-968)
Pag. 23 din 309
Notati reactiile toxice care pot aparea la administrarea penicilinelor:
Eritem cutanat
Hepatita
52
A.
Granulocitopenie
Hemoragii
Soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 970)
Ticarcilina:
Este indicata in infectii ale pielii si tesuturilor moi cu Pseudomonas
Este contraindicata in infectii produse de anaerobi
53
A.
Se administreaza 1 doza/zi in insuficienta hepatica
Nu se asociaza cu acid clavulanic
Se administreaza oral la 6-8 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 981)
Aztreonamul:
Este inactivat de flora intestinala
Realizeaza concentratii active in plaman, bila, peritoneu
54
A.
Este contraindicat in infectii nosocomiale
Se administreaza i.m. sau i.v.
Poate produce flebita la locul injectiei i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 997-998)
Notati cefalosporinele de generatia a III-a:
Cefepima
Ceftriaxona
55
A.
Cefotetan
Latamoxef
Cefotaxim
B.
C.
D.
E.
(pag. 984)
Tema nr. 5
Particularitati farmacologice in unele sari patologice
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 174-190
Precizaţi medicamentul care prezintă risc de supradozare şi risc de acumulare cu fenomene toxice în insuficienţa cardiacă:
penicilină;
idocaină;
1
A.
fenobarbital;
cefalexin;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175, 176)
Notaţi clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la cardiaci:
barbiturice;
beta-blocante;
2
A.
glucocorticoizi;
blocante ale canalelor de calciu;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este clasa de medicamente care poate produce răspuns eritropoietic crescut în insuficienţa renală?
digitalice;
androgeni;
3
A.
aminoglicozide;
anticoad.anticoagulante;
antidiabetice orale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Ce medicament determină la hepatici apnee toxică la doze mici?
teofilină;
fenitoină;
4
A.
suxametoniu;
lidocaină;
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Pag. 24 din 309
Scăderea eficacităţii cloxacilinei în insuficienţa renală este determinată de:
creşterea concentraţiei formei libere;
acumularea medicamentului în sânge;
5
A.
creşterea metabolizării hepatice;
creşterea eliminării renale;
diminuarea absorbţiei digestive.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180)
Precizaţi medicamentele care determină apariţia edemelor la cardiaci:
digitalice;
a.digitalice;
antiaritmice;
6
A.
anestezice generale;
glucocorticoizi;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este medicamentul care nu determină la cardiaci aritmii ectopice?
propranolol;
teofilină;
7
A.
cafeină;
levodopa;
digitalice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Tinerii cu hipertensiune arterială labilă răspund bine la medicaţia:
diuretică;
blocantă beta-adrenergică;
8
A.
digitalică;
antiaritmică;
vasodilatatoare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Esofagita de reflux contraindică:
antiacidele;
omeprazolul;
9
A.
metoclopramidul;
ranitidina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Precizaţi medicamentul pentru care timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră deoarece are un indice terapeutic mare:
digitoxină;
prednison;
10
A.
furosemid;
fenitoină;
diazepam.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Administrată la bolnavi cu insuficienţă cardiacă, lidocaina realizează:
un volum de distribuţie crescut;
o concentraţie sanguină scăzută;
11
A.
concentraţii relativ mari în miocard şi creier;
eliminare rapidă sub formă de metaboliţi toxici;
incidenţă scăzută a reacţiilor adverse la introducerea intravenoasă rapidă de doze mari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
La bolnavii cu insuficienţă cardiacă, procainamida:
prezintă concentraţii scăzute în sânge, miocard, creier;
eliminarea nu este influenţată de afectarea funcţiei renale;
12
A.
prezintă timpul de înjumătăţire scăzut la cardiaci cu funcţie renală necorespunzătoare;
poate determina acumularea de metaboliţi toxici ca N-acetilprocainamida;
nu determină fenomene toxice la administrarea intravenoasă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
Referitor la modificări fiziopatologice la cardiaci care pot influenţa reactivitatea tisulară la unele medicamente, următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia:
deficit al pompei cardiace – favorizarea acţiunii de deprimare miocardică;
miocard alterat cu hiperexcitabilitate – favorizarea aritmiilor ectopice;
13
A.
coronaropatie – favorizarea ischemiei miocardice;
dezechilibre electrolitice, hipokaliemie – favorizarea aritmiilor ectopice;
tulburări de conducere în miocard – favorizarea retenţiei hidrosaline.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Pag. 25 din 309
Următoarele medicamente determină micşorarea conducerii atrio-ventriculare putând determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburări de conducere în miocard, cu excepţia:
digoxină;
blocante beta-adrenegice;
14
A.
verapamil;
simpatomimetice;
procainamidă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
timpul de înjumătăţire al antibioticelor aminoglicozide creşte de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric;
doza obişnuită de gentamicină (60-80 mg) se administrează la interval de 8 ore pentru un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;
15
A.
streptomicina se administrează în doză de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatininei între 70 şi 10 ml/min;
penicilinele se elimină mai ales renal;
doze foarte mari de benzilpenicilină (peste 20 000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie şi anemie hemolitică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180, 181)
Notaţi afirmaţia falsă:
digoxina se elimină renal, nemodificată în proporţie de circa 2/3;
în insuficienţa renală gravă timpul de înjumătăţire plasmatic al digoxinei creşte la 80-100 ore ;
16
A.
la un clearance al creatininei mai mic de 5 ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxină de 3 ori lună;
procainamida prezintă tendinţa la acumulare în insuficienţa renală;
utilizarea propranololului în insuficienţa renală severă trebuie evitată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181, 182)
Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
tranzitul intestinal accelerat nu influenţează absorbţia medicamentelor puţin liposolubile;
preparatele retard de nitroglicerină şi digoxina sub formă de comprimat nu au absorbţia modificată în condiţiile unui tranzit gastrointestinal rapid;
17
A.
întârzierea golirii stomacului şi a tranzitului intestinal micşorează absorbţia levodopei;
sulfasalazina are eficacitate crescută după rezecţia de colon;
pivampicilina eliberează rapid ampicilina activă în boala celiacă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185, 186)
Următoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependentă critic de circulaţia hepatică, cu excepţia:
lidocaină;
propranolol;
18
A.
morfină;
nortriptilină;
teofilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Suxametoniu poate determina la hepatici, datorită deficitului de pseudocolinesterază, la doze mici:
reacţii hipoglicemice;
apnee toxică;
19
A.
convulsii;
acidoză lactică;
icter medicamentos.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Notaţi afirmaţia adevărată:
majoritatea cefalosporinelor sunt epurate predominant prin excreţie renală;
timpul de înjumătăţire al cefalosporinelor scade în prezenţa insuficienţei renale;
20
A.
tetraciclina şi oxitetraciclina sunt indicate în prezenţa insuficienţei renale;
eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este modificată în insuficienţa renală;
pentru co-trimoxazol excreţia ambelor componente – sulfametoxazol şi trimetoprim – este crescută pentru un clearance al creatininei sub 25 ml/min şi nu trebuie modificat intervalul între doze.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Pag. 26 din 309
Notaţi afirmaţiile adevărate:
bolnavii uremici sunt relativ rezistenţi la vitamina D;
în steatoree absorbţia calciului, fierului este deficitară;
21
A.
în esofagita de reflux se recomandă anticolinergice de tip atropinic pentru creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior;
în colita ulceroasă sunt indicate opiodele şi loperamida;
diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita coma hepatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184, 186, 187,190)
Care dintre următoarele medicamente determină edeme, agravarea insuficienţei cardiace şi hipertensiunii arteriale la cardiaci?
digitalice;
glucocorticoizi;
22
A.
verapamil;
levodopa;
carbenoxolonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre următoarele medicamente favorizează aritmiile ectopice la cardiaci?
digitalice;
fenilbutazonă;
23
A.
verapamil;
antidepresive triciclice;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Notaţi medicamentele cu tendinţă la acumulare şi creşterea concentraţiei sanguine prin diminuarea eliminării renale în caz de insuficienţă renală:
captopril;
digoxină;
24
A.
cloxacilină;
fenitoină;
ranitidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1180)
Notaţi afirmaţiile adevărate despre afecţiunile tubului digestiv ce pot influenţa cinetica medicamentelor:
tranzitul intestinal accelerat în enteritele acute diminuează absorbţia;
în caz de stenoză pilorică curba concentraţie plasmatică în funcţie de timp nu se modifică pentru medicamentele administrate oral;
25
A.
în caz de obstrucţie intestinală se recomandă administrarea medicamentelor pe cale orală pentru absorbţie crescută;
în enterita segmentară sau boala Crohn absorbţia lincomicinei şi a co-trimoxazolului este întârziată, iar absorbţia propranololului este crescută;
la femei cu diverticuloza intestinului subţire creşte absorbţia asociaţiilor estroprogestative.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185, 186)
Notaţi medicamentele ce pot declanşa sau precipita coma hepatică la cirotici:
teofilină;
morfină;
26
A.
anticoagulante cumarinice;
diuretice kaliuretice (abuziv);
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notaţi medicamentele ce pot determina apariţia blocului atrio-ventricular la pacienţi cu tulburări de conducere în miocard:
simpatomimetice;
cafeină;
27
A.
verapamil;
digoxină;
fenilbutazonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
în insuficienţa cardiacă tiopentalul tinde să se acumuleze în creier cu prelungirea efectului;
toate situaţiile hemodinamice cu diminuarea fluxului sanguin renal favorizează epurarea digoxinei;
28
A.
propranololul micşorează fluxul sanguin hepatic şi poate diminua epurarea altor medicamente cu clearance-ul hepatic mare;
în insuficienţa cardiacă (mai ales în formele grave) şi în stările de şoc trebuie evitată administrarea intravenoasă rapidă de doze mari de lidocaină;
în cazul teofilinei, insuficienţa cardiacă creşte mult timpul de înjumătăţire – până la 25 de ore.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176, 177)
Pag. 27 din 309
Când clearance-ul creatininei are valori foarte mici (sub 10 ml/min) este necesară scăderea dozelor pentru cefalotină, existând risc de:
hemoliză;
afectare toxică a rinichiului;
29
A.
fenomene de encefalopatie;
ototoxicitate;
aritmii ectopice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
La doze mari de carbenicilină sodică, administrate la bolnavi uremici, s-au semnalat:
acidoză;
hipernatremie;
30
A.
convulsii;
hipertensiune arterială;
hemoragii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Care sunt procesele de metabolizare a medicamentelor modificate la bolnavii cu insuficienţă renală?
creşte hidroxilarea în rinichi a vitaminei D;
hidroliza esterazică a procainei este inhibată;
31
A.
acetilarea sulfafurazolului este stimulată;
degradarea metabolică a hormonului paratiroidian în ţesutul renal este inhibată;
acetilarea izoniazidei este inhibată (la acetilatori lenţi).
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Notaţi medicamentele toxice pentru rinichi care trebuie indicate cu prudenţă sau evitate, după caz, la renali:
antibiotice aminoglicozidice – nefrotoxice;
fenotiazine neuroleptice – pigmentaţii cutanate;
c
32
A.
fenilbutazona – necroză corticală;
sulfamide antidiabetice - hipoglicemie şi acidoză lactică;
metoxifluran – insuficienţă renală acută (mai ales la asocierea cu cefaloridină sau tetraciclină).
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Anticoagulantele orale sunt contraindicate în prezenţa obstrucţiei biliare şi la hepatici deoarece:
pot fi cauză de tromboze;
pot fi cauză de accidente hemoragice;
33
A.
declanşează coma hepatică;
la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă absorbţia deficitară a acestei vitamine;
la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă sinteza hepatică necorespunzătoare a unor factori ai coagulării.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189, 190)
Notaţi afirmaţiile adevărate:
administrarea de lidocaină la cirotici creşte riscul toxicităţii neurologice, impunând reducerea dozelor la jumătate;
în hepatita acută virală epurarea lidocainei este mult diminuată şi se contraindică administrarea;
34
A.
pentru diazepam timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră, deoarece are un indice terapeutic mare;
metildigoxina realizează concentraţii sanguine scăzute la hepatici, impunând creşterea dozelor;
prednisonul tinde să realizeze niveluri sanguine active mai mari în insuficienţa hepatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 189)
În insuficienţa cardiacă scăderea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrointestinale şi al ţesutului subcutanat şi muscular determină micşorarea absorbţiei digestive şi de la locul injectării pentru:
fenitoină;
lanatozidă C;
35
A.
digoxină;
procainamidă;
nifedipină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Referitor la medicamente, insuficienţa cardiacă le poate influenţa:
absorbţia;
distribuţia;
36
A.
epurarea;
inhibiţia enzimatică;
inducţia enzimatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Pag. 28 din 309
La pacienţii cu insuficienţă cardiacă procainamida prezintă:
fluxul sanguin hepatic crescut;
volum de distribuţie scăzut;
37
A.
concentraţii crescute în sânge;
concentraţii crescute în miocard;
concentraţii crescute în creier;
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Precizaţi medicamentele care la cardiaci pot precipita insuficienţa cardiacă:
digitalice;
chinidină;
38
A.
disopiramidă;
verapamil;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizaţi medicamentele care pot declanşa aritmii grave la cardiaci:
efedrină;
izoprenalină;
39
A.
amfetamină;
adrenalină;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 178)
Precizaţi medicamentele care în insuficienţa renală, prin diminuarea eliminării renale, au risc crescut de reacţii toxice:
izoniazidă;
sulfamide;
40
A.
ranitidină;
captopril;
famotidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Când în insuficienţa renală clearance-ul creatininei are valori foarte mici este necesară scăderea dozelor pentru:
oxacilină;
cefaloridină;
41
A.
amplicilină;
amoxicilină;
cefalotină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Medicamente cu risc toxic crescut în insuficienţa renală sunt:
fenobarbital;
captopril;
42
A.
atenolol;
nitroprusiat de sodiu;
enalapril.
B.
C.
D.
E.
(pag. 182)
În insuficienţa renală prin scăderea reactivităţii tisulare scade eficacitatea pentru:
atropină;
vasopresină;
43
A.
insulină;
diazepam;
oxazepam.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Selectaţi medicamentele care au risc crescut de hiperkaliemie în insuficienţa renală:
furosemid;
spironolactonă;
44
A.
triamteren;
anticoagulante;
suxametoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Diureticele tiazidice, administrate în doze mari, în insuficienţa renală determină:
agravarea insuficienţei renale;
favorizarea hemoconcentraţiei;
45
A.
scăderea filtrării glomerulare;
tendinţă de acumulare prin insuficienţa eliminării renale;
creşterea diurezei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Precizaţi substanţele medicamentoase metabolizate în tubul digestiv:
levodopa;
teofilină;
46
A.
clorpromazină;
sulfasalazină;
pivampicilină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Pag. 29 din 309
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este scăzută în steatoree:
vitamina C;
vitamina D;
47
A.
vitamina K;
calciul;
fierul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este mai mică în diverticuloza intestinului subţire:
sulfafurazol;
ampicilină;
48
A.
acid acetilsalicilic;
estroprogestative;
propranolol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Mecanismele care determină risc toxic crescut la hepatici pentru tiopental sunt:
scăderea eliminării renale;
epurare hepatică deficitară;
49
A.
diminuarea legării de proteinele plasmatice;
creşterea concentraţiei proteinelor plasmatice;
modificarea electroliţilor serici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notaţi medicamentele a căror epurare este micşorată ca urmare a deficitului de metabolizare de către ficatul bolnav:
diazepam;
fenitoină;
50
A.
teofilină;
cloramfenicol;
digoxină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 181)
Polimixina B - afirmatii adevarate:
Se absoarbe dupa administrarea orala
Are mecanism de actiune bactericid absolut
51
A.
Rezistenta se instaleaza rapid
Se poate administra la pacienti cu Miastenia gravis
Nu se administreaza topic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Eritromicina:
Se administreaza ca preparate enterosolubile
Difuzeaza bine in toate tesuturile, inclusiv in lichidul cefalorahidian
52
A.
Nu strabate placenta
Este activa pe germeni intracelulari
Este antibiotic de electie in tusea convulsiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000-1001)
Urmatoarele afirmatii privind aminoglicozidele sunt adevarate:
Au mecanism de actiune bactericid
Se fixeaza pe subunitatea ribozomala 50 S
53
A.
Au efect postantibiotic
In conditiile anaerobiozei locale, se pastreaza mecanismul activ care transporta antibioticul in interiorul celulei bacteriene
La Amikacina rezistenta se instaleaza lent
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007-1008)
Doxiciclina:
Are t1/2 lung pentru doza unica, intre 12-18 ore
Excretia se face renal si prin retrodifuziune in colon
54
A.
Epurarea este influentata de insuficienta functionala a ficatului sau a rinichiului
Este contraindicata in sinuzita
Produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu alcool
B.
C.
D.
E.
(pag. 1023-1024)
Gentamicina:
Este aminoglicozid din generatia a III-a
Circula in sange nelegata de proteinele plasmatice
55
A.
Este inactiva pe bacili gram negativ
Este ototoxica, producand mai ales tulburari vestibulare
Se asociaza cu Carbenicilina in infectii cu Pseudomonas
B.
C.
D.
E.
(pag. 1015)
Indicatiile de prima alegere ale Tetraciclinei sunt:
Pneumonii cu Mycoplasma
Holera
56
A.
Gonoree
Rickettsioze
Acnee, in doze mici administrate timp indelungat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022-1023)
Pag. 30 din 309
Tema nr. 6
Antibiotice cu structura betalactamica
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 967-998Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 1215-1259
Care dintre urmatoarele enunturi despre benzilpenicilina nu este adevarat?
Este inactivata de acidul clorhidric din stomac
este o penicilina cu spectru larg
1
A.
poate produce dureri la locul injectarii i.m.
este antibiotic de electie în lues
efectul sau antimicrobian este crescut de Probenecid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 971-972)
Care dintre urmatoarele enunturi despre peniciline nu este adevarat?
Mecanismul actiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ
au potential alergizant foarte mare
2
A.
administrarea parenterala prezinta cel mai mic risc de declansare a reactiilor adverse
au un nucleu comun format dintr-un inel tiazolidinic si un inel beta-lactamic
spectrul antimicrobian difera în cadrul diverselor grupe de peniciline
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-971)
Care dintre urmatoarele enunturi despre benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?
Este o sare a benzilpenicilinei cu dibenziletilendiamina
spectrul antibacterian este identic cu cel al penicilinei G
3
A.
poate produce la locul injectiei i.m. durere, noduli, induratii
este indicata în infectii grave
se administreaza pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 973)
Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:
amoxicilina
oxacilina
4
A.
cloxacilina
dicloxacilina
nafcilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 974-978)
Nu face parte din grupa penicilinelor cu spectru larg, active pe Pseudomonas:
carbenicilina
ticarcilina
5
A.
piperacilina
azlocilina
temocilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980-982)
Apartine grupului monobactamilor:
imipenem
aztreonam
6
A.
mecilinam
meropenem
piperacilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 981-982, 996-997)
Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt corecte, cu exceptia:
este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din stomac
absorbtia este redusa daca administrarea se face pe stomacul plin
7
A.
are potential alergizant foarte mic
este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili
se asociaza cu sulbactam pentru largirea spectrului sau antimicrobian
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 970, 976-977)
Care dintre urmatoarele peniciline nu se administreaza pe cale orala?
fenoximetilpenicilina
oxacilina
8
A.
ampicilina
carbenicilina
amoxicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 974-980)
Urmatoarele enunturi despre amoxicilina sunt corecte, cu exceptia:
are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina
absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor
9
A.
concentratia plasmatica realizata este mai mare comparativ cu ampicilina
se administreaza oral, i.m., i.v.
nu difuzeaza în secretiile traheobronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 978)
Pag. 31 din 309
Indicatia principala a carbenicilinei este tratamentul infectiilor cu:
Treponema
Candida albicans
10
A.
Pseudomonas
virusuri
stafilococi secretori de beta-lactamaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980-981)
Mecilinamul apartine:
penicilinelor antistafilococice
penicilinelor active pe enterobacteriacee
11
A.
penicilinelor active fata de Pseudomonas
penicilinelor cu spectru larg
monobactamilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-968, 982, 997)
Alegeti singurul enunt incorect:
procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu potential alergizant crescut
pivampicilina este un prodrog
12
A.
benzilpenicilina este o penicilina naturala
benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte mica
sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967, 970-972, 976-977)
Alegeti singurul enunt incorect:
mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni
cefalosporinele sunt antibiotice cu structura beta-lactamica
13
A.
nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7-aminocefalosporanic
toate cefalosporinele au difuziune buna în tesuturi si în lichidele biologice, dar difera între ele în functie de gradul de difuziune în lichidul cefalorahidian
eliminarea cefalosporinelor se face predominant renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984)
Alegeti enuntul incorect referitor la cefalosporinele din generatia I:
sunt utile în infectii cu bacterii gram pozitive, rezistente la peniciline
se utilizeaza în meningite
14
A.
substantele active dupa administrare orala sunt indicate în infectii respiratorii
substantele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infectiilor chirurgicale
în cazul infectiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 985)
Face parte din clasa cefalosporinelor parenterale din generatia I:
cefaclor
cefixima
15
A.
ceftibuten
cefazolina
cefetamet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984, 988, 995-996)
Care dintre urmatoarele cefalosporine se administreaza pe cale orala?
cefazolina
cefalotina
16
A.
cefalexina
ceftazidima
cefepima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984)
Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima:
este o cefalosporina din generatia a IV-a
are un spectru antibacterian larg
17
A.
prezinta avantajul fata de cefalosporinele din generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult mai lent
este indicata în infectii urinare
are absorbtie orala buna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 993-994)
Face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a IV-a:
cefepima
cefalexina
18
A.
cefaclor
cefixima
cefalotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 983-984, 993-995)
Pag. 32 din 309
Nu face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a III-a:
cefotaxima
cefalexina
19
A.
ceftriaxona
cefoperazona
ceftazidima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 984, 991-994)
Face parte din clasa cefalosporinelor orale vechi:
cefotaxima
ceftriaxona
20
A.
cefalexina
cefoperazona
ceftazidima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 984, 991-994)
Penicilinele:
au ca nucleu comun acidul peniciloic
au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic
21
A.
au un nucleu comun format dintr-un nucleu dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic
au un nucleu comun format dintr-un nucleu tiazolidinic si un inel beta-lactamic
au structura aminociclitol-aminoglicozidica
B.
C.
D.
E.
(pag. 967, 983, 1006)
Urmatoarele peniciline naturale sunt peniciline depozit:
benzatinbenzilpenicilina
benzilpenicilina
22
A.
ampicilina
procainbenzilpenicilina
oxacilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) sunt:
benzilpenicilina
fenoximetilpenicilina
23
A.
ampicilina
amoxicilina
bacampicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Sunt active fata de Pseudomonas:
carbenicilina
cefalotina
24
A.
piperacilina
ticarcilina
cefepima
B.
C.
D.
E.
(pag. 968, 971, 987, 993)
Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa penicilinelor active fata de enterobacteriacee:
mecilinam
fenoximetilpenicilina
25
A.
temocilina
pivmecilinam
benzatinbenzilpenicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967-968, 973-974)
Spectrul antimicrobian al penicilinelor naturale cuprinde:
stafilococul penicilinazosecretor
spirochete: treponema
26
A.
Pseudomonas aeruginosa
coci grampozitiv: streptococi, pneumococi
coci gramnegativ: gonococi, meningococi
B.
C.
D.
E.
(pag. 969, 971)
Fac parte din grupa penicilinelor antistafilococice:
oxacilina
benzilpenicilina
27
A.
flucloxacilinadicloxacilina
dicloxacilina
nafcilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 967)
Sunt reactii adverse provocate de peniciline:
retinita pigmentara fara afectarea vederii
reactii alergice
28
A.
favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea orala a penicilinelor cu spectru larg
reactia Herxheimer
somnolenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 970, 971)
Pag. 33 din 309
Benzatinbenzilpenicilina se administreaza:
în scarlatina
în infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili sau Proteus mirabilis
29
A.
pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut
în infectii grave
în sifilis
B.
C.
D.
E.
(pag. 973)
Mecanismele de actiune posibile ale penicilinelor sunt:
legare de proteinele membranare PBP
legarea covalenta a penicilinelor de transpeptidazele care asigura soliditatea peretelui bacterian
30
A.
fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, inhibând sinteza proteica microbiana
activarea unor enzime autolitice: autolizine, mureinhidrolaze
fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni, inhibând sinteza proteica microbiana
B.
C.
D.
E.
(pag. 969)
Fenoximetilpenicilina:
este inactivata de acidul clorhidric din stomac
este indicata în infectii usoare
31
A.
se administreaza oral ca sare de potasiu sub forma de comprimate
este preferabil ca administrarea sa se faca pe stomacul gol
este numita si penicilina G
B.
C.
D.
E.
(pag. 974)
Sunt asocieri penicilina-inhibitor de beta-lactamaza utilizate în terapeutica:
ampicilina-sulbactam
amoxicilina-acid clavulanic
32
A.
oxacilina-acid clavulanic
oxacilina-sulbactam
ticarcilina-acid clavulanic
B.
C.
D.
E.
(pag. 975, 977, 978, 981)
Alegeti enunturile corecte referitoare la amoxicilina:
are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina
absorbtia sa este influentata de prezenta alimentelor
33
A.
are difuziune buna în tesuturi, inclusiv în secretiile traheobronsice
se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru largirea spectrului sau antimicrobian
se administreaza oral, i.m., i.v
B.
C.
D.
E.
(pag. 978)
Alegeti enunturile incorecte referitoare la peniciline:
capacitatea antigenica a penicilinelor este datorata atât moleculelor de antibiotic cât si unor metaboliti care functioneaza ca haptene
procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant deoarece elibereaza procaina
34
A.
ampicilina este puternic sensibilizanta
aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase scade riscul alergiilor
administrarea parenterala prezinta cel mai mare risc de declansare a reactiilor adverse
B.
C.
D.
E.
(pag. 970)
Ampicilina:
este un prodrog
este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili
35
A.
este indicata în uretrita gonococica
este o penicilina cu spectru îngust
se elimina predominant renal, în forma activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 976-977)
Carbenicilina:
se absoarbe dupa administrare orala
este o penicilina antistafilococica
36
A.
poate produce accidente hemoragice, la doze mari si la bolnavi cu insuficienta renala
poate produce tulburari electrolitice, în cazul unui tratament intensiv, cu doze mari
se asociaza cu aminoglicozidele în aceeasi seringa sau sac perfuzor
B.
C.
D.
E.
(pag. 980-981)
Mecilinam:
se elimina renal, realizând concentratii urinare mari
are spectru antibacterian larg
37
A.
se absoarbe dupa administrare orala
nu provoaca reactii alergice
este indicat în infectii urinare cu germeni sensibili
B.
C.
D.
E.
(pag. 982)
Pag. 34 din 309
Rezistenta bacteriana la peniciline poate apare:
prin secretie de beta-lactamaze
prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care acetileaza gruparile amino
38
A.
prin modificarea receptorilor membranari specifici
prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care fosforileaza gruparile hidroxil
datorita unor mutatii cromozomiale care modifica locul de legare a antibioticului de subunitatile ribozomale 30S
B.
C.
D.
E.
(pag. 969, 1008)
Imipenem:
are un spectru antibacterian îngust
se foloseste în terapeutica asociat cu cilastatin
39
A.
este bacteriostatic
este indicat în infectii nosocomiale cu germeni gram negativ multirezistenti
se administreaza oral
B.
C.
D.
E.
(pag. 996, 997)
Aztreonam:
este un antibiotic cu nucleu betalactamic monociclic
are mecanism de actiune bacteriostatic
40
A.
este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ aerobi
este indicat în infectii nosocomiale cu bacili gram negativ rezistenti la alte antibiotice
face parte din grupa carbapenemilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 996-998)
Reactii adverse comune cefalosporinelor sunt:
reactii de hipersensibilizare
ototoxicitate
41
A.
reactii hematologice
hepatotoxicitate
hipotensiune ortostatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 984-985)
Sunt cefalosporine din generatia a II-a:
cefepima
cefamandol
42
A.
cefuroxima
cefoxitina
cefoperazona
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 988-993)
Sunt cefalosporine parenterale din generatia a III-a:
cefotaxima
ceftriaxona
43
A.
ceftazidima
cefoperazona
cefepima
B.
C.
D.
E.
(pag. 991-993)
Sunt active dupa administrare orala:
benzilpenicilina
amoxicilina
44
A.
cefaclor
ceftazidima
piperacilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 971, 978, 981, 992, 994)
Sunt cefalosporine orale noi:
cefixima
cefazolina
45
A.
cefalotina
ceftibuten
cefetamet
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 995-996)
Mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bactericid prin:
fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni
fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor bacterieni
46
A.
împiedicarea formarii legaturilor transversale la nivelul polimerului peptoglicanic din structura peretelui bacterian
inhibarea ADN-girazei
activarea autolizinelor bacteriene
B.
C.
D.
E.
(pag. 984)
Cefuroxima:
este indicata în infectii urinare cu germeni sensibili
este activa ca atare dupa administrare orala
47
A.
sub forma de cefuroxim-axetil are biodisponibilitate orala buna
este o cefalosporina din generatia a II-a
este o cefalosporina orala "veche"
B.
C.
D.
E.
(pag. 984, 989)
Pag. 35 din 309
Fac parte din clasa cefalosporinelor orale:
cefalexina
cefaclor
48
A.
cefixima
cefetamet
cefalotina
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-984, 995)
Alegeti enunturile corecte referitoare la cefalosporine:
sunt antibiotice cu nucleu policiclic naftacencarboxamidic
nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu aminoglicozidele
49
A.
au mecanism de actiune bacteriostatic
se elimina predominant digestiv
au indicatii terapeutice diferite în functie de generatia din care fac parte
B.
C.
D.
E.
(pag. 983-985)
Benzilpenicilina este antibiotic de electie în:
infectii cu streptococ hemolitic
infectii cu meningococ
50
A.
lues
infectii cu enterobacteriacee
infectii cu pneumococ
B.
C.
D.
E.
(pag. 968, 972)
Notati afirmatia adevarata privind mecanismul de actiune al urmatoarelor medicamente antituberculoase:
Complexarea ARN polimerazei prin legarea de subunitatea beta - Ciprofloxacina
Impiedicarea sintezei acidului folic - Acid aminosalicilic
51
A.
Inhibitia sintezei acizilor grasi - Ofloxacina
Inhibitia ADN girazei bacteriene - Izoniazida
Inhibarea sintezei proteice ribozomale - Cicloserina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1046)
Notati afirmatiile adevarate despre fluorochinolone:
Realizeaza concentratii mai mici decat cele plasmatice in ficat, plamani, oase
Nu sunt active pe chlamidii si mycoplasme
52
A.
Au mecanism de actiune bactericid
Pot determina convulsii, halucinatii, delir
Ofloxacina si Ciprofloxacina se pot administra in tuberculoza pulmonara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033-1034)
Notati sulfamidele utilizate local:
Sulfapiridina
Sulfacetamida
53
A.
Sulfadiazina argentica
Sulfametoxidiazina
Mafenidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037-1041)
Precizati care sunt chimioterapicele antituberculoase minore:
Amikacina
Ciprofloxacina
54
A.
Streptomicina
Acidul aminosalicilic
Pirazinamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 1046)
Tema nr. 7
Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1030Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 1261-1307
Mecanismul de actiune al antibioticelor aminoglicozide consta în:
inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ribozomale 50S
inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene
1
A.
inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ribozomale 30S
inhibitia sintezei peretelui bacterian
alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a celulei bacteriene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1007)
Care din urmatoarele afirmatii privind aminoglicozidele este incorecta?
au absorbtie orala redusa
difuzeaza bine în tesuturi, mai ales în lichidul cefalorahidian
2
A.
sunt antibiotice cu indice terapeutic mic
principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si nefrotoxicitatea
au efect postantibiotic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1007, 1009)
Pag. 36 din 309
Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor:
cisplatin
bumetanid
3
A.
furosemid
sulfat de magneziu
acid etacrinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1010)
Care dintre antibioticele aminoglicozide urmatoare are cel mai redus efect ototoxic?
amikacina
kanamicina
4
A.
streptomicina
tobramicina
netilmicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1009)
Notati varianta incorecta în ceea ce priveste administrarea streptomicinei:
la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi fara a depasi 0,5 g/zi
tularemie - i.m. 1-2 g/zi timp de o saptamâna
5
A.
bruceloza (forme grave) - 2 g/zi, 2 – 3 saptamâni (asociata cu tetraciclina)
endocardita bacteriana cu enterococi - în asociere cu penicilina
pesta – 4 g/zi primele doua zile, apoi 1 g/zi timp de o saptamâna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1012)
Care dintre urmatoarele antibiotice nu este activ pe Treponema palidum?
benzilpenicilina
gentamicina
6
A.
claritromicina
tetraciclina
eritromicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 969, 1001, 1007, 1021)
Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide sunt adevarate, cu exceptia:
au absorbtie orala redusa
au T1/2 scurt (2 - 3 ore)
7
A.
nu trec prin placenta
mecanismul de actiune este bactericid
au efect postantibiotic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1007)
Urmatoarele aminoglicozide sunt din generatia I, cu exceptia:
streptomicina
kanamicina
8
A.
neomicina
amikacina
paromomicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1006)
Streptomicina:
are absorbtie digestiva crescuta
are difuziune buna in tesuturi si LCR
9
A.
traverseaza placenta
nu este activa pe bacilul Koch uman
este contraindicata la copii si sugari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1011, 1012)
Neomicina:
are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta
se utilizeaza frecvent pe cale sistemica
10
A.
este contraindicata in infectii digestive
administrata oral agraveaza coma hepatica
se administreaza local in piodermite si furuncule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1013)
Notati afirmatia falsa despre gentamicina:
se asociaza cu chimioterapice specifice in tratamentul tuberculozei
este indicata in infectii grave cu germeni gram negativ sensibili
11
A.
se asociaza cu carbenicilina in infectii cu Pseudomonas
in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica si topic
la adult se administreaza i.m. si i.v., perfuzie lenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1015)
Urmatoarele afirmatii despre eritromicina sunt adevarate, cu exceptia:
are efect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratie
este inactiva pe germeni intracelulari
12
A.
este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ
este activa pe Treponema palidum
determina rar fenomene alergice si aritmii cardiace
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001)
Pag. 37 din 309
Eritromicina este utilizata ca antibiotic de electie in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
difterie
13
A.
tuse convulsiva
tuberculoza (in asocieri polichimioterapice)
pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001, 1002)
Claritromicina are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
biodisponibilitate superioara eritromicinei (aproximativ 55%)
se concentreaza in tesuturi
14
A.
este metabolizata hepatic
are spectru antibacterian asemanator eritromicinei
este inactiva pe Chlamydia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1003)
Azitromicina:
face parte din grupa aminoglicozidelor
se acumuleaza in eritrocite si macrofage
15
A.
realizeaza concentratii foarte scazute in sputa, plamani, sinusuri
este ototoxica si nefrotoxica
se administreaza oral cel putin 10 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1003, 1004)
Notati macrolida din generatia I:
roxitromicina
claritromicina
16
A.
josamicina
azitromicina
diritromicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000)
Kanamicina:
este ineficace pe bacilul tuberculos
nu determina ototoxicitate
17
A.
se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor pe colon
nu se administreaza intramuscular
este contraindicata in infectii cu bacili gram negativ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1012)
Notati afirmatiile adevarate despre macrolide:
inhiba sinteza proteica ribozomala
se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S
18
A.
la concentratii mari, efectul este bacteriostatic
sunt active pe coci gram pozitiv, inclusiv stafilococi penicilinazosecretori
sunt active pe Chlamydii si Rickettsii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Eritromicina:
este antibiotic de electie in difterie - pentru eradicarea bacilului la purtatori
reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi alergici la penicilina
19
A.
are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata de alimente
difuzeaza bine in LCR
se elimina prin bila, fecale si urina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000, 1001, 1002)
Eritromicina este antibiotic de electie in:
pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
infectii grave cu Pseudomonas
20
A.
tuse convulsiva
local, in furuncule, arsuri si plagi infectate
forme grave de enterocolita cu Campylobacter jejuni
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001, 1002)
Roxitromicina:
este macrolida semisintetica inactivata de sucul gastric
are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari
21
A.
are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2 administrari pe zi
se administreaza oral, 500 mg o data pe zi
are proprietati farmacotoxicologice similare tetraciclinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1003)
Azitromicina:
se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent
nu patrunde in eritrocite si macrofage
22
A.
realizeaza concentratii mari in sputa, plamani, organe genitale feminine si prostata
are spectru asemanator eritromicinei, dar este activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella
la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de 3 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1003, 1004)
Pag. 38 din 309
Reactiile adverse produse de eritromicina sunt:
tulburari de echilibru si nistagmus
greata, voma, diaree
23
A.
colorarea in brun a dintilor
produce foarte rar hepatita colestatica
produce rar fenomene alergice (febra, eruptii cutanate)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Eritromicina este activa pe:
Pneumococ
Neisseria ghonoreae
24
A.
Salmonella si Shigella
Mycoplasma pneumoniae
Rickettsii si Chlamidii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Claritromicina:
este macrolida din generatia a II-a
are biodisponibilitate inferioara eritromicinei
25
A.
este mai activa decat eritromicina pe Legionella si Chlamydia
la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore
este contraindicata la copii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000, 1003)
Farmacografia eritromicinei cuprinde:
se administreaza oral, 500 mg o data pe zi, la o ora dupa masa
eritromicina propionat 250 si 500 mg se administreaza la 6 ore, cu o ora inainte sau la 3 ore dupa masa
26
A.
in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se administreaza 2 g pe zi, timp de 3 saptamani
eritromicina lactobionat nu se administreaza in perfuzie
este contraindicata la copii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002)
Notati antibioticele aminoglicozide din generatia a II-a:
gentamicina
kanamicina
27
A.
neomicina
tobramicina
netilmicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1006)
Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde:
au absorbtie incompleta dupa administrare i.m.
toate au absorbtie orala redusa
28
A.
administrarea i.v. este contraindicata
difuziunea in tesuturi este buna, mai putin in LCR
se elimina renal, 70% in forma activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007)
Farmacodinamia aminoglicozidelor se caracterizeaza prin:
mecanism de actiune bactericid
se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S
29
A.
au efect postantibiotic
actiunea antibacteriana este foarte buna si in prezenta puroiului
spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram negativi aerobi
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007)
Notati caracteristicile privind farmacotoxicologia aminoglicozidelor:
au indice terapeutic mare
amikacina si kanamicina produc mai ales tulburari vestibulare
30
A.
netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic
nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii aminoglicozidelor in parenchimul renal
amikacina si netilmicina au cea mai mica nefrotoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1009, 1010)
Gentamicina:
este antibiotic cu spectru larg
este ototoxica si nefrotoxica
31
A.
este contraindicata asocierea cu carbenicilina sau ampicilina
in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica si topic
doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore, 7-10 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1015)
Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei:
pregatirea interventiilor pe colon
coma hepatica
32
A.
infectii urinare si respiratorii cu bacili gram negativ
local in piodermite, furuncule, arsuri si plagi infectate
conjunctivita si blefarita - sub forma de colir 0,5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 1013)
Pag. 39 din 309
Streptomicina:
se elimina integral prin scaun dupa administrare orala
are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR
33
A.
rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru bacilul Koch (3-4 zile)
are toxicitate sistemica relativ mare
este indicata in principal in tratamentul tuberculozei in asocieri polichimioterapice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011, 1012)
Kanamicina:
este eficace pe Psedomonas, pneumococ, streptococ piogen si viridans
produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila
34
A.
nu determina nefrotoxicitate
este indicata in infectii grave cu stafilococ
este contraindicata administrarea locala in infectii oculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1012)
Spectrul antibacterian al eritromicinei cuprinde:
coci gram pozitiv: pneumococ, streptococ piogen, stafilococ penicilinazosecretor
coci gram negativ: Neisseria ghonoreae, Neisseria meninigitidis
35
A.
bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella, Shigella
bacili gram pozitiv: bacilul difteric, Clostridium perfringens, Clostridium tetani, Listeria monocytes
Treponema palidum
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Proprietatile farmacologice ale claritromicinei sunt:
biodisponibilitate superioara eritromicinei
spectru asemanator eritromicinei
36
A.
activa pe Mycobacterium avium, Helicobacter pylori
se administreaza la copii în doze de 1 mg/kg corp/zi în patru prize la 6 ore
se administreaza la adult în doze de 250 – 500 mg la 12 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1003)
Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin:
scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru antibiotic
alterarea subunitatii ribozomale 50 S
37
A.
mutatii ale receptorului specific de la nivelul ribozomilor 30 S
prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente
inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata de o esteraza mediata plasmidic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Notati afirmatiile corecte:
josamicina are absorbtie orala superioara eritromicinei
claritromicina are biodisponibilitate inferioara eritromicinei
38
A.
eritromicina produce inductie enzimatica
administrarea concomitenta a eritromicinei cu ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce ischemie grava
roxitromicina are penetrabilitate ridicata în macrofage si leucocite, ceea ce îi creste eficacitatea pe germeni intracelulari
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1003)
Mecanismul de actiune al macrolidelor consta în:
inhibitia sintezei peretelui bacterian
inhibitia sintezei proteice ribozomale
39
A.
alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a bacteriilor
inhibitia ADN-girazei bacteriene
interferarea procesului de sinteza al acidului folic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la eritromicina este incorecta?
are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece este inactivata de sucul gastric
prezenta alimentelor determina cresterea absorbtiei
40
A.
difuzeaza bine în toate tesuturile, cu exceptia lichidului cefalorahidian
la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie
creste toxicitatea unor medicamente, deoarece inhiba citocromul P450 si produce inhibitie enzimatica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000-1002)
Pag. 40 din 309
Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe dupa administrarea per os?
carbenicilina
cefotaxima
41
A.
gentamicina
colistina
diritromicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029)
Notati macrolidele din generatia I:
claritromicina
josamicina
42
A.
roxitromicina
spiramicina
gentamicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Sunt antibiotice macrolide:
eritromicina
neomicina
43
A.
claritromicina
roxitromicina
isepamicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1000)
Printre efectele adverse ale eritomicinei se numara:
apneea prin bloc neuromuscular
hipoacuzie tranzitorie la doze mari
44
A.
„sindrom cenusiu”
anemie aplastica
greata, voma, diaree, anorexie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis:
josamicina
kanamicina
45
A.
vancomicina
streptomicina
gentamicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018)
Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
polimixinele
cefalosporinele
46
A.
amfotericina B
miorelaxantele centrale
furosemidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Cresc atât ototoxicitatea cât si nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:
curarizantele
cisplatinul
47
A.
anestezicele generale
miorelaxantele centrale
furosemidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Spectrul antimicrobian al streptomicinei cuprinde:
bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella, Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella, Pasteurella
virusuri
48
A.
coci gram pozitiv: stafilococi
coci gram negativ: meningococi
bacilul Koch uman
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011)
Aminoglicozidele cu cea mai mica nefrotoxicitate sunt:
amikacina
kanamicina
49
A.
gentamicina
netilmicina
neomicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la antibiotice:
cloramfenicolul este inductor enzimatic
eritromicina produce inhibitie enzimatica, deoarece inhiba citocromul P450
50
A.
tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor
cloramfenicolul creste concentratia plasmatica pentru anticoagulantele cumarinice
eritromicina scade concentratia plasmatica pentru teofilina, anticoagulante orale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1002, 1022, 1027)
Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I, cu exceptia:
tetraciclina
clortetraciclina
51
A.
demeclociclina
doxiciclina
oxitetraciclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1019)
Pag. 41 din 309
Farmacocinetica tetraciclinelor se caracterizeaza prin:
lactatele si medicamentele antiacide cu Ca, Mg, Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din prima generatie
T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22 ore
52
A.
difuziunea in tesuturi este buna pentru toate tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia I
nu trec bariera placentara
eliminarea dupa administrarea orala se face exclusiv renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1021, 1021)
Doxiciclina:
are absorbtie orala scazuta (20-30%)
fierul scade absorbtia doxiciclinei
53
A.
T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore)
are liposolubilitate mult scazuta fata de tetraciclina
se elimina numai prin scaun
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1023, 1024)
Cloramfenicol:
cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral
cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i.v.
54
A.
nu patrunde in LCR
este bactericid, se fixeaza pe subunitatea ribozomala 30 S
are toxicitate redusa, se fac serii repetate de tratament
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1025-1027)
Polimixinele:
au drept reprezentant tiamfenicolul
modul de actiune este bactericid absolut
55
A.
se pot administra in asociere cu aminoglicozide si curarizante
se folosesc frecvent sistemic
sunt contraindicate la sugari si copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1027-1029)
Bacitracina:
este tetraciclina din generatia I
este aminoglicozid din generatia a III-a
56
A.
este antibiotic polipeptidic
este macrolid
este penicilina cu spectru larg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1027, 1029, 1030)
Colistina:
trece cu usurinta in creier si LCR
se absoarbe bine prin mucoasa
57
A.
nu se administreaza oral
pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de colistina
este contraindicata i.m. sau in perfuzii i.v.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Urmatoarele reactii adverse sunt caracteristice polimixinei B, cu exceptia:
vertij, tulburari de vedere, parestezii periorale
proteinurie, cilindrurie, hematurie
58
A.
eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree
hiponatremie, hipocloremie, hipopotasemie
paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Tetraciclina:
biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu alimentele
se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase, smaltul dentar
59
A.
are spectrul antimicrobian ingust
este antibiotic de prima alegere in gonoree
este antibiotic de alternativa in holera
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022, 1023)
Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S urmatoarele antibiotice, cu exceptia:
claritromicina
cloramfenicolul
60
A.
tetraciclina
josamicina
spiramicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000, 1021, 1026)
Contraindicatiile tetraciclinelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
insuficienta renala (exceptie doxiciclina)
sarcina
61
A.
pneumonii cu Mycoplasma
copii mai mici de 8 ani
asocierea cu peniciline
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022)
Pag. 42 din 309
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tetracicline este incorecta?
minociclina poate produce frecvent reactii toxice vestibulare
tetraciclinele din prima generatie pot produce flebita locala la administrare i.v.
62
A.
tetraciclinele scad concentratia plasmatica a estrogenilor conjugati si scad eficacitatea contraceptivelor
sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani
doxiciclina nu se administreaza în insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022 – 1025)
Alegeti varianta incorecta:
minociclina prezinta risc crescut de toxicitate vestibulara
doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala
63
A.
doxiciclina nu se administreaza i.v.
rolitetraciclina se administreaza numai prin injectare
demeclociclina prezinta frecventa mai mare de producere a diabetului insipid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1023 – 1025)
Care din urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibitia sintezei proteice bacteriene, ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30 S?
cloramfenicol
bacitracina
64
A.
aztreonam
claritromicina
doxiciclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1021)
Care dintre urmatoarele tetracicline se poate utiliza în insuficienta renala?
rolitetraciclina
demeclociclina
65
A.
tetraciclina
doxiciclina
minociclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1022)
Notati varianta incorecta în ceea ce priveste reactiile adverse ale cloramfenicolului:
anemie aplastica
infiltrarea grasa a ficatului
66
A.
nevrita optica
„sindrom cenusiu”
enterita stafilococica severa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1026)
Varianta incorecta este:
„sindromul cenusiu” este o reactie adversa toxica a cloramfenicolului
tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce anemie aplastica
67
A.
tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari în urina si bila
la adult, doza totala pentru o cura de tratament cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g
durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa fie mai lunga de 14 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1026 – 1027)
Afirmatia corecta pentru bacitracina este:
este antibiotic polipeptidic produs de Streptomyces venezuelae
prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ
68
A.
se utilizeaza exclusiv local, deoarece are nefrotoxicitate mare
rezistenta bacteriana se instaleaza rapid
mecanismul de actiune este bacteriostatic prin alterarea membranei celulare bacteriene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029 – 1030)
Notati varianta corecta cu privire la mecanismul de actiune al bacitracinei:
interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
altereaza ireversibil membrana citoplasmatica bacteriana
69
A.
blocheaza dihidropteroatsintetaza
împiedica formarea peretelui bacterian
inhiba dihidrofolatreductaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Varianta incorecta referitoare la bacitracina este:
spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram pozitiv
are actiune bactericida
70
A.
se utilizeaza local
se utilizeaza sistemic
are nefrotoxicitate mare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele proprietati farmacologice:
absorbtie orala crescuta
difuziune mai mica în tesuturi
71
A.
biodisponibilitate orala putin influentata de alimente
T1/2 este lung
este contraindicata în insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022-1024)
Pag. 43 din 309
Produc reactii adverse nefrotoxice:
eritromicina
demeclociclina
72
A.
gentamicina
josamicina
polimixina B
B.
C.
D.
E.
(pag. 1015, 1021, 1023, 1028)
Tetraciclina are urmatoarele proprietati farmacologice:
absorbtie per os redusa în prezenta alimentelor
absorbtie per os diminuata de lactate
73
A.
absorbtie per os crescuta de medicamente care contin calciu, magneziu, fier, antiacide alcalinizante
concentratie în bila mai mare decât cea plasmatica
nu se acumuleaza în oase
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022)
Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt:
actinomicoza
bruceloza
74
A.
gonoree
holera
rickettsioze
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022, 1023)
Sunt reactii adverse produse de tetracicline:
iritatie gastrica si intestinala
diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina
75
A.
colorarea în brun a dintilor cu hipoplazia smaltului dentar
toxicitate cohleara
tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi în cazul administrarii de preparate cu termen de valabilitate depasit
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021)
Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt:
infectii cu Chlamydia
holera
76
A.
acnee
gonoree
tularemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022, 1023)
Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic:
absorbtie orala influentata de alimente
la adult se administreaza per os 200 mg/zi o singura priza în prima zi, apoi 100 mg/zi o priza la 24 de ore
77
A.
produce des disbacterioze si suprainfectii intestinale
se acumuleaza în insuficienta renala
produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu alcoolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 1023, 1024)
Sunt antibiotice cu spectru larg:
cloramfenicolul
penicilina G
78
A.
tetraciclina
colistina
doxiciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021, 1025)
Principalele reactii adverse ale cloramfenicolului sunt:
reactiile adverse hematologice
ototoxicitatea
79
A.
reactiile adverse digestive
reactiile adverse neuropsihice
nefrotoxicitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Cloramfenicolul este indicat în:
angina streptococica
febra tifoida
80
A.
abcese cerebrale cu bacterii anaerobe
pneumonii cu Haemophilus influenzae
sinuzite
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027)
Cloramfenicolul are urmatorul profil farmacologic:
difuziune buna în toate tesuturile, inclusiv în lichidul cefalorahidian
este contraindicat în infectii cu germeni sensibili la alte antibiotice si chimioterapice
81
A.
scade concentratiile plasmatice pentru anticoagulantele cumarinice, fenitoina, sulfamidele antidiabetice
sunt contraindicate serii repetate de tratament
este inhibitor enzimatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026, 1027)
Pag. 44 din 309
Polimixina B poate produce urmatoarele reactii adverse:
nefrotoxicitate
neurotoxicitate
82
A.
tulburari electrolitice
anemie aplastica
paralizia musculaturii striate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Alegeti afirmatiile corecte cu privire la mecanismul de actiune al antibioticelor:
macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S
bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica bacteriana
83
A.
tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S
polimixinele împiedica formarea peretelui bacterian
cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 50S
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021, 1026)
Afirmatiile corecte privind asocierea antibioticelor sunt:
asocierea peniciline – tetracicline este contraindicata
polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele
84
A.
asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau ticarcilina este contraindicata
în septicemii de origine abdominala este indicata asocierea cloramfenicolului cu amikacina
bacitracina nu se asociaza cu polimixina si neomicina în preparate locale
B.
C.
D.
E.
(pag. 980, 1010, 1022, 1027, 1028, 1030)
Sunt antibiotice polipeptidice:
polimixina B
isepamicina
85
A.
colistina
norfloxacina
bacitracina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027)
Polimixinele au urmatoarele caracteristici:
au structura lipopeptidica
altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a bacteriilor gram negativ
86
A.
nu au actiune bactericida
sunt nefrotoxice
se utilizeaza frecvent sistemic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027)
Contraindicatiile polimixinei B sunt:
infectii sistemice grave cu bacili gram negativ sensibili
miastenia gravis
87
A.
insuficienta renala
dizenterie colibacilara
asocierea cu aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
„Sindromul cenusiu” produs de cloramfenicol:
apare la concentratii plasmatice mai mici de 25 µg/ml
poate fi letal
88
A.
se caracterizeaza prin hipotermie maligna
riscul este mai mare la nou-nascut
este datorat deficitului de epurare hepatica prin glucuronoconjugare si renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt:
holera
febra tifoida
89
A.
bruceloza
rickettioze
pneumonii cu Mycoplasma
B.
C.
D.
E.
(pag. 1022)
Farmacografia tetraciclinei cuprinde:
la adulti, oral 2-4 g pe zi, in 4 prize egale
la adulti, oral 100 mg la 24 ore
90
A.
in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis durata tratamentului este de cel putin 3 saptamani
local, preparate oftalmice (unguente, colire) de concentratie 20-30%
se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei definitive
B.
C.
D.
E.
(pag. 1023)
Reactiile adverse produse de tetracicline sunt:
iritatie gastrica si intestinala
fotosensibilizare
91
A.
degenerescenta retrograda a nervului acustic
bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii scheletice
prin depunerea in oase determina inhibarea cresterii copiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1021, 1022)
Pag. 45 din 309
Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva utilizat in infectii grave pentru care nu exista alta alternativa terapeutica:
difterie
febra tifoida
92
A.
tetanos
abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)
meningite, laringotraheite (la copii) cu H. Influenzae
B.
C.
D.
E.
(pag. 1027, 971)
Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt:
oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii
sub forma de aplicatii locale in otita externa, infectii oculare
93
A.
sistemic in tetanos
sistemic in meningita cu meningococ
intrarahidian in meningite cu Pseudomonas aeruginosa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Colistina:
este polimixina B
se absoarbe bine dupa administrare orala
94
A.
trece in creier si LCR
se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si spalaturi vezicale
se poate utiliza oral, i.m. si in perfuzii i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Bacitracina:
inhiba specific sinteza proteica bacteriana
are actiune bactericida de tip degenerativ
95
A.
are nefrotoxicitate mare
specific determina leziuni cohleare si vestibulare
se utilizeaza exclusiv local
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029, 1030)
Notati afirmatiile adevarate despre tetracicline:
difuziunea in tesuturi este buna pentru tetraciclinele din generatia a II-a
rolitetraciclina se administreaza injectabil
96
A.
la pacientii cu insuficienta renala se poate administra doxiciclina
se asociaza frecvent cu penicilina
se contraindica la copii sub 8 ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 1020-1022)
Doxiciclina:
este inactiva pe coci gram pozitiv
pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este mai activa decat tetraciclina
97
A.
determina rar disbacterioza intestinala
se acumuleaza in insuficienta renala
se administreaza oral, 200 mg pe zi, timp de 10 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1024)
Minociclina:
are absorbtie completa din tubul digestiv, foarte putin influentata de alimente si lapte
realizeaza concentratii ineficiente in secretiile traheobronsice si in secretiile sinusale
98
A.
are toxicitate vestibulara
determina specific confuzie mintala si delir
este indicata in infectii stafilococice grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 1024, 1025)
Notati afirmatiile false despre cloramfenicol:
are difuziune buna si rapida in toate tesuturile, inclusiv LCR
traverseaza placenta
99
A.
este foarte activ pe bacili gram pozitiv
in cursul tratamentului se fac examene hematologice
este de prima alegere in tifosul exantematic, bruceloza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol:
anemie aplastica
diaree, varsaturi, dureri la defecatie (la doze mari)
100
A.
infiltrarea grasa a ficatului
glosite, stomatite, limba neagra
nevrita optica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1026)
Petidina:
Are efect parasimpatomimetic
Este analgezic cu eficacitate si potenta mai mari, comparativ cu Morfina
101
A.
Determina midriaza
Se administreaza exclusiv oral
Este contraindicata la copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181-182)
Pag. 46 din 309
Notati afirmatiile adevarate referitoare la Tramadol:
Asocierea cu inductoare enzimatice ale izoformei CYP3A4 creste efectul analgezic al Tramadolului
Asocierea cu inhibitoare enzimatice ale izoformei CYP2D6 intarzie biotransformarea Tramadolului in metabolit activ
102
A.
Riscul de potentare a toxicitatii creste la asocierea cu antidepresive IMAO
Se recomanda asocierea cu antidepresive inhibitoare ale recaptarii Serotoninei
Suprima sindromul de abstinenta la morfinomani
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Notati actiunile farmacodinamice ale analgezicelor morfinomimetice:
Deprimarea centrului vomei
Deprimarea centrului tusei
103
A.
Stimularea peristaltismului
Cresterea tonusului uterului gravid
Tendinta la HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Tema nr. 8
Chimioterapice antibacteriene
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 1030-1058
Fac parte din chinolonele de a 2-a generaţie următoarele chinolone, cu excepţia:
acid oxolinic
acid pipemidic
1
A.
cinoxacina
rosoxacina
acid nalidixic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1030)
Următoarele chimioterapice antibacteriene nu se utilizează în tratamentul leprei, cu excepţia:
acidul nalidixic
nitrofurantoina
2
A.
dapsona
izoniazida
furazolidona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1056)
Sunt chimioterapice antituberculoase minore următoarele medicamente, cu excepţia:
etionamida
cicloserina
3
A.
capreomicina
acid aminosalicilic
etambutol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1046)
Izoniazida:
are biodisponibilitate orală crescută
se leagă 100% de proteinele plasmatice
4
A.
nu trece prin placentă
nu trece în laptele matern
este chimioterapic antituberculos minor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1048; 1046)
Biseptolul:
este asociaţia dintre mafenid şi trimetoprim
se găseşte în comprimate de 400mg sulfametoxazol şi 80mg trimetoprim
5
A.
asociaţia trimetoprim - sulfamidă acţionează antagonist
asociaţia trimetoprim - sulfamidă acţionează bacteriostatic
asociaţia trimetoprim - sulfamidă are spectru antimicrobian mai restâns
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1041; 1042)
În terapia leprei se utilizează curent substanţele:
dapsona
clofazimina
6
A.
rifampicina
streptomicina
tetraciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1056)
Clofazimina utilizată în terapia leprei produce următoarele reacţii adverse:
colorarea pielii şi a leziunilor leproase în roşu-brun
uscăciunea pielii
7
A.
prurit
fotosensibilizare
ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1057)
Pag. 47 din 309
Etionamida:
este medicaţie de alternativă în tuberculoză
se administrează în asociere cu alte chimioterapice antituberculoase
8
A.
administrarea se face oral
se administrează în sarcină
se administrează în insuficienţă hepatică
B.
C.
D.
E.
(pag. 1054)
Etambutolul:
are absorbţie bună după administrare orală
realizează concentraţii mari în plămân
9
A.
după administrare orală se metabolizează în ficat
acţionează bacteriostatic
nu se instalează rezistenţă în cazul utilizării lui ca medicaţie unică
B.
C.
D.
E.
(pag. 1051)
Furazolidona:
are absorbţie scăzută după administrarea orală
realizează concentraţii plasmatice mici, ineficace pentru efect antibacterin, după administrare orală
10
A.
se utilizează în enterocolite, giardioză
în infecţii sistemice cu stafilococ
se administrează parenteral
B.
C.
D.
E.
(pag. 1044)
Nitrofurantoina produce următoarele reacţii adverse:
digestive
alergice
11
A.
icter colestatic
sindrom lupoid
cardiotoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
Este contraindicată administrarea nitrofurantoinei în:
alergii
insuficienţă renală
12
A.
deficit de G6PD
ultimul trimestru de sarcină
la tineri
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
Nitrofurantoina este indicată în:
infecţii urinare acute
infecţii urinare recidivante cu colibacili
13
A.
tricomoniază
infecţii digestive la copii mai mici de 1 an
infecţii urinare în timpul sarcinii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
Ftalilsulfatiazolul:
este indicat în infecţii digestive acute
este indicat la purtătorii cronici de bacili dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali
14
A.
are absorbţie redusă din tubul digestiv
eliminarea se face predominant prin fecale
la adulţi se administrează oral 1mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Ofloxacina:
are biodisponibilitate orală 100%
realizează concentraţii tisulare mari
15
A.
eliminarea este predominant renală în formă activă
se administrează oral 100mg/zi
în insuficienţa renală se reduce doza la jumătate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1034)
Mecanismul actiunii antibacteriene a chinolonelor consta în:
blocarea dihidropteroatsintetazei
inhibarea ADN-topoizomerazelor
16
A.
inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni
inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni
inhibarea neuraminidazei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1030)
Alegeti enuntul incorect referitor la fluorochinolone:
au spectru antimicrobian îngust
inhiba ADN giraza bacteriana
17
A.
sunt indicate în profilaxia cistitei recurente la femei
sunt indicate în infectii ale pielii cu bacili gram negativ
preparatele cu fier scad absorbtia fluorochinolonelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1033; 1034)
Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice cu durata de actiune scurta:
au absorbtie digestiva redusa
au difuziune buna în tesuturi
18
A.
biotransformarea se face în ficat, prin acetilare-N4
metabolizarea este dependenta de reactivitatea individuala (acetilatori lenti si rapizi)
trec prin placenta în circulatia fetala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1036)
Pag. 48 din 309
Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice retard:
au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv
se leaga în proportie mare de proteinele plasmatice
19
A.
se acetileaza în proportie mica
T1/2 este aproximativ 4-6 ore
metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1037)
Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele antimicrobiene:
cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru anticoagulantele orale
blocheaza dihidropteroatsintetaza
20
A.
rezistenta bacteriana la sulfamide se poate instala prin substituirea caii metabolice a acidului folic
acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea antibacteriana a sulfamidelor
substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea renala a sulfamidelor antimicrobiene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1037; 1039)
Alegeti enuntul incorect referitor la sulfafurazol:
are absorbtie buna din tubul digestiv
eliminarea se face predominant renal
21
A.
este medicament de electie în nocardioza
este contraindicat în insuficienta hepatica si renala grava
este o sulfamida sistemica cu durata lunga de actiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1037; 1039)
Sulfacetamida este indicata în:
infectii urinare
conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili
22
A.
infectii biliare
salmoneloze
dizenterie bacilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
Biseptolul este o asociatie:
sulfadiazina-trimetoprim
sulfamerazin-trimetroprim
23
A.
sulfametoxazol-trimetoprim
sulfametrol-trimetoprim
sulfafurazol-trimetoprim
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1042)
Alegeti enuntul incorect referitor la izoniazida:
are biodisponibilitate orala crescuta
procesul de biotransformare prezinta polimorfism genetic
24
A.
este activa pe micobacterii aflate în faza de multiplicare
inhiba ADN giraza bacteriana
asocierea cu rifampicina creste riscul hepatotoxicitatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1048; 1049)
Ftalilsulfatiazolul este indicat în:
infectii digestive acute
conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili
25
A.
profilaxia infectarii arsurilor
infectii urinare
infectii respiratorii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina:
absorbtia orala este redusa
realizează concentraţii mari în plamân, ficat, bila
26
A.
se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare, cu formarea unui metabolit activ ca antituberculos
spectrul antibacterian cuprinde M. Leprae
rezistenta se dezvolta repede, prin aparitia unei mutatii care altereaza ARN polimeraza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1049; 1050)
Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina:
în tuberculoza se administreaza în asociatii polichimioterapice, pentru a evita instalarea rezistentei
are efect inhibitor enzimatic
27
A.
produce reactii alergice
creste toxicitatea hepatica a izoniazidei
are actiune bactericida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1049; 1051)
Alegeti enuntul incorect referitor la streptomicina:
are absorbtie digestiva redusa
este un antituberculos major
28
A.
inhiba sinteza acizilor grasi, care sunt precursori ai acidului micolic
rezistenta pentru bacilul Koch poate fi întârziata prin asocierea cu alte chimioterapice
poate produce tulburari vestibulare si tulburari auditive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1052; 1053)
Pag. 49 din 309
Alegeti enuntul incorect referitor la etambutol:
are absorbtie buna dupa administrare orala
mecanismul actiunii antituberculoase este bacteriostatic
29
A.
rezistenta se instaleaza rapid în cazul utilizarii ca medicatie unica
este un antituberculos minor
poate produce nevrita optica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1051)
Alegeti enuntul incorect referitor la pirazinamida:
absorbtia orala este aproape completa
are efect toxic hepatic
30
A.
poate produce reacţii alergice: erupţii cutanate, fotosensibilizare
este un antituberculos major
este indicata administrarea în guta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1052)
Alegeti enunturile corecte referitoare la chinolone:
au un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina
mecanismul actiunii antibacteriene este de tip bactericid
31
A.
spectrul antibacterian este diferit, în functie de generatia din care fac parte
inhiba neuraminidaza
chinolonele „vechi” (acidul nalidixic) au spectru antibacterian larg
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030)
Ciprofloxacina:
are biodisponibilitate orala medie, aproximativ 60 %
este o chinolona din generatia I
32
A.
are difuziune buna în tesuturi, cu realizarea de concentratii mari în rinichi, parenchim pulmonar
T1/2 este 40 ore
este indicata în candidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030; 1034)
Sunt chimioterapice antituberculoase minore:
Streptomicina
Cicloserina
33
A.
etionamida
rifabutin
rifampicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1046; 1055)
Acidul nalidixic:
este o chinolona din generatia a III-a
se elimina renal, realizând în urina concentratii mari
34
A.
are spectru antibacterian îngust
se administreaza oral
este indicat în tricomoniaza, giardioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030; 1033)
Alegeti enunturile corecte referitoare la acidul nalidixic:
se elimina predominant digestiv
are spectru antibacterian larg
35
A.
este indicat în infectii urinare
este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina sau cu cloramfenicol, deoarece apare antagonism de acţiune
este o chinolona „noua”
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030, 1033)
Este contraindicata administrarea acidului nalidixic în urmatoarele situatii:
sarcina (primul trimestru)
alaptare
36
A.
cistite
epilepsie
insuficienta renala avansata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1032)
Reactii adverse produse de acidul nalidixic sunt:
reactii alergice: eruptii cutanate, fotosensibilizare
aparat digestiv: greturi, varsaturi, diaree
37
A.
SNC: cefalee, ameteli, tulburari vizuale
aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai ales la vârstnici)
colorarea în brun a dintilor, cu hipoplazia smaltului dentar
B.
C.
D.
E.
(pag. 1032)
Alegeti enunturile corecte referitoare la fluorochinolone:
inhiba dihidrofolatreductaza
fluorochinolonele administrate oral au biodisponibilitate buna
38
A.
realizeaza concentratii mai mari decât cele plasmatice în prostata, plamâni, bila
rezistenta se dezvolta repede
spectrul antimicrobian este larg
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Pag. 50 din 309
Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor cuprinde
coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus
coci gram negativ: Neisseria meningitidis
39
A.
bacili gram negativ: E. coli, Salmonella, Shigella
chlamidii: chlamidia trahomatis
protozoare: Giardia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Reactii adverse produse de fluorochinolone sunt:
cutanate: alopecie
aparatul digestiv: greata, voma, diaree
40
A.
SNC: convulsii, delir, halucinatii
reactii alergice: fotosensibilizare, urticarie
eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de crestere, evidentiate la animale de laborator
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la fluorochinolone:
interfera cu procesul de sinteza al acidului folic
antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+, Ca2+ sau trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor
41
A.
spectrul antimicrobian este îngust
rezistenta se instaleaza lent, cu frecventa redusa
sunt indicate în candidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Fluorochinolonele sunt indicate în:
giardioza
infecţii urinare
42
A.
prostatita bacteriana
infecţii cu N. Gonorhoeae
infecţii gastrointestinale: gastroenterita cu Salmonella, febra tifoidă
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033; 1034)
Dapsona:
are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv
este utilizata exclusiv în tratamentul leprei
43
A.
efectul antibacterian este asemanator streptomicinei (inhibarea sintezei proteice)
poate produce tulburari nervoase: insomnie, nervozitate
poate produce dermatita alergica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1056)
Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de actiune:
sulfafurazol
sulfametoxidiazina
44
A.
sulfatiazol
ftalilsulfatiazol
sulfadimidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Sunt sulfamide intestinale:
sulfatiazol
ftalilsulfatiazol
45
A.
salazosulfapiridina
sulfafurazol
sulfametoxazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de actiune:
sulfametoxidiazina
sulfadimetoxina
46
A.
sulfatiazol
sulfametoxipiridazina
sulfametoxazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Spectrul antimicrobian al sulfamidelor cuprinde:
bacili gram pozitiv: Clostridium tetani
chlamidii
47
A.
micoplasme
virusuri
protozoare: toxoplasme, plasmodii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037)
Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:
actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este împiedicata de acidul p-aminobenzoic
spectrul antimicrobian al sulfamidelor este îngust
48
A.
salazosulfapiridina este utilizata în tratamentul infectiilor urinare
sulfamidele antibacteriene cresc efectul si respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice
legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor sistemice retard este redusa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1037-1039)
Pag. 51 din 309
Sulfametoxazolul:
se absoarbe bine oral
este o sulfamida sistemica retard
49
A.
nu prezinta risc de cristalurie
eliminarea se face predominant prin fecale
se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim
B.
C.
D.
E.
(pag. 1036; 1039)
Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antimicrobiene:
sunt substante naturale
molecula lor prezinta asemanari structurale cu acidul para-aminobenzoic, pe care îl antagonizeaza
50
A.
sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de proteinele plasmatice
sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din tubul digestiv
actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este împiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor necrozate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1035; 1037)
Precizati ce medicament analgezic-antipiretic este derivat de chinolina:
Diflunisal
Benorilat
51
A.
Propifenazona
Salipirina
Glafenina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188-189)
Analgezicele-antipiretice:
Inhiba biosinteza de prostaglandine
Sunt eficace in dureri somatice
52
A.
Nu scad temperatura normala a corpului
Determina toleranta
Produc euforie
B.
C.
D.
E.
(pag. 190-191)
Precizati posibilele reactii adverse ale Paracetamolului la doze mari:
Sindrom Reye
Citoliza hepatica
53
A.
Nefrita interstitiala
Methemoglobinemie
Trombocitopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 199-200)
Tema nr. 9
Analgezice opioide
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag.163-187Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 1060-1086
Următoarele tipuri de receptori sunt receptori opioizi, cu excepţia:
miu;
kappa;
1
A.
beta;
sigma;
delta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 164)
Nu deprimă centrul respirator:
morfina;
buprenorfina;
2
A.
butorfanolul;
pentazocina;
fentanilul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Tramadolul:
prezintă risc mic de abuz şi dependenţă;
este indicat în cazul pacienţilor cărora AINS le sunt contraindicate;
3
A.
se administrează doar per os;
este contraindicată întreruperea bruscă a tratamentului cu tramadol;
are latenţa lungă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186-187)
Pentazocina:
induce dependenţă psihică;
nu produce euforie;
4
A.
la injectarea intratisulară, se preferă calea s.c.;
este indicată asocierea cu morfina;
poate induce sindomul de sevraj la morfinomani.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Pag. 52 din 309
Buprenorfina:
pentru prevenirea unui sindrom de sevraj, tratamentul nu se întrerupe brusc;
este indicată asocierea sa cu morfina;
5
A.
produce deprimare respiratorie frecventă;
deprimarea respiratorie este antagonizată incomplet de naloxon;
nu provoacă reacţii digestive.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Codeina:
este analgezic opiod slab;
este antitusiv moderat;
6
A.
se administreaza în tusea productivă;
provoacă diaree;
morfina este metabolitul său activ.
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Dextropropoxifenul:
nu este antitusiv;
se elimină urinar, sub formă de metaboliţi;
7
A.
se indică asocierea sa cu analgezice nonopioide;
este indicat în tratamentul toxicomaniei şi sindromului de abstinenţă la morfinomimetice;
este deprimant respirator puternic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 182)
Despre metadonă sunt adevărate următoarele afirmaţii:
prezintă tendinţă la cumulare;
este indicată în tratamentul toxicomaniei la morfină şi derivaţii săi;
8
A.
are durata relativ lungă, cu variabilitate mare (4-48 ore);
nu se administrează per os;
sindromul de sevraj este mai temperat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Care afirmaţii referitoare la morfină sunt false:
produce hipotensiune arterială;
are efect imunosupresiv;
9
A.
toleranţa se instalează la analgezie, mioză şi constipaţie;
este recomandată ca analgezic în travaliu;
este contraindicată la copii sub 2 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177-178)
Care dintre variantele de mai jos reprezintă tipurile de receptori specifici pentru opioizi:
miu;
alfa;
10
A.
kappa;
delta;
sigma.
B.
C.
D.
E.
(pag. 164)
Farmacocinetica analgezicelor opioide cuprinde:
biodisponibilitatea pe cale intrarectală este mai ridicată faţă de calea per os;
biodisponibilitatea pe cale transnazală poate fi comparată cu cea pe cale parenterală;
11
A.
difuziunea prin placentă este nesemnificativă;
pentru morfină calea per os este rezervată preparatelor retard, adresate durerii cronice;
efectul primul pasaj hepatic este foarte scăzut pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 168-169)
Analgezicele morfinomimetice pot prezenta următoarele acţiuni farmacodinamice, de intensitate variabilă, funcţie de substanţă:
acţiune analgezică;
efect antitusiv;
12
A.
efect antidiareic;
tendinţă la HTA;
mioză.
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Care dintre analgezicele opioide următoare provoacă mioză
morfina;
codeina;
13
A.
pentazocina;
petidina;
piritramida.
B.
C.
D.
E.
(pag. 171,182)
Nalbufina:
nu influenţează semnificativ tensiunea arterială;
nu deprimă respiraţia;
14
A.
nu declanşează sindromul de sevraj la morfinomani;
poate provoca tulburări de limbaj şi distorsiunea imaginii corporale;
produce sedare, cu somnolenţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Pag. 53 din 309
Farmacografia analgezicelor morfinomimetice cuprinde:
în administrare îndelungată se preferă calea s.c.;
atenţie sporită se acordă pacienţilor vârstnici, cu funcţia hepatică redusă, şi cu boli respiratorii cronice;
15
A.
durata supravegherii funcţiei respiratorii este de maximum 24 ore, deoarece frecvent deprimarea respiratorie se instalează rapid;
este contraindicată administrarea la copii sub 2 ani;
sunt contraindicate activitățile ce impun o atenție sporită.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175-176)
Deprimarea respiratorie este foarte redusă în cazul administrării următoarelor analgezice opioide:
tramadol;
morfină;
16
A.
codeină;
oxicodonă;
nalbufină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Notaţi variantele care reprezintă exemple de analgezice opioide:
levorfanol;
levofloxacină;
17
A.
butorfanol;
buspironă;
buprenorfină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 166)
Fentanilul prezintă următoarele caracteristici:
este indicat în neuroleptanalgezie, asociat cu droperidol;
se poate administra copiilor sub 2 ani;
18
A.
impune monitorizarea funcţiei muşchilor striaţi;
se prezintă şi sub formă de preparate sublinguale de tip „oralet”;
se prezintă şi sub formă de preparate transdermice de tip dispozitiv cu eliberare controlată.
B.
C.
D.
E.
(pag. 179)
Alegeţi variantele incorecte cu privire la metadonă:
se elimină digestiv;
are T1/2 lung;
19
A.
are durata foarte scurtă;
este euforizant şi toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina;
în tratament injectabil de lungă durată se alege calea s.c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Alegeţi variantele corecte cu privire la metadonă:
se leagă de proteinele plasmatice în procent înalt (90%);
se biotransformă hepatic la metaboliţi inactivi;
20
A.
se administrează pe stomacul gol;
are tendinţă la cumulare;
în tratamentul intoxicaţiei acute cu metadonă, naloxonul trebuie repetat la 8 ore.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Notaţi variantele false referitoare la petidină:
se elimină digestiv;
se biotransformă la norpetidină, metabolit toxic;
21
A.
produce mioză;
este contraindicată asocierea cu IMAO;
are efect deprimant SNC.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181-182)
Notaţi variantele adevărate referitoare la petidină:
norpetidina, metabolitul său toxic, poate induce tulburări SNC;
are T1/2 lung şi durata foarte lungă;
22
A.
per os, formele lichide nediluate pot provoca anestezia mucoasei bucale;
parenteral, poate provoca anestezia corneei cu abolirea reflexului cornean;
nu se administrează injectabil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181-182)
În funcţie de structura chimică, analgezicele opioide se clasifică în:
morfinani;
fenilpiperidine;
23
A.
fenilheptilamine;
derivaţi de acid salicilic;
benzomorfani.
B.
C.
D.
E.
(pag. 166)
Pag. 54 din 309
Neuromodulatorii sunt neuropeptide active biologic aparţinând mai multor tipuri:
endorfine;
enzime;
24
A.
enkefaline;
endomorfine;
dinorfine.
B.
C.
D.
E.
(pag. 163-164)
Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la biodisponibilitatea analgezicelor morfinomimetice:
per os, este mai mică (15-60%) şi este marcată de o variabilitate interindividuală largă, în cazul compuşilor tip morfină;
per os, este mai ridicată (50-60%) şi fără mari deviaţii interindividuale, în cazul codeinei, hidrocodonei, oxicodonei şi codetilinei;
25
A.
per os, este mai mare de 60% în cazul metadonei;
pe cale sublinguală, este scăzută şi cu fluctuaţii mari interindividuale;
pe cale intrarectală, este mai scăzută faţă de calea per os.
B.
C.
D.
E.
(pag. 168-169)
Supradozarea şi intoxicaţia acută cu analgezice opioide au ca simptome:
mioză accentuată (excepţie petidina şi în hipoxie accentuată);
respiraţie Cheyne-Stokes până la apnee;
26
A.
HTA;
retenţie urinară;
diaree.
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Analgezicele opioide au ca efecte secundare:
deprimarea respiratiei;
greaţă, vomă;
27
A.
diaree;
efecte de psihostimulare, până la delir şi convulsii;
imunodepresie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Pentru analgezicele morfinomimetice formele farmaceutice moderne sunt:
tip „oralet” pentru absorbţie sublinguală;
tip sistem transdermic cu cedare controlată;
28
A.
forme pentru calea intranazală, cu absorbţie sistemică;
supozitoare;
dispozitiv cu pompe computerizate pentru autoadministrare pe cale s.c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Antagonişti totali miu şi kappa (antidoturi) sunt:
naloxonul;
nalbufina;
29
A.
naltrexonul;
nalorfina;
nalmefenul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 168)
Agonişti kappa şi antagonişti miu sunt:
butorfanolul;
buprenorfina;
30
A.
nalbufina;
nalorfina;
levorfanolul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 167)
Agonişti totali miu şi kappa sunt:
hidromorfona;
hidrocodona;
31
A.
oximorfona;
oxicodona;
buprenorfina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 167)
Care dintre următoarele analgezicele opioide nu prezintă mecanism complex opioid şi monoaminergic?
fentanilul;
metadona;
32
A.
petidina;
tramadolul;
pentazocina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 166)
Pag. 55 din 309
Analgezicele opioide au următoarele proprietăţi farmacocinetice, cu excepţia:
primul pasaj este relativ înalt pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice;
este posibilă stocarea în ţesutul adipos în cazul compuşilor lipofili, la doze mari;
33
A.
epurarea este majoritar hepatică;
eliminarea metaboliţilor glucuronoconjugaţi are loc urinar şi biliar;
eliminarea metaboliţilor glucuronoconjugaţi are loc doar urinar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 168-169)
Nu reprezintă o acţiune farmacodinamică pentru analgezicele morfinomimetice:
acţiunea analgezică;
efectul antidiareic;
34
A.
deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util;
scăderea tonusului uterului gravid;
mioza.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la farmacografia analgezicelor morfinomimetice:
dozele iniţiale sunt doze eficace minime;
în administrare îndelungată se preferă calea i.m.;
35
A.
se monitorizează funcţia respiratorie;
nu sunt contraindicate activităţile ce impun o atenţie sporită (conducerea maşinii etc);
este contraindicată administrarea la copii sub 2 ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175-176)
Notaţi afirmaţia greşită cu privire la farmacografia analgezicelor morfinomimetice:
alcoolul este contraindicat deoarece potenţează deprimarea respiratorie;
deprimarea respiratorie este foarte crescută la: tramadol, codeină şi oxicodonă;
36
A.
injectate pe cale s.c. analgezicele opiode provoacă reacţii locale (edem, necroză);
hipotensiunea ortostatică şi greaţa apar mai ales în ortostatism, apariţia fiind favorizată de trecerea bruscă din clino- în ortostatism;
constipaţia poate fi prevenită printr-o alimentaţie bogată în fibre şi lichide.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175-176)
Nu reprezintă o contraindicaţie pentru administrarea de morfină:
astmul;
durerile acute foarte mari din infarctul de miocard;
37
A.
hipertrofia de prostată;
insuficienţa hepatică;
stările convulsive.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Antagonist total miu şi kappa este:
morfina;
codeina;
38
A.
oxicodona;
naloxonul;
levorfanolul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 168)
Agonist total miu şi kappa nu este:
dihidrocodeina;
morfina;
39
A.
nalorfina;
oximorfona;
hidrocodona.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 167)
Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la morfină:
morfina este eliberatoare de histamină;
nu influenţează testele hepatice;
40
A.
difuziunea prin bariera hematoencefalică are loc într-un procent mai mic, comparativ cu celelalte opioide;
încetinirea tranzitului intestinal este intensă;
toleranţa nu se instalează pentru mioză şi constipaţie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177-178)
Notaţi afirmaţia corecta referitoare la morfină:
nu difuzează prin placentă şi în laptele matern;
nu deprimă centrul respirator;
41
A.
este indicată în cazul durerilor cronice mari;
creşte metabolismul bazal;
se administrează doar injectabil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177-178)
Pag. 56 din 309
Fentanilul are următoarele caracteristici, cu excepţia:
este de 80-100 ori mai potent ca morfina;
este indicat în neuroleptanalgezie;
42
A.
este deprimant respirator mai slab şi de mai scurtă durată comparativ cu morfina;
impune monitorizarea funcţiei muşchilor striaţi;
se poate administra sugarilor.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Metadona are următoarele caracteristici, cu excepţia:
este indicată în tratamentul toxicomaniei la morfină şi derivaţii săi;
are T1/2 scurt (1-4 ore);
43
A.
prezintă eliminare renală;
este euforizant şi toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina;
per os, se administrează după masă sau cu lapte.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Următoarele afirmaţii despre petidină sunt adevărate, cu excepţia:
prezintă un metabolit toxic, norpetidina;
produce midriază;
44
A.
are efect excitant SNC, intens în insuficienţa renală;
se asociază cu IMAO;
este euforizant şi toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181-182)
Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la codeină este falsă:
poate induce convulsii la copii;
este metabolitul morfinei;
45
A.
este inhibitor al centrului respirator bulbar de circa 3 ori mai slab ca morfina;
este contraindicată la copii sub 5 ani;
este indicată în tusea uscată, iritativă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183)
Despre pentazocină nu este adevărat că:
nu produce deprimare respiratorie;
nu induce dependenţă psihică;
46
A.
se asociază cu morfina, pentru a antagoniza deprimarea respiratorie morfinică;
este indicata în analgezie la naştere;
la administrare injectabilă, calea i.m. este preferabilă căii s.c.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Una din afirmaţiile următoare referitoare la buprenorfină nu este corectă:
nu se asociază cu morfina;
este analgezic intens, cu potenţa de circa 25 de ori mai mare raportat la morfină;
47
A.
produce sedare cu somnolenţă;
provoacă reacţii alergice cutanate;
nu produce deprimare respiratorie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Despre tramadol nu este adevărat că:
nu suprimă sindromul de abstinenţă la morfinomani;
este contraindicat în epilepsie;
48
A.
riscul de abuz şi de dependenţă este foarte mare;
dozele se ajustează în insuficienţele hepatică şi renală;
poate provoca şoc anafilactic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186-187)
Nalbufina are următoarele reacţii adverse, cu excepţia:
sedare, cu somnolenţă;
reacţii alergice cutanate;
49
A.
deprimare respiratorie;
poate declanşa sindromul de sevraj la morfinomani;
risc de farmacodependenţă foarte mare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186)
Care dintre următoarele medicamente întârzie, în caz de asociere, biotransformarea tramadolului la metabolitul activ?
antidepresivele IMAO;
antidepresivele inhibitoare ale recaptării serotoninei;
50
A.
inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4;
inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6;
sărurile de litiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Notati afirmatia adevarata referitoare la Zolpidem:
Este hipnotic barbituric
Se leaga de ambele situsuri ale benzodiazepinelor, BZD1 si BZD2
51
A.
Nu dezvolta obisnuinta
Nu produce somnolenta diurna
Are actiune miorelaxanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 48)
Pag. 57 din 309
Care dintre urmatoarele afirmatii despre farmacodinamia hipnoticelor barbiturice sunt adevarate:
Au ca mecanism specific deprimarea formatiei reticulate ascendente (la doze hipnotice si doze mari)
Au ca mecanism specific potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA (la doze hipnotice si sedative)
52
A.
La doze terapeutice au actiune hipnocoercitiva
La doze mari deprima centrii vitali bulbari
La doze mari determina stimularea ganglionilor vegetativi
B.
C.
D.
E.
(pag. 42)
Notati indicatiile terapeutice pentru Diazepam:
Anxietatea insotita de insomnie
Starile spastice musculare
53
A.
Preanestezie
Miastenia gravis
Starea de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 61)
Care dintre urmatoarele afirmatii despre Buspirona sunt adevarate:
Este benzodiazepina de tip tofisopam
Este agonist 5-HT1A presinaptic
54
A.
Este eficace in atacurile de panica
Este indicat in anxietatea cronica
Tratamentul per os se incepe cu doze mari, care se scad treptat
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Tema nr. 10
Analgezice antipiretice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 188-200Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 1088-1110
Actiunile farmacodinamice principale, de intensitate variabila functie de grupa chimica, semnalate la analgezice -antipiretice sunt urmatoarele, cu exceptia:
analgezica
sedativa
1
A.
antipiretica
antiinflamatoare
antispastica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Referitor la actiunea antipiretica a analgezicelor-antipiretice:
sunt hipotermizante
reduc pragul perceperii durerii
2
A.
inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la nivel central hipotalamic
nu influenteaza centrii termoreglarii
inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Diflunisal:
este derivat de pirazolona
nu se absoarbe la administrare per os
3
A.
are durata scurta de actiune
este analgezic si antiinflamator mai potent ca acidul acetilsalicilic
se poate administra in sarcina si alaptare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195, 196)
Aminofenazona:
este metebolitul activ al fenacetinei
se administreaza numai injectabil
4
A.
este antiinflamator puternic
a fost retrasa din uz in multe tari
poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197)
Paracetamol:
nu traverseaza bariera hematoencefalica
este antiinflamator
5
A.
este antipiretic de electie la copii mici, in viroze
se poate administra in caz de insuficienta hepatica si renala
este contraindicat in dureri reumatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198-200)
Reactiile adverse posibile la doze mari de paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:
citoliza hepatica
purpura trombocitopenica
6
A.
necroza tubulara
sindrom Reye
rabdomiolize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199, 200)
Pag. 58 din 309
Acidul acetilsalicilic se administreaza ca antiagregant plachetar, la adult, in doza de:
0,1 - 0,3 g o data pe zi
0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile
7
A.
0,5 g de 4 ori pe zi
0,5 g de 6 ori pe zi
5 g pe zi in 3 - 5 prize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195)
Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt caracteristice acidului acetilsalicilic, cu exceptia:
analgezic moderat
antiagregant plachetar, la doze foarte mari antiinflamatorii
8
A.
antiinflamator puternic
hipoglicemiant
uricozuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193, 194)
Metamizol:
este incriminat in inducerea cancerului gastric
are efect antiinflamator puternic
9
A.
se utilizeaza numai injectabil
se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3 prize
se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3 ori/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197, 198)
Indicatiile terapeutice pentru paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:
cefalee si nevralgii
poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular acut
10
A.
mialgii
febra de etiologie diversa
dismenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
Ulcer gastroduodenal
Astm bronsic
11
A.
Sarcina
Alergie la salicilati
Cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194, 195)
Despre salicilat sunt corecte raspunsurile:
salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai
are T1/2 mare
12
A.
cinetica de biotransformare este de ordinul 2
se leaga de albuminele plasmatice in procent mic
la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate produce tulburari metabolice grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 192, 193)
Acidul acetilsalicilic:
produce bronhoconstrictie
este hiperglicemiant
13
A.
reduce filtrarea glomerulara
produce soc anafilactic
produce sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se caracterizeaza prin:
convulsii
mioza punctiforma
14
A.
delir
alcaloza respiratorie
acidoza metabolica
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
In ce situatii este contraindicat acidul acetilsalicilic:
alergii la salicilati
sarcina
15
A.
mialgii
cefalee
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Se poate administra acid acetilsalicilic in urmatoarele situatii:
infectii virale la copii, sub 4 ani
reumatism poliarticular acut
16
A.
tromboze arteriale
nevralgii
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Care din substantele urmatoare face parte din derivati de chinolina:
fenacetina
acetaminofen
17
A.
diflunisal
salipirina
glafenina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. . 189)
Pag. 59 din 309
Referitor la efectele adverse ale analgezicelor – antipireticelor este fals enuntul:
produc euforie
nu produc toleranta
18
A.
nu produc deprimare respiratorie
nu produc toxicomanie
nu produc farmacodependenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 191)
Efectele secundare la administrarea de acid acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
microhemoragii gastrice
bronhoconstrictie
19
A.
hiperglicemie si hipercolesterolemie
eritem nodos
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Alegeti care din urmatoarele substante este derivat de acid salicilic:
diflunisal
aminofenazona
20
A.
acetaminofen
metamizol
salipirina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188))
Actiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
Analgezic moderat
Antiinflamator puternic
21
A.
Bronhodilatator moderat
Antiagregant plachetar la doze mici subanalgezice
Uricozuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193, 194)
Ce efect advers poate produce acidul acetilsalicilic?
aritmii ventriculare
tuse uscata
22
A.
depresie
sindrom de sevraj
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
*
(pag. . 194)
Metamizol:
Este aminofenazona
Se utilizeaza p.o. si i.m.
23
A.
Este contraindicate în colici renale
Este incriminat în inducerea cancerului gastric
Este lipsit de efecte adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197, 198)
Care enunt este fals:
diflunisalul are durata de actiune lunga
diflunisalul se leaga in procent foarte mare de proteinele plasmatice
24
A.
diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator
diflunisalul are efect antipiretic mai slab
diflunisalul este contraindicat in diateze hemoragice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Acetilsalicilatul de lizina:
nu este tolerat gastric
nu are efect analgezic-antipiretic
25
A.
are T1/2 mediu
are hidrosolubilitate scazuta
provoaca hemoragii gastrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Notati elementele prin care se monitorizeaza rectiile adverse la acidul acetilsalicilic:
melena
gingivoragii, echimoze
26
A.
electrocardiograma
tinitus (zgomote in urechi)
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Acidul acetilsalicilic:
are un prim pasaj intestinal si hepatic redus
in sange este rapid hidrolizat
27
A.
metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele plasmatice
determina acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2
este contraindicat in tromboze arteriale si profilaxia infarctului de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 191-195)
Pag. 60 din 309
Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic cuprinde:
ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6 ori/zi
ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani, 65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore
28
A.
ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize
in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi
in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 - 3 zile, apoi 2/3 din doza de atac
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Sindromul Reye:
este carcteristic pentru paracetamol
a determinat retragerea din consum in multe tari pentru aminofenazona
29
A.
este caracterizat prin hepatita fulminanta si edem cerebral
este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale
este frecvent fatal
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Diflunisal:
are durata lunga de actiune ce permite administrarea la 12 ore
este administrat in caz de hipersensibilitate la salicilati
30
A.
se administreaza in afectiuni reumatismale inflamatorii, in tratamente de durata
ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore
ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in 1 - 2 prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Aminofenazona:
este derivat de pirazolona
are efect analgezic, antipiretic, dar si antiinflamator moderat
31
A.
este contraindicata in febra de etiologie diversa
este lipsita de efecte adverse
frecvent determina noduli locali la injectare i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 197)
Metamizol:
este aminofenazona
este utilizat p.o. si i.m.
32
A.
are efect antiinflamator intens
determina agranulocitoza
se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3 ori/zi (max. 3 g/zi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 197, 198)
Notati indicatiile terapeutice pentru metamizol:
artralgii
poliartrita reumatoida
33
A.
cefalee
colici renale si biliare
profilaxia infarctului de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Propifenazona:
nu este incriminata in inducerea cancerului gastric
foarte rar determina soc anafilactic
34
A.
are efect antiinflamator intens
se administreaza numai injectabil
la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300 mg de 3 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Paracetamol:
are absorbtie per os rapida si aproape completa
are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina, responsabil de toxicitatea hepatica si renala
35
A.
tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile
se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice (barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica
se evita la copiii mici in viroze
B.
C.
D.
E.
(pag. 198-200)
Intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin:
necroza acuta hepatica
icter
36
A.
hipotermie
encefalopatie
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Metamizolul:
este prodrog al acidului acetilsalicilic
este antipiretic slab
37
A.
este analgezic si antispastic mai intens
este indicat in colici biliare, renale
este contraindicat in mialgii si artralgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 197, 198)
Pag. 61 din 309
In intoxicatia acuta cu paracetamol:
latenta este de 1 saptamana pentru semnele clinice
latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta hepatica
38
A.
se administreaza ca antidot acetilcisteina in primele 12 ore
efectul letal este la 2,5 g/zi
apare necroza hepatica acuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Acidul acetilsalicilic:
are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15 min)
este analgezic si antipiretic moderat
39
A.
este antiinflamator puternic
este proagregant plachetar la doze mici subanalgezice
este contraindicat in sarcina
B.
C.
D.
E.
(pag. 192-194)
Notati reactiile adverse care apar la doze mari de paracetamol:
citoliza hepatica
hipotensiune arteriala, bradicardie
40
A.
necroza tubulara
rabdomiolize
leucopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 200)
Prezinta actiune antispastica musculotropa îndeosebi:
metamizol
acid acetilsalicilic
41
A.
fenacetina
propifenazona
glafenina
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notati analgezicele – antipiretice derivati de p-aminofenol:
fenacetina
benorilat
42
A.
diflunisal
paracetamol
fenazona
B.
C.
D.
E.
(pag. . 189)
Actiunile farmacodinamice semnalate la analgezice – antipiretice sunt:
Antispastica
Sedativa
43
A.
Antiinflamatoare
Antidepresiva
Analgezica
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Care sunt principalele actiuni farmacodinamice ale analgezicelor-antipireticelor:
analgezica
antiinflamatoare
44
A.
sedativa
antipiretica
euforizanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Analgezicele-antipiretice:
reduc temperatura normala
reduc febra
45
A.
nu sunt hipotermizante
inhiba biosinteza de PGE2
stimuleaza mecanismele de termoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Analgezicele-antipiretice:
ridica pragul perceperii durerii
au eficacitate mare in durerile somatice
46
A.
suprima durerea
au efect antialergic
au actiune euforizanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 188, 190)
Sunt adevarate enunturile:
COX este o enzima membranara
COX-1 este prezenta in toate tesuturile
47
A.
COX-1 se gaseste numai in plamani
COX-2 este inductibila in toate tesuturile
COX-1 este inductibila in toate tesuturile
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Indicatiile terapeutice pentru acidul acetilsalicilic sunt:
Artralgii
Infectii virale la copii sub 4 ani
48
A.
Profilaxia infarctului de miocard
Cefalee
Mialgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pag. 62 din 309
Selectati enunturile false referitoare la acidul acetilsalicilic:
are biodisponibilitate peste medie – 68%
alimentele nu influenteaza absorbtia gastrointestinala
49
A.
in sange este repede hidrolizat
comprimatele efervescente nu dau Cp dubla fata de comprimatele obisnuite
absorbtie p.o. relativ buna
B.
C.
D.
E.
(pag. 191, 192)
Transportul in sange al acidului acetilsalicilic:
se face in forma libera
se face in forma legata de albumine
50
A.
se face numai in forma legata de albumine
se face numai in forme libera
nici un raspuns corect
B.
C.
D.
E.
(pag. 193)
Notati antidepresivul inhibitor neselectiv al recaptarii NA si 5-HT:
Reboxetin
Citalopram
51
A.
Fluoxetin
Doxepina
Sertralin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Notati afirmatia adevarata cu privire la interactiunile antidepresivelor:
Antidepresivele potenteaza efectele Amfetaminei
Antidepresivele scad efectele analgezicelor opioide
52
A.
Antidepresivele diminua efectele antiepilepticelor
IMAO neselective, provoaca crize hipotensive la indivizii ce consuma alimente bogate in Tiramina
Inceperea unui tratament cu amine triciclice se face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea IMAO
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Notati antidepresivele timoleptice cu efect psihomotor activator:
Dezipramina
Nortriptilina
53
A.
Amitriptilina
Trimipramina
Protriptilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Tema nr. 11
Hipnotice si tranchilizante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag.36-67
Hipnoinductoarele:
produc deprimarea SNC gradata doza-dependenta
la doze mari produc somn narcotic
1
A.
actioneaza selectiv asupra unor receptori specifici (situsuri specifice din complexul GABA-ergic)
trezirea din somn se face cu dificultate
reduc durata de somn REM
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 40)
La întreruperea brusca a unui tratament îndelungat cu hipnotice barbiturice apare:
obisnuinta
sindrom de abstinenta
2
A.
inductia enzimatica
toleranta încrucisata cu alte medicamente
sensibilizare (eruptii cutanate)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 44)
Amobarbital:
este barbituric cu latenta si durata scurte (15 minute, respectiv 3 ore)
este indicat în insomnii intermitente
3
A.
se poate administra timp îndelungat
nu determina obisnuinta
nu determina somnolenta dupa trezire
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 45)
În hiperexcitabilitate si nevroze, fenobarbitalul se administreaza:
100 mg per os, cu 45 de minute înainte de culcare
100 mg per os, cu 15 de minute înainte de culcare
4
A.
100 mg x 2/zi, per os (dimineata si seara)
15 mg x 2-3/zi, per os
200 mg i.m.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 46)
Pag. 63 din 309
Care dintre urmatoarele afirmatii despre nitrazepam nu este adevarata?
prezinta absorbtie digestiva buna
intra în circuitul entero-hepatic
5
A.
are T ½ plasmatic scurt (2-3 ore)
este anticonvulsivant
în insomnii, la adult, se administreaza 5-10 mg per os, seara la culcare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 46)
Zolpidem:
se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor BZD1 si BZD2
prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a benzodiazepinelor
6
A.
este miorelaxant
nu determina somnolenta diurna
induce obisnuinta si farmacodependenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 48)
Notati mecanismul de actiune specific la doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele barbiturice:
inhiba eliberarea de GABA
cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor
7
A.
cresc timpul de deschidere a canalelor de clor
deprima formatia reticulata ascendenta activatoare – SAA
stimuleaza formatia reticulata ascendenta activatoare – SAA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 42)
Care dintre urmatorii compusi este barbituric cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de actiune?
secobarbital
pentobarbital
8
A.
hexobarbital
fenobarbital
amobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 42)
Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice are durata lunga de actiune (8-10 ore)?
hexobarbital
pentobarbital
9
A.
ciclobarbital
amobarbital
fenobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 43)
Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
insomnii
epilepsie
10
A.
anestezie generala
insuficienta respiratorie
preanestezie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 44, 45)
Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor) sunt urmatoarele, cu exceptia:
reducerea starii de tensiune psihica
antipsihotica
11
A.
miorelaxanta
anticonvulsivanta
inductoare ale anesteziei generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52, 70)
Tranchilizantele (anxioliticele) de tip benzodiazepine sunt urmatoarele, cu exceptia:
clordiazepoxid
diazepam
12
A.
clobazam
meprobamat
medazepam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante (anxiolitice) sunt urmatoarele, cu exceptia:
sindromul psiho-neurovegetativ
insomnii psihogene
13
A.
stari spastice ale muschilor striati
miastenia gravis
starea de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
absorbtie per os înalta
biotransformare la metaboliti inactivi
14
A.
semiviata eliminarii lunga
medazepamul este biotransformat la diazepam
acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa aproximativ o saptamâna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 57)
Pag. 64 din 309
Antidotul în intoxicatia acuta cu benzodiazepine este:
perfuzia cu NaHCO3
flumazenil
15
A.
buspirona
adrenalina
zopiclon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 59)
Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
este biotransformat în mediul acid gastric la nordazepam activ
dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi, administrate în câteva prize, per os
16
A.
T ½ plasmatic al metabolitului activ nordazepam este de 30-65 ore
se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic
este indicat în tetanos, în doze foarte mari, cu respiratie asistata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 63, 64)
Care dintre urmatoarele benzodiazepine se administreaza de electie în anxietatea la miastenici si miopatici?
diazepam
clordiazepoxid
17
A.
bromazepam
medazepam
tofisopam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 65)
Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt proprii benzodiazepinelor si nu caracterizeaza toate tranchilizantele?
somnolenta
ataxie
18
A.
farmacodependenta cu sindrom de sevraj
efecte teratogene la administrarea în primul trimestru de sarcina
obisnuinta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 58)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica
diazepamul are actiune anticonvulsivanta
19
A.
meprobamatul are actiune miorelaxanta
tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale
tranchilizantele modifica intens facultatile intelectuale si functiile senzoriale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Contraindicatiile pentru administrarea diazepamului sunt reprezentate de urmatoarele situatii, cu exceptia:
gravide, primul trimestru
ambulatoriu, la conducatorii auto
20
A.
miastenia gravis
tetanos
insuficienta respiratorie acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 61)
Reactiile adverse comune tranchilizantelor sunt:
somnolenta
obisnuinta
21
A.
ataxie
efecte teratogene
farmacodependenta cu sindrom de sevraj
B.
C.
D.
E.
(pag. 53, 58)
Actiunile farmacodinamice ale tranchilizantelor benzodiazepine sunt:
anxiolitica
sedativ-hipnoinductoare
22
A.
anticonvulsivanta
antiparkinsoniana
antipsihotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 58)
Tranchilizantele benzodiazepine sunt utilizate în:
schizofrenie
sindromul anxios
23
A.
boala Parkinson
convulsii si epilepsie
miastenia gravis
B.
C.
D.
E.
(pag. 60)
Diazepamul este utilizat în:
sindromul anxios
stari spastice ale muschilor striati
24
A.
miastenia gravis
starea de rau epileptic
preanestezie
B.
C.
D.
E.
(pag. 60, 61)
Pag. 65 din 309
Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) sunt biotransformate în metabolitii activi:
clorazepat
flurazepam
25
A.
nordazepam
oxazepam
clobazam
B.
C.
D.
E.
(pag. 57)
Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) prezinta urmatoarele caracteristici:
absorbtie per os înalta
biotransformare în procente mari la metaboliti inactivi
26
A.
au semiviata eliminarii lunga
prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la oxazepam
diazepam este biotransformat la medazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 57)
Clorazepatul:
este o structura chimica activa ca atare
este biotransformat în mediul acid gastric, prin decarboxilare, la nordazepam activ
27
A.
este utilizat ca anxiolitic
se administreaza exclusiv oral
se administreaza în tetanos ca anticonvulsivant, în doze foarte mari, cu respiratie asistata
B.
C.
D.
E.
(pag. 63)
Tranchilizantele benzodiazepine:
activeaza un situs de pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A
scad frecventa de deschidere a canalelor de clor
28
A.
produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A
au indice terapeutic mare (IT aprox. 1000)
B.
C.
D.
E.
(pag. 58,59)
Care dintre urmatorii compusi sunt tranchilizante benzodiazepine?
alprazolam
clordiazepoxid
29
A.
meprobamat
buspirona
clonidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 52)
Notati tranchilizantele benzodiazepine:
medazepam
diazepam
30
A.
buspirona
oxazolam
meprobamat
B.
C.
D.
E.
(pag. 52)
Notati reactiile adverse comune pentru tranchilizante:
tulburari de coordonare motorie
obisnuinta
31
A.
somnolenta
efecte teratogene
efecte neurologice de tip extrapiramidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
Tofisopam:
este anticonvulsivant
este anxiolitic cu latenta si durata scurte
32
A.
se administreaza de electie în anxietate la miastenici
este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
prezinta biodisponibilitate per os mica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Hipnoticele barbiturice:
activeaza un situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic
cresc frecventa deschiderii canalelor de clor
33
A.
cresc timpul de deschidere al canalelor de clor
inhiba eliberarea de GABA
produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala
B.
C.
D.
E.
(pag. 42)
Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4 ore) si latenta scurta (15-20 minute)?
ciclobarbital
pentobarbital
34
A.
hexobarbital
barbital
secobarbital
B.
C.
D.
E.
(pag. 43)
Pag. 66 din 309
Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice narcotice?
tiopental
fenobarbital
35
A.
pentobarbital
hexobarbital
barbital
B.
C.
D.
E.
(pag. 42)
Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt:
preanestezie
insomnii
36
A.
boala Parkinson
epilepsie
anestezia generala
B.
C.
D.
E.
(pag. 44, 45)
Fenobarbitalul este indicat:
rar ca hipnotic, deoarece produce somnolenta dupa trezire si sedare reziduala
ca sedativ
37
A.
ca inductor enzimatic în porfiria hepatica
ca anticonvulsivant în epilepsie
ca inhibitor enzimatic în icterul neonatal
B.
C.
D.
E.
(pag. 46)
Flunitrazepam:
este hipnotic barbituric
nu modifica structura somnului si nu reduce durata somnului de tip REM
38
A.
creste frecventa de deschidere a canalelor de clor
se utilizeaza exclusiv per os
se utilizeaza ca hipnotic per os si în preanestezie i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 46, 47)
Nitrazepam:
este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga
are T ½ plasmatic relativ lung (21-28 ore)
39
A.
este hipnotic modern
se utilizeaza în epilepsie
se poate administra la indivizi cu profesii care necesita vigilenta crescuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 46)
Zopiclon:
se absoarbe repede per os
se leaga pe situsurile benzodiazepinelor
40
A.
afecteaza somnul paradoxal REM
traseele EEG sunt identice cu cele ale benzodiazepinelor
nu provoaca somnolenta diurna
B.
C.
D.
E.
(pag. 48)
Zolpidem:
este hipnoinductor
prezinta actiune anticonvulsivanta
41
A.
determina somnolenta diurna
în tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si farmacodependenta
se administreaza per os în insomnii tranzitorii sau cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 48, 49)
Cloralhidrat:
are ca metabolit activ tricloretanolul
este hipnocoercitiv
42
A.
are mecanism de actiune similar benzodiazepinelor
prezinta efect iritant pe mucoase
se administreaza per os si intrarectal, în asociere cu mucilag de guma arabica
B.
C.
D.
E.
(pag. 40, 49, 50)
Diazepam:
este biotransformat pe caile SOMH la 2 metaboliti activi
nu strabate bariera hemato-encefalica si se redistribuie în tesutul adipos
43
A.
la injectarea rapida pe cale i.v. poate determina deprimare respiratorie marcata
este contraindicata administrarea i.v. în status epilepticus
în intoxicatia acuta moartea se produce rapid prin hipotensiune arteriala si deprimare respiratorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 61)
Buspirona:
este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
este agonist presinaptic alfa-2
44
A.
este tranchilizant (anxiolitic)
are actiune hipnotica si anticonvulsivanta
este ineficace în atacurile de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Pag. 67 din 309
Nitrazepam:
este hipnoinductor
modifica structura somnului, reducând durata somnului de tip REM
45
A.
are T ½ plasmatic scurt (2-3 ore)
în administrari repetate produce o sedare posthipnotica
se utilizeaza în insomnii si epilepsie
B.
C.
D.
E.
(pag. 40,46)
Bromurile se utilizeaza ca sedative si prezinta urmatoarele caracteristici:
prezinta efect iritant tisular
determina impotenta sexuala (la tratamentul îndelungat)
46
A.
se elimina rapid din organism
se administreaza exclusiv i.v. si per os dupa mese
se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 50)
Notati contraindicatiile la administrarea de diazepam:
gravide, în primul trimestru
tetanos
47
A.
miastenia gravis
conducatori auto
anxietatea din nevroze si psihoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 61)
Alprazolam:
are efect sedativ – hipnotic
este anxiolitic
48
A.
are efect antidepresiv
este indicat în depresia anxioasa
este contraindicat în atacul de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 64, 65)
Oxazepam:
are T ½ plasmatic si durata de actiune scurte
produce somnolenta
49
A.
nu are efect sedativ – hipnotic
este indicat ca anxiolitic
este biotransformat direct la metabolit glucuronoconjugat activ
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice benzodiazepine?
metohexital
nitrazepam
50
A.
bromizoval
flunitrazepam
cloralhidrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 40, 46, 47)
Notati afirmatia adevarata despre farmacodinamia urmatoarelor anticonvulsivante:
Inchiderea canalelor de clor - Clonazepam
Deschiderea canalelor de sodiu - Acid valproic
51
A.
Blocarea canalelor de calciu de tip T - Etosuximida
Inhibarea eliberarii GABA - Gabapentin
Stimularea anhidrazei carbonice cerebrale - Sultiam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Indicatiile terapeutice ale Fenitoinei sunt:
Marele rau epileptic
Epilepsia psihomotorie
52
A.
Hipotensiunea arteriala
Aritmiile cardiace
Deprimarea respiratorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Antiepilepticele cu eficacitate predominanta in crizele mioclonice sunt:
Acidul valproic
Fenitoina
53
A.
Clonazepamul
Lamotrigina
Topiramatul
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Notati efectele secundare majore determinate de Clonazepam:
Sedare
Somnolenta
54
A.
Ataxie
Crize mioclonice
Hipotonie
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 68 din 309
Tema nr. 12
Antidepresive
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 84-106
Notati neuromediatorii deficitari in depresii:
Catecolaminele si serotonina
Dopamina si acidul gama-aminobutiric
1
A.
Acetilcolina si dopamina
Histamina si adrenalina
Encefalinele si endorfinele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 85)
Antidepresivele timoleptice de tip amine triciclice utilizate curent in farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu exceptia:
Imipramina
Desipramina
2
A.
Maprotilina
Clomipramina
Amoxapina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 87)
Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei, cu exceptia:
Fluoxetin
Fluvoxamin
3
A.
Paroxetin
Moclobemid
Citalopram
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Care dintre urmatoarele antidepresive este blocant modern al receptorilor alfa-2 presinaptici?
Imipramina
Moclobemid
4
A.
Fenelzina
Mirtazapin
Doxepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 88)
Antidepresivele timoleptice clasice tip amine triciclice sunt caracterizate prin urmatorul profil farmacotoxicologic, cu exceptia:
Hipotensiune ortostatica
Hipertensiune arteriala
5
A.
Aritmii
Retentie urinara
Glaucom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Antidepresivele se afla in relatie de sinergism cu urmatoarele medicamente sau grupe de medicamente, cu exceptia:
Analgezice opioide
Antiepileptice
6
A.
Simpatomimetice
Amfetamina
Petidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 93)
Notati reactia adversa care nu caracterizeaza antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice
Anxietate
Convulsii tonico-clonice
7
A.
Insomnie sau somnolenta
Tulburari de memorie
Sindromul neuroleptic malign
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 95)
Mianserina:
Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil
Este amina triciclica
8
A.
Este in grupa antidepresivelor atipice
Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore)
Potenteaza efectele amfetaminei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt urmatoarele, cu exceptia:
Greata
Anorexie
9
A.
Anxietate
Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala
Disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102-103)
Pag. 69 din 309
Actiunile farmacodinamice specifice antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO), sunt urmatoarele, cu exceptia:
Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in SNC si periferie
Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala (paradoxal)
10
A.
Efect psihostimulant slab
Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu crize hipertensive
Potentarea efectelor tiraminei, cu crize hipertensive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Notati afirmatia falsa despre moclobemid:
Este IMAO-A selectiv
Determina reactia adversa "cheese effect" (efectul branzei) exacerbata la asocierea cu alimente bogate in tiramina
11
A.
Este indicat in depresii atipice
Are latenta lunga (2-4 saptamani)
Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in trei prize
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 105)
Mirtazapin:
Este agonist alfa-2 presinaptic
Este indicat in schizofrenie
12
A.
Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5-HT 3
Determina reactii adverse de tip serotoninergic exacerbate
Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza unica, seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Antidepresivele de tip inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO):
Se administreaza numai injectabil
Absorbtia per os este scazuta
13
A.
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este de aproximativ 2-3 zile
Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in depresiile rezistente la amine triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Reactiile adverse frecvente ale antidepresivelor inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) clasice, neselective si ireversibile, sunt urmatoarele, cu exceptia:
Insomnie si agitatie
Hipotensiune ortostatica
14
A.
"Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu crize de HTA grave la asocierea alimentelor bogate in tiramina
Sindrom parkinsonian
Pierdere in greutate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
In care dintre urmatoarele afectiuni nu este indicata fluoxetina?
Depresie majora
Epilepsie
15
A.
Afectiuni obsesiv-compulsive
Stare de panica
Bulimie nervoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 103)
Profilul farmacotoxicologic al antidepresivelor atipice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
Risc scazut de convulsii tonico-clonice
Efect sedativ slab
16
A.
Efecte anticolinergice slabe sau absente
Efect hipotensiv slab sau absent
Efecte cardiace absente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice:
Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie
Scad efectele simpatomimeticelor
17
A.
Au efect anticataleptic
Nu determina hipotensiune ortostatica
Au latenta scurta (1-5 ore)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 95)
Antidepresivele:
Sunt neuroleptice
Sunt denumite si timoanaleptice
18
A.
Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia
Se administreaza in starea de rau epileptic
Se administreaza ca inductoare ale anesteziei generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 85)
Pag. 70 din 309
Care dintre urmatoarele antidepresive timoleptice face parte din grupul aminelor triciclice?
Doxepina
Mianserina
19
A.
Diazepam
Trazodon
Clobazam
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 87)
Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
Se trateaza obligatoriu medicamentos formele usoare de depresie
Indicatia principala este depresia endogena moderata si severa
20
A.
In depresia agitata se administreaza timolepticele activatoare
In depresia severa sunt contraindicate antidepresivele triciclice
La varstnici aminele triciclice nu determina reactii adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 92)
Antidepresivele:
Influenteaza pozitiv starea timica
Fac parte din grupa psihoanaleptice
21
A.
Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata de GABA
Se administreaza ca anticonvulsivante si miorelaxante
Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide
B.
C.
D.
E.
(pag. 85)
Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor triciclice:
Imipramina
Viloxazina
22
A.
Amitriptilina
Mianserina
Doxepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor tetraciclice:
Maprotilina
Desipramina
23
A.
Amoxapina
Trazodon
Mianserina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile sunt:
Fenelzina
Nialamida
24
A.
Moclobemid
Mirtazapin
Tranilcipromina
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Antidepresivele inhibitoare selective ale recaptarii noradrenalinei sunt:
Doxepina
Amitriptilina
25
A.
Maprotilina
Desipramina
Citalopram
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Antidepresivele inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei (ISRS) sunt:
Citalopram
Imipramina
26
A.
Fluoxetin
Fluvoxamin
Paroxetin
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Antidepresivele blocante moderne ale receptorilor alfa-2 presinaptici:
Sunt reprezentati de mianserina
Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica
27
A.
Stimuleaza sinapsele serotoninergice
Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in fanta sinaptica
Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand eliberarea NA in fanta sinaptica
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:
In depresia agitata timereticele sau timolepticele activatoare sunt contraindicate
In depresia severa de electie sunt antidepresivele triciclice administrate intr-o singura doza, seara
28
A.
IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace decat aminele triciclice
In depresiile psihoreactive de electie sunt aminele triciclice
In starile depresive postpartum se pot administra antidepresivele triciclice deoarece nu trec in laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 92)
Pag. 71 din 309
Antidepresivele potenteaza efectele:
Amfetaminei
Analgezicelor opioide
29
A.
Antiepilepticelor
Antihipertensivelor simpatolitice
Catecolaminelor si simpatomimeticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Notati actiunile farmacodinamice ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice:
Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie
Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu crize hipertensive)
30
A.
Efect anticataleptic
Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa
Efect anticolinergic central si periferic
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice, sunt:
Anxietate
Convulsii tonico-clonice
31
A.
Deprimare medulara cu agranulocitoza
Efecte secundare de tip anticolinergic
Stimulare cardiaca intensa
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Notati afirmatiile false despre antidepresivele atipice:
Constituie a doua generatie de antidepresive timoleptice
Au durata de actiune extrem de lunga
32
A.
Prezinta toxicitate cardiovasculara
Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice tipice
Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Mianserina:
Este amina tetraciclica
Inhiba relativ slab recaptarea NA
33
A.
Determina sedare, convulsii
Contraindicata in depresii
Determina reactii adverse cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde:
Inhiba recaptarea catecolaminelor
Au afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici
34
A.
Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei
Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1
Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1 adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de tip efecte secundare serotoninergice sunt:
Anxietate
Glaucom cu unghi inchis
35
A.
Anorexie
Retentie urinara si constipatie
Dureri de cap si disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Notati medicamentele implicate in sindromul serotoninergic sever:
Risperidon
Fluoxetina
36
A.
Ondansetron
Amitriptilina
Trazodona
B.
C.
D.
E.
(pag. 102)
Fluoxetina:
Este neuroleptic sedativ
Este biotransformata de catre S.O.M.H. la norfluoxetin, metabolit activ
37
A.
Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate interindividuala
Nu determina hipotensiune arteriala si cardiotoxicitate
Se administreaza in starea de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei:
Depresie majora
Afectiuni obsesiv-compulsive
38
A.
Epilepsie
Inductia anesteziei
Starea de panica
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Pag. 72 din 309
Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) frecvent intalnite, de tip efecte secundare serotoninergice sunt:
Cardiotoxicitate
Greata, voma, diaree
39
A.
Anorexie
Cefalee vasculara
Depresie majora
B.
C.
D.
E.
(pag. 102-103)
Pentru antidepresivele inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de actiune confera:
Latenta scurta, 1-4 ore
Latenta lunga, 1-4 saptamani
40
A.
Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea administrarii
Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea administrarii
Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Moclobemid:
Este IMAO-A selectiv
Asocierea cu alimente bogate in tiramina determina "cheese effect" (efectul branzei), cu crize de HTA grave
41
A.
Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza
Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide
Se administreaza in depresiile atipice
B.
C.
D.
E.
(pag. 105)
Mirtazapin:
Este agonist alfa-2 presinaptic
Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2 responsabili de agitatia psihomotorie
42
A.
Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3 responsabili de greata si voma
Este IMAO-A selectiv
Este ISRS
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Clasificarea antidepresivelor in functie de criteriul farmacoterapeutic cuprinde:
Timoleptice clasice tipice
Neurotonice
43
A.
Timoleptice noi atipice
Timeretice clasice si noi
Tranchilizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 85-86)
Clasificarea antidepresivelor timoleptice in functie de structura chimica cuprinde:
Amine triciclice
Ciclopropilamine
44
A.
Hidrazine
Benzamide
Amine tetraciclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 87-88)
Notati antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile:
Fenelzina
Doxepina
45
A.
Tranilcipromina
Clomipramina
Nialamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 87)
Notati caracteristicile antidepresivelor timoleptice atipice, moderne:
Au reactii adverse cardiovasculare evidente
Determina constipatie si retentie urinara
46
A.
Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si anticolinergic practic nul
Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA
Sunt inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei, puternice
B.
C.
D.
E.
(pag. 90)
Notati afimatiile adevarate despre antidepresive:
Inceperea unui tratament cu amine triciclice se face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea IMAO
Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO este lipsita de efecte adverse
47
A.
IMAO neselective provoaca crize hipertensive la indivizi care consuma alimente bogate in tiramina (branzeturi fermentate, peste afumat, vin rosu)
Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de "sindrom serotoninergic"
Antidepresivele antagonizeaza efectele analgezicelor opioide
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Pag. 73 din 309
Farmacografia antidepresivelor tipice, amine triciclice si tetraciclice, cuprinde:
Doza de atac se administreaza 2-3 zile
Se incepe cu doze mari, care se scad treptat
48
A.
Se incepe cu doze mici, care sunt crescute treptat
Administrarea se face in 2-3 prize, ultima doza inainte de culcare pentru a induce somnul
Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni sau timp mai indelungat in caz de recaderi
B.
C.
D.
E.
(pag. 96)
Trazodon:
Este in grupa antidepresivelor atipice
Este indicat in depresii fara sau cu anxietate
49
A.
Are reactii adverse anticolinergice marcate
Determina sedare, confuzie
Indicele de siguranta la supradozare este scazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 100)
Notati reactiile adverse determinate de fluoxetina:
Greata si voma
Hipotensiune arteriala
50
A.
Anorexie cu pierdere in greutate
Stimulare SNC
Disfunctii sexuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 103)
Notati afirmatia adevarata cu privire la efectele simpatomimeticelor:
Vasodilatatie - efect alfa-1
Contractia muschiului circular al irisului - efect alfa-1
51
A.
Contractia uterului gravid - efect alfa-1
Lipoliza in tesut adipos - efect beta-2
Glicogenoliza in muschii striati - efect beta-3
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 252)
Notati adrenomimeticele tocolitice:
Clenbuterolul
Hexoprenalina
52
A.
Fenoterolul
Ritodrina
Prenalterolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 245)
Indicatiile terapeutice ale Dihidroergotaminei sunt:
Migrena
HTA
53
A.
Sindromul hipotensor ortostatic
Hipotonia venoasa
Tulburarile vasculare hipertone grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 265)
Care sunt afirmatiile adevarate despre Reserpina:
Determina scaderea catecolaminelor din terminatiile simpatice, periferice si centrale
Determina bronhodilatatie
54
A.
Are actiune antipsihotica
Stimuleaza activitatea tiroidei
Determina hiperprolactinemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 282-283)
Nicergolina are urmatoarele caracteristici farmacologice:
Este vasodilatator prin mecanisme alfa adrenolitic si musculotrop
Potenteaza efectul antihipertensivelor
55
A.
Este antiagregant plachetar
Este indicat in hemoragii acute
Se asociaza cu alte adrenolitice alfa si beta
B.
C.
D.
E.
(pag. 266)
Tema nr. 13
Anticonvulsivante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 121-132Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 976-999
Fenitoina, în afara de marele rau epileptic, este indicata în:
diabet insipid hipofizar
sindrom lupoid
1
A.
aritmii cardiace
nevralgie de trigemen
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 129)
Pag. 74 din 309
La care dintre urmatoarele antiepileptice supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie?
carbamazepina
acidul valproic
2
A.
fenitoina
fenobarbital
tiagabin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125, 131)
Notati antiepilepticul cel mai toxic, utilizat numai de rezerva:
fenitoina
acidul valproic
3
A.
fenacemida
clonazepam
topiramat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Clonazepam:
determina efecte teratogene tip spina bifida
este indicat în marele rau epileptic
4
A.
se administreaza în status epilepticus i.v. lent
prezinta corelatie buna între concentratiile plasmatice si eficacitate, respectiv toxicitate
se administreaza exclusiv per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Acidul valproic:
determina afectare hepatica rara, dar grava
se poate administra în sarcina
5
A.
se administreaza în status epilepticus i.v. lent
la administrarea prelungita determina tulburari psihice
este utilizat numai de rezerva
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Urmatoarele antiepileptice au epurare hepatica aproape totala (> 99%), cu exceptia:
carbamazepina
clonazepam
6
A.
diazepam
primidona
vigabatrin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 124)
Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca metabolit activ fenobarbitalul?
carbamazepina
acidul valproic
7
A.
primidona
trimetadiona
lamotrigin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 124)
Fenobarbitalul:
realizeaza steady state la 3 – 4 zile
la întreruperea brusca a tratamentului cronic determina sindrom de sevraj
8
A.
determina desensibilizarea receptorilor glutamat-ergici
este indicat în micul rau epileptic
se administreaza exclusiv per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Urmatoarele mecanisme la nivel molecular sunt descrise în cadrul clasei de anticonvulsivante (antiepileptice), cu exceptia:
blocarea canalelor de sodiu
blocarea canalelor de calciu tip T
9
A.
deschiderea canalelor de clor
inhibarea eliberarii GABA
împiedicarea eliberarii de glutamat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Fenitoina poate determina următoarele efecte adverse, cu excepţia:
ataxie
agresivitate
10
A.
nistagmus
hiperplazia gingiilor
hirsutism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 129)
Notaţi antiepilepticul care, la administrare prelungită, poate determina tulburări psihice:
carbamazepina
clonazepam
11
A.
fenitoina
fenacemida
fenobarbital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131)
Pag. 75 din 309
În tratamentul antiepileptic cronic cu doze mari de fenobarbital pot să apară următoarele efecte adverse, cu excepţia:
sedare
ataxie
12
A.
osteomalacie
spina bifida
anemie megaloblastică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 122)
La întreruperea bruscă a unui tratament antiepileptic cronic cu fenobarbital se declanşează:
toleranţă încrucişată cu alte medicamente
inductie enzimatica
13
A.
sindrom de sevraj
ataxie
anemie megaloblastica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Următoarele medicamente sunt anticonvulsivante, cu excepţia:
morsuximida
clonazepam
14
A.
oxcarbazepina
levodopa
primidona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Notati medicamentele care sunt anticonvulsivante (antiepileptice):
fenacemida
fenitoina
15
A.
levodopa
selegilina
topiramat
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Care dintre urmatorii compusi reprezinta metaboliti activi pentru unele dintre antiepileptice?
acidul valproic
fenobarbital
16
A.
dimetadiona
trimetadiona
epoxid
B.
C.
D.
E.
(pag. 124)
Pentru anticonvulsivante (antiepileptice) mecanismul la nivel molecular consta în:
deschiderea canalelor de sodiu
deschiderea canalelor de calciu de tip L
17
A.
deschiderea canalelor de clor
inhibarea selectiva a recaptarii GABA
stimularea anhidrazei carbonice cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Care dintre urmatoarele anticonvulsivante are structura chimica de tip iminostilbeni?
metilfenobarbital
carbamazepina
18
A.
fenitoina
fenacemida
fensuximida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Care dintre urmatoarele anticonvulsivante este inhibitor al anhidrazei carbonice?
gabapentin
acid valproic
19
A.
clonazepam
sultiam
trimetadiona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123, 125)
În starea de rau epileptic se utilizeaza i.v.:
primidona
carbamazepina
20
A.
diazepam
acid valproic
fenacemida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Actiunea anticonvulsivanta consta în:
scaderea pragului de excitabilitate si a pragului convulsivant la nivel SNC
inductie enzimatica
21
A.
sedare si ataxie
diminuarea tendintei la descarcari repetate a neuronilor modificati patologic
împiedicarea hiperpolarizarii membranei neuronale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Pag. 76 din 309
Care dintre urmatoarele anticonvulsivante împiedica eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul?
acid valproic
vigabatrin
22
A.
gabapentin
lamotrigin
acetazolamida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Fenobarbitalul:
în doze mari este inhibitor enzimatic
se poate asocia cu anticoagulante orale si anticonceptionale orale fara a le modifica eficacitatea
23
A.
tratamentul cronic se poate întrerupe brusc
se administreaza de electie la copiii mici în marele rau epileptic
este contraindicat în starea de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Deschiderea canalelor de clor prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A este caracteristica pentru urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice):
fenitoina
fenobarbital
24
A.
etosuximida
clonazepam
topiramat
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele) care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:
sultiam
lamotrigin
25
A.
tiagabin
vigabatrin
acetazolamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Principiile de tratament al epilepsiei constau în:
se administreaza exclusiv un singur antiepileptic
dozele de întretinere variaza larg, interindividual
26
A.
tratamentul se începe cu doze mari
optimizarea posologiei se face prin monitorizarea concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului
tratamentul se întrerupe brusc
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
În status epilepticus:
antiepilepticele se administreaza i.v., lent
antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si în doze mari
27
A.
în stare grava, refractara la antiepileptice, se recurge la anestezie generala
de electie se administreaza tranchilizante majore
la nevoie se asociaza 2 – 3 antiepileptice pentru inductie enzimatica si cresterea eficacitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
Fenobarbitalul în doze mari antiepileptice si în tratament cronic determina urmatoarele efecte adverse:
anemie megaloblastica
cataracta
28
A.
osteomalacie
ataxie
delir
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Potentialul farmacotoxicologic ridicat al fenitoinei se manifesta prin:
icter
dermatita exfoliativa
29
A.
nevralgie de trigemen
sindromul hidantoinic fetal
spina bifida
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Carbamazepina este indicata în:
marele rau epileptic
depresie respiratorie si coma
30
A.
nevralgie de trigemen
sarcina
diabet insipid hipofizar
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Acidul valproic este indicat în:
marele rau epileptic
micul rau epileptic
31
A.
status epilepticus
crize mioclonice
nevralgie de trigemen
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 77 din 309
Tratamentul cu acid valproic se caracterizeaza prin:
supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie
exista o buna corelatie între concentratiile plasmatice si efectele terapeutice
32
A.
se impune monitorizarea functiei hepatice
nu exista risc de efecte teratogene
la administrarea prelungita apar tulburari psihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
La administrarea de clonazepam ca anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea urmatoarele efecte adverse:
sedare
nistagmus si diplopie
33
A.
ataxie
hipotonie
somnolenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Indicatiile terapeutice pentru clonazepam sunt:
status epilepticus
marele rau epileptic
34
A.
micul rau epileptic
aritmii cardiace
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
La administrarea de carbamazepina pot aparea urmatoarele efecte adverse:
epilepsie psihomotorie
nevralgie de trigemen
35
A.
hepatotoxicitate grava
spina bifida
fibrilatie ventriculara
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) au structura chimica de iminostilbeni?
primidona
feneturida
36
A.
carbamazepina
clonazepam
oxcarbazepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
În starea de rau epileptic, iar experimental în convulsiile prin excitante SNC se administreaza:
diazepam
clonazepam
37
A.
fenitoina
carbamazepina
acidul valproic
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 129, 131)
În crizele mioclonice se utilizeaza:
neostigmina
acid valproic
38
A.
clonazepam
edrofoniu
levodopa
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
La care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu se poate realiza pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentratiilor plasmatice)?
fenitoina
carbamazepina
39
A.
acidul valproic
fenacemida
clonazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 125, 131)
La doze mari, fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic si determina:
sindrom de sevraj
ataxie
40
A.
toleranta dobândita încrucisata cu alte medicamente asociate
creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice la asocierea cu acestea
cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii medicamentelor asociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Fenacemida:
este antiepileptic cu spectru larg
se utilizează de elecţie în marele rău epileptic şi în status epilepticus
41
A.
este antiepilepticul cel mai toxic
la administrarea prelungită determină delir şi agresivitate
este utilizat numai de rezervă
B.
C.
D.
E.
(pag. 131)
Pag. 78 din 309
Fenitoina este indicată în:
marele rău epileptic
epilepsia psihomotorie
42
A.
micul rău epileptic
crize mioclonice
aritmii cardiace
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
În tratamentul cronic cu fenobarbital, sindromul de sevraj apare:
datorită inducţiei enzimatice
datorită sensibilizării receptorilor glutamat-ergici
43
A.
prin favorizarea eliberării GABA
la întreruperea bruscă a tratamentului
datorită hepatotoxicităţii
B.
C.
D.
E.
(pag. 127)
Fenitoina administrată i.v. rapid şi în doze mari poate determina:
HTA
deprimare respiratorie
44
A.
oprirea inimii
paranoia, delir
crize mioclonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Carbamazepina:
are structură chimică de tip benzodiazepine
în administrare cronică poate determina depresie respiratorie şi comă
45
A.
se administrează în sarcină
se administrează în marele rău epileptic
este indicată în nevralgia de trigemen
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 129)
La doze terapeutice mari de fenitoină, când sistemul oxidazic microzomal hepatic este saturat:
viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin I
viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin zero
46
A.
creşteri mici ale dozelor antrenează creşteri mari ale concentraţiilor plasmatice
se întrerupe brusc tratamentul pentru a determina inducţia enzimatică
viteza de biotransformare este independentă de concentraţie
B.
C.
D.
E.
(pag. 129)
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
fenobarbitalul activează complexul receptor postsinaptic GABA-A
acidul valproic creşte nivelul de GABA în creier
47
A.
gabapentin inhibă ireversibil GABA aminotransferaza
lamotrigin favorizează eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul
fenitoina blochează canalele de calciu T
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
Următorii compuşi sunt anticonvulsivante (antiepileptice):
primidona
fenacemida
48
A.
levodopa
trihexifenidil
gabapentin
B.
C.
D.
E.
(pag. 123)
Efectele teratogene sunt menţionate ca efecte adverse pentru următoarele anticonvulsivante:
fenitoina
fenobarbital
49
A.
carbamazepina
acidul valproic
clonazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. 127, 129, 131)
Fenobarbitalul:
este antiepileptic cu spectru larg
se administrează în marele rău epileptic
50
A.
determină agresivitate
tratamentul cronic nu se întrerupe brusc
în starea de rău epileptic se administrează lent i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 123, 127, 128)
Precizati care este anticolinesterazicul cu actiune usor reversibila:
Ecotiofat
Fizostigmina
51
A.
Neostigmina
Edrofoniu
Fluostigmina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 290)
Pag. 79 din 309
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind efectele parasimpatomimeticelor:
Tahicardie
Arteriolodilatatie, mai intensa la nivelul membrelor
52
A.
Stimularea tonusului si peristaltismului stomacului si intestinului
Bronhodilatatie
Mioza activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Parasimpatoliticele administrate topic la nivel ocular provoaca urmatoarele efecte secundare:
Cefalee
Fotofobie
53
A.
Iridociclite
Cresterea presiunii intraoculare
Tulburarea vederii pentru aproape
B.
C.
D.
E.
(pag. 312)
Tema nr. 14
Simpatomimetice si simpatolitice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 244-289
Efecte beta-1 adrenolitice cuprind:
sedare
tahicardie
1
A.
reducerea debitului cardiac
bronhoconstrictie la astmatici
inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului juxtaglomerular renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 272, 273)
Reactiile adverse la administrarea de beta-adrenolitice sunt:
bradicardie
HTA
2
A.
tulburari ischemice periferice
bronhoconstrictie la astmatici
hiperglicemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 275)
Indicatiile terapeutice pentru beta-adrenolitice sunt:
hipotiroidism
angina pectorala
3
A.
tahicardie
hipotensiune arteriala
bloc atrioventricular
B.
C.
D.
E.
(pag. 275, 276)
Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind:
bloc atrioventricular
astm bronsic
4
A.
post infarct miocardic
extrasistolie atriala
prezenta diabetului zaharat
B.
C.
D.
E.
(pag. 276)
Propranololul:
este beta-adrenolitic lipofil
se administreaza strict i.v.
5
A.
este contraindicat în HTA
se administreaza în tahiaritmii
nu se asociaza cu hidralazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 278)
Reserpina:
prezinta actiune antipsihotica
distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si noradrenalinei
6
A.
determina hipotensiune arteriala
se administreaza în stari depresive
efectele dispar rapid dupa întreruperea tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 282, 283)
Metildopa:
se concentreaza în vezicule, ocupând locul noradrenalinei
este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina, fals mediator chimic
7
A.
are actiune antihipertensiva
are efecte toxice hepatice
determina deprimare tiroidiana
B.
C.
D.
E.
(pag. 285)
Pag. 80 din 309
Clonidina:
are absorbtie digestiva scazuta
determina tahicardie
8
A.
determina hipotensiune arteriala sistolica si diastolica
se administreaza în tratamentul sindromului de abstinenta la morfina
determina efecte rebound la întreruperea brusca a tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 287)
Prazosin:
reduce colesterolul plasmatic si creste HDL-colesterolul
este indicat în HTA
9
A.
determina fenomen de tip rebound
dupa prima doza se sta în clinostatism 30 de minute
este indicat în doze mari de la începutul tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 269)
Tolazolina:
are biodisponibilitate per os mare
este alfa-1 adrenomimetic
10
A.
produce arteriolodilatatie intensa
este indicat în tulburari circulatorii periferice spastice
cai de administrare: p.o., s.c., i.m., i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 266, 267)
Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic predominant?
bromocriptina
ergometrina
11
A.
nicergolina
metilergometrina
metisergida
B.
C.
D.
E.
(pag. 263)
Dihidroergotamina este indicata în:
migrena (în criza si în tratamentul de fond)
hipotensiune arteriala cronica
12
A.
retinopatie de etiologie vasculara
boala Raynaud
de electie în hipotonia venoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 265)
Fentolamina este indicata în:
metroragii
cefalee post rahianestezie
13
A.
HTA din feocromocitom
sindrom de hipotensiune ortostatica
tratamentul necrozei pielii în urma injectarii accidentale paravenoase de noradrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 267)
Tamsulosin:
blocheaza receptorii alfa-1A din prostata
poate determina hipotensiune ortostatica
14
A.
nu este metabolizat la nivel hepatic
se elimina predominant urinar
este indicat în hiperplazia benigna a prostatei
B.
C.
D.
E.
(pag. 270, 271)
Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor sunt:
HTA
bradicardie
15
A.
glaucom cu unghi deschis
hipertiroidism
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 275, 276)
Contraindicatiile pentru administrarea reserpinei sunt:
stari depresive
HTA
16
A.
ulcer gastroduodenal
psihoze
astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 283)
La administrarea de clonidina apar urmatoarele efecte secundare:
hipotensiune ortostatica
tahicardie
17
A.
somnolenta
hipersalivatie
agitatie si tremor
B.
C.
D.
E.
(pag. 287)
Pag. 81 din 309
Efedrina:
prezinta difuziune buna în SNC
se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei nazale
18
A.
are efect bronhoconstrictor
este contraindicata în blocul cardiac (sindrom Adams – Stokes)
este deprimant SNC
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
Nafazolina:
este adrenomimetic cu predominanta alfa
determina tahifilaxie
19
A.
se administreaza per os
este indicata în tratamentul rinitelor si conjunctivitelor
se administreaza exclusiv local
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Adrenalina determina urmatoarele efecte pe aparatul cardiovascular:
creste fragilitatea capilara
vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa-1)
20
A.
vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1)
bronhodilatatie (efect beta-2)
hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1)
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt:
boala serului
edem Quincke
21
A.
aritmii cardiace
insuficienta circulatorie cerebrala
crize de astm bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Efedrina este indicata în urmatoarele afectiuni:
HTA
local, în rinite
22
A.
sindrom Adams – Stokes
aritmii cardiace
supradozarea inhibitoarelor SNC
B.
C.
D.
E.
(pag. 256, 257)
Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2 selective sunt:
efedrina
isoprenalina
23
A.
orciprenalina
fenoterol
formoterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Dobutamina:
este activa per os
difuzeaza în SNC
24
A.
este predominant beta-1 adrenergic
are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca dopamina
este indicata în socul cardiogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic sunt:
propranolol
atenolol
25
A.
metoprolol
esmolol
nadolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Golirea (depletirea) depozitelor de noradrenalina este realizata de catre:
adrenalina
alfa-metildopa
26
A.
reserpina
guanetidina
propranolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Nafazolina:
la administrarea locala mai mult de o saptamâna se instaleaza tahifilaxia
se administreaza per os si local
27
A.
se administreaza în rinite si conjunctivite
solutia nazala are concentratia 0,1 – 1%
solutia oftalmica are concentratia 1 – 10%
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Pag. 82 din 309
Indicatiile terapeutice ale simpatomimeticelor sunt:
hipotensiune ortostatica (efedrina, etilefrina)
soc cardiogen (dopamina, dobutamina)
28
A.
ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina)
aritmii (adrenalina, izoprenalina)
tahicardie (adrenalina, izoprenalina)
B.
C.
D.
E.
(pag. 253)
Care dintre urmatoarele adrenomimetice este indicat în travaliul prematur, având efect tocolitic?
noradrenalina
nafazolina
29
A.
prenalterol
ritodrina
metaraminol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 245)
Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare beta-1 adrenergice, cu exceptia:
stimularea miocardului contractil
stimularea miocardului excito-conductor
30
A.
lipoliza în tesut adipos
stimulare SNC
stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie de renina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 251)
La nivelul aparatului cardiovascular, simpatomimeticele au urmatoarele efecte secundare, cu exceptia:
palpitatii
paloare tegumentara
31
A.
anxietate
lipotimie
hipertensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 252)
Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:
arterite
travaliu prematur
32
A.
astm bronsic
ateroscleroza cerebrala
insuficienta circulatorie acuta hipotona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 253)
Noradrenalina se administreaza:
i.v. în vene mari, în perfuzie
exclusiv local în rinite
33
A.
s.c.
i.m.
sub forma de aerosoli
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 254)
Injectarea accidentala paravenoasa de noradrenalina produce necroza tisulara si se trateaza de urgenta cu:
adrenalina
fentolamina
34
A.
etilefrina
dobutamina
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 254)
Ergotamina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:
migrena
cefalee post rahianestezie
35
A.
metroragii
postpartum, favorizând retractia uterina
HTA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 264)
Dihidroergotoxina:
este alfa-adrenomimetic
creste fluxul sanguin cerebral
36
A.
produce HTA
scade metabolismul cerebral
este contraindicata în arteriopatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Nicergolina:
nu se absoarbe per os
are efect vasoconstrictor
37
A.
este vasodilatator prin doua mecanisme: alfa-adrenolitic si musculotrop
este indicata în hemoragii acute
este indicata în hipotensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 266)
Prazosin:
nu este biotransformat la primul pasaj hepatic
este adrenolitic alfa-1 selectiv
38
A.
creste colesterolul plasmatic
este indicat în hipotensiunea posturala
se administreaza în doze mari la începutul tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 269)
Pag. 83 din 309
Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt urmatoarele, cu exceptia:
atenolol
metoprolol
39
A.
propranolol
bisoprolol
acebutolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 262)
Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu este de tip beta – neselectiv?
alprenolol
oxprenolol
40
A.
propranolol
metoprolol
pindolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 262)
Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt urmatoarele, cu exceptia:
vasodilatatie
HTA
41
A.
tahicardie reflexa
mioza pasiva
diminuarea reflexelor presoare adrenergice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 263)
Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al secretiei de prolactina?
ergotamina
ergometrina
42
A.
bromocriptina
nicergolina
ergotoxina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 263)
Dihidroergotoxina:
este sinonim cu dihidroergotamina
are timp de înjumatatire foarte scurt (circa o ora)
43
A.
este alfa-adrenomimetic
amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral
este indicata în hipotensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Fentolamina:
se absoarbe bine digestiv
este putin biotransformata
44
A.
realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari
este contraindicata în feocromocitom
se administreaza per os înainte de masa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 267)
Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efecte simpatomimetice?
propranolol
labetalol
45
A.
bisoprolol
pindolol
carvedilol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Clonidina:
este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central si periferic
nu se absoarbe digestiv
46
A.
produce tahicardie si cresterea debitului cardiac
creste secretia de renina
este indicata în sindroamele depresive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 286, 287)
Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efect de tip chinidinic (anestezic local)?
pindolol
propranolol
47
A.
atenolol
timolol
sotalol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Urmatoarele reactii adverse sunt efecte secundare la administrarea de beta-adrenolitice, cu exceptia:
tahicardie
bloc atrioventricular
48
A.
bronhoconstrictie la astmatici
tulburari ischemice periferice
fenomene depresive dupa tratament îndelungat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 275)
Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor hidrofile cuprinde:
efect al primului pasaj hepatic semnificativ
excretie renala în forma netransformata
49
A.
T ½ plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung (10-20 ore)
legare de proteinele plasmatice în procente mari
în insuficienta hepatica se administreaza doze mai mici
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Pag. 84 din 309
Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor lipofile cuprinde:
absorbtie digestiva înalta
în insuficienta hepatica se administreaza doze mai mari
50
A.
biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%)
difuziune buna prin bariera hemato-encefalica
T ½ plasmatic relativ scurt (2-5 ore)
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Care din urmatoarele antiinflamatoare nesteroidiene este derivat de acid propionic:
Diclofenac
Indometacin
51
A.
Naproxen
Fenilbutazona
Acid mefenamic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 624-626)
Care dintre urmatoarele antiinflamatoare sunt blocante COX-2 selective:
Tolmetinul
Tenoxicamul
52
A.
Nabumetona
Acidul niflumic
Celecoxibul
B.
C.
D.
E.
(pag. 625-634)
Sunt contraindicatii ale administrarii Fenilbutazonei:
Ulcerul gastro-intestinal
Accesul acut de guta
53
A.
Nefropatiile cronice
Poliartrita reumatoida
Antecedentele de agranulocitoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
Inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica
Stimuleaza formarea hepatica a glicogenului
54
A.
Cresc utilizarea glucozei in periferie
Cresc glicemia
Scad depozitarea hepatica a glicogenului
B.
C.
D.
E.
(pag. 726)
Tema nr. 15
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 289-314
Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice este toxic si nu este utilizat ca medicament?
acetilcolina
pilocarpina
1
A.
muscarina
metacolina
betanecol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289)
Care dintre urmatoarele anticolinesterazice are actiune ireversibila?
edrofoniu
ecotiofat
2
A.
piridostigmina
demecariul
distigmina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 290)
Urmatoarele efecte sunt secundare muscarinice, cu exceptia:
bradicardie
hipersalivatie
3
A.
colici abdominale
fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii scheletice
transpiratie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 291)
Neostigmina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:
ileus paralitic
retentie urinara postoperatorie
4
A.
glaucom
miastenia gravis
ulcer gastroduodenal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 297, 298)
Scopolamina:
este excitant SNC la doze mici
determina mioza si cicloplegie
5
A.
se utilizeaza în raul de miscare
se contraindica în oftalmologie
se administreaza exclusiv injectabil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Pag. 85 din 309
Ipratropium:
prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei traheobronsice
determina bronhoconstrictie
6
A.
este indicat în glaucom
se administreaza în astmul bronsic sub forma de aerosoli
difuzeaza în SNC
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311, 312)
Care dintre urmatoarele substante se încadreaza la clasa antiglaucomatoase – derivati organo-fosforici?
fluostigmina
scopolamina
7
A.
emepronium
oxitropium
pirenzepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 300, 301)
Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu se utilizeaza ca medicament?
atropina
hiosciamina
8
A.
oxibutinin
pirenzepina
oxitropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 301)
Piridostigmina:
este anticolinesterazic ireversibil
prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte
9
A.
se contraindica în atonia intestinala
se administreaza per os în miastenia gravis
se administreaza în astmul bronsic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 298)
Metacolina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:
boala Raynaud
diagnosticul miasteniei gravis
10
A.
tahicardia paroxistica
arterite
diagnosticul hiperreactivitatii bronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 294)
Carbacol:
are exclusiv efecte muscarinice
indicat în epigastralgii
11
A.
se utilizeaza local, ca miotic, în oftalmologie
este contraindicat în glaucom
se administreaza i.m. si i.v.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 294)
În oftalmologie, pentru cercetarea fundului de ochi, se utilizeaza:
tropicamida
propiverin
12
A.
propantelina
ipratropium
pirenzepina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303, 312)
Contraindicatiile la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:
glaucom
adenom de prostata
13
A.
retentie urinara
explorari digestive radiologice si endoscopii
constipatie atona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303)
Pentru parasimpatolitice, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
glande exocrine – hiposecretie
aparat respirator – bronhodilatatie
14
A.
ochi – scaderea presiunii intraoculare
intestin – actiune antispastica
miocard – stimulare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Efectele secundare la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:
hiposalivatie
mioza cu cresterea presiunii intraoculare
15
A.
fotofobie
rarirea mictiunilor si disurie
constipatie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Pag. 86 din 309
Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte, cu exceptia:
actiune stimulatoare, la doze mari
actiune anticolinergica centrala utila în tratamentul bolii Parkinson
16
A.
actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal
actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal
actiune anticolinergica centrala utila în intoxicatia cu anticolinesterazice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip periferic în intoxicatia cu atropina?
constipatie
retentie urinara
17
A.
tahicardie
convulsii
disfagie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Pirenzepina:
are absorbtie buna per os
se elimina rapid dupa metabolizare la nivel hepatic
18
A.
are selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric
este contraindicata în sângerari gastrice de stres
este antispastic urinar de electie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Pilocarpina se administreaza i.v. în:
glaucom cronic cu unghi deschis
glaucom acut congestiv cu unghi închis
19
A.
irite
irido-ciclite
intoxicatie cu atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 293)
Farmacodinamia substantelor parasimpatolitice cuprinde:
deprimarea miocardului
cresterea secretiei glandelor bronsice
20
A.
mioza
întârzierea golirii stomacului
cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si pepsina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Tratamentul intoxicatiei cu derivati organofosforici cuprinde:
atropina i.v.
neostigmina i.m.
21
A.
obidoxima i.v.
edrofoniu i.v.
betanecol s.c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 300)
Care dintre urmatoarele substante sunt anticolinesterazice ireversibile?
ecotiofat
fisostigmina
22
A.
piridostigmina
metacolina
fluostigmina
B.
C.
D.
E.
(pag. 294)
Neostigmina:
este anticolinesterazic ireversibil
doza per os este cu mult mai mare decât doza injectabila (x 15-30)
23
A.
determina exclusiv efecte nicotinice
se utilizeaza ca prokinetic în atonia intestinala postoperatorie
este contraindicata în astm bronsic si ulcer gastroduodenal
B.
C.
D.
E.
(pag. 297, 298)
Edrofoniu:
este anticolinesterazic reversibil
se utilizeaza în diagnosticul miasteniei gravis
24
A.
are durata lunga de actiune (24 ore)
antagonizeaza curarizantele depolarizante
se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca efectul nu se manifesta la 45 de minute)
B.
C.
D.
E.
(pag. 298, 300)
Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se utilizeaza ca bronhodilatatoare?
tropicamida
ipratropium
25
A.
telenzepina
oxitropium
propiverin
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Pag. 87 din 309
Care dintre urmatoarele parasimpatolitice sunt utilizate ca antispastice digestive?
homatropina
emepronium
26
A.
propantelina
oxifenciclimina
atropina
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde:
antiacide per os
spalaturi gastrice
27
A.
pilocarpina s.c.
barbiturice, în faza de excitatie a SNC
scopolamina i.m.
B.
C.
D.
E.
(pag. 305)
Notati indicatiile terapeutice pentru oxibutinin în:
adenom de prostata
disurie
28
A.
enurezis prin imaturitate vezicala
vezica urinara spastica neurogena
atonie intestinala
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Ipratropium:
potenta bronhodilatatoare este mai mica decât a atropinei
nu are efecte pe SNC
29
A.
indicat în astmul bronsic
se administreaza sub forma de aerosoli
se evita la pacientii cu glaucom
B.
C.
D.
E.
(pag. 312)
Parasimpatoliticele administrate topic la nivelul ochiului determina urmatoarele efecte secundare:
mioza activa
fotofobie
30
A.
scaderea acuitatii vederii la distanta
tulburarea vederii de aproape
cresterea presiunii intraoculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 312)
Notati efectele nicotinice care pot aparea la administrarea de parasimpatomimetice:
bradicardie
hipersecretia glandelor exocrine
31
A.
stimularea musculaturii striate scheletice
stimularea peristaltismului intestinal
stimularea glandei medulosuprarenale cu cresterea secretiei de adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Notati efectele secundare muscarinice care apar la administrarea de parasimpatomimetice:
dispnee si criza de astm bronsic la astmatici
uscaciunea gurii si a mucoaselor
32
A.
hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice
hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea musculaturii scheletice)
colici abdominale
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Notati parasimpatomimeticele cu actiune directa:
betanecol
demecariul
33
A.
carbacol
metacolina
pilocarpina
B.
C.
D.
E.
(pag. 292)
Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt:
ulcer gastroduodenal
xerostomie
34
A.
astm bronsic
glaucom cronic cu unghi deschis
intoxicatie cu atropina
B.
C.
D.
E.
(pag. 293)
Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt:
astm bronsic
constipatie atona
35
A.
pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
miastenia gravis
antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor depolarizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 297, 298)
Pag. 88 din 309
Notati indicatiile terapeutice pentru atropina:
irite si iridociclite
glaucom acut congestiv
36
A.
bloc atrioventricular
preanestezie
boala Parkinson
B.
C.
D.
E.
(pag. 305)
Scopolamina este indicata în:
raul de miscare
glaucom
37
A.
preanestezie
ileus paralitic
boala Parkinson
B.
C.
D.
E.
(pag. 306)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
atropina stimuleaza centrul respirator
atropina, în doze mici si tonus vagal normal, determina tahicardie si HTA
38
A.
atropina se elimina si prin mucoasa gastrica
solutia injectabila de sulfat de atropina are concentratia de 1%
atropina se utilizeaza în oftalmologie sub forma de colir 1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 304-306)
Propantelina:
la doze terapeutice blocheaza receptorii muscarinici
la doze toxice stimuleaza placa motorie
39
A.
este indicata în adenomul de prostata
se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal
se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Pirenzepina:
prezinta absorbtie per os limitata
prezinta efecte centrale
40
A.
se elimina lent mai mult nebiotransformat
prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric
este contraindicata în sindromul Zollinger-Ellison
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Contraindicatiile administrarii atropinei sunt:
boala Parkinson
ileus paralitic
41
A.
retentia urinara
bloc atrioventricular
bronsite cu hipersecretie
B.
C.
D.
E.
(pag. 305)
Intoxicatia cu derivati organofosforici se caracterizeaza prin:
bronhospasm
tahicardie
42
A.
ileus paralitic
mictiuni frecvente, involuntare
sialoree si transpiratii profuze
B.
C.
D.
E.
(pag. 299)
Notati anticolinesterazicele de tip derivati organofosforici:
demecariul
paraoxon
43
A.
fluostigmina
fisostigmina
ecotiofat
B.
C.
D.
E.
(pag. 294)
Notati afirmatiile adevarate despre antiglaucomatoasele de tip derivati organofosforici:
se administreaza exclusiv local
au actiune intensa si de scurta durata
44
A.
dupa absorbtie determina bronhospasm si colici abdominale
stimuleaza pseudocolinesteraza si biotransformarea suxametoniului
se administreaza sub forma de colir 1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 300)
Notati contraindicatiile administrarii de parasimpatomimetice:
glaucom acut congestiv cu unghi inchis
diaree
45
A.
boala Raynaud
bloc atrioventricular
hipotensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 292, 293, 294)
Pag. 89 din 309
Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde:
relaxarea muschiului circular al irisului
contractia muschiului ciliar
46
A.
mioza activa
cresterea acuitatii vederii la distanta
stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor exocrine
B.
C.
D.
E.
(pag. 293)
Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului cardiovascular sunt:
stimularea nodului sinusal
deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului His
47
A.
arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor
tensiunea arteriala nu se modifica
tensiunea arteriala scade
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului digestiv sunt:
stimularea peristaltismului stomacului si intestinului
relaxarea sfincterelor
48
A.
hiposecretie acida gastrica
stimularea contractiei vezicii biliare
contractia vezicii urinare
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Pentru efectele nicotinice la nivelul placii motorii, anticolinesterazicele reversibile se utilizeaza în:
stari de atonie intestinala
diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis
49
A.
intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina)
supradozarea curarizantelor depolarizante (tip suxametoniu)
pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)
B.
C.
D.
E.
(pag. 296, 297, 298)
Pentru parasimpatolitice efectele antimuscarinice la nivelul aparatelor si sistemelor sunt:
miocardul deprimat – blocaj M2
muschi netezi viscerali relaxati – blocaj M3
50
A.
muschi striati relaxati – blocaj M1, M3
glande exocrine inhibate – blocaj M1, M3
eliberare de adrenalina din medulosuprarenale – blocaj M2
B.
C.
D.
E.
(pag. 302)
Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii de aluminiu sunt adevarate:
Au efect astringent si decongestionant al mucoasei gastrice
Au efect citoprotector
51
A.
Inhiba secretia de acid clorhidric
Inhiba secretia de PGE2
Provoaca diaree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518-519)
Sunt inhibitoare ale pompei de protoni:
Nizatidina
Esomeprazolul
52
A.
Carbenoxolonul
Pantoprazolul
Pirenzepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 526-530)
Sunt antiulceroase protectoare ale mucoasei gastroduodenale:
Bicarbonatul de sodiu
Hidroxidul de aluminiu
53
A.
Carbenoxolonul
Sucralfatul
Esomeprazolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 533-535)
Antihistaminicele H2:
Cresc concentratia de AMPc in celulele glandulare parietale
Au ca moment optim de administrare dimineata
54
A.
Inhiba secretia gastrica acida stimulata vagal
Inhiba secretia gastrica acida bazala
Nu inhiba secretia de pepsina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521-522)
Pag. 90 din 309
Tema nr. 16
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 617-634, pag.726-749Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 753-776
Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza inchiderea canalului arterial la nou-nascut?
acidul acetilsalicilic
indometacina
1
A.
fenilbutazona
piroxicam
ketoprofen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 619)
Piroxicam se administreaza in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
poliartrita reumatoida
spondilita anchilopoietica
2
A.
persistenta canalului arterial la nou-nascut
reumatism extraarticular
artrita acuta gutoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631, 619)
Tolmetina:
este esterul acetilsalicilic al paracetamolului
este blocant selectiv COX-2
3
A.
are T1/2 de 24 - 48 ore
se foloseste ca antireumatic
se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625, 619)
Notati afirmatia falsa despre ibuprofen:
este derivat de acid propionic
are absorbtie rapida per os
4
A.
determina epigastralgii si sangerari
este foarte eficace in spondilita anchilopoietica
este contraindicat in sarcina si la copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625)
Tenoxicam are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
oral se absoarbe complet
nu se administreaza injectabil i.v. sau i.m.
5
A.
patrunde bine in lichidul sinovial
are T1/2 de 72 ore
doza uzuala este de 20 mg o data pe zi, oral sau intrarectal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631)
Urmatorii glucocorticoizi se administreaza numai oral, cu exceptia:
prednison
prednisolon
6
A.
dexametazon acetat
triamcinolon
parametazon acetat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 731)
Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de actiune (12 - 36 ore), cu exceptia:
prednison
prednisolon
7
A.
triamcinolon
hidrocortizon
metilprednisolon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 732)
Principalele caracteristici ale actiunii antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt urmatoarele, cu exceptia:
reduc inflamatia indiferent de natura agentului cauzal
sunt activi in toate fazele inflamatiei
8
A.
stabilizeaza capilarele si le impiedica permeabilizarea
diminueaza formarea edemului local
stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de fagocitoza in tesutul inflamat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 727)
Hidrocortizon:
administrat oral nu se absoarbe
determina retentie hidrosalina marcata
9
A.
nu este activ local
este contraindicat la copii
se administreaza oral exclusiv in poliartrita reumatoida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 741)
Pag. 91 din 309
Prednison:
este glucocorticoid natural
este activ local
10
A.
hepatic, se bioactiveaza in prednisolon
potenta antiinflamatoare este mai mica decat cea a hidrocortizonului
se administreaza oral 300 - 800 mg/zi ca doza de atac
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 743)
Derivat de acid salicilic este:
alclofenac
sulindac
11
A.
tolmetina
benorilat
naproxen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 623)
Derivat de acid propionic nu este:
naproxen
diflunisal
12
A.
flurbiprofen
fenoprofen
ibuprofen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 623)
Acidul flufenamic este derivat de:
acid fenamic
acid propionic
13
A.
acid fenilacetic
acid acetilsalicilic
nici un raspuns nu e corect.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 628)
Care varianta nu reprezinta un exemplu de blocant COX-2 selectiv:
meloxicam
nabumetona
14
A.
etodolac
fenilbutazona
nimesulid.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629, 633)
Blocant COX-2 specific este:
piroxicam
tenoxicam
15
A.
celecoxib
nimesulid
indometacin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634)
Marcati raspunsul incorect:
AINS nu se asociaza între ele
AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului
16
A.
AINS scad timpul de sângerare
asocierea cu antihipertensive scade efectul diuretic si antihipertensiv
la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta renala acuta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 621)
Fenilbutazona este contraindicata în:
acces acut de guta
poliartrita reumatoida
17
A.
spondilita anchilopoietica
hipertensiune arteriala severa
tromboflebita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fenilbutazona este incorecta?
are predominant efect antiinflamtor
este un medicament usor suportat de bolnavi, determinand rar reactii adverse
18
A.
se poate administra intrarectal si topic
durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 10 zile;
se metabolizeaza în ficat formându-se 2 metaboliti activi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Acidul mefenamic:
scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante
nu are efecte analgezice si antipiretice
19
A.
este indicat la astmatici
nu este indicat în combaterea dismenoreei
rareori provoaca reactii sanguine.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 628)
Piroxicamul:
este derivat de acid propionic
are proprietati antiinflamatoare marcate
20
A.
este indicata asocierea sa cu anticoagulantele cumarinice
nu este analgezic nici antipiretic
absorbtia digestiva este influentata de alimente sau antiacide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 630-631)
Pag. 92 din 309
Prednisolon:
este activ local
administrat oral sau i.m., se absoarbe usor
21
A.
se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie, local - preparate de concentratie 10%
prednisolon acetat se administreaza oral
prednisolon succinat de sodiu se administreaza i.v. in cazuri de urgenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 744)
Metilprednisolon:
are potenta inferioara prednisolonului
se utilizeaza ca antiinflamator oral
22
A.
in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi
in doza de intretinere se administreaza 40-200 mg pe zi
metilprednisolon acetat se administreaza i.m. profund, in doza de 40-120 mg, la 7-10 zile (preparat retard)
B.
C.
D.
E.
(pag. 744)
Triamcinolon:
are efect mineralocorticoid minim
determina mai frecvent miopatie cortizonica
23
A.
triamcinolon acetonid se administreaza numai oral
triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv i.m.
triamcinolon acetonid se administreaza i.m. 40-120 mg o data, la 3-6 saptamani
B.
C.
D.
E.
(pag. 745)
Dexametazona:
are actiune diabetogena mai intensa comparativ cu restul glucocorticoizilor
are potenta foarte mare
24
A.
determina retentie hidrosalina marcata
are efect de lunga durata
se utilizeaza exclusiv injectabi, i.m. sau i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 745)
Notati reactiile adverse caracteristice glucocorticoizilor:
osteoporoza si osteonecroza
scaderea rezistentei la infectii
25
A.
diabet insipid hipofizar
intarzierea cresterii, in cazul administrarii la copii
stari de excitatie, tulburari psihotice
B.
C.
D.
E.
(pag. 734, 735)
Notati contraindicatiile administrarii de glucocorticoizi:
ulcer gastroduodenal
forme severe de astm bronsic
26
A.
osteoporoza
anemie hemolitica imuna
hipertensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 736, 740)
Notati indicatiile terapeutice pentru glucocorticoizi:
insuficienta corticosuprarenaliana acuta
poliartrita reumatoida
27
A.
transplant de organe
tendinta la convulsii
leucemii acute la copii si limfoame maligne
B.
C.
D.
E.
(pag. 739-741, 736)
Notati efectele farmacodinamice caracteristice glucocorticoizilor:
inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica
scad absorbtia intestinala a calciului
28
A.
cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor
la doze mari, scad producerea de anticorpi
cresc sinteza proteica limfocitara in timus, splina si limfocitele circulante
B.
C.
D.
E.
(pag. 726, 727, 730)
Hidrocortizon:
administrat oral, se absoarbe usor
nu determina retentie hidrosalina
29
A.
este administrat oral exclusiv in insuficienta cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison)
hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv i.v. sau i.m.
la copii se administreaza 20-60 mg pe zi, in 2-3 prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 741)
Hidrocortizon succinat de sodiu:
se injecteaza i.v. lent sau perfuzie i.v.
se administreaza in stari de soc, edem Quincke
30
A.
este activ local
efectul apare dupa 2 ore
frecvent se recomande asocierea in solutie cu alte medicamente
B.
C.
D.
E.
(pag. 743)
Pag. 93 din 309
In insuficienta corticosuprarenaliana cronica (boala Addison) obisnuit se administreaza oral, in doze substitutive:
hidrocortizon
prednison
31
A.
cortizon
metil prednisolon
betametazon dipropionat
B.
C.
D.
E.
(pag. 739-741)
Prednison:
este obtinut prin sinteza
hepatic, se bioactiveaza in prednisolon
32
A.
cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat
se recomande tratamente scurte cu doze de 30-80 mg/zi, oral, ca doze de atac, fractionat, apoi se reduc dozele
in situatii de criza se administreaza i.v. lent sau perfuzii i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 743)
Prednisolon:
are durata lunga de actiune (36-54 ore)
se utilizeaza ca antiinflamator oral
33
A.
este activ local
prednisolon acetat se injecteaza local sub forma de suspensie
se administreaza exclusiv in insuficienta corticosuprarenaliana cronica
B.
C.
D.
E.
(pag. 744)
Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii terapeutice:
starea de rau astmatic
soc anafilactic
34
A.
insuficienta cardiaca
lupus eritematos diseminat acut
boli infectocontagioase (varicela, herpes)
B.
C.
D.
E.
(pag. 740, 741, 736)
Dexametazon:
nu determina retentie hidrosalina
nu deprima axul hipotalamo-hipofizo-coticosuprarenal
35
A.
nu are actiune diabetogena
poate produce aritmii prin hipopotasemie si alcaloza
se utilizeaza in "testul de supresie"
B.
C.
D.
E.
(pag. 745)
Din grupa oxicami fac parte:
diflunisal
lornoxicam
36
A.
benorilat
piroxicam
tenoxicam
B.
C.
D.
E.
(pag. 619)
Principii de utilizare pentru AINS:
alegerea AINS se face în functie de indicatii
principalul criteriu alegere este tolerabilitatea clinica
37
A.
de obicei o doza mica la început apoi una mai mare
se prefera calea injectabila
protectia gastrica preventiva este utila pentru AINS clasice
B.
C.
D.
E.
(pag. 621)
Acidul flufenamic este contraindicat în:
tromboflebite superficiale
afectiuni reumatice degenerative
38
A.
insuficienta renala
copii sub 14 ani
hipersensibilitate la salicilati
B.
C.
D.
E.
(pag. 628)
Acidul mefenamic:
are efect antiinflamator, analgezic si antipiretic
provoaca rareori reactii sanguine
39
A.
este indicat si pentru combaterea dismenoreei sau febrei
scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante
este derivat de acid fenilacetic
B.
C.
D.
E.
(pag. 628)
Precizati medicamentele antiinflamatoare:
acid mefenamic
sulindac
40
A.
penicilina
clorura de sodiu
naproxen
B.
C.
D.
E.
(pag. 618, 619)
Precizati medicamentele antiinflamatoare:
tolbutamida
clorpromazina
41
A.
diclofenac
indometacin
ibuprofen
B.
C.
D.
E.
(pag. 618, 619)
Pag. 94 din 309
AINS active în spondilita anchilopoietica sunt:
ibuprofen
diclofenac
42
A.
tenoxicam
ketoprofen
fenilbutazona
B.
C.
D.
E.
(pag. 625,629,631)
Diclofenacul are urmatoarele actiuni farmacodinamice:
antiinflamator
antiagregant plachetar
43
A.
analgezic
antispastic
antipiretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu:
fenitoina
anticoagulante cumarinice
44
A.
sulfamide antidiabetice
diuretice
antihipertensive
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Reactiile adverse ale AINS sunt:
ulcer gastro-intestinal
reactii alergice
45
A.
retentie hidrosalina
steatoree
sindrom Reye
B.
C.
D.
E.
(pag. 620-621)
Acidul acetilsalicilic:
se absoarbe relativ bine din tubul digestiv
este si antiagregant plachetar
46
A.
dozele mari, depasind 30 g/zi la adult, au efect antiinflamator
mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de prostaglandine
este contraindicat în insuficienta hepatica si diateza hemoragica
B.
C.
D.
E.
(pag. 622)
Acidul acetilsalicilic:
este indicat în reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida
la copii cu varicela poate produce sindromul Reye
47
A.
poate produce retentie hidrosalina, alergii cutanate, euforie si agravarea astmului bronsic
se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi în 3-4 prize
este esterul acidului salicilic cu acidul lactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 622)
Diclofenacul :
este unul din cele mai active AINS
este metabolizat la primul pasaj hepatic
48
A.
inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici decât indometacina
este contraindicat în sarcina
nu este indicat în criza de guta
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Diclofenacul:
are tolerabilitate clinica deosebita
este un derivat arilaminoacetic
49
A.
se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv
este antiinflamator foarte slab
este indicat în stari inflamatorii dureroase postoperatorii si posttraumatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Indometacina:
este un derivat de acid indol acetic
se absoarbe bine per os sau rectal
50
A.
este foarte activ ca antiinflamator
se administreaza cu prudenta la bolnavii cu tulburari psihice sau parkinsonism
doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 624)
Care din urmatoarele antihipertensive este inclus in clasa vasodilatatoarelor musculotrope:
Nifedipina
Guanfacina
51
A.
Dihidralazina
Captopril
Amilorid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428-429)
Pag. 95 din 309
Sunt agonisti adrenergici alfa2-presinaptici:
Guanabenzul
Rezerpina
52
A.
Enalaprilul
Clonidina
Spironolactona
B.
C.
D.
E.
(pag. 435)
Afirmatii adevarate referitoare la Prazosin:
Este beta-blocant neselectiv
Se indica la pacientii cu HTA si diabet zaharat
53
A.
Doza antihipertensiva de intretinere este 2-20mg/zi
Se utilizeaza doar in forme usoare de HTA
Este alfa1-blocant selectiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei (IEC):
Determina hipopotasemie
Inhiba transformarea Angiotensinei I in Angiotensina II
54
A.
Se asociaza cu Amilorid in tratamentul atihipertensiv
Se indica in HTA asociata cu boli vasculare periferice
Reduc in special tensiunea arteriala diastolica
B.
C.
D.
E.
(pag. 450-451)
Tema nr. 17
Antiacide, antiulceroase
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 507-538
Urmatoarele medicamente sunt antiacide, cu exceptia:
carbonat acid de sodiu
trisilicat de magneziu
1
A.
acid alginic
almasilat
sucralfat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512,513)
Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H2, cu exceptia:
ranitidina
nizatidina
2
A.
propantelina
roxatidina
famotidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
Inhibitoarele secretiei gastrice parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:
atropina
pirenzepina
3
A.
telenzepina
roxatidina
propantelina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520,521)
Omeprazol are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
este antiacid
are durata de actiune lunga (peste 24 h)
4
A.
se administreaza de electie în sindromul Zollinger-Ellison
se administreaza în ulcer gastric evolutiv
determina efect rebound hipergastrinemic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 527)
Antiacidele alcalinizante sunt:
solubile în apa si HCl
solubile în apa si insolubile în HCl
5
A.
insolubile în apa si solubile în HCl
insolubile în apa si HCl
nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513)
Carbonatul de calciu:
în doze mari inhiba secretia de gastrina
se asociaza cu tetraciclina per os
6
A.
în doze mari determina hipercalcemie în insuficienta renala
se utilizeaza ca antiacid în doze mari (10 g/zi)
se utilizeaza ca antidiareic în doze mici (1 g/zi)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Oxidul de magneziu:
poate creste pH-ul gastric pâna la 4
2–5 g au efect laxativ
7
A.
în ulcer gastric se administreaza 4 – 8 g / zi
creste biodisponibilitatea digoxinei
creste biodisponibilitatea tetraciclinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518)
Pag. 96 din 309
Derivatii de aluminiu:
sunt contraindicati în sindrom diareic
scad biodisponibilitatea propranololului
8
A.
scad biodisponibilitatea diazepamului
cresc biodisponibilitatea digoxinei
fosfatul de aluminiu este foarte activ în ulcer duodenal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 519)
Care din urmatoarele medicamente imprima fecalelor culoarea neagra?
carbonatul de calciu
sarurile de bismut
9
A.
derivatii de aluminiu
derivatii de magneziu
acidul alginic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517-520)
Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu:
este numit si almasilat
este solubil în apa
10
A.
nu are mecanism adsorbant
este indicat ca antiacid
doza pentru o data este 4-8 g
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520)
Ranitidina:
nu interactioneaza cu medicamentele metabolizate de SOMH
doza este de 800 mg o data pe zi seara
11
A.
se administreaza numai per os
are potenta mai mare decât roxatidina
are potenta mai mare decât cimetidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524-525)
Avantajul administrarii famotidinei:
potenta asemanatoare cu cimetidina
durata actiunii nocturne este medie
12
A.
este inductor ezimatic
nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450 si nu induce inhibitie enzimatica
are nucleu furanic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Care din urmatoarele medicamente are potenta cea mai mica?
famotidina
nizatidina
13
A.
ranitidina
roxatidina
cimetidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523-525)
Doza utilizata în tratamentul ulcerului gastric si duodenal de 150 mg o data pe zi, seara, per os este caracteristica pentru:
nizatidina
famotidina
14
A.
ranitidina
cimetidina
roxatidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523-525)
Omeprazolul:
are caracter acid
este inductor enzimatic
15
A.
are T 1/2 plasmatic lung
durata de actiune este lunga (peste 24 h)
se administreaza 100 mg o data / zi în ulcer duodenal evolutiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 526-527)
Esomeprazolul:
este izomerul R al omeprazolului
se administreaza 80 mg o data pe zi, o luna, în esofagita de reflux
16
A.
se administreaza 40 mg de doua ori pe zi în ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, în triterapie
se administreaza 40 mg o data pe zi, o luna, în esofagita de reflux
se administreaza 80 mg de doua ori pe zi în ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, în triterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 528-529)
Care din urmatoarele medicamente se administreaza de electie în sindromul Zollinger-Ellison?
omeprazol
esomeprazol
17
A.
propranolol
pantoprazol
rabeprazol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 528-530)
Care din urmatoarele medicamente este protector al mucoasei gastrice si stimulant ale regenerarii acesteia?
acetazolamida
proglumid
18
A.
propantelina
carbenoxolon
rabeprazol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 530-535)
Pag. 97 din 309
Spirulina:
produce ca efect secundar anemii
scade uricemia
19
A.
este obtinuta dintr-o alga albastra-verde
este inhibitor de anhidraza carbonica
doza maxima zilnica este 90 g
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535-536)
Care din urmatoarele substante nu este inhibitor al secretiei gastrice din clasa antihistaminicelor H2?
cimetidina
pirenzepina
20
A.
ranitidina
roxatidina
famotidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi sunt:
tranchilizante
antiacide
21
A.
antispastice
protectoare ale mucoasei
inhibitoare ale secretiei gastrice
B.
C.
D.
E.
(pag. 512)
Antiulceroase ce cresc factorii protectori în ulcer sunt:
anestezina
carbenoxolon
22
A.
sucralfat
hidroxizina
subcitrat de bismut coloidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 512)
Subcitratul de bismut coloidal:
se administreaza de patru ori pe zi, înainte de mese cu ½ ora si la culcare
se administreaza în doza unica seara
23
A.
se administreaza dupa fiecare masa
se asociaza cu antiacide
are actiune bactericida fata de Helicobacter Pylorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Carbenoxolon:
Se absoarbe prin mucoasa gastrica
Inhiba degradarea PGE2 si PGE1
24
A.
Scade secretia de mucus si bicarbonat
Creste toxicitatea digitalicelor
Determina retentie hidrosalina, cu HTA si edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 535)
Sucralfat:
nu are efecte sistemice
se administreaza în ulcer duodenal activ, exclusiv cu nisa ulceroasa
25
A.
se asociaza cu antiacide
se administreaza în ulcer gastric, exclusiv cu nisa ulceroasa
se elimina urinar în totalitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 533, 534)
Pirenzepin:
se administreaza de doua ori pe zi
are actiune antisecretorie gastrica cu o mare selectivitate
26
A.
blocheaza receptorii M1, M2, M3
se administreaza la pacienti cu glaucom
are actiune citoprotectoare gastrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 531, 532)
Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei gastrice:
sunt eficace în ulcerul duodenal
nu se asociaza cu antiacide
27
A.
intervin în calmarea durerii ulceroase
sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol
sunt reprezentate de pirenzepin si atropina
B.
C.
D.
E.
(pag. 530, 531)
În ulcerul duodenal si gastric au loc urmatoarele modificari:
în ulcerul duodenal cresc factorii agresivi
în ulcerul duodenal scad factorii de protectie
28
A.
în ulcerul gastric cresc factorii agresivi
atât în ulcerul duodenal cât si în ulcerul gastric cresc factorii agresivi
în ulcerul gastric scad factorii de protectie
B.
C.
D.
E.
(pag. 509)
Pag. 98 din 309
Antiacidele neutralizante:
sunt solubile în HCl
sunt solubile în apa
29
A.
în exces, nu se absorb
în exces, nu modifica rezerva alcalina
în exces, scad pH-ul gastric
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacidele adsorbante sunt:
carbonat bazic de bismut
nitrat bazic de bismut
30
A.
acid alginic
almasilat
carbonat de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacidele adsorbante:
în exces, nu se absorb
sunt insolubile în apa
31
A.
sunt reprezentate de carbonat de calciu
sunt solubile în HCl
în exces, pot provoca diverse efecte secundare
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Medicamentele antiacide sunt clasificate, în functie de coeficientul de absorbtie din tubul digestiv, în:
alcalinizante
sistemice
32
A.
neutralizante
adsorbante
nesistemice
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacide alcalinizante sunt:
fosfatul disodic
carbonatul de calciu
33
A.
bentonitele
citratul de sodiu
fosfat de aluminiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Antiacidele influenteaza testele de laborator:
cresc Ca2+
scad Mg2+
34
A.
scad fosfatul
scad fierul
cresc creatinina
B.
C.
D.
E.
(pag. 516)
Carbonatul acid de sodiu:
solutia 0,5% este izoosmotica cu serul sanguin
solutia 5% are pH = 8,5
35
A.
solutia 1,39% este izoosmotica cu serul sanguin
are actiune antiacida de scurta durata
actiunea antiacida are latenta de 15 minute
B.
C.
D.
E.
(pag. 516)
Carbonatul acid de sodiu:
în exces, alcalinizeaza continutul gastric
în exces, poate produce efect rebound acid
36
A.
în cantitati mari produce alcaloza
este folosit în tratamentul starilor de acidoza
poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara
B.
C.
D.
E.
(pag. 516)
Carbonatul acid de sodiu:
creste efectul medicamentelor bazice
scade efectul medicamentelor bazice
37
A.
creste efectul medicamentelor acide
scade efectul medicamentelor acide
este incompatibil în solutie cu penicilina G potasica sau sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. 517)
Cimetidina poate determina urmatoarele efecte adverse:
ginecomastie
oligospermie si impotenta sexuala
38
A.
HTA
nefrita interstitiala
halucinatii si delir la vârstnici
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Derivatii de magneziu:
sunt solubili în apa si insolubili în acizi
în exces au efect diuretic
39
A.
au efect purgativ la doze mari
au efect constipant la doze mari
scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Ranitidina:
se administreaza per os, i.m. si i.v.
în tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg o data pe zi, seara, per os
40
A.
este antiacid
nu induce inhibitie enzimatica
foarte rar, determina leucopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 524,525)
Pag. 99 din 309
Efecte secundare produse de antiacidele derivati de aluminiu sunt:
sindrom diareic
constipatie
41
A.
hipofosfatemie
hiperfosfatemie
hiperaluminemie în insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 519)
Cimetidina se administreaza în:
rinite alergice
esofagita de reflux
42
A.
boala hemoroidala
ulcer duodenal
hirsutism androgen-dependent la femei
B.
C.
D.
E.
(pag. 523,524)
Omeprazol:
forma farmaceutica per os este enterosolubila
are T ½ plasmatic lung
43
A.
inhiba citocromul P-450
în sindromul Zollinger – Ellison, doza medie este de 80 mg pe zi
în ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi, timp de o luna
B.
C.
D.
E.
(pag. 527)
Cimetidina:
absorbtie per os lenta
biodisponibilitate per os peste 80%
44
A.
biotransformare hepatica circa 35%
difuzeaza prin bariera hemato-encefalica
difuzeaza prin placenta si în laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Referitor la cimetidina sunt incorecte afirmatiile:
prezinta eliminare renala
are T ½ în administrarea per os scurt (circa 2 h)
45
A.
durata actiunii nocturne este medie (6 – 8h)
efecte secundare sunt foarte putine, dar ireversibile
nu determina efectul rebound la întreruperea brusca
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Cimetidina este recomandata în:
sarcina
ulcerul duodenal
46
A.
ulcer gastric
esofagita de reflux
cancer gastric
B.
C.
D.
E.
(pag. 523,524)
Care din urmatoarele medicamente nu cresc semnificativ clinic concentratia plasmatica a diazepamului, fenitoinei si warfarinei:
lansoprazol
omeprazol
47
A.
rabeprazol
pantoprazol
esomeprazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 528-530)
Atropina:
este contraindicata în glaucom, adenom de prostata
are actiune hiposecretorie gastrica
48
A.
produce uscaciunea gurii ca efect secundar
ca antiulceros se foloseste mai ales în ulcerul gastric
doza este 0,5 – 1 mg / o data per os sau injectabil
B.
C.
D.
E.
(pag. 531)
Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt:
misoprostol
rioprostil
49
A.
proglumid
octreotid
enprostil
B.
C.
D.
E.
(pag. 536)
Antiulceroase analogi ai PGE2:
cresc secretia de mucus si de bicarbonat de sodiu
amelioreaza circulatia locala
50
A.
se pot administra în sarcina
se utilizeaza în profilaxia ulcerului iatrogen
sunt tocolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 537)
Pag. 100 din 309
Care din urmatoarele antianginoase este blocant al canalelor de calciu:
Molsidomin
Bisoprolol
51
A.
Trimetazidina
Amiodarona
Dipiridamol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Sunt efecte farmacodinamice ale nitratilor organici:
Reducerea presarcinii (venodilatatie)
Reducerea postsarcinii (arteriolodilatatie)
52
A.
Bradicardie
Spasm al cailor biliare
Cefalee
B.
C.
D.
E.
(pag. 416-417)
Dipiridamolul:
Are efect proagregant plachetar
Inhiba recaptarea Adenozinei
53
A.
Are efect inotrop negativ moderat
Provoaca vasodilatatie periferica
Favorizeaza sinteza de ATP in miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Tema nr. 18
Antihipertensive
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 425-460Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2005.-
Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei (IEC):
inhiba biosinteza de prostaglandine
devin active numai dupa metabolizare
1
A.
reduc secretia de renina la nivel renal
cresc secretia de aldosteron
cresc cantitatea de bradikinina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 449, 451)
În hipertensiunea arteriala asociata cu dislipidemii este de preferat:
alfa-metildopa
prazosin
2
A.
furosemid
indapamid
metoprolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 433, 437)
Alegeti afirmatia corecta referitoare la sistemul renina-angiotensina-aldosteron:
aldosteronul este un hormon mineralocorticosteroid care induce scaderea tensiunii arteriale
hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei
3
A.
renina catalizeaza transformarea angiotensinogenului în angiotensina I
angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor endogen
ECA (enzima de conversie a angiotensinei I) catalizeaza transformarea angiotensinei II în angiotensina I
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 426)
Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1 adrenolitice:
pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi
nu se absorb pe cale digestiva
4
A.
nu necesita o ajustare a dozelor
au dezavantajul ca nu se administreaza la diabetici, astmatici
poate apare „fenomenul primei doze”
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 437, 438)
Prazosinul este indicat de electie în HTA asociata cu urmatoarele boli, cu exceptia:
diabet
astm bronsic
5
A.
insuficienta circulatorie periferica hipertona
hipertrofie benigna de prostata
angina pectorala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 432, 437)
Se utilizeaza în urgente hipertensive
furosemid p.o.
clonidina i.v.
6
A.
alfa-metildopa p.o.
furosemid i.v.
metoprolol p.o.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 431)
Pag. 101 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la propranolol sunt adevarate, cu exceptia:
blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1
tratamentul nu se întrerupe brusc
7
A.
este indicat de electie în HTA usoara la tineri (ce nu sunt obligati la efort fizic)
se asociaza cu dihidralazina conducând la antagonizarea efectelor secundare ale acesteia
are efecte de tip chinidinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 436)
Alegeti medicamentul din grupa antihipertensivelor simpatolitice centrale:
prazosin
clonidina
8
A.
propranolol
furosemid
captopril
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 435)
Care din urmatoarele afirmatii despre clonidina este adevarata?
este contraindicata în HTA cu glaucom
are potenta mare, de aceea se administreaza doze mari
9
A.
este contraindicata încetarea brusca a tratamentului
este indicata asocierea cu beta-adrenolitice
este agonist alfa-1 presinaptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 435, 436)
Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos pe cel de tip vasodilatator musculotrop:
diltiazem
dihidralazina
10
A.
clonidina
enalapril
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 429, 439)
Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici si/sau imidazolici?
enalapril
clonidina
11
A.
nifedipina
propranolol
spironolactona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428)
La un astmatic cu HTA se recomanda de electie antihipertensivul:
nifedipina
propranolol
12
A.
nadolol
sotalol
pindolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 433, 437)
Alfa-metildopa are contraindicatie majora în:
hipertensiune arteriala severa
hipertensiune arteriala moderata
13
A.
constipatie cronica
hepatita acuta
glaucom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Care este mecanismul de actiune antihipertensiva pentru diltiazem?
parasimpatolitic central
agonist alfa-2 presinaptic
14
A.
blocant selectiv al canalelor de calciu
agonist pe receptorii imidazolici I-1
blocant neselectiv al canalelor de calciu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 443)
Care dintre urmatoarele antihipertensive nu este blocant ale canalelor de calciu?
amlodipina
nifedipina
15
A.
reserpina
diltiazem
verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446)
Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive poate produce bradicardie, cu exceptia:
sotalol
propranolol
16
A.
metoprolol
dihidralazina
atenolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 437, 440)
Pag. 102 din 309
Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv din grupa:
vasodilatatoare musculotrope
neurosimpatolitice
17
A.
blocante ale canalelor de calciu
diuretice
inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei (IEC)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Care dintre antihipertensivele de mai jos este contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari depresive?
clonidina
indapamid
18
A.
reserpina
nifedipina
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434, 438)
Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care nu se utilizeaza :
ca antihipertensiv
de electie în tahiaritmii supraventriculare
19
A.
ca antianginos
în insuficienta cardiaca cu HTA
de electie în HTA asociata cu astm bronsic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446, 447)
Captoprilul face parte din grupa antihipertensivelor:
alfa-adrenolitice
beta-1 adrenolitice
20
A.
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) active
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) prodroguri
neurosimpatolitice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 452)
Clonidina:
blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici scazând rezistenta vasculara periferica
la întreruperea brusca a tratamentului prelungit, poate apare criza hipertensiva, prin fenomen de rebound
21
A.
la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni hipertensiune paradoxala la întreruperea brusca a tratamentului
este contraindicata la conducatori auto
tratamentul se începe cu doze mari care vor scadea progresiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 435, 436)
Precizati afirmatiile corecte referitoare la hidralazina:
este vasodilatator musculotrop la nivel venos
creste compensator secretia de renina
22
A.
este contraindicata în tahicardie
creste colesterolemia
nu se foloseste i.v. în urgente hipertensive
B.
C.
D.
E.
(pag. 439, 440, 441)
Reactii adverse semnalate la inhibitorii enzimei de conversie (IEC) sunt:
tuse uscata
hipokaliemie
23
A.
tulburari de gust
HTA
eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 451)
Losartan este un antihipertensiv cu urmatoarele mecanisme de actiune:
diuretic antialdosteronic
blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei II
24
A.
blocarea receptorilor de tip AT-2
activarea receptorilor AT-2 de excesul de angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1 blocati
adrenolitic selectiv alfa-1
B.
C.
D.
E.
(pag. 456)
Urmatoarele medicamente fac parte din grupa antihipertensivelor diuretice:
hidroclorotiazida
furosemid
25
A.
losartan
spironolactona
enalapril
B.
C.
D.
E.
(pag. 458)
Precizati mecanismele de actiune antihipertensiva a diureticelor:
pierdere de apa
scaderea volemiei
26
A.
cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii muschilor netezi vasculari la stimuli vasoconstrictori
antagonisti beta-2 presinaptici
antagonizarea retentiei hidrosaline reactive provocata de antihipertensive
B.
C.
D.
E.
(pag. 457, 458)
Pag. 103 din 309
Diureticele sunt indicate în:
boala hemoroidala
hipotensiune arteriala
27
A.
hipertensiune arteriala
edeme
bradicardie
B.
C.
D.
E.
(pag. 458)
IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei) prodroguri esteri:
au latenta mai mica si doze eficace mai mari
sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica
28
A.
în aceasta categorie intra: enalapril, benazepril, fosinopril
absorbtia p.o. este influentata de prezenta alimentelor
în aceasta categorie intra: captopril, lisinopril
B.
C.
D.
E.
(pag. 450)
Nifedipina:
are absorbtie buna sublingual si p.o.
nu are difuziune în laptele matern
29
A.
nu are difuziune prin placenta
are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa
determina bronhodilatatie slaba
B.
C.
D.
E.
(pag. 447)
Sunt antihipertensive blocante ale canalelor de calciu urmatoarele:
amlodipina
clonidina
30
A.
lacidipina
diltiazem
verapamil
B.
C.
D.
E.
(pag. 435, 446)
Indicatiile terapeutice ale blocantelor canalelor de calciu sunt:
hipertrofie benigna de prostata
hipertensiune arteriala
31
A.
tahiaritmii supraventriculare
angina cronica
bloc AV gradul 2 si 3
B.
C.
D.
E.
(pag. 445, 446)
Efectele blocantelor canalelor de calciu la nivelul inimii sunt:
actiune inotrop negativa
actiune cronotrop negativa
32
A.
actiune dromotrop pozitiva
cresterea aportului de oxigen
efect antiaritmic
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Tipurile de canale ionice de calciu dependente de voltaj sunt:
L („long lasting”)
T („transient”)
33
A.
nici unul dintre raspunsurile a, b, d, e
N („neuronal”)
P („Purkinje”)
B.
C.
D.
E.
(pag. 442)
Blocantele canalelor de calciu:
se mai numesc si anticalcice sau agonistii calciului
blocheaza selectiv canalele de calciu P
34
A.
blocheaza selectiv canalele de calciu lente L
deprima functiile celulare dependente de influxul de Ca2+
au actiuni principale: antihipertensiva, antianginoasa, antiaritmica
B.
C.
D.
E.
(pag. 443, 445)
Minoxidilul este:
antihipertensiv de electie în hipertensiunea arteriala
se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant
35
A.
intra în categoria ganglioplegicelor
intra în categoria vasodilatatoarelor musculotrope
este indicat în tratamentul alopeciei, în aplicatii locale
B.
C.
D.
E.
(pag. 442)
Nitroprusiatul de sodiu:
este vasodilatator musculotrop
supradozarea nu prezinta riscuri
36
A.
este indicat în urgente hipertensive i.v.
se poate asocia în perfuzie cu alt medicament
T1/2 este foarte lung
B.
C.
D.
E.
(pag. 439, 440, 441)
Pag. 104 din 309
Trimetafan:
este alfa-1 adrenolitic
este ganglioplegic
37
A.
este blocant al canalelor de calciu
se administreaza i.v. în perfuzie
se administreaza p.o. fara a fi necesara monitorizarea TA
B.
C.
D.
E.
(pag. 439)
Printre beta-adrenolitice neselective se numara:
nadolol
metoprolol
38
A.
propranolol
betaxolol
atenolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Contraindicatii pentru beta-blocante neselective sunt:
astm bronsic
diabet
39
A.
tahicardie
dislipidemii
HTA labila
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Betaxolol are contraindicatiile urmatoare:
post infarct miocardic
diabet
40
A.
bradicardie severa
bloc atrioventricular
HTA labila
B.
C.
D.
E.
(pag. 436, 437)
Moxonidina:
apartine clasei de medicamente: simpatolitice centrale
are efect sedativ si provoaca somnolenta la dozele terapeutice
41
A.
apartine clasei de medicamente: blocante ale canalelor de calciu
se recomanda cu prudenta la conducatorii auto
se administreaza p.o. în doza unica
B.
C.
D.
E.
(pag. 436)
Precizati medicamentele ce trebuie evitate în tratamentul HTA la un diabetic:
captopril
hidroclorotiazida
42
A.
nifedipina
propranolol
prazosin
B.
C.
D.
E.
(pag. 433, 437, 458)
Notati cazurile în care alfa-1 adrenoliticele sunt antihipertensive de electie în HTA însotita
hipertrofie benigna de prostata
diabet
43
A.
depresie
astm bronsic
ulcer gastroduodenal
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta cardiaca:
diuretice
blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil
44
A.
IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei)
beta-blocante
blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem
B.
C.
D.
E.
(pag. 432)
Care din urmatoarele medicamente trebuie evitate la hipertensivi cu stari depresive?
reserpina
alfa-metildopa
45
A.
prazosin
metoprolol
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 434, 436)
Antihipertensivele se clasifica în functie de mecanismele de actiune în:
vasoconstrictoare
antidiuretice
46
A.
substante care interfera cu sistemul renina-angiotensina-aldosteron
simpatomimetice
blocante ale canalelor de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 428, 429)
Pag. 105 din 309
Felodipina:
este antihipertensiv blocant ale canalelor de calciu de tip verapamil
creste rezistenta vasculara sistemica
47
A.
se administreaza 5-20 mg/zi în 2-4 prize per os
este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu de tip nifedipina
se administreaza 180-480 mg/zi în 2-4 prize per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 446, 447)
Metoprolol:
este beta-adrenolitic neselectiv
este contraindicat în bradicardie severa
48
A.
în asociatie cu clonidina poate induce HTA paradoxala la întreruperea tratamentului
se administreaza în doze de 50-200 mg/zi în 1-2 prize per os
are efect slab de tip chinidinic
B.
C.
D.
E.
(pag. 436, 437)
Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul la hipertensivi cu boala reumatismala sunt adevarate?
se încearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS
se recomanda tratament antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie)
49
A.
este contraindicata asocierea cu un diuretic
la reumaticii tratati cu saruri de aur sau penicilamina, se indica antihipertensivele inhibitoare ale enzimei de conversie
indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv datorita producerii retentiei hidrosaline
B.
C.
D.
E.
(pag. 433)
Spironolactona:
este indicat exclusiv în HTA cu hiperaldosteronism
are latenta scurta
50
A.
face parte din grupa de antihipertensive: blocante ale canalelor de calciu
este hipokaliemiant
doza de întretinere este de 25-75 mg/zi în 1-3 prize
B.
C.
D.
E.
(pag. 458, 459)
Este antihistaminic antagonist H1 de generatia a doua:
Clorfenoxamina
Prometazina
51
A.
Cloropiramina
Clorfeniramina
Terfenadina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 652-656)
Prometazina:
Are actiune antihistaminica de scurta durata (4-6 ore)
Se utilizeaza pentru combaterea raului de miscare
52
A.
Genereaza insomnie
Trece prin placenta
Are efecte anticolinergice
B.
C.
D.
E.
(pag. 653-654)
Afirmatii adevarate privind Loratadina:
Nu are efect sedativ
Se indica in rinita sezoniera
53
A.
Se elimina renal in cea mai mare parte nemetabolizata
Are cardiotoxicitate semnificativa
Se administreaza oral, 10 mg de trei ori pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 656)
Tema nr. 19
Antianginoase
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 411-425Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 321-347Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2005.-
Farmacoterapia anginei pectorale cronice stabile se face cu :
nitrat + ß-blocant
nitrat + blocant calcic
1
A.
nitrat + ß-adrenomimetic
ß-blocant + blocant calcic
nitrat + ß-adrenomimetic+ blocant calcic
B.
C.
D.
E.
(pag. 414)
Tratamentul anti-ischemic miocardic initial, de rutina, (în spital) in sindroamele coronariene acute prevede:
acenocumarol
trombolitice i.v.
2
A.
repaus la pat, cu monitorizarea permanenta a EKG, oxigen
nitriti, ß-blocante sau blocante ale canalelor de calciu
morfina
B.
C.
D.
E.
(pag. 415)
Pag. 106 din 309
În cazuri de polipatologie, terapia de electie in angina pectorala cronica stabila cuprinde:
verapamil in aritmii supraventriculare
nifedipina in hipertensiunea arteriala
3
A.
ß-blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie
morfina in ulcer duodenal
trombina in anemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 414)
Dipiridamolul:
per os are absorbtie buna
este biotransformat la nivel hepatic
4
A.
se elimina predominant prin urina
este coronarodilatator
este antiagregant plachetar
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Dipiridamolul:
are RA minore si rare
este contraindicat în hipotensiunea arteriala
5
A.
se administreaza cu precautie în insuficienta cardiaca
scade frecventa cardiaca
scade debitul sanguin coronarian
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Dipiridamolul este indicat în:
hipertensiunea arteriala
stare de rau anginos
6
A.
infarct de miocard
prevenirea tromboemboliilor
insuficienta cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Dipiridamolul:
este inhibitor al recaptarii adenozinei
produce vasoconstrictie periferica
7
A.
nu se administreaza în tratamentul de fond prelungit
favorizeaza sinteza de ATP în miocard
are efect inotrop negativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Amiodarona, ca antianginos:
dupa întreruperea tratamentului, efectul sau dispare rapid
doze de atac in 5 zile/saptamana
8
A.
se asociaza cu ß-blocante, verapamil, chinidina
reprezinta medicatie de rezerva, în cazuri rezistente la alte tratamente antianginoase
doze eficace minime, individualizate (evitarea reactiilor adverse)
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Amiodarona:
este inhibitor al recaptarii adenozinei
se asociaza cu ß-blocante, verapamil, chinidina
9
A.
eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile
se administreaza în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
se administreaza în tahiaritmii atriale si ventriculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Amiodarona:
este nitrat organic
nu se asociaza cu ß-blocante, verapamil, chinidina
10
A.
se administreaza ca antianginos
se administreaza ca antiaritmic
are efect dupa întreruperea tratamentului circa 10-30 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Reactii adverse ale nitratilor organici :
tahifilaxie
methemoglobinemie
11
A.
hipotensiune intracraniana
hepatita toxica
cefalee cu caracter pulsatil
B.
C.
D.
E.
(pag. 417)
Molsidominul se caracterizeaza prin:
efect semnificativ al primul pasaj hepatic
nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
12
A.
nu este indicata asocierea sa cu ß-blocant
mecanismul de biotransformare la metabolitul activ este tiol dependent
are biodisponibilitate per os mare (aproximativ 90%)
B.
C.
D.
E.
(pag. 419-421)
Pag. 107 din 309
Molsidominul:
are biotransformare hepatica la metaboliti activi, ce elibereaza direct NO
nu dezvolta tahifilaxie
13
A.
reactii adverse principale: cefalee moderata, hipotensiune arteriala usoara
este indicat sa se asocieze cu ß-blocante
induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 419-421)
Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice se produce prin:
micsorarea frecventei de contractie a miocardului
cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie
14
A.
cresterea fluxului sanguin coronarian
scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie
cresterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitatii miocardului
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Nitroglicerina:
nu se administreaza percutan
pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC
15
A.
este inactivata la primul pasaj hepatic
este un lichid exploziv, volatil
comprimatele obisnuite au termen de valabilitate de 3 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 418-419)
Nitroglicerina:
are biodisponibilitate per os crescuta
este gliceriltrinitrat
16
A.
se evita perfuzoarele de PVC pentru administrarea i.v.
este blocant al canalelor de calciu
nu se poate administra percutan
B.
C.
D.
E.
(pag. 418-419)
Diltiazemul:
este indicat sa se asocieze cu ß-blocante
are biodisponibilitate per os crescuta
17
A.
se administreaza în bloc A-V
este derivat de benzotiazepina
este blocant al canalelor de calciu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 422-423)
Nitratii organici si molsidominul au urmatoarele actiuni cu exceptia:
relaxarea muschilor netezi vasculari
reducerea presarcinii si postsarcinii inimii
18
A.
HTA (hipertensiune arteriala)
actiune antiagreganta plachetara
tahicardie reflexa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 416-417)
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la nitroglicerina:
biodisponibilitate per os înalta
comprimatele obisnuite au termen de valabilitate mic, de 3 luni
19
A.
produsul Nitroderm TTS se administreaza sublingual
pentru administrarea i.v. se folosesc perfuzoare de PVC
nu se administreaza sub forma de aerosoli.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 418-419)
Notati singura afirmatie corecta pentru molsidomin:
prin biotransformare nu elibereaza NO
dezvolta toleranta tiol-dependenta
20
A.
nu se asociaza cu ß-blocante
se administreaza sublingual
are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic similar nitratilor organici.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 420-421)
Inhibitor al recaptarii adenozinei este:
dipiridamolul
nifedipina
21
A.
verapamilul
diltiazemul
propranololul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 424)
Nu este blocant al canalelor de calciu:
amlodipina
diltiazemul
22
A.
metoprololul
verapamilul
trimetazidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Pag. 108 din 309
Care afirmatie referitoare la diltiazem este adevarata:
biodisponibilitate per os scazuta
metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv
23
A.
este indicat în bloc A-V
este cap de serie în clasa de antianginoase cu nucleu sidnoniminic
asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de digoxina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 422-423)
Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol:
este coronarodilatator
este antiagregant plachetar
24
A.
creste frecventa cardiaca
se elimina predominant prin scaun
inhiba sinteza de ATP în miocard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 424)
Mecanismele farmacologice de restabilire a echilibrului aport – consum de oxigen la nivelul inimii sunt, cu exceptia
scaderea tonusului simpatic cardiostimulator
scaderea postsarcinii
25
A.
cresterea recaptarii adenozinei in celulele cardiace
cresterea AMPc in fibrele musculare netede
aport de NO, cu cresterea GMPc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Medicamentele antianginoase nu:
combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen al inimii si aportul redus
suprima crizele anginoase
26
A.
scad rezistenta la effort
previn complicatiile datorate aterosclerozei
realizeaza profilaxia crizelor anginoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Efectele secundare ale nitratilor organici nu sunt:
cefalee cu caracter pulsatil
dureri ale globilor oculari
27
A.
tahicardie
hipertensiune arteriala ortostatica
methemoglobinemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 417)
Care varianta nu poate fi o cauza a bolii coronariene:
coronarodilatatie
obstructii aterosclerotice
28
A.
spasm coronarian
disfunctia endoteliului coronarian
dereglari ale metabolismului adenozinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 412)
Contraindicatia pentru diltiazem nu este:
blocul A-V
angina vasospastica si cronica stabila
29
A.
boala nodului sinusal
insuficienta cardiaca
asocierea cu ß-blocante
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 423)
Care afirmatie referitoare la perhexilina nu este adevarata:
este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
nu are RA numeroase
30
A.
are indicatie în cardiopatia ischemica, ca medicatie de rezerva
este blocant al influxului prin canalele rapide de sodiu
are biotransformare hepatica polimorfa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 423)
Care afirmatie referitoare la prenilamina este adevarata:
este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+
se asociaza cu alte deprimante cardiace
31
A.
are numeroase RA
nu potenteaza hipoglicemiantele
beneficiul terapeutic în cardiopatia ischemica este crescut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 423)
Care dintre mediatorii de mai jos este implicat în contracararea ischemiei miocardice?
adrenalina
histamina
32
A.
GABA
adenozina
serotonina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 412)
Pag. 109 din 309
Adenozina este mediator în sistemul:
purinergic
peptidergic
33
A.
GABA-ergic
aminoacidergic
Kininergic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 412)
Nitratii organici nu se administreaza:
per os
i.v.
34
A.
sublingual
transcutan
intramuscular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 418)
Indicatia de electie a molsidominului este:
migrene
hipertensiunea arteriala
35
A.
tulburari de circulatie periferica
angina stabila sau instabila, asociata cu insuficienta cardiaca
tulburari de ritm supraventriculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Blocant selectiv al canalelor de calciu este:
perhexilina
prenilamina
36
A.
nifedipina
bepridil
trimetazidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Blocant neselectiv al canalelor de calciu:
prehexilina
nifedipina
37
A.
amlodipina
verapamil
diltiazem
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Care dintre antianginoase nu au nucleu sidnoniminic:
nitroglicerina
isosorbid dinitrat
38
A.
isosorbit mononitrat
pentaeritritil tetranitrat
molsidomin
B.
C.
D.
E.
(pag. 419)
Avantajele asocierii nitrati - ß-blocante sunt:
potentarea hipotensiunii arteriale
potentarea efectului antianginos
39
A.
reducerea dozelor si RA
ß-blocantele combat cefaleea si tahicardia reflexa indusa de nitrati
nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de ß-blocante
B.
C.
D.
E.
(pag. 418)
Marcati raspunsurile incorecte pentru isosorbid mononitrat:
se administreaza per os în tratamentul de fond
se administreaza i.v.
40
A.
este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat
are biodisponibilitate per os mare
are durata mai lunga
B.
C.
D.
E.
(pag. 419)
Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt:
dipiridamol
amiodarona
41
A.
carbocromena
verapamil
lidoflazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Antianginoase ß-blocante sunt:
propranolol
nifedipina
42
A.
metoprolol
verapamil
atenolol
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Dipiridamolul are ca reactii adverse:
greata
tahicardie
43
A.
hepatita toxica
hipoglicemie uneori pâna la coma hipoglicemica
eruptii cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 424)
Amiodarona nu se asociaza cu:
ß-blocante
verapamil
44
A.
chinidina
nitroglicerina
molsidomin
B.
C.
D.
E.
(pag. 425)
Pag. 110 din 309
Contraindicatii pentru nitratii organici si molsidomin:
glaucom
hipertensiune intracraniana
45
A.
hipersensibilitate la nitrati
cardiopatia ischemica
insuficienta cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 417)
Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici, cu efect rapid si de scurta durata, folosite pentru tratamentul crizelor de angina pectorala sunt:
perfuzii i.v.
unguente
46
A.
preparate sublinguale
TTS
preparate pentru inhalatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 418)
Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici, cu efect de lunga durata, folosite pentru tratamentul de fond al anginei pectorale sunt:
unguente
TTS
47
A.
tablete bucale
preparate sublinguale
preparate pentru inhalatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 418)
Notati formele farmaceutice cu actiune de lunga durata ale nitratilor:
nitroglicerina unguent 2%
TTS nitroderm
48
A.
nitroglicerina aerosoli
nitroglicerina comprimate sublinguale
nitroglicerina comprimate 5 mg p.o.
B.
C.
D.
E.
(pag. 418,419)
Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace este produsa de urmatoarele clase si medicamente antianginoase:
blocante ale canalelor de calciu
ntrati organici
49
A.
molsidomin
ß-adrenolitice
dipiridamol
B.
C.
D.
E.
(pag. 413)
Diltiazemul:
este folosit ca antianginos, antiaritmic si antihipertensiv
asocierea cu digoxina impune reducerea dozei de digoxina
50
A.
are absorbtie digestiva rapida si buna
are biotransformare hepatica intensa
este inhibitor al recaptarii adenozinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 422-423)
Este bronhodilatator adrenomimetic:
Ipratropium
Ketotifen
51
A.
Salmeterol
Montelukast
Aminofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321-354)
Bronhodilatatoarele adrenomimetice determina:
Cresterea concentratiei AMPc in bronhiole
Inhibarea eliberarii de Histamina din mastocite
52
A.
Scaderea clearance-ului mucociliar
Reducerea edemului mucoasei bronsice
Tahifilaxie
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Care din afirmatiile privitoare la Ipratropium sunt adevarate:
Creste vascozitatea secretiei bronhice
Are efect bronhodilatator marcat
53
A.
Se poate asocia cu bronhodilatatoarele beta2-adrenomimetice
Difuzeaza prin bariera hemato-encefalica
Inhiba secretia apoasa a glandelor nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 336-337)
Sunt inhibitori ai degranularii mastocitare:
Nedocromilul
Cromoglicatul de sodiu
54
A.
Zileutonul
Ketoprofenul
Ketotifenul
B.
C.
D.
E.
(pag. 347-350)
Pag. 111 din 309
Tema nr. 20
Antialergice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 639-660
Efectele secundare ale antihistaminicelor H1 sunt:
sedare
aritmii cardiace
1
A.
voma
excitatie la copii
simptome parkinsoniene
B.
C.
D.
E.
(pag. 651)
Clemastina:
are actiune antihistaminica de 3-6 ore
are efect antivomitiv activ
2
A.
este miorelaxant central
are potenta mare
se administreaza in edem Quincke
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Antihistaminicele H1 din generatia a doua:
au efecte anticolinergice
sunt lipsite de efecte sedative
3
A.
au durata scurta de actiune
se administreaza o data pe zi
sunt reprezentate de azelastina si astemizol
B.
C.
D.
E.
(pag. 655, 657)
Loratadina:
Se administreaza in rinita sezoniera, alergica
Are efect sedativ
4
A.
Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie
Determina efecte secundare cardiace
Se metabolizeaza putin
B.
C.
D.
E.
(pag. 656)
Histamina:
este metabolizata la N-metilhistamina
cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in anafilaxie
5
A.
se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei
nu are rol in hipersensibilitatea imediata
intervine in raspunsul inflamator acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 645, 646)
Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1 sunt:
Întepaturi de insecte
Febra de fân
6
A.
Rinite alergice
Esofagita de reflux
Prevenirea raului de miscare
B.
C.
D.
E.
(pag. 650)
Clorfenoxamina:
Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie
Are actiune antihistaminica de 8-12 ore
7
A.
Are efecte sedative marcate
Are efect miorelaxant central
Se administreaza la pacienti cu glaucom
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1:
provoaca efecte excitante centrale
provoaca tahicardie sinusala
8
A.
provoaca mioza punctiforma
provoaca uscaciunea gurii
se poate termina cu coma profunda
B.
C.
D.
E.
(pag. 652)
Astemizolul:
nu se leaga de proteinele plasmatice
este bine absorbit pe cale orala
9
A.
trece usor prin bariera hematoencefalica
se administreaza 10 mg/zi
eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile plasmatice de astemizol
B.
C.
D.
E.
(pag. 655)
Terfenadina:
face parte din clasa fenotiazinelor
se leaga 97% de proteinele plasmatice
10
A.
are efecte sedative
o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace decat 10 mg loratadina
are efecte anticolinergice
B.
C.
D.
E.
(pag. 656)
Alegeti raspunsurile false:
ebastina nu induce sedare
azelastina da somnolenta
11
A.
azelastina se foloseste in rinita alergica
ebastina nu are actiune prelungita
ebastina interactioneaza cu alcoolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 657)
Pag. 112 din 309
Levocabastina:
nu se leaga de proteinele plasmatice
se leaga de proteinele plasmatice 55%
12
A.
se foloseste sub forma de comprimate
T1/2 terminal este de 35-40 ore
se foloseste sub forma de spray nazal sau colir
B.
C.
D.
E.
(pag. 657)
Alegeti afirmatiile adevarate privind posologia antihistaminicelor H1:
alimemazina – adulti: 5-40 mg/zi
prometazina – adulti: 25 mg x 2-3/zi
13
A.
loratadina – adulti: 10 mg/zi
desloratadina – adulti si copii peste 12 ani: 20 mg/zi
terfenadina – copii: 120 mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 651)
Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele actiuni:
anticolinergice
anestezie locala
14
A.
antiaritmica
sedare
antivomitiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 650)
Clemastina se administreaza în:
ulcer gastric
uritcarie
15
A.
prurit
edem Quincke
aritmii cardiace
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Alegeti raspunsurile incorecte:
histamina poate actiona ca mesager intracelular
receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele postsinaptice
16
A.
histamina urinara nu creste in mastocitoza
30-50% din histamina este excretata neschimbata in urina
la doze mari de histamina sau în anafilaxia sistemica poate aparea socul histaminic
B.
C.
D.
E.
(pag. 646, 647, 648)
Loratadina:
potenteaza efectul alcoolului
este bine absorbita oral
17
A.
se leaga de proteinele plasmatice in procent de 48%
are efect sedativ
se administreaza 20 mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 656)
Care dintre enunturi este adevarat?
acrivastina are absorbtie orala rapida
cetirizina nu este recomandata la pacienti cu astm moderat
18
A.
azelastina nu se foloseste in rinita alergica
acrivastina se leaga 88% de proteinele plasmatice
azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 656, 657)
Care dintre enunturi este fals?
tratamentul cu corticosteroizi are efect antilimfokinic
administrarea pe termen lung, de corticosteroizi scade rezistenta la infectii
19
A.
ketotifenul este o substanta fara actiune antihistaminica
nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic alergic
histamina este cel mai important mediator al alergiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 643, 644, 645)
Haptene alergeni pot fi:
procaina
acidul acetilsalicilic
20
A.
formaldehida
nichel
nici un raspuns corect
B.
C.
D.
E.
(pag. 639)
Alergeni medicamentosi:
polen
veninuri de insecte
21
A.
protamina
substante radiologice de contrast
lapte de vaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 640)
Pag. 113 din 309
Administrarea prelungita de glucocorticoizi induce efecte secundare negative:
hiperaciditate
osteoporoza
22
A.
cresterea rezistentei la infectii
hipotensiune arteriala
tulburari psihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 643, 644)
Extractele alergenice:
sunt extracte apoase si depot
extractele apoase se conserva 2-3 ani de la producere
23
A.
extractele apoase se conserva 2 ani dupa prepararea dilutiilor
extractele depot se conserva 5 ani in stare liofilizata
se pastreaza la frigider la 4-8 oC
B.
C.
D.
E.
(pag. 642)
De imunoterapia specifica beneficiaza manifestari clinice ca:
rinita
urticaria
24
A.
astmul
alergia la veninul de insecte
de electie în alergia medicamentoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 643)
Tratamentul cu corticosteroizi, pe o perioada lunga de timp, are efecte negative ca:
hiperaciditate
scade rezistenta la infectii
25
A.
diabet insipid nefrogen
osteoporoza
hipotensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 643)
Indicatiile corticoterapiei:
boala serului
socul anafilactic
26
A.
hipertensiune arteriala
status asmaticus
dermatite alergice severe
B.
C.
D.
E.
(pag. 644)
Cromoglicatul de sodiu:
inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici
stabilizeaza membrana bazofilului
27
A.
este ineficient preventiv in astmul de effort
se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic
se foloseste în criza de astm bronsic alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 644)
Notati antihistaminicele H1 din prima generatie:
astemizol
prometazina
28
A.
cloropiramina
clemastina
terfenadina
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Dupa stimularea receptorilor H2 se produc urmatoarele actiuni principale:
vasodilatatie
deprimarea inimii
29
A.
termoreglare
bronhoconstrictie
stimularea secretiei gastrice
B.
C.
D.
E.
(pag. 646)
Activitati mediate de receptorii histaminici H3:
contractie esofagiana
down-reglarea sintezei de histamina
30
A.
inhibitia neurotransmisiei simpatice
hipotensiune
migrena
B.
C.
D.
E.
(pag. 647)
Actiunea histaminei la nivelul sistemului cardiovascular:
contracta vasele mici
creste rezistenta periferica
31
A.
creste presiunea arteriala
scade presiunea arteriala
dilata vasele mici
B.
C.
D.
E.
(pag. 647)
Antihistaminice H1 sunt:
mequitazina
cetirizin
32
A.
clemastina
ranitidina
fexofenadina
B.
C.
D.
E.
(pag. 648, 649)
Pag. 114 din 309
Antihistaminicele H1:
toate determina somnolenta si nu se recomanda în timpul zilei
se epureaza prin metabolizare hepatica
33
A.
se absorb bine din tractul gastro-intestinal
sunt contraindicate în dermatoze alergice
cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera hemato-encefalica
B.
C.
D.
E.
(pag. 649, 650)
Alergenii:
se mai numesc anticorpi
medicamentele nu pot fi alergeni
34
A.
se mai numesc antigeni
nu provoaca simptome alergice
nu sunt imunogeni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 639)
Procesul de sensibilizare este influentat de:
reactivitatea individuala
frecventa contactului alergen-organism
35
A.
intensitatea contactului alergen-organism
calea de contact alergen-organism
toate raspunsurile sunt corecte
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 639)
Pneumoalergeni pot fi:
albusul de ou
capsunile
36
A.
praful de casa
insulina
fragii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 640)
Extractele alergenice:
se administreaza la bolnavul alergic in imunoterapia specifica
se pastreaza la temperatura camerei
37
A.
se folosesc, ca tratament pe durata scurta
in urma tratamentului cu extracte alergenice nu s-au observat accidente anafilactice
nu se folosesc ca tratament
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 642, 643)
Tratamentul cu corticosteroizi are urmatoarele efecte:
antilimfokinic
proinflamator
38
A.
stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a prostaglandinelor
inhiba adenilatciclaza
inhiba producerea de AMPc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 643)
Preparatele cortizonice cu administrare locala inhalatorie:
cresc eliberarea de histamina
sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de aspirat
39
A.
scad AMPc la locul de contact
determina efecte secundare sistemice
cresc vascozitatea secretiei bronsice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 644)
Ketotifenul:
este un corticosteroid
este un produs antiasmatic
40
A.
este un antihistaminic, blocând receptorii H2
nu este indicat in rinitele sezoniere
stimuleaza receptorii H1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 644)
Receptorii histaminici H1 stimulati determina:
cresterea AMPc
cresterea Ca2+ intracelular
41
A.
vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare
cresterea secretiei gastrice
termoreglare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Localizarea receptorilor histaminici H3:
creier
mastocite
42
A.
limfocite
bazofile
SNC
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Activitati mediate de receptorii histaminici H1 si H2 sunt urmatoarele, cu exceptia:
prurit
cresterea GMPc
43
A.
cresterea AMPc
down-reglarea sintezei de histamina
contractie esofagiana
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 647)
Pag. 115 din 309
Notati medicamentul antagonist de receptori H1:
ranitidina
famotidina
44
A.
nizatidina
loratadina
impromidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1, cu exceptia:
cloropiramina
terfenadina
45
A.
nizatidina
astemizol
loratadina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646, 648, 649)
Din clasa antihistaminicelor H1 din prima generatie fac parte substantele:
astemizol
ebastina
46
A.
acrivastina
clorfeniramina
azelastina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653, 655, 657)
Antihistaminicele H1 din prima generatie:
nu au efect sedativ
sunt reprezentate de astemizol si loratadina
47
A.
majoritatea au efect antialergic de durata scurta
majoritatea au efect antialergic de durata lunga
sunt lipsite de efecte secundare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 652, 653)
Prometazina:
este antihistaminic H1 din generatia a doua
este derivat de piperazina
48
A.
este derivat de alchilamina
are actiune antihistaminica de 8-12 h
nu are efecte analgezice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653)
Care enunturi sunt false:
tenalidin face parte din clasa piperidinelor
mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor
49
A.
alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor
alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor
bromazinul face parte din clasa etanolaminelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 648)
Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt:
terfenadina
prometazina
50
A.
loratadina
astemizol
alimemazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 651)
Codeina:
Nu difuzeaza prin placenta
Determina efect antitusiv la doze mai mari decat efectul analgezic
51
A.
Induce efect antitusiv mai puternic decat al Morfinei
Diminua secretiile bronsice
Se indica la astmatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Sunt inhibitoare ale centrului tusei cu structura neopioida:
Clofedanolul
Dionina
52
A.
Noscapina
Levopropoxifenul
Oxeladina
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Tema nr. 21
Antiastmatice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 321-354
Urmatoarele medicamente sunt bronhodilatatoare adrenomimetice, cu exceptia:
efedrina
terbutalina
1
A.
teofilina
formoterol
izoetarina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Următoarele bronhodilatatoare sunt adrenomimetice, cu excepţia:
ketotifen
izoetarina
2
A.
fenoterol
carbuterol
reproterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Pag. 116 din 309
În tratamentul de fond (zilnic) în astmul bronsic persistent moderat, de electie se administrează:
Hidrocortizon hemisuccinat i.v.
Antiinflamator corticosteroid inhalator
3
A.
Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata lunga de actiune inhalator
Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata scurta de actiune inhalator
Teofilina retard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 326)
Care dintre urmatoarele substante sunt bronhodilatatoare?
nedocromil
ketotifen
4
A.
Fenspirid
teofilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Este bronhodilatator parasimpatolitic:
adrenalina
orciprenalina
5
A.
fenoterol
aminofilina
oxitropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Nu este corecta afirmatia:
in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare beta – 2 adrenergice cu durata scurta de acţiune
in criza de astm bronsic se administreaza antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v.
6
A.
in criza de astm bronsic se administreaza metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg la 6 ore
in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare musculotrope
in criza de astm bronsic se administreaza corticosteroizi inhalatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Care este calea de administrare utilizata in astmul bronsic, in profilaxia de durata:
injectabil
sublingual
7
A.
per os
intrarectal
inhalator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 328)
Zileuton:
Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza
Inhiba selectiv COX-2
8
A.
Nu are toxicitate hepatica
Se administreaza exclusiv inhalator
Are durata lunga de actiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 343; 347)
Care din substantele urmatoare face parte din grupa bronhodilatatoarelor parasimpatolitice:
Teofilina
aminofilina
9
A.
ipratropium
salbutamol
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 336)
Cand trebuie reduse dozele de teofilină ?
in insuficienta hepatica
la fumatori
10
A.
la copii, în comparatie cu necesarul de al adult
BPOC
Bronsita astmatiforma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 341; 342)
La trecerea de la corticosteroizi sistemici la cei inhalatori se poate produce moarte prin:
Disfonie
atrofia mucoasei respiratorii
11
A.
sindrom de tip Cushing
tulburari psihice
insuficienta suprarenala acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 352)
Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata scurta de actiune, debut rapid si indicate exclusiv în terapia crizei de astm bronsic sunt:
adrenalina
salmeterol
12
A.
isoprenalina
fenoterol
izoetarina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330; 331)
Pag. 117 din 309
Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata lunga de actiune, debut tardiv si indicate exclusiv în profilaxia de lunga durata a crizelor de astm bronsic sunt:
salbutamol
salmeterol
13
A.
reproterol
Formoterol
bambuterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 331)
Bronhodilatatoarele adrenomimetice :
Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mari
Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mici
14
A.
Determina hipersecretie bronsica
Amelioreaza clearance-ul mucociliar
Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Teofilina:
Are efect iritant tisular
Se administreaza s.c. si i.m.
15
A.
Se administreaza pe cale respiratorie
Se administreaza per os si exclusiv i.v.
Se administreaza în preparate retard per os, înainte de culcare
B.
C.
D.
E.
(pag. 339; 342)
Ipratropium:
Se administreaza în bronsita cronica obstructiva cu hipersecretie de mucus
Are T ½ lung
16
A.
Difuzeaza prin bariera hematoencefalica
Realizeaza o bronhodilatatie moderata
Se administreaza inhalator si nazal
B.
C.
D.
E.
(pag. 336; 337)
Notati inhibitoare ale degranularii mastocitelor:
ipratropium
orciprenalina
17
A.
ketotifen
nedocromil
triamcinolon
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene urmatoarele substante:
Ketotifen
budesonid
18
A.
salbutamol
montelukast
zafirlukast
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Farmacoterapia astmului persistent usor:
tratamentul zilnic nu este necesar
tratamentul simptomatic se face la nevoie
19
A.
tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze moderate
tratamentul zilnic – de alternativa teofilina retard
tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze mci
B.
C.
D.
E.
(pag. 326)
In criza severa de astm si starea de rau astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei antiastmatice este:
Antibioterapie, în caz de sputa purulenta
Oxigenoterapie intermitenta
20
A.
Intubare si ventilatie mecanica asistata
Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic
Neuroleptanalgezie
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
Teofilina este contraindicata în cazul pacientilor cu:
epilepsie
Tahiaritmii
21
A.
bronsita astmatiforma
BPOC
Infarct miocardic
B.
C.
D.
E.
(pag. 341)
Montelukast:
Se absoarbe rapid per os
Nu se metabolizeaza hepatic
22
A.
Se utilizeaza în profilaxia bronhospasmului indus defort
Se utilizeaza în criza de astm bronsic
Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la culcare
B.
C.
D.
E.
(pag. 345; 346)
Pag. 118 din 309
Bronhodilatatoarele adrenomimetice:
sunt derivati de beta-feniletilamine
selectivitatea lor se reduce la doze mari
23
A.
se clasifica in functie de vechime si selectivitate in 3 generatii
cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul, orciprenalina, pirbuterol
cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si izoprenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330, 331)
Efedrina:
face parte din grupa saligeninelor
are biodisponibilitate inalta p.o.
24
A.
se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga durata a crizei de astm bronsic
face parte din grupa feniletilaminelor
nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica
B.
C.
D.
E.
(pag. 331)
Posologia antiastmaticelor beta-adrenomimetice cuprinde:
izoprenalina - inactivata p.o.
salbutamol – activ s.c., i.m.
25
A.
ADR – inactivata s.c.
ADR – inactivata p.o.
efedrina – activa numai p.o.
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Ipratropium:
nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica
T ½ este scurt
26
A.
nu creste vascozitatea secretiei bronsice
se administreaza numai p.o.
este o substanta cu efect bronhoconstrictor
B.
C.
D.
E.
(pag. 336)
Următoarele bronhodilatatoare sunt parasimpatolitice, cu excepţia:
atropina
orciprenalina
27
A.
ipratropium
oxitropium
tiotropium
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Precizaţi care este bronhodilatatorul musculotrop:
montelukast
aminofilină
28
A.
zileuton
atropină
efedrină
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Notaţi care medicament este inhibitor al degranulării mastocitelor:
nedocromil
zileuton
29
A.
teofilină
oxitropium
formoterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Notaţi glucocorticoidul care se administrează inhalator, în aerosoli, în astmul bronşic:
budesonid
prednison
30
A.
zileuton
zafirlukast
aminofilină
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 350)
Notaţi glucocorticoidul care se administrează sistemic, per os, în tratamentul astmului bronşic:
hidrocortizon hemisuccinat
prednison
31
A.
triamcinolon acetat
salbutamol
ketotifen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 350)
Precizaţi care este glucocorticoidul care se administrează sistemic, i.v., în tratamentul astmului bronşic:
prednisolon
prednison
32
A.
hidrocortizon hemisuccinat
fluticason propionat
triamcinolon acetat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 350)
Pag. 119 din 309
Notaţi antileucotriena care inhibă selectiv 5- lipoxigenaza:
zileuton
montelukast
33
A.
fenoterol
efedrina
atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 343)
Notaţi care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durată lungă şi debut tardiv al efectului aerosolilor:
formoterol
fenoterol
34
A.
salbutamol
izoetarina
orciprenalina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 331)
Notaţi care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durată scurtă şi debut rapid al efectului aerosolillor:
izoetarina
orciprenalina
35
A.
salbutamolul
clenbuterolul
pirbuterol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Sunt glucocorticosteroizi utilizaţi în tratamentul astmului bronşic următoarele mediamente:
fluticason
prednison
36
A.
prednisolon
nedocromil
tiotropium
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Calea inhalatorie de administrare utilizată în astmul bronşic se caracterizează prin:
este o cale de administrare curentă
se foloseşte atât în profilaxia cât şi în terapia crizei
37
A.
se foloseşte numai în profilaxia crizei
conferă bronhoselectivitate, cu eficacitate pronunţată
efectele sistemice sunt mai intense, comparativ cu celelalte căi per os sau injectabilă
B.
C.
D.
E.
(pag. 328; 329)
Dezavantajele căii de administrare orale în tratamentul astmului bronşic sunt:
efect mai slab
latenţă mai lungă
38
A.
efecte secundare mai frecvente
conferă bronhoselectivitate
efectele sistemic sunt mai reduse
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Calea injectabilă utilizată în tratamentul astmului bronşic se caracterizează prin:
este utilă în crize severe
determină efecte secundare frecvente
39
A.
este utilă pentru profilaxia crizei
efectul este mai slab
efectul apare după o latenţă mai lungă
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Sunt contarindicate la astmatici următoarele medicamente:
barbiturice
morfinomimetice
40
A.
propranolol
formoterol
adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Următoarele medicamente sunt adrenomimetice beta 2 selective:
terbutalina
fenoterol
41
A.
salbutamol
salmeterol
efedrina
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Următoarele medicamente sunt beta1 beta 2 adrenomimetice:
izoprenalina
izoetarina
42
A.
orciprenalina
fenoterol
salbutamol
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Pag. 120 din 309
Bronhodilatatoarele adrenomimetice au următoarele acţiuni farmacodinamice,utile în astmul bronşic:
produc bronhodilataţie predominantă pe bronhiile mici
ameliorează clearance-ul mucociliar
43
A.
inhibă degranularea mastocitelor pulmonare
reduc edemul mucoasei prin vasoconstricţie şi creşterea rezistenţei capilare
determină hipersecreţie bronşică
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Ipratropium produce la doze mari următoarele reacţii adverse:
uscăciunea gurii
retenţie de urină
44
A.
midriază
bradicardie
tulburări de acomodare vizuală
B.
C.
D.
E.
(pag. 336)
Montelukast este indicat în:
tratamentul de fond al astmului bronşic
profilaxia bronhospasmului indus de efort
45
A.
astm sensibil la acid acetilsalicilic
se contraindică asocierea cu bronhodilatatoare beta 2 adrenomimetice
se contraindică asocierea cu corticosteroizi inhalatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 346)
Ketotifenul:
este indicat în tratamentul de fond al astmului alergic
este indicat în rinită şi conjunctivită alergică
46
A.
eficacitatea maximă este la 2 - 3 luni de tratament
poate produce somnolenţă la începutul tratamentului
se administrează şi în primele trei luni de sarcină şi la copii sub 6 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 350)
La administrarea locală, inhalatorie în astmul bronşic, corticosteroizii produc următoarele efecte secundare locale:
disfonie reversibilă
atrofia mucoasei respiratorii
47
A.
candidoze orale
insuficienţă suprarenală acută ce apare rapid după 2- 3 inhalaţii la adult
rinită alergică
B.
C.
D.
E.
(pag. 352)
Hidrocortizonul hemisuccinat se administrează în astmul bronşic astfel:
soluţie inj. I.v. Lent
100 - 500mgîn decurs de 15minute
48
A.
se repetă la 2 - 8 ore
se administrează şi per os
se administrează şi inhalator
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
La administrarea sistemică cronică a glucocorticoizilor pot apare următoarele efecte secundare:
HTA
edeme şi ceştere în greutate
49
A.
fragilitate capilară
acnee
crize severe de astm bronşic
B.
C.
D.
E.
(pag. 352)
Efectul antiastmatic al teofilinei este rezultatul unora din acţiunile fiziopatogenice enumerate mai jos :
acţiune brohodilatatoare
acţiune antiinflamatoare
50
A.
acţiune imunomodulatoare a reacţiilor induse de alergeni
deprimare SNC
deprimare cardiacă
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Glicozizii cardiotonici:
Au efect batmotrop negativ
Au efect cronotrop pozitiv
51
A.
Au efect dromotrop pozitiv
Inhiba pompa membranara de sodiu-potasiu (Na+/K+ - ATPaza)
Cresc tonusul simpatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 379-380)
Digoxina - afirmatii adevarate:
Este indicata in faza acuta dupa infarctul miocardic
Se elimina renal, in principal sub forma de metaboliti
52
A.
Efectul dispare imediat dupa intreruperea administrarii
Se indica in insuficienta cardiaca clasele II, III si IV
Asocierea cu Claritromicina creste concentratia plasmatica a Digoxinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 386-387)
Pag. 121 din 309
Chinidina realizeaza urmatoarele efecte:
Nu modifica durata complexului QRS
Scurteaza durata perioadei refractare
53
A.
Are efect batmotrop negativ
Are actiune parasimpatolitica
Are actiune alfa-adrenoblocanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 401)
Beta-adrenoliticele realizeaza efect antiaritmic prin:
Cresterea vitezei de conducere A-V
Incetinirea depolarizarii lente diastolice
54
A.
Potentarea actiunii catecolaminelor la nivel cardiac
Cresterea efluxului de potasiu in timpul depolarizarii lente diastolice
Blocarea receptorilor beta-2 adrenergici de la nivel cardiac
B.
C.
D.
E.
(pag. 406)
Afirmatiile adevarate referitoare la efectul antiaritmic al Amiodaronei:
Prelungeste durata perioadei refractare A-V
Blocheaza canalele de calciu
55
A.
Blocheaza canalele de potasiu
Blocheaza nespecific efectele adrenergice alfa si beta
Se indica in tahiaritmii atriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 406-408)
Verapamilul genereaza urmatoarele efecte:
Antiaritmic
Antianginos
56
A.
Antihipertensiv
Constipant
Tahicardizant
B.
C.
D.
E.
(pag. 409-410)
Tema nr. 22
Antitusive, expectorante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 354-366Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 508-518
Precizaţi care antitusiv este inhibitor opioid al centrului bulbar al tusei:
codeina
clofedanol
1
A.
benzonatat
prenoxdiazina
glaucina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 355)
Notaţi antitusivul care face parte din categoria de inhibitoare neopioide ale centrului tusei:
noscapina
codeina
2
A.
morfina
dionina
folcodina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 355)
Ca antitusiv codeina:
se administrează în tusea productivă , umedă
la adult se administrează 15 - 30mg repetat la 4 - 6 ore
3
A.
la adult se administrează 15 - 30 g repetat la 4-6 ore
este antitusivul cel mai rar utilizat
nu este antitusivul luat ca referinţă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Dextrometorfanul are următoarele avantaje ca antitusiv,cu excepţia:
efect antitusiv cu durată relativ medie 3 - 6 ore
nu are aţiune analgezică
4
A.
deprimă respiraţia
nu deprimă motilitatea cililor respiratori
nu prezintă risc de dependenţă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Pag. 122 din 309
Clofedanolul:
este antitusiv central neopioid
se utilizează în tusea productivă, umedă
5
A.
posologia 25g de 3 - 4 ori/zi
antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina
latenţă lungă, prin absenţa efectului anestezic local pe mucoasa faringiană
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Oxeladina:
antitusiv central opioid
deprimă SNC
6
A.
provoacă somnolenţă
este indicat în tusea neproductivă, iritativă
durata efectului 24 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 359)
Notaţi bronhosecretoliticul care are mecanism de acţiune biochimic:
streptodornaza
tiloxapolul
7
A.
benzoat de sodiu
ioduri
guaifenesina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 360; 361)
Iodurile au următoarele contraindicaţii, cu excepţia:
sensibilizare la iod
hipertiroidie
8
A.
ulcer gastroduodenal
stări congestive pulmonare acute
bronşită cronică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Bromhexinul se administrează la adult:
per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi
parenteral 8 - 16 mg de 3ori / zi
9
A.
per os 10 - 20 g de3 ori/zi
nu se administrează în traheobronşite acute şi cronice
se administrează fără prudenţă la astmatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Morfina este indicat ca antitusiv excepţional, în următoarele afecţiuni, cu excepţia:
astm bronşic
cancer pulmonar
10
A.
fracturi de coaste
infarct pulmonar
pneumotorax
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Codeina:
este antitusiv central opioid
este biotransformată hepatic prin demetilare la morfină
11
A.
difuzează prin placentă şi laptele matern
efectul antitusiv apare la doze mai mici decât efectul analgezic
durata efectului la administrarea unei doze de 15mg per os este 48 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Din punct de vedere farmacotoxicologic codeina produce:
constipaţie şi greaţă numai la doze mari
creşte presiunea intrabiliară prin spasm al sfincterului Oddi
12
A.
convulsii la copii
efect antitusiv
dezvoltă toxicomanie după administrare prelungită
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Butamirat este indicat ca antitusiv în:
tuse acută
tuse convulsivă
13
A.
profilaxia tusei, pre şi postoperator
tuse cronica, productiva, cu hipersecretie obstructiva
posologia la adult este 20 - 25 mg per os repetat de4 ori/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 359)
Oxeladina:
este antitusiv eupneic
durata efectului este cca 4 ore
14
A.
nu are acţiune deprimantă pe SNC
se indică în tuse neproductivă, iritativă
se indică în tuse umedă, productivă
B.
C.
D.
E.
(pag. 359)
Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt:
benzoatul de sodiu
iodurile
15
A.
săruri de amoniu
tiloxapolul
tripsina
B.
C.
D.
E.
(pag. 360)
Pag. 123 din 309
Expectorantele bronhosecretolitice prin mecanism biochimic sunt:
tripsina
streptokinaza
16
A.
streptodornaza
mesnum
acetilcisteina
B.
C.
D.
E.
(pag. 361)
Mecanismele de acţiune ale expectorantelor bronhosecretolitice sunt:
mecanism biochimic
mecanism chimic
17
A.
mecanism fizico- chimic
se elimină la nivelul glandelor bronşice stimulându-le secreţia
sunt substanţe iritante pe receptorii din mucoasa gastrică declanşând reflex stimularea secreţiei gastrice
B.
C.
D.
E.
(pag. 361)
Secretostimulantele:
cresc şi fluidifică secreţia glandelor traheobronşice
stimulează motilitatea cililor mucoasei
18
A.
stimulează peristaltismul bronşic
favorizează clearace-ul mucociliar
favorizează infecţia traheobronşică
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei:
efect expectorant
efect iritant gastric
19
A.
la doze mari determină paralizia muşchilor striati
somnolenţă
la doze mari poate produce oprirea respiraţiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Indicaţiile acetilcisteinei sunt:
afecţiuni bronhopulmonare acute şi cronice cu hipersecreţie obstructivă
BPOC
20
A.
mucoviscidoză
ca antidot în intoxicaţia cu paracetamol
în criza de astm bronşic
B.
C.
D.
E.
(pag. 364)
Carbocisteina:
are absorbţie pr os rapidă
se acumulează la nivelul ţesutului bronhopulmonar
21
A.
are T1/2 scurt
produce reacţii de intoleranţă digestivă
este bronhodilatator
B.
C.
D.
E.
(pag. 364)
Ambroxolul:
este mucolitic mucoreglator
stimulant al secreţiei de surfactant pulmonar
22
A.
este indicat în boli respiratorii acute şi cronice
este utilă în profilaxia sindromului de detresă respiratorie la nou-născut
nu este contraindicat în sarcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Bromhexinul este indicat:
în traheobronşite acute şi cronice
postoperator
23
A.
se administrează la adult per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi
se administrează şi la bolnavi cu ulcer gastroduodenal
nu necesită administrarea cu prudenţă la astmatici
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Bromhexinul:
este derivat sintetic de la vasicină
se degradează la lumină
24
A.
este biotransformat la ambroxol, metabolit activ
nu se leagă de proteinele plasmatice
este bronhosecretolitic
B.
C.
D.
E.
(pag. 361; 364; 365)
Bronhosecretoliticele acţionează direct asupra secreţiei traheobronşice determinând:
fluidificarea secreţiei traheobronşice
ameliorarea proprietăţilor rheologice ale secreţiei traheobronşice
25
A.
favorizarea clearace-ului mucociliar
inhibarea clearace-ului mucociliar
favorizarea infecţiei traheobronşice
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Pag. 124 din 309
Ambroxolul:
prin demetilare formeaza bromhexina
este indicat în boli respiratorii acute si cronice
26
A.
nu difuzeaza în laptele matern
este antitusiv central neopioid
are biodisponibilitate p.o. foarte buna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Carbocisteina:
are absorbtie per os lenta
este antidot în intoxicatia cu paracetamol
27
A.
se administreaza per os, i.v. si inhalator
prezinta eliminare prin scaun
prezinta reactii de intoleranta digestiva
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 364)
Codeina:
este 2-metilmorfina
se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat
28
A.
are biodisponibilitate per os mica
are timp de înjumatatire lung
nu difuzeaza prin placenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Butamirat:
se administreaza p.o., i.v. si intramuscular
are absorbtie p.o. rapida si totala
29
A.
este lipsit de reactii adverse
la supradozare produce hipertensiune arteriala
are T1/2 foarte scurt
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Clobutinol:
are absorbtie per os foarte scazuta
se elimina urinar în forma nebiotransformata si ca metaboliti
30
A.
este indicat în tusea productiva
nu produce reactii alergice
în supradozare produce miorelaxare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358; 359)
Notati afirmatia incorecta:
codeina diminua secretiile bronsice
morfina este stupefiant
31
A.
dextrometorfanul nu are actiune analgezica
codeina are un potential toxicomanogen foarte mare
dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2 ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357; 358)
Guaifenesina este:
miorelaxant
excitant SNC
32
A.
indicata conducatorilor auto
indicata în ulcer gastro-duodenal
nu produce iritatie gastrica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt urmatoarele, cu exceptia:
morfina
dextrometorfan
33
A.
codeina
butamirat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 355)
S-au evidentiat efecte teratogene la animale în cazul urmatorului antitusiv :
Pentoxiverina
Butamirat
34
A.
Clofedanol
Clobutinol
oxeladina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358; 359)
Care din urmatoarele medicamente este antidot în intoxicatia cu paracetamol ?
acetilcisteina
carbocisteina
35
A.
ambroxol
bromhexin
nici una din variantele anterioare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 364; 365)
Inhibitoare ale centrului tusei sunt:
codeina
clobutinol
36
A.
prenoxdiazina
clofedanol
dextrometorfan
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide
glaucina
folcodina
37
A.
noscapina
clofedanol
codeina
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Pag. 125 din 309
Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte?
efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg
morfina se administreaza în mod exceptional ca antitusiv
38
A.
codeina are efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar mai puternic decât morfina
codeina produce diaree
dextrometorfanul nu are actiune analgezica
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Dextrometorfan:
are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6 ore)
nu are actiune analgezica
39
A.
deprima motilitatea cililor respiratori
nu prezinta risc de dependenta
este contraindicat bolnavilor cu insuficienta hepatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 357; 358)
Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt:
clorura de amoniu
ioduri de sodiu si potasiu
40
A.
benzoatul de sodiu
ambroxol
guaifenesina
B.
C.
D.
E.
(pag. 360; 362)
Bronhosecretoliticele:
actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice
agentii tensioactivi au eficacitate maxima administrati inhalator
41
A.
enzimele proteolitice administrate inhalator au eficacitate mare
mucoliticele reprezinta grupa de bronhosecretolitice utilizate în mod obisnuit
pot fi administrate local în aerosoli fie per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 361; 364)
Guaifenesina:
este antitusiv
este expectorant
42
A.
nu produce somnolenta
se administreaza în bronsite si traheite
este contraindicata în laringite
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Expectorantele secretostimulante contraindicate în epilepsie sunt:
Acetatul de amoniu
Benzoatul de sodiu
43
A.
Clorura de amoniu
Iodura de potasiu
Guaifenesina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 362; 363)
Acetilcisteina:
se degradeaza la lumina
este antidot în intoxicatia cu paracetamol
44
A.
nu se asociaza cu tetraciclina
se asociaza cu eritromicina
contraindicat în criza de astm bronsic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 364)
Care din urmatoarele medicamente sunt bronhosecretolitice?
ambroxol
bromhexin
45
A.
guaifenesina
carbocisteina
acetilcisteina
B.
C.
D.
E.
(pag. 363-365)
Bromhexin:
are biodisponibilitate per os foarte redusa
se elimina urinar, în principal netransformat
46
A.
prezinta biotransformare la ambroxol
se degradeaza la lumina
are T ½ scurt.
B.
C.
D.
E.
(pag. 364; 365)
Ambroxol:
este metabolitul activ al acetilcisteinei
este metabolitul demetilat si hidroxilat al bromhexinei
47
A.
are absorbtie per os rapida
are absorbtie per os aproape totala
are biodisponibilitate per os foarte buna.
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Oxeladina :
nu are actiune deprimanta SNC
nu provoaca somnolenta
48
A.
se administreaza cu prudenta in afectiuni cardiovasculare
se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os
la copii pâna la 15 ani se administreaza 10mg/10 kg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 359)
Pag. 126 din 309
Bronhosecretolitice prin mecanism chimic sunt:
Tiloxapol
Tripsina
49
A.
Bromhexina
acetilcisteina
ambroxol
B.
C.
D.
E.
(pag. 361)
Morfina este indicata ca antitusiv în mod exceptional în:
fracturi de coaste
pneumotorax
50
A.
laringita acuta
cancer pulmonar
infarct pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Spironolactona - afirmatii adevarate:
Are actiune diuretica puternica
Creste eliminarea urinara de potasiu
51
A.
Are actiune anabolizanta
Urina eliminata este alcalina
Nu se asociaza cu Furosemidul
B.
C.
D.
E.
(pag. 493-494)
Afirmatii adevarate privind Hidroclorotiazida:
Inhiba reabsorbtia ionilor de Na+ pe intreaga portiune a ansei Henle
Reabsorbtia ionilor de Na+ se face impreuna cu un echivalent ionic de HCO3-
52
A.
Induce hipopotasemie
Se contraindica in sarcina
Se indica in diabetul insipid nefrogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Este diuretic de ansa:
Spironolactona
Triamteren
53
A.
Bumetanida
Clortalidona
Acetazolamida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477-496)
Tema nr. 23
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 371-411Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2005.-
Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia gresita este:
este caracterizata de disfunctie sistolica
scade debitul cardiac
1
A.
compensator organismul reactioneaza prin inhibarea unor mecanisme neuroendocrine
consecintele diminuarii debitului cardiac sunt: staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee
se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la care se pot asocia diuretice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 372, 374)
Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:
are liposolubilitate mare
se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
2
A.
se epureaza majoritar prin biotransformare hepatica
pragul toxic este de 30-40 ng/ml
in urgente se administreaza prin injectare i.v
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 385)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxina este gresita?
se epureaza majoritar prin excretie renala, in forma nemetabolizata
este contraindicata in faza acuta dupa infarctul de miocard
3
A.
prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in insuficienta renala
are T1/2 de aproximativ 1,5 zile
la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare completa, efectul dispare in circa 6 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 386)
Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care din urmatoarele functii ale miocardului poate favoriza aparitia focarelor ventriculare ectopice, generatoare de aritmii ectopice?
inotropa
batmotropa
4
A.
tonotropa
cronotropa
dromotropa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 381)
Pag. 127 din 309
Care antiaritmic blocheaza canalele calciului?
verapamilul
lidocaina
5
A.
amiodarona
sotalolul
atenololul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 396)
Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia:
paracetamol
barbiturice
6
A.
fenitoina
fenilbutazona
rifampicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 386)
In aritmiile induse de supradozarea digitalicelor, se indica:
chinidina
fenitoina
7
A.
procainamida
disopiramida
amiodarona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405)
Caracteristica farmacocinetica comuna tuturor glicozidelor cardiotonice este:
se acumuleaza in insuficienta hepatica
se acumuleaza in insuficienta renala
8
A.
au biodisponibilitate mare administrate oral
se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice
se distribuie preferential in miocard
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 379)
Afirmatia gresita pentru amrinona este:
inhiba fosfodiesteraza miocardica
are efect inotrop pozitiv
9
A.
se administreaza oral
produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea postsarcinii
este exclusa diluarea cu solutie de glucoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 390-391)
Referitor la adenozina, alegeti afirmatia gresita:
este nucleozid natural
T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec)
10
A.
se administreaza i.v. in bolus rapid
este mediator al sistemului adrenergic
are efect antiaritmic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 410, 411)
Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
tahicardia paroxistica atriala (i.v.)
insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni
11
A.
insuficienta cardiaca congestiva cronica cu fibrilatie atriala
edem pulmonar acut
tahicardia ventriculara (i.v.)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 382-383)
Dobutamina:
are actiune antiaritmica
actioneaza antagonist pe receptori beta - adrenergici
12
A.
creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca
scade debitul cardiac
are biodisponibilitate buna per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 389)
Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca antiaritmice?
nifedipina
amlodipina
13
A.
verapamilul
prazosinul
molsidominul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 410)
In insuficienta cardiaca acuta se administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia:
digoxin
furosemid
14
A.
nitroglicerina
morfina
verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 383,418)
Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu exceptia:
amiodarona - verapamil
verapamil - digoxin
15
A.
verapamil - chinidina
amiodarona - chinidina
hidralazina - beta adrenolitic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 408, 410, 440)
Pag. 128 din 309
Alegeti medicamentul care nu are actiune antiaritmica:
verapamil
milrinona
16
A.
lidocaina
propafenona
atenolol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 391)
Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu
cimetidina
paracetamol
17
A.
fenilbutazona
fenobarbital
acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405)
Afirmatia gresita pentru chinidina este:
este alcaloid utilizat ca sulfat
are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica
18
A.
se poate administra si in prezenta blocului A-V
alcalinizarea urinei creste durata de actiune
doza maxima este de 2g/ 24 h
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 401-402)
Referitor la amiodarona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:
eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa 2 - 4 saptamani
durata efectului dupa intreruperea tratamentului este de circa 10 - 30 de zile
19
A.
poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza
poate fi administrat in sarcina
se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 407-408)
Nu sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei III:
teofilina
amrinona
20
A.
aminofilina
milrinona
dobutamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 389, 390)
La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie digitalica) se iau urmatoarele masuri:
oprirea administrarii digitalicelor
in aritmii ventriculare - chinidina
21
A.
in bradicardie accentuata - atropina
in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar
in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici antidigitalice
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica a glicozizilor cardiotonici sunt adevarate?
actiunea de tip cardiotonic este imprimata de aglicon
numarul gruparilor OH influenteaza profilul farmacocinetic
22
A.
digitoxina are doi OH
digoxina are un singur OH
partea glucidica creste fixarea pe fibrele miocardice
B.
C.
D.
E.
(pag. 378)
Medicamente cu actiune inotrop pozitiva sunt:
digoxina
dopamina
23
A.
aminofilina
chinidina
amrinona
B.
C.
D.
E.
(pag. 386-389)
Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in :
tahicardie paroxistica atriala
flutter atrial si fibrilatie atriala
24
A.
tahicardie ventriculara
bradicardie sinusala
edem pulmonar acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 382-383)
Parametrii monitorizati in terapia cu digitalice sunt:
pulsul
hemoleucograma
25
A.
kaliemia
functia hepatica
functia renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Pag. 129 din 309
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant
digoxina are T1/2 foarte lung (6 - 7 zile)
26
A.
digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare
pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici se recomanda administrarea concomitenta a sarurilor de calciu i.v.
digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul de miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 385-386)
Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt:
stimularea pompei cardiace
cresterea fluxului sanguin renal
27
A.
tahicardie
cresterea vitezei de conducere in sistemul His - Purkinje
nu creste consumul de oxigen
B.
C.
D.
E.
(pag. 388)
Dobutamina:
este derivat de sinteza al dopaminei
are T1/2 de 2 -3 ore
28
A.
se administreaza per os si i.v.
este indicata in socul cardiogen si insuficienta cardiaca acuta prin infarct miocardic acut
este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard
B.
C.
D.
E.
(pag. 389)
Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip III :
sunt indicati in astmul bronsic, ca bronhodilatatoare
au actiune inotrop pozitiva
29
A.
produc vasodilatatie
sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva severa
se administreaza frecvent in tratamentul ambulatoriu
B.
C.
D.
E.
(pag. 390-391)
Referitor la amrinona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:
inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III miocardica
la concentratii plasmatice mai mari de 2,4 mcg/ ml poate sa apara trombocitopenia
30
A.
durata tratamentului este limitata la 7 zile
T1/2 este scurt (2 - 4 ore)
se administreaza per os si i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 391)
Mecanismele responsabile pentru actiunea antiaritmica a medicamentelor antiaritmice
stimularea receptorilor beta1 din miocard
blocarea canalelor de sodiu
31
A.
stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici
blocarea canalelor de potasiu
blocarea canalelor de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 396)
In functie de teritoriul predominant de actiune, alegeti afirmatiile adevarate pentru antiaritmicele urmatoare:
chinidina - supraventricular
metoprolol - ventricular
32
A.
fenitoina - ventricular
digitalice - supraventricular
lidocaina - supraventricular
B.
C.
D.
E.
(pag. 397)
Biodisponibilitate mare per os prezinta urmatoarele antiaritmice:
amiodarona
lidocaina
33
A.
fenitoina
chinidina
verapamil
B.
C.
D.
E.
(pag. 397)
T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este:
amiodarona - 10-24 ore
fenitoina - 4-7 saptamani
34
A.
lidocaina - 2-4 ore
chinidina - 4-9 ore
verapamil - 2-4 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 397)
Avand in vedere potentialul advers aritmogen al medicamentelor antiaritmice, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
in bradicardia sinusala + bloc A - V produs de digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice
tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe, deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de rebound
35
A.
digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm ventricular bigeminat
terapia cronica cu beta blocante sistata brusc poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale
bradicardia sinusala indusa de verapamil se trateaza cu saruri de calciu
B.
C.
D.
E.
(pag. 398)
Pag. 130 din 309
Chinidina:
este izomerul levogir al chininei
are biodisponibilitate mare per os
36
A.
se acumuleaza in miocard
are indice terapeutic mare
poate produce cinconism
B.
C.
D.
E.
(pag. 401)
Medicamente antiaritmice din clasa I (blocante ale canalelor de sodiu) sunt :
mexiletina
chinidina
37
A.
adenozina
disopiramida
sotalolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 396)
Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
clasa I - stabilizeaza membrana
clasa II - blocheaza canalele de potasiu
38
A.
clasa III - blocheaza receptoriiadrenergici
clasa IV - blocheaza canalele de calciu
nici o afirmatie nu este corecta
B.
C.
D.
E.
(pag. 396-397)
Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
la pacientii tratati cu chinidina, hipokaliemia poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace
verapamilul asociat cu chinidina potenteaza deprimarea miocardului
39
A.
chinidina stimuleaza automatismul cardiac
procainamida produce sindrom lupoid reversibil
lidocaina prezinta absorbtie redusa per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 401-403)
Procainamida:
are actiune anticonvulsivanta
concentratiile plasmatice eficace sunt foarte apropiate de cele toxice
40
A.
se biotransforma prin hidroxilare
are un metabolit activ antiaritmic
se recomanda in tratament de scurta durata
B.
C.
D.
E.
(pag. 402)
Tratamentul simptomelor insuficientei cardiace se face cu:
diuretice tiazide
diuretice de ansa
41
A.
diuretice antialdosteronice
digoxin
hidralazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 376)
In tratamentul de urgenta al aritmiilor ventriculare grave se alege:
milrinona
nifedipina
42
A.
lidocaina
amiodarona
bretiliu tosilat
B.
C.
D.
E.
(pag. 403, 407, 409)
Asocierea propranolol - verapamil trebuie evitata, deoarece amandoua:
au actiune inotrop negativa
produc vasoconstrictie coronariana
43
A.
produc bronhospasm
deprima conducerea A - V
produc insuficienta circulatorie periferica
B.
C.
D.
E.
(pag. 409-410)
Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele antiaritmice:
sotalol
chinidina
44
A.
verapamil
procainamida
disopiramida
B.
C.
D.
E.
(pag. 401-402)
Antiaritmice care inhiba depolarizarea si scurteaza repolarizarea sunt:
chinidina
lidocaina
45
A.
disopiramida
mexiletina
propafenona
B.
C.
D.
E.
(pag. 396-397)
Pag. 131 din 309
Dintre antiaritmicele care inhiba depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac parte:
chinidina
propafenona
46
A.
flecainida
disopiramida
procainamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 396)
Amiodarona:
este un antiaritmic care prelungeste repolarizarea si perioada refractara
are efect antianginos
47
A.
interfereaza cu functia tiroidiana
nu se utilizeaza pentru preventia secundara a aritmiilor ventriculare
doza de intretinere este de 200 - 400 mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 407-408)
Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un pacient care prezinta astm bronsic, ca patologie asociata, pot fi utile:
oxprenololul
verapamilul
48
A.
digoxina
bretiliu tosilat
amlodipina
B.
C.
D.
E.
(pag. 272-273, 383, 409)
Verapamilul:
este derivat de dihidropiridina
se absoarbe bine per os, se biotransforma intens la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte mica per os
49
A.
are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat diltiazemul
dozele i.v. sunt aproximativ egale cu cele per os
datorita reducerii remodelarii ventriculare si vasculare este util in insuficienta cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 409, 410)
Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de:
hipercalcemie
hipopotasemie
50
A.
asocierea cu adrenomimetice
insuficienta hepatica sau renala
asocierea cu antiacide
B.
C.
D.
E.
(pag. 382-385)
Afirmatii adevarate privind efectele metabolice ale Insulinei:
Stimuleaza patrunderea glucozei in muschi si adipocite
Scade depozitele de glicogen
51
A.
Favorizeaza sinteza proteinelor
Creste anabolismul lipidic
Scade influxul celular al ionilor de potasiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 762-763)
Sulfamidele antidiabetice:
Stimuleaza secretia pancreatica de insulina
Inhiba absorbtia glucozei din intestin
52
A.
Stimuleaza glicoliza anaeroba
Favorizeaza captarea glucozei in muschi si tesutul adipos
Scad oxidarea acizilor grasi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 764-769)
Tema nr. 24
Diuretice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 477-496Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2005.-
Selectati diureticul cu profil farmacologic de tip tiazidic, cu potenta mica:
clopamid
ciclotiazida
1
A.
clortalidon
ciclopentiazida
hidroclorotiazida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 484)
Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de diuretice:
diuretice de ansa (ascendenta)
diuretice osmotice
2
A.
diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de ansa terminala)
diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice
diuretice antialdosteronice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480)
Pag. 132 din 309
Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte secundare, cu exceptia:
alcaloza hipocloremica
hiperglicemie
3
A.
hiperuricemie
hiperkaliemie
hTA posturala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 486)
Urmatoarele afirmatii despre hidroclorotiazida sunt adevarate, cu exceptia:
per os prezinta absorbtie rapida, dar incompleta
are T½ lung
4
A.
are actiune antihipertensiva
are efect antidiuretic în diabet insipid si nefrogen
are efecte toxice sanguine si digestive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 486)
Politiazida are urmatorul avantaj comparativ cu celelalte diuretice tiazide:
profil farmacologic similar cu furosemidul
biodisponibilitate aproximativ 100%
5
A.
se administreaza de electie pentru efect antidiuretic în diabetul insipid hipofizar si nefrogen
are potenta mica
are T ½ de o ora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 487)
Xipamidul are urmatoarele particularitati, cu exceptia:
se administreaza p.o.
biodisponibilitatea la administrare p.o e mai mica de 75%
6
A.
legarea de proteinele plasmatice e scazuta
inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului contort distal
stimuleaza secretia de K+, producând hipopotasemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 487)
Xipamidul are avantajul, fata de celelalte diuretice:
tratamentul de lunga durata nu trebuie monitorizat
se administreaza de electie în diabetul insipid nefrogen
7
A.
se poate administra si în sarcina
efectul diuretic se mentine si în insuficienta renala avansata
nu prezinta sensibilitate încrucisata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 488)
„Autolimitarea” efectului diuretic este o consecinta nedorita la administrarea diureticelor datorata:
retentiei hidrosaline
proteinemiei scazute
8
A.
circulatiei sanguine renale deficitare
dezechilibrului electrolitic
hipoglicemiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 481)
Momentul optim de administrare al diureticelor este:
înainte de masa
dupa masa
9
A.
dimineata
seara
în timpul mesei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 483)
Dezechilibrul metabolic provocat de administrarea diureticelor este:
hipoglicemie
hipolipemie
10
A.
hiperlipemie
hiperpotasemie
hipoazotemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 483)
Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice, cu exceptia:
spironolactona
amilorid
11
A.
triamteren
indacrinona
canrenona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480, 481)
Urmatoarele medicamente sunt diuretice de ansa, cu exceptia:
manitol
bumetanid
12
A.
piretanid
acid etacrinic
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480,481)
Pag. 133 din 309
Hiperpotasemia ce apare la administrarea diureticelor antialdosteronice se trateaza cu:
saruri de Ca2+
NH4Cl
13
A.
NaCl
vitamina A
vitamina PP
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 483)
Indapamidul:
este un diuretic cu durata scurta de actiune
are actiune vasodilatatoare proprie
14
A.
are numeroase RA în metabolismul glucidic si lipidic
administrat p.o. are o biodisponibilitate scazuta
are T½ scurt
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
Indapamidul are actiunile farmacodinamice:
diuretica, vasodilatatoare, antihipertensiva
diuretica, vasodilatatoare, anticonvulsivanta
15
A.
diuretica, vasodilatatoare, antidepresiva
vasodilatatoare, hiperglicemianta
antihipertensiva, hiperlipidemianta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
Fata de hidroclorotiazida, indapamidul are urmatorul avantaj:
absenta hiperglicemiei
potenta mica
16
A.
se poate administra fara precautii în guta
actiune vasoconstrictoare proprie
actiune de scurta durata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 484, 489)
Din clasa diureticelor de ansa face parte:
triamteren
indapamid
17
A.
bumetanid
acetazolamida
spironolactona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480, 491)
Furosemidul are ca indicatie principala:
diuretic, în toate tipurile de edeme
antidiuretic, în diabetul insipid nefrogen
18
A.
hipoglicemiant, în diabetul zaharat
cardiotonic, în insuficienta cardiaca
vasoconstrictor, în hipotensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 491)
Mecanismul actiunii diuretice a spironolactonei:
diuretic de ansa
inhibitor al anhidrazei carbonice
19
A.
diuretic osmotic
antagonist competitiv al aldosteronului
antagonist de efect al aldosteronului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493)
Din clasa diureticelor antialdosteronice face parte:
manitolul
butizida
20
A.
amiloridul
furosemidul
indacrinona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 495,481)
Procesele renale ce participa la formarea urinei sunt:
filtrarea glomerulara (proces activ)
filtrarea glomerulara (proces pasiv)
21
A.
secretia tubulara (proces activ)
secretia tubulara (proces pasiv)
reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ)
B.
C.
D.
E.
(pag. 477, 478)
Care din urmatoarele diuretice au durata lunga de actiune (mai mare de 24 ore):
spironolactona
hidroclorotiazida
22
A.
ciclotiazida
indapamid
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului urmatoarele diuretice:
amilorid
canrenona
23
A.
acetazolamida
triamteren
spironolactona
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Diureticele osmotice:
sunt filtrate glomerular, fara reabsorbtie tubulara
cresc presiunea osmotica a urinei tubulare
24
A.
scad presiunea osmotica a urinei tubulare
realizeaza o diureza apoasa
sunt diuretice renale saluretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Pag. 134 din 309
Hidroclorotiazida are urmatoarele contraindicatii:
sarcina
hipercalciurie idiopatica
25
A.
alaptare
alcaloza
hipokaliemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Selectati afirmatiile corecte referitoare la politiazida:
profil farmacologic asemanator cu hidroclorotiazida
biodisponibilitate aproximativ 100%
26
A.
se administreaza de electie în edem pulmonar acut
potenta de 25 de ori mai mare decât hidroclorotiazida
durata lunga de actiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 487)
Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte:
furosemid
hidroclorotiazida
27
A.
bumetanid
clortalidon
indapamid
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Urmatoarele diuretice au durata medie de actiune (6 – 24 ore):
hidroclorotiazida
clopamid
28
A.
butizida
triamteren
spironolactona
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Care din urmatoarele clase de diuretice nu au durata scurta de actiune:
diureticele tiazide
diureticele antagonisti competitivi ai aldosteronului
29
A.
diureticele de ansa
diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului
diureticele sulfonamide heterocliclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Hidroclorotiazida este indicata în:
HTA
hipotensiune arteriala
30
A.
diabet insipid nefrogen (de electie)
litiaza urinara oxalica (adjuvant)
hipercalciurie idiopatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Mecanismul de actiune al Xipamidului:
inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort distal
stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort distal
31
A.
inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector
stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector
stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort proximal
B.
C.
D.
E.
(pag. 487)
Notati indicatiile terapeutice pentru furosemid:
edem pulmonar acut
edem cerebral
32
A.
sarcina si alaptare
insuficienta renala acuta cu oligurie
intoxicatia cu barbiturice
B.
C.
D.
E.
(pag. 491)
În tratamentul de lunga durata cu Xipamid, se monitorizeaza frecvent:
natremia
calcemia
33
A.
potasemia
glicemia la diabetici
substantele azotate
B.
C.
D.
E.
(pag. 488)
Furosemid:
inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle
este diuretic osmotic
34
A.
este eficace chiar în cazul unei filtrari glomerulare scazute
scade calciuria
poate produce hipotensiune arteriala pâna la colaps
B.
C.
D.
E.
(pag. 490)
Pag. 135 din 309
Furosemid:
are actiune diuretica
are actiune antihipertensiva
35
A.
se administreaza exclusiv i.v.
se administreaza în edemul pulmonar acut si edemul cerebral
se administreaza în HTA (forme usoare si medii), inclusiv în crize
B.
C.
D.
E.
(pag. 490, 491)
Tratamentul hipopotasemiei provocate de Xipamid se realizeaza prin administrare de:
KCl p.o.
diuretice de ansa
36
A.
diuretice antialdosteronice
hidroclorotiazida
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 488)
Selectati afirmatiile corecte:
retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv eficienta diureticelor
retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ eficienta diureticelor
37
A.
hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta diureticelor
hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta diureticelor
dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul diureticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Prin administrarea diureticelor se produc:
hipopotasemie dupa saluretice tiazide si înrudite
hiperpotasemie dupa antialdosteronice
38
A.
hipomagneziemie accentuata dupa diuretice care induc hiperpotasemie
hipomagneziemie dupa saluretice care induc hipopotasemie
hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 482, 483)
Ce efecte secundare pot sa apara la administrarea de diuretice?
hipernatremie acuta
hipopotasemie
39
A.
hiperpotasemie
alcaloza hipocloremica
acidoza hipercloremica
B.
C.
D.
E.
(pag. 483)
Indicatiile terapeutice de electie pentru diuretice sunt:
edem pulmonar acut – furosemid i.v.
hiperaldosteronism primar - antialdosteronice
40
A.
insuficienta renala acuta, edem cerebral, glaucom acut congestiv – hidroclorotiazida oral
insuficienta renala acuta, edem cerebral, glaucom acut congestiv - manitol i.v.
edemul din ciroza hepatica – diuretice hiperkaliemiante
B.
C.
D.
E.
(pag. 483)
Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu celelalte diuretice:
durata lunga de actiune
durata scurta de actiune
41
A.
actiune vasodilatatoare
absenta RA în metabolismul lipidic
absenta RA în metabolismul glucidic
B.
C.
D.
E.
(pag. 489)
Referitor la farmacodinamia Indapamidului, sunt false urmatoarele afirmatii:
are actiune diuretica
are actiune vasoconstrictoare
42
A.
are actiune vasodilatatoare
are actiune antihipertensiva
produce hiperglicemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 489)
Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu Hidroclorotiazida:
absenta hiperglicemiei
absenta hiperlipidemiei
43
A.
absenta contraindicatiei în caz de diabet
se administreaza în sarcina si alaptare
actiune vasodilatatoare proprie
B.
C.
D.
E.
(pag. 489)
Din clasa diureticelor de ansa fac parte:
spironolactona
bumetanid
44
A.
acidul etacrinic
indapamid
furosemid
B.
C.
D.
E.
(pag. 490, 491)
Pag. 136 din 309
Care afirmatii sunt adevarate cu referire la acidul etacrinic:
are o biodisponibilitate orala foarte scazuta
are o biodisponibilitate orala practic totala
45
A.
este un diuretic de rezerva
are reactii adverse mai frecvente fata de furosemid
prezinta ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 491)
Care sunt indicatiile acetazolamidei?
glaucom
ulcer gastric si duodenal
46
A.
edeme
litiaza renala
epilepsie
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Din clasa diureticelor antialdosteronice fac parte:
acetazolamida
triamterenul
47
A.
amiloridul
spironolactona
acidul etacrinic
B.
C.
D.
E.
(pag. 493, 494, 495)
Referitor la actiunea diuretica a spironolactonei sunt adevarate afirmatiile:
stimuleaza actiunea aldosteronului
blocheaza actiunea aldosteronului
48
A.
se elimina Na+ si Cl- si un echivalent osmotic de H2O
scade excretia de K+ si H+
urina devine alcalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Sunt diuretice osmotice:
canrenona
uree
49
A.
manitol
acetazolamida
izosorbid
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Manitolul este indicat ca diuretic i.v. în :
profilaxia anuriei la bolnavi cu soc, arsuri
intoxicatii acute cu substante care se elimina renal
50
A.
de electie în edemul din ciroza hepatica
edem cerebral
glaucom acut congestiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 483, 495)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Acenocumarol sunt adevarate:
Are actiune anticoagulanta in vivo si in vitro
Inhiba antitrombina III
51
A.
Inhiba formarea factorilor II, VII, IX, X
Este contraindicat in ulcerul gastro-duodenal activ
Are efecte de tip teratogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 602-604)
Afirmatii adevarate privind Enoxaparina:
Este o heparina nefractionata
Are actiune antifactor X activat crescuta
52
A.
Are actiune antitrombinica intensa
Determina trombocitopenie
Se administreaza injectabil subcutanat
B.
C.
D.
E.
(pag. 601-602)
Care din urmatoarele substante are actiune antihemoragica (hemostatica):
Sulfinpirazona
Heparina
53
A.
Protamina
Dipiridamol
Streptokinaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 591-616)
Pag. 137 din 309
Tema nr. 25
Insulina si antidiabetice de sinteza
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 761-772Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 780-799
Scad efectul sulfamidelor antidiabetice :
insulina
diureticele tiazidice
1
A.
glucocorticosteroizii
estrogenii
propranololul
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Insulina:
este un hormon polipeptidic
este secretat de celulele A ale insulelor pencreatice
2
A.
este formată din 51 aminoacizi
se fomează din precursori
insulina monomer activă se depune în granulele intracelulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
Acţiunile pe metabolismul glucidic ale insulinei sunt:
scade utilizarea tisulară a glucozei
stimulează pătrunderea glucozei în muşchi
3
A.
stimulează pătrunderea glucozei în adipocite
stimulează fosforilarea oxidativă în hepatocite, adipocite, celule musculare
scade depozitele de glicogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
Tolbutamida:
este preferabilă administrarea la vârstnici
efectul este uşor controlabil
4
A.
se evită administrarea în insuficienţă hepatică
se administrează numai la tineri
se administrează în sarcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Clorpropamida:
se administrează în diabetul zaharat insulinodependent
are absorbţie bună din tubul digestiv
5
A.
are efect de lungă durată
are efect antidiuretic în diabetul insipid
are metabolizare hepatică rapidă
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a generaţie:
glipizid
gliclazid
6
A.
glibenclamid
clorpropamid
buformin
B.
C.
D.
E.
(pag. 767)
Biguanidele antidiabetice:
acţionează antihiperglicemiant
inhibă absorbţia glucozei din intestin
7
A.
blochează captarea glucozei în muşchi şi ţesut adipos
inhibă glicoliza anaerobă
stimulează neoglucogeneza
B.
C.
D.
E.
(pag. 768)
Tulburările digestive care apar mai frecvent la începutul tratamentului cu biguanide antidiabetice sunt:
diverticuli esofagieni
gust metalic
8
A.
anorexie
greaţă
constipaţie sau diaree
B.
C.
D.
E.
(pag. 768)
O reacţie adversă particulară la biguanide antidiabetice este acidoza lactică.Reacţia adversă este favorizată de următorii factori:
administrarea unor doze mici de biguanide
diabet zaharat neechilibrat
9
A.
poliurie
insuficienţă renală
ulcer duodenal
B.
C.
D.
E.
(pag. 769)
Pag. 138 din 309
Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate în :
obezitate
HTA
10
A.
alcoolici
insuficienţă cardiacă
sarcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 769)
Simptomele acidozei lactice sunt:
crampe musculare
dureri abdominale intense
11
A.
astenie macată
comă
HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 769)
Acarboza:
inhibă alfaglucozidaza din peretele intestinal
diminuă degradarea polizaharidelor în monozaharide absorbabile
12
A.
diminuă hiperglicemia postprandială
stimulează secreţia pancreatică de insulină
inhibă glicogensintetaza
B.
C.
D.
E.
(pag. 770)
Rosiglitazon este contraindicat în :
hipotiroidie
HTA
13
A.
obezitate
insuficienţă cardiacă
insuficienţă hepatică
B.
C.
D.
E.
(pag. 771)
Inhibitori ai aldoreductazei sunt :
tolrestat
epalrestat
14
A.
repaglinid
metformin
acarboză
B.
C.
D.
E.
(pag. 772)
Diabetul zaharat este caracterizat prin:
hipoglicemie
hiperglicemie şi glicozurie
15
A.
hiperglicemie
glicozurie
oligurie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 761)
Medicamentele antidiabetice de sinteză sunt următoarele, cu excepţia:
repaglinid
acarboza
16
A.
insulina
glimepirid
pioglitazona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 762)
La nivelul metabolismului lipidic insulina:
stimulează sinteza trigliceridelor
creşte lipoliza
17
A.
scade disponibilul de acizi graşi
stimulează lipaza din adipocite
scade influxul celular al ionilor de potasiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 763)
Insulina a fost dozată iniţial biologic, o unitate fiind considerată cantitatea necesară la iepure pentru a scădea glicemia pe nemâncate la:
30 mg/ 100ml
45 mg/ 100ml
18
A.
20mg/100ml
50 mg /100 ml
60 mg/100ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 762)
Este contraindicată administrarea insulinei în:
insuficienţă corticosuprarenală
insuficienţă circulatorie periferică cronică
19
A.
hiperaciditate gastrică
neuropatie diabetică evolutivă
retinopatie diabetică evolutivă
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 763)
Sulfamidele antidiabetice se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mai mare de :
90%
70%
20
A.
50%
40%
10%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 764)
Pag. 139 din 309
Următoarele reacţii adverse nu sunt caracteristice sulfamidelor antidiabetice, cu excepţia:
ototoxicitate
anomalii fetale dacă sulfamidele antidiabetice sunt administrate în timpul sarcinii
21
A.
nefrotoxicitate
ulcer gastric
litiază renală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 765)
Clorpropamid:
nu se absoarbe din tubul digestiv
T1/2 mediu este de 3 ore
22
A.
are efect de lungă durată, 20- 60 ore
are metabolizare hepatică rapidă, cu formare de metaboliţi inactivi
este contraindicat în diabetul insipid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 766)
Notaţi sulfamida antidiabetică din generaţia 1:
tolbutamid
glibenclamid
23
A.
glipizid
glimepirid
gliquidon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 767)
Notaţi care este sulfamida antidiabetică din generaţia 2:
glimepirid
tolbutamid
24
A.
clorpropamid
buformin
tolrestat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 767)
Biguanidele antidiabetice:
scad greutatea corporală,efect anorexigen la diabetici
cresc greutatea corporală la diabetici
25
A.
stimulează pofta de mâncare la diabetici
stimulează pancreasul endocrin
stimulează absorbţia glucozei din intestin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 768)
Biguanidele antidiabetice au ca reacţie adversă particulară:
ototoxicitatea
nefrotoxicitatea
26
A.
bloc neuromuscular
acidoza lactică
cardiotoxicitatea
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 768)
Insulinele purificate conţin proinsulină mai puţin de:
20 ppm
10 ppm
27
A.
30 ppm
40 ppm
50 ppm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 764)
Acarboza este:
inhibitor al alfaglucozidazei
inhibitor al aldoreductazei
28
A.
biguanidă
sulfamidă antidiabetică
insulină cu acţiune intermediară
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 770)
Precizaţi care din următoarele medicamente este inhibitor al aldoreductazei
repaglinid
metformin
29
A.
tolbutamid
insulină
tolrestat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 772)
Acarboza nu este contraindicată în următoarele afecţiuni, cu excepţia:
obezitate
boli inflamatorii intestinale
30
A.
HTA
bronşită cronică
cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 771)
Notaţi în care din următoarele afecţiuni este contraindicat repaglinidul:
diabet zaharat noninsulinodependent
bronşite cronice
31
A.
cetoacidoză
cefalee
cardiopatie ischemică cronică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 772)
Pag. 140 din 309
Glipizid:
este biguanidă antidiabetică
are absorbţie rapidă din tubul digestiv
32
A.
absorbţia este favorizată de prezenţa alimentelor
T1/2 este de 20 ore
are biotransformare hepatică în proporţie de 100%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 766)
Tolbutamida:
are absorbţie rapidă şi completă din tubul digestiv
T1/2 mediu este de 24 ore
33
A.
nu se leagă de proteinele plasmatice
nu se metabolizează hepatic
este o biguanidă antidiabetică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 765)
Insulina nu se utilizează temporar în următoarele afecţiuni, cu excepţia:
insuficienţa renală
insuficienţa hepatică
34
A.
retinopatia diabetică evolutivă
diabet juvenil
miocardită
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 763)
Diabetul zaharat se caracterizează din punct de vedere bichimic prin :
hipocalcemie
tulburări ale metabolismului glucidic
35
A.
tulburări secundare ale metabolismului lipidic
tulburări secundare ale metabolismului proteic
tulburări de coagulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 761)
Diabetul zaharat primar familial se clasifică în :
prediabet
diabet zaharat latent
36
A.
diabet zaharat clinic manifest
endocrin
poststress
B.
C.
D.
E.
(pag. 761)
Insulina:
este activată după administrare orală
se administrează injectabil subcutanat
37
A.
este degradată în ţesuturi de insulinază
se administrează in diabetul zaharat insulinoindependent
eliminarea se face prin fecale
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
Preparatele de insulină utilizate în terapeutică au un conţinut de insulină de :
40u/ml
100u/ml
38
A.
50u/ml
20u/ml
10u/ml
B.
C.
D.
E.
(pag. 762)
La nivelul metabolismului proteic insulina determină:
favorizează sinteza proteinelor în muşchi
stimulează sinteza ribozomală în celulele musculare
39
A.
scade disponibilul de aminoacizi
stimulează catabolismul proteic
blochează sinteza proteinelor în muşchi
B.
C.
D.
E.
(pag. 763)
Acţiunile insulinei pe metabolismul lipidic sunt:
scade disponibilul de acizi graşi
induce sinteza glicogensitetazei
40
A.
creşte anabolismul lipidic
stimulează sinteza de trigliceride
scade lipoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 763)
Preparatele de insulină pot conţine următoarele impurităţi:
dezamidoinsulina
proinsulină
41
A.
calmodulină
calciu
sodiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Insulina cu acţiune de scurtă durată are :
latenţa 15 - 30 min
efect maxim la 3 ore
42
A.
durata 6 - 8 ore
pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 - 4 administrări pe zi
durata efectului 2 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Pag. 141 din 309
Insulina cu acţiune intermediară are:
latenţa 1 - 2 ore
latenţa 30 min
43
A.
efect maxim la 6 - 12 ore
durata efectului 18 - 24 ore
sunt necesare 4 administrări pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Insulina cu acţiune lentă are:
latenţa 1 oră
latenţa 4 - 6 ore
44
A.
efect maxim la 14 - 20 ore
durata efectului 24 ore
durata efectului 20 - 36 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Ritmul administrării şi posologia insulinei depind de:
tipul de insulină
latenţă
45
A.
durata de acţiune
disponibilul de calciu
disponibilul de acizi graşi
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice:
stimulează secreţia pancreatică de insulină
sunt eficace când se păstrează capacitatea secretorie a celulelor ß pancreatice
46
A.
au efect avantajos la diabeticii noninsulinodependenţi
au efect avantajos la diabeticii insulinodependenţi
scad nivelul insulinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 764)
Sulfamidele antidiabetice:
diminuă glicogenoliza
diminuă gluconeogeneza
47
A.
cresc lipoliza în ţesutul adipos
cresc lipogeneza în ţesutul adipos
cresc utilizarea glucozei în muşchi
B.
C.
D.
E.
(pag. 764, 765)
Sulfamidele antidiabetice au şi alte acţiuni, decât acţiunea hipoglicemiantă :
cresc secreţia şi aciditatea sucului gastric
efect hipotiroidian
48
A.
efect diuretic
efect sedativ
efect fibrinolitic pentru tolbutamidă şi clorpropamidă
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Efecte secundare la sulfamide antidiabetice sunt :
ototoxicitate
toxice pe SNC
49
A.
hipoglicemia
tulburări digestive
efecte toxice sau alergice cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Potenţează efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice următoarele medicamente :
anticoagulantele cumarinice
fenilbutazona
50
A.
barbituricele
aminoglicozidele
diureticele tizidice
B.
C.
D.
E.
(pag. 765)
Este inhibitor de HMG-CoA-reductaza:
Acidul nicotinic
Colestiramina
51
A.
Clofibratul
Simvastatina
Gemfibrozilul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663-671)
Atorvastatina - afirmatii adevarate:
Nu reduce trigliceridemia
Are efect fibrinolitic
52
A.
Are efect antioxidant
Are efect imunomodulator
Se indica in angina pectorala stabila
B.
C.
D.
E.
(pag. 671-672)
Pag. 142 din 309
Tema nr. 26
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag 591-616Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara"Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2005.-
Medicamente hemostatice locale sunt urmatoarele, cu exceptia:
trombina
gelatina
1
A.
vitaminele K
saruri ale metalelor (fier, aluminiu)
oxiceluloza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 592, 593)
Vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a urmatorilor factori ai coagularii, cu exceptia:
protrombina (factorul II)
tromboplastina tisulara (factorul III)
2
A.
proconvertina (factorul VII)
globulina antihemofilica B (factorul IX)
factorul X (Stuart – Prower)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594)
Ca medicatie antidot în supradozarea heparinei, se utilizeaza i.v.:
fibrinogen
vitamina K
3
A.
vitamina C
sulfat de protamina
etamsilat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594, 600)
Care dintre urmatoarele antiagregante plachetare este utilizat în terapie predominant ca uricozuric?
indobufen
acid acetilsalicilic
4
A.
dipiridamol
ticlopidina
sulfinpirazona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 606-609)
Streptochinaza este strict contraindicata în urmatoarele situatii, cu exceptia:
accident vascular cerebral
infarct miocardic recent
5
A.
alergie în antecedente
interventii chirurgicale recente
leziuni susceptibile sa sângereze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 613, 614)
Heparina se administreaza:
oral
local
6
A.
intramuscular
intravenos
intrarectal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599, 600)
În supradozarea anticoagulantelor orale se utilizeaza:
sulfat de protamina
fibrinogen
7
A.
etamsilat
vitamina K
enoxaparina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594, 602)
Heparina:
se absoarbe pe cale orala
se administreaza i.m.
8
A.
traverseaza bariera hemato-placentara
se administreaza în caz de avort si iminenta de avort
supradozarea se manifesta prin hemoragii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599, 600)
Enoxaparina:
este heparina calcica
se administreaza oral
9
A.
dupa administrarea s.c., biodisponibilitatea este de 90%
este lipsita de efecte adverse
se foloseste local, în caz de hemoroizi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601, 602)
Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt adevarate, cu exceptia:
absorbtia pe cale orala este lenta
scade rezistenta capilara
10
A.
mareste gradul de adezivitate plachetara
determina tulburari renale
se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 596)
Pag. 143 din 309
Aprotinina este indicata în:
sindroame hemoragice prin fibrinoliza
coagulare intravasculara diseminata
11
A.
supradozarea heparinei ca medicatie antidot
hemofilia A ca medicatie de electie
embolii arteriale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Acidul e-aminocaproic are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:
hematurie
melena
12
A.
profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare
stari trombotice
stari hemoragice prin hiperfibrinoliza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 597)
Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt adevarate, cu exceptia:
este activa numai la administrarea parenterala
nu se administreaza i.m.
13
A.
scade timpul de coagulare si timpul de sângerare
produce osteoporoza în tratamentul pe termen lung
este utilizata în embolii arteriale si în embolia pulmonara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599, 600)
Urmatoarele anticoagulante sunt naturale, cu exceptia:
heparina
warfarina
14
A.
hirudina
heparine fractionate
ancrod
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598, 602)
Urmatoarele mecanisme de actiune sunt caracteristice hemostaticelor locale, cu exceptia:
vasoconstrictie
actiune tromboplastinica
15
A.
cresterea rezistentei capilare
precipitarea proteinelor
absorbtia sângelui, servind ca matrice pentru formarea cheagului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 593)
Notati afirmatia falsa despre vitaminele K:
fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila
în intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K1
16
A.
vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil
substanta naturala, fitomenadiona, se gaseste în produsele de origine vegetala
derivatul natural este lipsit de toxicitate, dar analogii sintetici sunt mai toxici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 593, 594)
Reactiile adverse caracteristice vitaminei K sunt urmatoarele, cu exceptia:
hiperbilirubinemie
methemoglobinemie
17
A.
anemie hemolitica
hemoragie
tulburari vasomotorii la administrarea i.v. rapida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 594)
Carbazocroma:
influenteaza procesul de coagulare
creste rezistenta capilara
18
A.
se utilizeaza exclusiv oral
se administreaza de electie în stari hemoragice prin hipoprotrombinemie
se contraindica înaintea interventiilor chirurgicale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 595, 596)
Batroxobina prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
este obtinuta din veninul unor serpi
contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica
19
A.
se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii hemofilici
determina manifestari alergice
latenta este scurta (15 minute)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 595)
Tratamentul cu heparina poate produce urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:
hemoragii
reactii anafilactice
20
A.
alopecie
priapism
efecte de tip teratogen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Pag. 144 din 309
Notati contraindicatiile pentru administrarea heparinei:
ulcer activ
infarct miocardic
21
A.
hipertensiune arteriala severa
accident vascular cerebral (AVC)
profilaxia trombozei venoase profunde
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Heparina este utilizata în:
tromboze venoase
embolia pulmonara
22
A.
interventii chirurgicale cardiovasculare
leziuni organice susceptibile de sângerare
infarct miocardic
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Anticoagulantele orale:
mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
nu traverseaza bariera placentara
23
A.
se utilizeaza în tratamentul profilactic al tromboemboliilor (din fibrilatia atriala)
efectul se instaleaza rapid (în câteva ore)
determina efecte de tip teratogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 602-604)
Anticoagulantele orale:
au actiune care se evidentiaza numai in vitro
au actiune de tip antivitamina K
24
A.
stimuleaza formarea factorilor coagularii II, VII, IX, X
intervin împiedicând carboxilarea resturilor glutamice ale precursorilor protrombinici
stimuleaza reconversia vitaminei K în forma naftochinonica din epoxidul acesteia
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 603)
Notati anticoagulantele orale derivati de cumarina:
warfarina
difenadiona
25
A.
acenocumarol
biscumacetat de etil
dicumarol
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati ca antiagregante plachetare?
dextranii
dipiridamol
26
A.
anistreplaza
ticlopidina
urochinaza
B.
C.
D.
E.
(pag. 605)
Dipiridamol:
stimuleaza fosfodiesteraza plachetara
diminua adezivitatea trombocitelor
27
A.
determina coronarodilatatie
frecvent se asociaza cu pentoxifilina
este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic în antecedente
B.
C.
D.
E.
(pag. 605-608)
Hemostaticele sistemice care cresc rezistenta capilara sunt:
acidul tranexamic
carbazocroma
28
A.
hirudina
etamsilatul
flavonoidele
B.
C.
D.
E.
(pag. 593)
Urmatorii compusi au actiune antifibrinolitica:
acidul aminocaproic
biscumacetat de etil
29
A.
acidul tranexamic
aprotinina
clopidogrel
B.
C.
D.
E.
(pag. 593)
Streptochinaza:
se administreaza numai în perfuzie i.v.
are actiune antifibrinolitica
30
A.
determina formarea de mari cantitati de plasmina
frecvent determina rash urticarian si febra
se administreaza în primele ore de la debut în caz de infarct miocardic recent
B.
C.
D.
E.
(pag. 613, 614)
Pag. 145 din 309
Sunt hemostatice sistemice care cresc rezistenta capilara:
heparina
hirudina
31
A.
carbazocroma
etamsilatul
flavonoidele
B.
C.
D.
E.
(pag. 593, 599, 600)
Sunt antifibrinolitice:
streptochinaza
acidul aminocaproic
32
A.
aprotinina
urochinaza
anistreplaza
B.
C.
D.
E.
(pag. 593, 613, 614)
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitaminele K:
vitamina K1 este hidrosolubila
în intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K3
33
A.
vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a proconvertinei
vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a protrombinei
actiunea catalitica a vitaminei K necesita integritatea functiei hepatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 593, 594)
Vitamina K este indicata în:
stari hemoragice prin hipoprotrombinemie
tromboembolie
34
A.
supradozarea anticoagulantelor orale
tromboflebita
hipovitaminoza K
B.
C.
D.
E.
(pag. 594)
Acidul e-aminocaproic este indicat în
stari trombotice
stari hemoragice prin hiperfibrinoliza
35
A.
hematurie, melena
profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare
coagulare intravasculara diseminata
B.
C.
D.
E.
(pag. 597)
Alegeti enunturile corecte referitoare la batroxobina:
este o enzima obtinuta din veninul unor serpi
produsul contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica
36
A.
actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina
latenta este scurta (15 minte)
actiunea este de scurta durata (3-4 ore)
B.
C.
D.
E.
(pag. 595)
Carbazocroma:
este un hemostatic local
este semicarbazona adrenocromului
37
A.
nu influenteaza procesul de coagulare
scade rezistenta capilara, crescând permeabilitatea
este indicata în tratamentul hemoragiilor capilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 595)
Etamsilatul:
este un derivat de cumarina
creste rezistenta capilara
38
A.
micsoreaza gradul de adezivitate plachetara
poate produce tulburari renale, nefropatii
se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 596)
Acidul e-aminocaproic:
are actiune antifibrinolitica
se administreaza oral si parenteral
39
A.
nu este metabolizat
are timp de înjumatatire lung (24 ore)
inhiba activatorii plasminogenului (în doze mici)
B.
C.
D.
E.
(pag. 596, 597)
Aprotinina:
este o polipeptida de origine animala
se administreaza oral
40
A.
inhiba actiunea catalitica a unor proteaze: plasmina, activatorii plasminogenului
poate produce reactii alergice, uneori soc anafilactic
este indicata în sindroame hemoragice prin fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
(pag. 597, 598)
Pag. 146 din 309
Heparina:
se absoarbe pe cale orala
traverseaza bariera hemato-placentara
41
A.
are actiune anticoagulanta atât in vitro, cât si in vivo
prelungeste timpul de coagulare
prelungeste timpul de sângerare
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Tratamentul cu heparina este contraindicat în:
stari hemoragice
ulcer activ
42
A.
embolii arteriale
infarct miocardic
accident vascular cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 599, 600)
Heparina este utilizata în:
tromboze venoase
embolie pulmonara
43
A.
leziuni organice susceptibile la sângerare
profilaxia trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare
stari de defibrinare însotite de coagulare intravasculara diseminata
B.
C.
D.
E.
(pag. 599, 600)
Nadroparina:
este o heparina fractionata obtinuta prin depolimerizare
traverseaza bariera hemato-placentara
44
A.
este indicata în tratamentul trombozei venoase profunde
este utila pentru prevenirea coagularii în circulatia extracorporala
prezinta un risc hemoragic crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Alegeti enuntul corect referitor la anticoagulantele cumarinice:
se leaga de proteinele plasmatice în proportie mare
actiunea cumarinelor poate fi pusa în evidenta in vitro
45
A.
traverseaza bariera placentara
mecanismul actiunii este de tip antivitamina K
au o perioada de latenta lunga
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 603)
Anticoagulantele orale se folosesc în urmatoarele situatii clinice:
tratamentul accidentului vascular cerebral
tratamentul si profilaxia trombozei venoase profunde
46
A.
tratamentul emboliei pulmonare
profilaxia accidentelor tromboembolice
profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 602, 604)
Streptochinaza:
este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica
se administreaza pe cale orala
47
A.
este lipsita de proprietati antigenice
este indicata în caz de accident vascular cerebral
este utilizata în infarct miocardic recent (în primele ore de la debut)
B.
C.
D.
E.
(pag. 613, 614)
Sunt medicamente fibrinolitice:
streptochinaza
nadroparina
48
A.
urochinaza
enoxaparina
hirudina
B.
C.
D.
E.
(pag. 600, 601, 613)
Alegeti enunturile corecte:
sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie antidot în supradozarea heparinei
ionii de magneziu sunt indispensabili în procesul normal al coagularii sângelui, intervenind în majoritatea etapelor declansate ca urmare a lezarii vasului
49
A.
supradozarea heparinei se manifesta prin formarea trombilor
vitamina K este indicata în supradozarea anticoagulantelor orale
actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina
B.
C.
D.
E.
(pag. 591, 594, 595, 600)
Cresc efectul anticoagulant al anticoagulantelor orale derivati de cumarina:
colestiramina
fenilbutazona
50
A.
rifampicina
eritromicina
consumul crescut de varza (prin aport de vitamina K)
B.
C.
D.
E.
(pag. 604)
Pag. 147 din 309
Este vitamina hidrosolubila:
Vitamina D
Vitamina K
51
A.
Vitamina C
Vitamina E
Vitamina A
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 805)
Vitamina A - afirmatii adevarate:
Amelioreaza vederea de zi
Are proprietati anticanceroase
52
A.
Stimuleaza formarea de anticorpi
Intervine in metabolismul steroizilor
Este cofactor in sinteza mucopolizaharidelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 808-809)
Vitamina D:
Creste absorbtia renala de calciu
Stimuleaza pierderea renala de fosfat
53
A.
Creste absorbtia intestinala de fosfat
Stimuleaza secretia de parathormon
Mobilizeaza calciul din oase si creste calcemia
B.
C.
D.
E.
(pag. 811-812)
Tema nr. 27
Hlipocolesterolemiante
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 661-672
Notaţi cea mai frecventă cauză de hipercolesterolemie:
creşterea LDL-colesterol
creşterea HDL- colesterol
1
A.
creşterea trigliceridelor
creşterea chilomicronilor
creşterea acizilor graşi liberi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 662)
Medicamentele hipolipemiante nu combat următoarele afecţiuni , cu excepţia:
hipertiroidia
ateroscleroza
2
A.
edemele
hipercorticismul
acidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Colestiramina este :
statină
răşină schimbătoare de ioni
3
A.
fibrat
derivat de acid nicotinic
diuretic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Face parte din categoria de fibraţi de a 2-a generaţie următorul medicament:
probucolul
simvastatina
4
A.
colestiramina
acidul nicotinic
fenofibrat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 665)
Probucolul nu se administrează în următoarele doze, cu excepţia:
oral 500mg de 4 ori pe zi la mese
oral 250mg de 3 ori pe zi la mese
5
A.
oral 500mg de 2 ori pe zi la mese
oral 250mg pe zi
parenteral 100mg de2 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Atorvastatina nu se administrează în următoarele doze, cu excepţia:
oral, doza iniţială de 10mg în priză unică pe 24 ore
oral, doza iniţială de 80mg în priză unică pe 24 ore
6
A.
parenteral 80mg/zi
oral, doză iniţială 30mg de 3 ori pe zi
oral, doză iniţială 10mg de 3 ori pe zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Notaţi care este doza maximă terapeutică pentru atorvastatină:
1g/zi
10mg/zi
7
A.
100mg/zi
80mg/zi
200mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Pag. 148 din 309
Precizaţi care este doza maximă terapeutică pentru simvastatină:
40mg/zi
300mg/zi
8
A.
2g/zi
1g/zi
10mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 671)
Notaţi ce determinare se recomandă în cursul tratamentului cu sivastatină:
determinarea bilanţului lipidic
determinarea tensiunii arteriale
9
A.
determinarea greutăţii corporale
determinarea diurezei
determinarea glicemiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 671)
Precizaţi cu ce valoare reduce colestiramina colesterolul total şi LDL-colesterolul:
100%
15 - 20%
10
A.
80%
5%
50%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Următoarele acţiuni nu caracterizează colestiramina,cu excepţia:
favorizează metabolizarea hepatică a acizilor biliari
favorizează eliminarea renală a acizilor biliari
11
A.
leagă acizii biliari de proteinele plasmatice
fixează acizii biliari din intestin sub forma unui complex insolubil
fovorizează pătrunderea acizilor biliari în ţesuturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 663)
Tratamentul prelungit cu fibraţi nu determină următoarele modificări ,cu excepţia:
creştera HDL-colesterolului
creşterea LDL-colesterolului
12
A.
creşterea VLDL
creşterea trigliceridelor
creşterea colesterolului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 666)
Notaţi în ce doză se administrează oral fenofibratul:
200mg/zi
800mg/zi
13
A.
3g/zi
4g/zi
500mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 666)
Notaţi care este afectiunea în care este indicat probucolul:
hipercolesterolemie esenţială pură
hipertrigliceridemie
14
A.
hiperglicemie
HTA
hiperlipidemie familială
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 672)
Precizaţi care este doza iniţială de simvastatină la pacienţii cu boală coronariană:
400mg/24 ore priză unică seara
800mg/24ore priză unică seara
15
A.
20mg/24ore priză unică seara
1g/24ore priză unică seara
5mg/24ore priză unică seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 671)
Următoarele acţiuni nu caracterizează statinele ,cu excepţia:
inhibă HMG- CoAreductaza
inhibă glicogensintetaza
16
A.
inhibă lipoproteinlipaza
blochează oxidarea acizilor graşi
scade sinteza de prostaglandine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 667)
LDL - colesterolul este o lipoproteină:
antiaterogenică
aterogenică
17
A.
antioxidantă
cu densitate crescută
reduce apariţia bolii coronariene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 662)
Pag. 149 din 309
Fibraţii nu determină creşterea uşoară a incidenţei următoarelor afecţiuni, cu excepţia:
litiazei renale
ulcerului duodenal
18
A.
diabetului zaharat
litiazei biliare
HTA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 666)
Notaţi care este medicamentul din categoria statinelor:
acidul nicotinic
pravastatina
19
A.
gemfibrozilul
probucolul
acipimox
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 667)
HDL - colesterolul nu transportă următoarele lipide, cu excepţia:
colesterolului esterificat
colesterolului neesterificat
20
A.
colesterolului şi trigliceridelor
fofolipidelor
colesterolului şi fosfolipidelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 661)
Principalele tipuri de lipide din organism sunt:
trigliceridele
fosfolipidele
21
A.
colesterolul
acizii graşi liberi
acizii biliari
B.
C.
D.
E.
(pag. 661)
Colesterolul:
intră în structura membranelor celulare
serveşte ca precursor al hormonilor steroidieni
22
A.
serveşte ca precursor al acizilor biliari
serveşte ca precursor al carbohidraţilor
serveşte ca precursor al levotiroxinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 661)
HDL - colesterolul are origine în :
ficat
intestin
23
A.
miocard
rinichi
muşchi
B.
C.
D.
E.
(pag. 662)
Medicamentele hipolipemiante:
scad nivelul plasmatic al diferitelor fracţiuni lipoproteice
combat ateroscleroza
24
A.
reduc mortalitatea prin boală coronariană
scad nivelul glicemiei
cresc catabolismul proteinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
După mecanismul de acţiune distingem următoarele medicamente hipolipemiante:
fibraţi
tolbutamid
25
A.
glipizid
probucol
glibenclamid
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Colestiramina:
are greutate moleculară mare
este o răşină schimbătoare de ioni
26
A.
este neresorbabilă la nivelul mucoasei digestive
fixează acizii biliari din intestin
stimulează circuitul enterohepatic al acizilor biliari
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Nu se recomandă administrarea colestiraminei la bolnavii cu:
cataractă
constipaţie cronică severă
27
A.
sarcină
obstrucţie completă a căilor biliare
hiperglicemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Colestiramina poate fi asociată cu:
laxative lubrefiante în caz de constipaţie
vitamina A şi D pe cale parenterală în cursul tratamentelor prelungite
28
A.
vitamina A şi D pe cale orală
statinele mai ales când colesterolul depăşeşte 350mg%
se administrează după mese
B.
C.
D.
E.
(pag. 663)
Pag. 150 din 309
Colestiramina interferă cu absorbţia intestinală a numeroase medicamente:
hormoni tiroidieni
digoxin
29
A.
fenobarbital
anticoagulante cumarinice
vitamine administrate parenteral
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Acidul nicotinic:
este o vitamină hidrosolubilă
are activitate hipolipemiantă semnificativă
30
A.
inhibă puternic lipoliza în ţesutul adipos
reduce sinteza hepatică de VLDL şi LDL
creşte concentraţia plasmatică a trigliceridelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Acidul nicotinic determină:
scăderea concentraţiei plasmatice a trigliceridelor
scăderea concentraţiei plasmatice a colesterolului
31
A.
terapia combinată cu colestiramina reduce nivelul LDL- colesterolului
după tratament prelungit creşte HDL - colesterolul
creşte concentraţia plasmatică a fibrinogenului
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Tratamentul cu acid nicotinic poate determina apariţia următoarelor efecte adverse:
bloc neuromuscular
fenomene vasomotorii
32
A.
uscarea tegumentelor
hepatotoxicitate
nefrotoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Nu se recomandă administrarea acidului nicotinic în :
sarcină
afecţiuni hepatice severe
33
A.
gută
diabet zaharat
hipertrigliceridemie familială
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Reprezentanţi ai fibraţilor de generaţia a 2-a sunt :
bezafibrat
fenofibrat
34
A.
ciprofibrat
clofibrat
niacina
B.
C.
D.
E.
(pag. 665)
Fibraţii determină:
stimularea activităţii lipoproteinlipazei
scăderea nivelului plasmatic al trigliceridelor
35
A.
inhibarea sintezei hepatice de VLDL
efect hipocolesterolemiant modest
efect hipoglicemiant
B.
C.
D.
E.
(pag. 665 şi 666)
Tratamentul prelungit cu fibraţi determină:
creşterea HDL- colesterolului
efect antiagregant plachetar
36
A.
creşterea nivelului plasmatic al trigliceridelor
creşterea sintezei hepatice deVLDL
blocarea activităţii lipoproteinlipazei
B.
C.
D.
E.
(pag. 665 şi 666)
Efectele adverse care pot apare la tratamentul cu fibraţi sunt:
creşterea moderată şi tranzitorie a GOT şi GPT
alopecie
37
A.
creşterea uşoară a incidenţei litiazei biliare
tulburări musculare de tip miozită
poliurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 666)
Fibraţii se administrează pe cale orală astfel:
cu 2 ore înaintea mesei
ciprofibrat 100mg/zi în priză unică
38
A.
fenofibrat 200mg/zi
benzafibrat 50mg/zi
gemfibrozil 10mg/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 666)
Statinele:
reduc marcat colestsrolul plasmatic
scad titrul plasmatic al LDL - clesterolului
39
A.
cresc HDL - colesterolul
cresc trigliceridele plasmatice
scad HDL - colesterolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 668)
Pag. 151 din 309
Statinele pe lângă activitatea hipolipemiantă produc:
stabilizarea plăcii de aterom
reduc ischemia miocardică
40
A.
scad riscul apariţiei infarctului
scad riscul apariţiei dibetului zaharat
cresc conţinutul de lipide din placa de aterom
B.
C.
D.
E.
(pag. 668)
La unii bolnavi în tratament cu statine au fost semnalate:
dispnee
tulburări digestive
41
A.
miopatie
hepatotoxicitate
HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Statinele nu se administrează în:
sarcină
la copii
42
A.
afecţiuni hepatice evolutive
diabet zaharat
HTA
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Tratamentul cu statine se administrează astfel:
pe cale orală
se începe cu o doză redusă, iniţial 10 - 20mg/zi
43
A.
se administrează în priză unică seara
după 3 - 6 săptămâni posologia poate fi crescută
se creşte posologia până la maxim 1g/zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Statinele sunt considerate a fi medicamente de primă alternativă la:
pacienţi cu hipercolesterolemie primară
pacienţi cu hiperlipidemie combinată
44
A.
bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat diabetului zaharat
pacienţi cu boală coronariană asociată cu hipercolesterolemie moderată
pacienţi cu hipertrigliceridemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
La nivel muscular simvastatina poate produce:
mialgii
senzaţie de slăbiciune musculară
45
A.
creşterea moderată şi tranzitorie a CPK
rareori rabdomioliză
bloc neuromuscular
B.
C.
D.
E.
(pag. 670)
În cursul tratamentului cu simvastatină se recomandă:
urmărirea periodică a titrului transaminazelor hepatice
dozarea CPK
46
A.
dozarea glicemiei
determinarea bilanţului lipidic
dozarea ureei
B.
C.
D.
E.
(pag. 671)
Atorvastatina are acţiune:
hipoglicemiantă
scade acidul uric
47
A.
hipolipemiantă
hipocolesterolemiantă
produce o scădere mai importantă a trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine
B.
C.
D.
E.
(pag. 671)
În afara acţiunii hipolipemiante , atorvastatina are acţiune:
fibrinolitică
antiinflamatorie
48
A.
antioxidantă
imunomodulatorie
agregantă plachetară
B.
C.
D.
E.
(pag. 671)
Posologia cu atorvastatină este individualizată corespunzător în funcţie de:
nivelul creatininei
nivelul glicemiei
49
A.
scopul tratamentului
starea funcţională hepatică
răspunsul terapeutic al fiecărui pacient
B.
C.
D.
E.
(pag. 672)
Pag. 152 din 309
Printre efectele adverse la probucol se numără:
tulburări digestive
prelungirea intervalului QT pe EKG
50
A.
ototoxicitatea
efectul mutagen
efect imunosupresor
B.
C.
D.
E.
(pag. 672)
Estrogenii realizeaza urmatoarele actiuni:
Inhiba secretia apoasa a cervixului
Determina maturarea epiteliului vaginal
51
A.
Inhiba depunerea glicogenului in vagin
Inhiba depunerea de lipide la nivelul glandei mamare
Scad permeabilitatea capilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 774)
Progesteronul:
Scade frecventa contractiilor uterine
Favorizeaza mentinerea sarcinii
52
A.
Creste proliferarea celulelor endometriale
Stimuleaza lipoproteinlipaza
Are efect natriuretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 781-782)
Tema nr. 28
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 805-838Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 689-708, pag. 711-748
Necesarul zilnic recomandat de vitamina D este:
copil până la un an:0,0075-0,010mg
copil 1-10 ani:0,050 mg
1
A.
bărbaţi: 0,020 mg
femei:0,100 mg
femei care alăptează 0,200mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 813)
Vitamina K1 se găseşte în:
ouă
unt, lapte
2
A.
grăsimi animale
tomate
ficat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina E este:
copii până la un an:3-4 mg
copii între 1-10 ani: 8-9 mg
3
A.
bărbaţi: 11 mg
femei: 9 mg
femei care alăptează: 9-10 mg.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Vitamina PP este indicată pentru a trata sau a preveni:
pelagra
hepatita cronică
4
A.
prevenirea cancerelor
sterilitatea
ca hiperlipemiant în tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP este:
copil până la un an: 3-4 mg
copil 1-10 ani: 7-8 mg
5
A.
bărbaţi: 12-13 mg
femei: 13-15 mg
femei însărcinate: 20 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823)
Carenţa de vitamină B12 produce:
anemie hemolitică
anemie pernicioasă sau anemie Biermer
6
A.
sindrom Hodgkin
anemie feriprivă
limfom non-hodgkin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 830)
Necesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este:
bărbaţi: 0,3-0,4 mg
femei: 0,2-0,3 mg
7
A.
femei însărcinate: 0,3 mg
femei care alăptează: 0,4 mg
copil până la 1 an:0.15-0,2mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Pag. 153 din 309
Acidul folic este implicat în:
menţinerea troficităţii mucoasei digestive
catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic
8
A.
metabolismul lipidic
metabolismul glucidic
metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Carenţa severă de vitamină C:
se numeşte scorbut şi este foarte rar întâlnită
apare la persoanele care consumă timp îndelungat ouă crude (albuş)
9
A.
se numeşte sindromul picioarelor şezânde(burning feet)
poate apare datorită aminoaciduriei
se poate instala în cadrul sindromului de malabsorbţie lipidică
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Doze mari de vitamină C pot da:
reacţii alergice
creşterea riscului de formare a calculilor renali oxalici
10
A.
hipokaliemie
poate favoriza evoluţia tumorilor prin creşterea sintezei de AND
avort habitual
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina C este:
copii până la un an: 30-35 mg
copii 1-10 ani: 35-40 mg
11
A.
femei: 50 mg
femei însărcinate: 60 mg
bărbaţi: 40-50 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Vitamina C mai poate fi folosită în:
diabet non-insulinodependent
ciroză
12
A.
hepatită
stări astenice
sterilitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 835)
Acidul folic se utilizează în afectiunile urmatoare, cu exceptia:
tratamentul carenţelor
deficit de vitamina D
13
A.
tratamentul anemiei megaloblastice
la femei insarcinate
prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de hiperhomocisteinemie moderata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 832)
Forma sub care se găseşte vitamina A este:
alfa-tocoferol
dihidrotahisterol
14
A.
3-dehidro-retinolul (vitamina A2)
adermina
filochinona
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 807)
Vitamina K este implicată în coagularea sângelui, intervenind în formarea unor factori ai coagulării:
factorul VIII
factorul V
15
A.
factorul VI
factorul X
factorul IV
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 815)
Necesarul zilnic recomandat de vitamină K este:
copii până la un an: 0,005-0,01 mg
copii între 1-10 ani: 0,015-0,03 mg
16
A.
femei gravide: 0,015 mg
femei care alăptează: 0,015 mg
femei gravide: 0,15 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 816, 817)
Vitamina B2 este importantă pentru:
intervine în metabolismul seleniului
procesul de creştere
17
A.
are activitate antiagregantă plachetară
protecţia celulei hepatice de acţiunea diferitelor toxice
asigurarea integrităţii epiteliilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 821)
Pag. 154 din 309
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B2 este:
copil până la un an: 0,4-0,5 mg
copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg
18
A.
bărbaţi: 1,3-1,4 mg
femei: 1,2-1,3 mg
femei însărcinate: 1,5 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 821)
Vitamina B1 este implicată în:
transformarea glucidelor în lipide
favorizarea depunerii glicogenului în ficat
19
A.
sinteza acetilcolinei
intervine în activitatea glandelor sexuale
metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Deficitul de vitamină B1 în care se impune administrarea preparatelor cu vitamină poate avea diferite cauze:
aport crescut de glucide
aport insuficient la persoanele în vârstă
20
A.
sterilitate
alcoolismul, ciroza şi afecţiunile gastro-intestinale în cadrul cărora apare un proces de malabsorbţie
aport scăzut de glucide
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Necesarul zilnic recomandat de vitamină B1 este:
femei: 1,0-1,1 mg
femei gravide:1,5 mg
21
A.
femei: 1,2-1,5 mg
femei care alăptează: 1,6 mg
femei care alăptează: 1,4 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 818)
Carenţa vitaminei PP poate fi rezultatul:
neoplasmelor
deficitului alimentar
22
A.
aminoaciduriei
aportului de carne
hipotiroidismului
B.
C.
D.
E.
(pag. 822)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B6 este:
bărbaţi: 1,5 mg
femei: 2 mg
23
A.
femei însărcinate: 2,2 mg
femei care alăptează: 2,1 mg
bărbaţi: 1,6 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 827)
Vitamina B12 face parte din grupul vitaminelor complexului B, vitamine hidrosolubile. În funcţie de substituenţii fixaţi de ionii de cobalt din structura sa, avem:
cianocobalamina (grupare cian)
hidroxocobalamina (grupare hidroxil)
24
A.
etilcobalamina (grupare etil)
5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5-dezoxiadenozil)
alfa-tocoferolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 828)
Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B12 este:
copil până la un an: 0,0004-0,0005 mg (0,4-0,5 micrograme)
copil 1-10 ani: 0,0009-0,0012 mg (0,9-1,2 micrograme)
25
A.
femei: 0,0018-0,0024 mg (1,8-2,4 micrograme)
femei care alăptează: 0,0026 mg (2,6 micrograme)
bărbaţi: 0,0011 – 0,0022 mg (1,1 – 2,2 micrograme)
B.
C.
D.
E.
(pag. 830-831)
Carenţa medie de vitamină C este însoţită de:
hematoame
retard psihomotor
26
A.
hemoragii gingivale
ataxie
scorbut
B.
C.
D.
E.
(pag. 835)
Vitamina C posedă câteva acţiuni farmacologice, însă ea intervine ca şi coenzimă şi agent reducător într-o serie de procese biochimice. Astfel:
favorizează depunerea calciului în oase
intervine în transformarea acidului folic în acid folinic
27
A.
are acţiune antialergică
favorizează depunerea glicogenului în ficat
intervine în metabolismul seleniului
B.
C.
D.
E.
(pag. 834)
Pag. 155 din 309
Acidul folic este sintetizat de plante şi microorganisme, dar nu este sintetizat de om. Sunt bogate în acid folic:
vegetalele proaspete, nefierte
nuci
28
A.
drojdia de bere
ficatul
lapte
B.
C.
D.
E.
(pag. 831)
Vitamina B6 scade efectul:
barbituricelor
L-dopa
29
A.
anestezicelor locale
fenitoinei
antiaritmicelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 827)
Carenţa biotinei poate apare în câteva situaţii cum ar fi:
persoanele ce consumă timp îndelungat ouă crude (albuş)
sugarii cu seboree
30
A.
pacienţii cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzimă
beri-beri
sindromul picioarelor arzânde (burning feet)
B.
C.
D.
E.
(pag. 828)
Ergocalciferolul se administrează:
profilactic la gravide şi femei ce alăptează 1500-2000u.i./zi
curativ la gravide şi femei ce alăptează 400000u.i./zi la 4-6 săptămâni
31
A.
pentru profilaxia rahitismului la sugar 400-1000u.i./zi
pentru tratamentul rahitismului 100 000-200 000u.i. oral, injectabil într-o priză sau 5000-15 000u.i./zi în 2-3 prize, timp de 3-6 săptămâni asociat cu calciu.
profilactic în rahitism 200 000 – 400 000u.i. la 6 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 813)
Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de coenzimă, intervenind în metabolismul carbohidraţilor. El participă:
la reacţii de transcetolizare a glucidelor în calea pentozofosfatică
intervine în metabolismul seleniului
32
A.
intervine în activarea glandelor sexuale
este implicat în metabolismul acizilor nucleici
creşte retenţia din urină a calciului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 818)
Hipovitaminoza B1 îmbracă mai multe forme printre care:
fragilitate eritrocitară
anemie hemolitică la prematuri
33
A.
sindrom Wernicke-Korsakoff
scorbut
boală hodgkin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 818)
Un alt rol important al vitaminei B12 este:
stimulează absorbţia calciului şi fosfatului la nivelul intestinului
induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale
34
A.
creşte retenţia din urină a calciului şi fosfatului
în menţinerea troficităţii mucoasei digestive
în activitatea glandelor sexuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 830)
Un conţinut ridicat de vitamină C prezintă:
cerealele nedecorticate
căpşunii
35
A.
drojdia de bere
cerealele integrale
ulei de soia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 834)
Vitamina A:
este necesară pentru formarea pigmenţilor fotosensibili în retină şi prevenirea nictalopiei (hemeralopiei)
are proprietăţi anticanceroase, favorizând transformarea celulelor maligne în celule normale şi inhibând creşterea tumorilor
36
A.
este necesară pentru reproducere şi dezvoltarea embrionară
intervine în metabolismul seleniului
intervine în metabolismul acizilor nucleici
B.
C.
D.
E.
(pag. 808)
Pentru absorbţia vitaminei A este necesară prezenţa:
sărurilor biliare
lipazei pancreatice
37
A.
proteinelor şi grăsimilor alimentare
acidului nicotinic
factorului intrinsec al lui Castle
B.
C.
D.
E.
(pag. 807)
Pag. 156 din 309
Manifestările clinice ale carenţei vitaminei A sunt:
tulburări de vedere nocturnă (hemeralopie)
sindrom de malabsorbţie
38
A.
scăderea rezistenţei la infecţii
uscăciunii pielii şi a mucoaselor
hemoragie digestivă
B.
C.
D.
E.
(pag. 809)
Carenţa vitamina A poate fi datorată:
unor diete dezechilibrate (aport insuficient)
consum de alimente care conţin substanţe aşa numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peşti
39
A.
bolilor renale (eliminare crescută)
diabetului (conversia carotenoidelor deficitare)
aport crescut de glucide
B.
C.
D.
E.
(pag. 809)
Necesarul zilnic recomandat de vitamina A este:
bărbaţi: 1 mg
femei: 0,8 mg
40
A.
femei însărcinate 1,2 mg
femei care alăptează: 1,3-1,4 mg
femei însărcinate:1,4 mg
B.
C.
D.
E.
(pag. 810)
Cei mai importanţi compuşi din grupul calciferolilor sunt:
ergocalciferol (D2)
colecalciferol (D3)
41
A.
calcitriol
alfa tocoferolul
tiamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 810)
Vitamina D la nivel intestinal:
stimulează absorbţia calciului şi fosfatului
stimulează absorţia lipidelor
42
A.
induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale ce permit hidroliza polifosfaţilor neabsorbabili în fosfaţi absorbabili
hidrolizează fosfatazele alcaline intestinale
transformă glucidele în lipide
B.
C.
D.
E.
(pag. 811)
Vitamina D este folosită în prevenirea şi tratamentul stărilor carenţiale (hipovitaminozei D). Ea se indică în:
rahitism
hipoparatiroidie
43
A.
dermatoze
hipocalcemie
hiperparatiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 812)
Tratamentul hipervitaminozei D constă în:
oprirea vitaminei D
diminuarea calciului
44
A.
aport de lichide
administrarea de menadionă
creşterea calciului
B.
C.
D.
E.
(pag. 812)
Vitamina E poate fi indicată în:
osteoporoză
avort habitual
45
A.
hepatita cronica
distrofii musculare
hemoragii digestive
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Colecalciferolul se administrează:
profilactic în rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6 luni
curativ în rahitism 200 000 u.i. pe săptămână, 2 săptămâni
46
A.
profilactic în rahitism 400-1000 u.i./zi
curativ în osteomalacie 200 000 u.i. la 2 săptămâni pentru 3 luni
curativ în osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 813)
Vitamina E îndeplineşte mai multe roluri în organism:
are efect antioxidant in vitro şi in vivo
intervine în metabolismul seleniului
47
A.
are activitate antiagregantă plachetară
favorizează transformarea acidului piruvic în aminoacizi
intervine în formarea unor factori anticoagulanţi – proteina C şi S
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Pag. 157 din 309
Vitamina E este indicată pentru prevenirea şi tratarea stărilor carenţiale la:
cei cu malabsorţie intestinală
diateze hemoragice
48
A.
femei însărcinate şi care alăptează
la vârstnici cu tulburări de circulaţie periferică
supradozarea vitaminei A
B.
C.
D.
E.
(pag. 814)
Carenţa de vitamină K se manifestă prin:
hematurie
epistaxis
49
A.
oligurie
echimoze
hipertiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 816)
În grupul vitaminei K au fost descrise:
vitamina K1
vitamina K2
50
A.
vitamina K8
vitamina K9
vitamina K12
B.
C.
D.
E.
(pag. 815)
In cercetarea clinica pentru obtinerea autorizatiei de punere pe piata, urmatoarea afirmatie referitoare la faza II este adevarata:
Se recurge la subiecti sanatosi
Este inceputul studiilor clinice controlate
51
A.
Se efectueaza studii clinice largite
Are loc numai daca noul medicament a primit autorizatia de introducere in consum, aprobata de autoritatea sanitara a tarii respective, si a inceput productia pe scara industriala a medicamentului
Este o faza de supraveghere post-marketing
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107-109)
In metodologia unui studiu de bioechivalenta, modalitatile de comparatie intraindividuala sunt:
Studiile inversate
Metoda careurilor latine
52
A.
Metoda blocurilor incomplete echilibrate
Metoda careurilor grecesti
Studiile incrucisate
B.
C.
D.
E.
(pag. 124)
Pentru analiza variabilelor discrete, se utilizeaza urmatoarele teste nonparametrice:
Procedeul Hauschke
Testul Friedman
53
A.
Testul Bartlett
Procedeul Steinijans
Procedeul Gaffney
B.
C.
D.
E.
(pag. 140-141)
Dintre proprietatile fundamentale utilizate pentru caracterizarea substantelor medicamentoase in faza preformularii, fac parte:
Compresibilitatea
Compactibilitatea
54
A.
Solubilitatea
Stabilitatea in solutie si in stare solida
Punctul de topire
B.
C.
D.
E.
(pag. 388)
Dintre factorii fizico-chimici si farmaceutico-tehnologici care influenteaza biodisponibilitatea, fac parte:
Stabilitatea chimica a substantei medicamentoase
Viteza de dizolvare
55
A.
Solubilitatea
Coeficientul de distributie
Efectul de prim pasaj
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Administrarea orala a unor medicamente care contin agenti de vascozitate poate avea urmatoarele efecte:
Micsorarea vitezei de golire a stomacului
Cresterea vitezei de golire a stomacului
56
A.
Cresterea motilitatii intestinale
Descresterea motilitatii intestinale
Scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 191)
Pag. 158 din 309
Tema nr. 29
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.pag.751-761, pag.772-797Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 805-817
Următorii estrogeni nu sunt naturali, cu excepţia:
estradiol
dietilstilbestrol
1
A.
clorotrianisen
mestranol
hexestrol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 776)
Următoarele progestative sunt de sinteză, cu excepţia:
medroxiprogesteron
progesteron
2
A.
alilestrenol
linestrenol
etisteron
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 779)
Notaţi care este indicaţia terapeutică a progesteronului natural:
este indicat în tulburări de vedere
este indicat în tromboflebite
3
A.
este indicat în hipercolesterolemie
este indicat în sângerări uterine datorate insuficienţei de secreţie a hormonului luteotrop
este indicat în depresii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 780)
Precizaţi care medicament este inductor al ovulaţiei:
metiltestosteron
gonadorelina
4
A.
nandrolon
stanozol
gentamicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 785)
Următoarele substanţe sunt steroizi anabolizanţi, cu excepţia:
metandienona
nandrolon
5
A.
noretandrolon
estriol
stanozol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 796)
Precizaţi organul care secretă fiziologic gonadorelină:
este secretată fiziologic de hipotalamus
este secretată fiziologic de hipofiză
6
A.
este secretată fiziologic de ovar
este secretată fiziologic de testicul
este secretată fiziologic de corticosuprarenală
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 788)
Biosinteza progesteronului în organism porneşte de la:
colesterol
acetilcolină
7
A.
tirozină
vitamină B12
vitamină E
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 781)
Următoarele reacţii adverse nu caracterizează estrogenii, cu excepţia:
efect sedativ
cresc riscul afecţiunilor tromboembolice
8
A.
efect virilizant
efect diuretic
efect ototoxic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 775)
Următoarele acţiuni nu sunt de tip progestativ, cu excepţia:
antiulceroasă
sedativă
9
A.
fixarea oului fecundat şi menţinerea sarcinii
antiinflamatoare
imunomodulatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 781)
Pag. 159 din 309
Notaţi care este indicaţia terapeutică a stanozolului:
este indicat în angioedem ereditar
este indicat în hiperglicemie
10
A.
este indicat în hipertiroidie
este indicat în endometrite
este indicat pentru menţinerea sarcinii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 797)
Hormonii estrogeni au următoarele contraindicaţii absolute:
sarcină în primul trimestru
alăptare
11
A.
antecedente troboembolice
fibrom uterin
insuficienţă ovariană la menopauză
B.
C.
D.
E.
(pag. 775 şi 776)
Estrogenii sunt indicaţi la femeie în:
insuficienţă ovariană la menopauză
sângerări uterine disfuncţionale profuze şi periculoase
12
A.
sindrom Turner
profilaxia osteoporozei de menopauză
sarcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 776)
Progestativele de siteză sunt indicate în:
iminenţă de avort
metroragii funcţionale
13
A.
terapia de substituţie postmenopauză, asociaţi cu estrogeni
endometrioze, doze mai mari
depresie
B.
C.
D.
E.
(pag. 780)
Reacţii adverse produse de progestativele de sinteză sunt:
tulburări digestive
creştere în greutate
14
A.
hipercolesterolemie
depresie la utilizarea dozelor mari
scăderea tensiunii arteriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 781)
Progesteronul are următoarele acţiuni de tip progestativ:
inducerea travaliului
fixarea oului fecundat
15
A.
menţinerea sarcinii
scade frecvenţa contracţiilor uterine
pregăteşte glanda mamară pentru secreţia lactată
B.
C.
D.
E.
(pag. 781)
Medroxiprogesteronul:
se absoarbe bine după administrare orală şi perlinguală
bitransformarea se face în ficat
16
A.
metaboliţii rezultaţi se elimină renal sub forma conjugată
acţiunile farmacodinamice sunt asemănătoare progesteronului natural
se administrează în insuficienţa hepatică
B.
C.
D.
E.
(pag. 783)
Alilestrenolul:
este indicat ca steroid anabolizant
stimulează sinteza placentară de oxitocinază care degradează oxitocina
17
A.
are efect progestativ
este indicat în avort habitual
este indicat ca stimulator al hematopoiezei
B.
C.
D.
E.
(pag. 784)
Gonadotropina corionică este indicată la bărbat în:
criptorhidie
hipogonadism prin hiposecreţie de gonadotropine
18
A.
ginecomastie
în tulburări de coagulare manifestate prin tromboze
în retenţia hidrosalină cu apariţia de edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 787)
Clomifenul:
are absorbţie orală bună
se metabolizează hepatic
19
A.
eliminarea se face parţial biliar
este indicat în sângerări uterine nediagnosticate
este indicat în sarcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 788 şi 789)
Pag. 160 din 309
Hormoni androgeni utilizaţi în terapie pentru efectul virilizant sunt:
testosteron
metiltestosteron
20
A.
testosteron undecilenat
estriol
hexestrol
B.
C.
D.
E.
(pag. 795)
Steroizii anabolizanţi sunt indicaţi în:
sarcină
la sportivi
21
A.
la bătrâni denutriti
în arsuri întinse
în osteoporoză la vârstnici
B.
C.
D.
E.
(pag. 797)
Hormonii androgeni:
au structură steroidică
biosinteza lor porneşte de la colesterol sau de la acetilcoenzima A
22
A.
cantităţi mici sunt produse de celulele din zona reticulată corticosuprarenală
sunt secretaţi de celulele interstiţiale Leydig
sunt reprezentaţi de linestrenol
B.
C.
D.
E.
(pag. 793)
Anticoncepţionalele care conţin combinaţii estroprogestative în asocieri fixe au următoarele reacţii adverse severe:
tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale
HTA
23
A.
icter colestatic
depresie
litiază renală
B.
C.
D.
E.
(pag. 791)
Contraceptivele hormonale:
se utilizează în scopul controlului fertilităţii
conţin asocieri estroprogestative
24
A.
pot fi contraceptive care conţin numai progestative
pot fi contrceptive care conţin numai estrogeni
favorizează fixarea oului fecundat şi menţinerea sarcinii
B.
C.
D.
E.
(pag. 789)
Diminuă efectele estrogenilor următoarele medicamente:
fenobarbital
fenitoină
25
A.
rifampicină
ampicilină
nifedipina
B.
C.
D.
E.
(pag. 776)
Hormonii tiroidieni:
la doze mici inhiba sinteza proteica
determina cresterea lipolizei
26
A.
cresc colesterolul
actioneaza in sens hipoglicemiant
scad debitul cardiac si tensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 752)
Insuficienta tiroidiana severa poarta numele de:
cretinism gusogen
gusa nodulara
27
A.
tireotoxicoza
mixedem
tiroidita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 753)
Hormonii tiroidieni la doze mari produc fenomene de hipertiroidie caracterizate prin urmatoarele, cu exceptia:
hiperexcitabilitate la nivel SNC
tremuraturi
28
A.
somnolenta si letargie
palpitatii
anorexie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 753,754)
Levotiroxina:
biodisponibilitatea orala nu este influentata de alimente
se biotransforma in liotironina
29
A.
are efectul maxim dupa 1-2 zile
tratamentul se incepe cu doze mari, care se scad treptat
uzual se administreaza 2-4 mg/zi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 755)
Pag. 161 din 309
Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
eficacitatea este scazuta la persoanele tinere, cu boala recenta
in boala Graves Basedow, latenta pana la aparitia efectului este lunga si variabila
30
A.
tratamentul de atac se face cu doze mari
sint indicate si la bolnavi la care se va face tiroidectomie
se indica in hipertiroidismul in forme usoare si medii, la copii si adulti tineri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 758)
Carbimazol:
este derivat de tiouracil
in organism se transforma in tiamazol activ
31
A.
este contraindicat in caz de terapie cu radioiod
nu are efect la bolnavi refractari la derivati de tiouracil
nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa luni de zile de tratament
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 759)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
iodul administrat oral are absorbtie buna din tubul digestiv
iodul la doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu hipertiroidism, are efect antitiroidian
32
A.
iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza hormonilor tiroidieni
iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia gusei endemice
iodul are efect alergizant intens
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 759, 760)
Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea locala a tiroidei:
se administreaza injectabil i.m. sau i.v.
se administreza topic (unguente, creme, geluri)
33
A.
se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri de raze , beta si X
este de prima alegere la tineri si copii
nu se utilizeaza in scop diagnostic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 760, 761)
Metiltiouracil:
dupa administrare orala nu se absoarbe
nu se leaga de proteinele plasmatice
34
A.
este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza
stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni
nu se acumuleza in tiroida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 758, 759)
Liotironina:
are biodisponibilitatea orala foarte scazuta
are T1/2 scurt (1-3 ore)
35
A.
este folosita frecvent ca tratament substitutiv
are risc mare de reactii adverse cardiace
se administreaza de electie in boala Graves Basedow
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 756)
Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni:
tireotoxicoza
cancer tiroidian
36
A.
mixedem
cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala
intoleranta la iod
B.
C.
D.
E.
(pag. 754)
Levotiroxina:
dupa administrare orala, efectul maxim apare dupa aproximativ 10 zile
se administreaza in hipotiroidism
37
A.
la copii se administrezeaza numai dupa varsta de 8 ani
este contraindicata in coma mixedematoasa
se poate administra i.v. (0,2 - 0,4 mg/zi levotiroxina sodica)
B.
C.
D.
E.
(pag. 755, 756)
Reactiile adverse produse de antitiroidienele propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) sunt:
tireotoxicoza
hipotiroidism
38
A.
greata, voma, diaree, rar hepatita
leucopenie
reactii alergice cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 758)
Pag. 162 din 309
Tiamazol:
are efect antitiroidian
este metabolitul activ al metiltiouracilului
39
A.
este indicat in boala Graves Basedow
nu se administreaza oral
tratamentul nu depaseste 1 - 2 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 759)
Iodul:
trece in laptele matern si prin bariera placentara
administrat in doze mari la persoanele cu eutiroidie poate produce hipotiroidie
40
A.
este contraindicat in tratamentul gusei endemice
este indicat pentru pregatirea preoperatorie a bolnavilor inaintea tiroidectomiei
in hipertiroidism are efect foarte bun, chiar dupa multe luni de administrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 760)
Notati nivelele la care actioneaza hormonii tiroidieni:
pe receptori nucleari prezenti in hipofiza, ficat, miocard, rinichi, creier
pe reglarea pozitiva a unor gene, stimuland specific sinteza de lipocortina
41
A.
pe receptori din membrana mitocondriala, cu rol in reglarea oxidarilor celulare
pe reglarea negativa a unor gene, inhiband specific expresia COX-II
pe receptori din membranele celulare, cu cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in celule
B.
C.
D.
E.
(pag. 753)
Hormonii tiroidieni scad efectele pentru:
glicozide cardiotonice
anticoagulante cumarinice
42
A.
insulina
antidiabetice orale
antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
(pag. 754)
Tiroida, preparatul de origine animala (pulbere de tiroida de bou, porc, oaie),:
contine numai levotiroxina
are compozitie variabila de levotiroxina si liotironina
43
A.
se poate administra la copii pana la 3 ani in doza de 100-200 mg/zi
efectul se mentine 3 - 4 saptamani dupa intreruperea tratamentului
pentru evitarea cumularii se administreaza 4 - 5 zile cu 2 - 3 saptamani pauza
B.
C.
D.
E.
(pag. 755)
Levotiroxina:
In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2 globuline
se elimina nemodificata prin urina
44
A.
este biotransformata in liotironina
se administreza oral si i.v.
se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru a mentine starea de eutiroidie
B.
C.
D.
E.
(pag. 755, 756)
Notati antitiroidienele propriu-zise, care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:
carbimazol
metiltiouracil
45
A.
propiltiouracil
clorpromazina
carbamazepina
B.
C.
D.
E.
(pag. 755)
Farmacodinamia antitiroidienelor propriu-zise, care impiedica sinteza hormonilor tiroidien, se caracterizeaza prin:
impiedicarea oxidarii si organificarii iodului
propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a levotiroxinei in liotironina
46
A.
tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism pentru receptorii tirotrofinei, care apar in boala Graves Basedow
actioneaza pe receptori nucleari
impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati iodati, monoiodtirozina si diiodtirozina
B.
C.
D.
E.
(pag. 757)
Carbimazol:
este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza
determina alopecie reversibila spontan
47
A.
este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru tiroidectomie
se administreaza oral
este metabolitul activ al tiamazolului
B.
C.
D.
E.
(pag. 759)
Iodul radioactiv:
dupa administrare orala, sub forma de solutie de iodura de sodiu, se absoarbe bine din tubul digestiv
datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru explorarea tulburarilor tiroidei
48
A.
poate determina cancer tiroidian
frecvent determina hipertiroidism
este indicat la tineri, copii, femei insarcinate
B.
C.
D.
E.
(pag. 760, 761)
Pag. 163 din 309
Hormonii tiroidieni:
actioneaza in sens hiperglicemiant
cresc rezervele de lipide si colesterolul
49
A.
cresc termogeneza
stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de crestere
scad secretia de acid clorhidric si pepsina si peristaltismul la nivelul aparatului digestiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 752)
Notati contraindicatiile antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni):
leucopenie
femei care alapteaza si gravide
50
A.
hipertiroidism forme usoare si medii
cancer tiroidian
gusa toxica
B.
C.
D.
E.
(pag. 758)
Care dintre urmatorii solventi face parte din grupa II de toxicitate, tinand cont de clasificarea facuta de Gachon M. in 1990:
Metanolul
Clorbenzenul
51
A.
Toluenul
Izopropanolul
Formamida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 81)
Valoarea de inactivare termica Z (factor Z) reprezinta:
Numarul de minute la temperatura de referinta (T1) 120 grade C , 121 grade C, 250 grade F, care produc acelasi efect de sterilizare ca un minut la temperatura T
Cresterea de temperatura care permite reducerea prin 10 a valorii lui D sau de a multiplica prin 10 viteza de distrugere a microorganismelor
52
A.
Timpul necesar pentru producerea unui efect cert de sterilizare la o temperatura T
Numarul de minute la temperatura de referinta (T1) 120 grade C , 121 grade C, 250 grade F, care produc acelasi efect de sterilizare ca o ora la temperatura T
Raportul de eficacitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 403)
Microemulsiile se diferentiaza de emulsii prin caracteristicile:
In general sunt mai vascoase
Pot exista intr-o structura bicontinua, cand contin cantitati echivalente de faza lipofila si hidrofila
53
A.
Sunt foarte stabile in timp
Sunt sisteme omogene, transparente, cu grad mic de dispersie (10-80 micrometri), prezentand un reflex galben la fenomenul Tyndal
Se formeaza spontan, fara aport de energie importanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 481)
Referitor la suspensiile injectabile in matrita de polimeri, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Substanta medicamentoasa este adusa in suspensie, intr-un polimer biodegradabil, cum ar fi acidul polilactic si injectata intr-o solutie apoasa de carboximetilceluloza sodica
Sunt forme injectabile relativ noi si practic experimentale
54
A.
Substanta medicamentoasa este adusa in suspensie, intr-un polimer biodegradabil, cum ar fi acidul polilactic si injectata intr-o solutie alcoolica de carboximetilceluloza sodica
Viteza de eliberare a substantei nu este limitata de dizolvarea matritei
Viteza de eliberare a substantei plecand de la aceste sisteme terapeutice poate fi controlata printr-o modificare a marimii particulelor de polimer
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Normele de functionare a unui sterilizator definesc urmatoarele niveluri de sicitate:
Pentru incarcaturi metalice: sub 0.2%
Pentru incarcaturi metalice: sub 1.5%
55
A.
Pentru incarcaturi metalice: sub 1.8%
Pentru incarcaturi de cauciuc: sub 0.2%
Pentru incarcaturi de cauciuc: sub 1.5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 408)
In functie de modul de eliminare a aerului, autoclavele se pot clasifica in urmatoarele categorii:
Aparate echipate cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea inferioara
Aparate echipate cu dispozitiv de evacuare a aerului plasat la partea superioara
56
A.
Aparate echipate cu vana de purjare la partea inferioara, permitand evacuarea aerului prin gravitatie
Autoclave echipate cu pompa de vid
Tuneluri de sterilizare
B.
C.
D.
E.
(pag. 408)
Pag. 164 din 309
Sterilizarea prin substante gazoase si antiseptice se refera la sterilizarea produsului finit in ambalaje sau a zonelor sterile, cu ajutorul substantelor gazoase ca:
Oxidul de etilen
b - propiolactona
57
A.
Formaldehida
Alcoolul feniletilic
2 - oxipropilciclohexanolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 412)
Tema nr. 30
Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.pag. 107-144, pag. 386-422Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.pag. 72-95, pag. 157-201
Biodisponibilitatea unui medicament este influentata de urmatorii factori, cu exceptia:
compozitiei formei farmaceutice
particularitatilor procedeului de preparare a medicamentului
1
A.
particularitatilor procedeului de preparare a materialelor de ambalaj
eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj
timpului de rezidenta la locul de administrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 111,112/Leucuta)
Se tine seama la alegerea caii de administrare de :
formele polimorfe
forma hidratata a substantei medicamentoase
2
A.
forma anhidra a substantei medicamentoase
biodisponibilitatea substantei medicamentoase
doza substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Sunt destinate administrarii pe cale orala:
unguente,
comprimate,
3
A.
supozitoare,
sisteme transdermice,
linimente.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Precizati care din urmatoarele forme farmaceutice sunt solide:
solutie,
spray,
4
A.
unguente,
crème,
comprimate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediata indeplinesc urmatoarele conditii:
biocompatibilitate,
biodegradabilitate,
5
A.
antigenitate,
inertie,
toate variantele de mai sus.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74/Popovici)
Nu reprezinta tipuri de echivalenta:
echivalenta farmaceutica,
echivalenta farmacologica,
6
A.
echivalenta chimica,
echivalenta sublima,
bioechivalenta.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179/Popovici)
Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:
toxicitate marcata,
forma farmaceutica stabila,
7
A.
forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient,
forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect,
sa fie activ terapeutic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Pag. 165 din 309
Doua medicamente sunt bioechivalente daca:
ele sunt echivalente sau aleternative farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor (viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o asemena masura incat efectele lor sunt practic similare (definitia europeana),
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana),
8
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana),
ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana),
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 119,120/Leucuta)
Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:
instabilitatea,
sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,
9
A.
sa fie iritant,
lipsa efectelor adverse,
toxicitatea.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Nu se administreaza oral:
comprimate,
solutii,
10
A.
sisteme terapeutice transdermice,
suspensii apoase,
emulsii U/A.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 72/Popovici)
Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt adevarate afirmatiile:
este biodegradabila,
nu este inerta fata de moleculele ionizate,
11
A.
este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,
nu este inerta fata de moleculele neionizate,
nu se hidrateaza cu apa.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 75/Popovici)
Alegerea cãii de administrare depinde de:
forma anhidrã a substantei medicamentoase
forma hidratatã a substantei medicamentoase
12
A.
biodisponibilitatea substantei medicamentoase
doza substantei medicamentoase
formele polimorfe
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Popovici)
Principalele forme farmaceutice destinate administrãrii orale sunt:
supozitoare
unguente
13
A.
linimente
sisteme transdermice
comprimate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Leucuta)
Dacã pentru anumite preparate farmaceutice forma fizicã finalã este cea solidã, cele mai întâlnite tipuri de formulare sunt:
solutie
crème
14
A.
spray
comprimate
unguente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 73/Leucuta)
Conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediatã sunt:
biocompatibilitate
antigenitate
15
A.
inertie
biodegradabilitate
toate variantele de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74/Popovici)
Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili:
inertie fata de moleculele din tractul gastro-intestinal
foarte solubili în apa
16
A.
biocompatibili
de culoare verde
incolori
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Pag. 166 din 309
Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenta:
numai variantele b) si c) sunt corecte,
realizarea formei farmaceutice,
17
A.
stabilitatea formei farmaceutice,
toxicitatea formei farmaceutice,
biodisponibilitatea formei farmaceutice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate:
relativa optima
optimizationala
18
A.
statica
relativa
absoluta
B.
C.
D.
E.
(pag. 179/Popovici)
Determinarea biodisponibilitatii în lichidele biologice nu se realizeaza prin:
determinari în urina
testul de dizolvare
19
A.
determinari în sânge
determinarea efectului pe oameni
determinari efectuate pe animale
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul când:
se folosesc în tratament analgezice,
se utilizeaza antidiabetice,
20
A.
se folosesc în tratament antiinflamatoare,
se utilizeaza antiaritmice,
substanta medicamentoasa are indice terapeutic îngust.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185/Popovici)
Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata modificand:
mirosul formei farmaceutice
starea chimica a substantei medicamentoase
21
A.
tehnologia de preparare
culoarea medicamentului
forma farmaceutica
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de:
factori specifici formei farmaceutice,
factori fiziologici,
22
A.
factori patologici,
factori specifici substantei medicamentoase,
culoarea substantei medicamentoase.
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala:
irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
tehnologia de preparare
23
A.
compozitia sucurilor digestive
motilitatea tractului gastro-intestinal
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri:
cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina
cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina
24
A.
viteza cu care se produce absorbtia
viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active
viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism
B.
C.
D.
E.
(pag. 178/Popovici)
Doua medicamente sunt echivalente farmaceutic daca:
ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si inocuitate
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana)
25
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
(pag. 119-121/Leucuta)
Pag. 167 din 309
Doua medicamente sunt alternative farmaceutic daca:
ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si inocuitate
ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana)
26
A.
ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana)
ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.
B.
C.
D.
E.
(pag. 119-121/Leucuta)
Bioechivalenta se poate evalua prin urmatoarele moduri:
Test in vivo la om in care se masoara concentratia substantei medicamentoase ori a metabolitului activ excretate in urina in functie de timp
Test in vivo pe subiecti umani in care se masoara concentratia elementului activ, substanta medicamentoasa, entitate activa, metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid biologic in functie de timp
27
A.
Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat aprobat de FDA
Test in vivo la animal de prevedere a biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta
Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea bioechivalentei
B.
C.
D.
E.
(pag. 123/Leucuta)
Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in umatoarele etape:
alegerea subiectior
stabilirea marimii lotului
28
A.
alegerea formelor farmaceutice studiate si a dozelor administrate
alegerea modului de administrare si standardizarea administrarii
alegerea locatiei desfasurarii studiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 124-126/Leucuta)
Criteriile de validare a metodelor de dozare, in cazul analizei probelor biologice sunt:
specificitatea
sensibilitatea
29
A.
stabilitatea
liniaritatea
doar raspunsurile b si c
B.
C.
D.
E.
(pag. 129,130/Leucuta)
Proprietatile fundamentale urmarite in cazul caracterizarii unei substante medicamentoase in faza preformularii sunt:
spectroscopia UV
solubilitatea
30
A.
punctul de topire
modalitatea de interactiune cu receptorii
stabilitatea in solutie si in stare solida
B.
C.
D.
E.
(pag. 388/Leucuta)
Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp:
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina
31
A.
se foloseste la determinarea biodisponibilitatii
este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica
este utilizata in calculele farmaceutice
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor:
aromatizantii,
conservantii antimicrobieni,
32
A.
edulcorantii,
antispumantii,
colorantii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Promotorii de absorbtie:
sunt substante auxiliare,
sunt substante active,
33
A.
scad biodisponibilitatea unor substante active,
scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
cresc biodisponibilitatea unor substante active.
B.
C.
D.
E.
(pag. 77/Popovici)
Pag. 168 din 309
Excipientii influenteaza:
realizarea formei farmaceutice,
stabilitatea formei farmaceutice,
34
A.
biodisponibilitatea substantei active,
toxicitatea substantei active,
sunt corecte raspunsurile a) si c).
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Promotorii de absorbtie:
amelioreaza eliberarea substantei active,
impiedica dizolvarea substantei active,
35
A.
cresc viteza de dizolvare a substatei active,
cresc absorbtia substantei active,
impiedica pasajul transmembranar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 77,78/Popovici)
Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:
puncte de topire ridicate,
puncte de topire scazute,
36
A.
solubilitate mica in apa,
solubilitate mai mare in apa,
activitate biologica superioara.
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Substante auxiliare care actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice, biologice si microbiologice:
antioxidanti
reglatori de pH
37
A.
agenti de uscare
conservanti antimicrobieni
umectanti
B.
C.
D.
E.
(pag. 79/Popovici)
Substante auxiliare cu solubilitate selectiva în mediile gastro-intestinale:
plasticizanti
agenti de acoperire neenterica
38
A.
gelifianti
pseudoemulgatori
agenti de acoperire enterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 78/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala sunt:
excipientii
substantele medicamentoase
39
A.
pH-ul
gradul de umplere a tractului gastro-intestinal
enzimele
B.
C.
D.
E.
(pag. 193/Popovici)
Între momentul administrarii medicamentelor si cel al efectului terapeutic substanta medicamentoasa trebuie sa strabata o serie de etape grupate în 3 faze; care sunt:
faza biofarmaceutica
faza psihologica
40
A.
faza farmacocinetica
faza farmacodinamica
faza apoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 163/Popovici)
Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea comprimatelor cu matritã hidrofilã sunt:
biodegrababili
biocompatibili
41
A.
inerti fatã de moleculele din tractul gastro-intestinal
de culoare verde
foarte solubili în apã
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Excipientii pot influenta:
realizarea formei farmaceutice
stabilitatea formei farmaceutice
42
A.
biodisponibilitatea formei farmaceutice
toxicitatea formei farmaceutice
numai variantele b si c sunt corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 75/Popovici)
Cele mai importante tipuri de bioechivalentã sunt:
bioechivalentã
echivalentã farmaceuticã
43
A.
echivalentã chimicã
echivalentã sublimã
echivalentã farmacologicã
B.
C.
D.
E.
(pag. 179/Popovici)
Pag. 169 din 309
Determinarea biodisponibilitãtii în lichidele biologice se realizeazã prin:
determinarea efectului pe oameni
testul de dizolvare
44
A.
determinãri în sânge
determinãri efectuate pe animale
determinãri în urinã
B.
C.
D.
E.
(pag. 181/Popovici)
Nu se recomandã substituirea unui medicament cu altul când:
substanta medicamentoasã are indice terapeutic îngust
se utilizeazã antiaritmice
45
A.
se utilizeazã antidiabetice
se utilizeazã antianginoase
se folosesc în tratament analgezice-antipiretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 185/Popovici)
Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament alegând:
starea fizicã a substantei medicamentoase
forma farmaceuticã
46
A.
starea chimicã a substantei medicamentoase
culoarea medicamentului
tehnologia de preparare
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
În cazul administrãrii extravasculare biodisponibilitatea este influentatã de:
factori specifici substantei medicamentoase
culoarea substantei medicamentoase
47
A.
factori specifici formei farmaceutice
factori fiziologici
factori patologici
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Factorii fiziologici care influenteazã biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oralã:
tehnologia de preparare
gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
48
A.
irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
motilitatea tractului gastro-intestinal
compozitia sucurilor digestive
B.
C.
D.
E.
(pag. 186/Popovici)
Optimizarea formularii si tehnologiilor farmaceutice prin metoda raspunsurilor multiple (dependenta de model), poate fi realizata prin urmatoarele moduri:
prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns
prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent unic
49
A.
prin optimizarea coeficientului “cerinta”
prin optimizarea unui coeficient adimensional care cuprinde toate caracteristicile dorite avand calitatea de a fi coeficientul dorit
prin optimizarea folosind Planurile Simplex
B.
C.
D.
E.
(pag. 409-417/Leucuta)
Punctele de topire ale substantelor medicamentoase se determina prin:
topirea in capilara
microscopie cu placa incalzita
50
A.
termoizolare
analiza termica prin calorimetrie diferentiala
masurarea densitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 393/Leucuta)
Conform FR X Suplimentul 2004, implanturile sunt:
Preparate solide, sterile, de marime si forma adecvata implantarii parenterale, in vederea eliberarii substantei (lor) active pe o anumita perioada de timp
Preparate semisolide sau solide, conditionate individual, destinate implantarii parenterale
51
A.
Preparate semisolide sau solide, de marime si forma adecvata implantarii parenterale, in vederea eliberarii substantei (lor) active pe o anumita perioada de timp
Preparate semisolide sau solide, sterile, destinate a produce un efect local la administrarea parenterala
Forme farmaceutice destinate implantarii parenterale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 142)
Referitor la agentii de vascozitate utilizati la prepararea formelor oftalmice, sunt adevarate afirmatiile:
Sunt utilizati nu numai pentru solutii, ci si pentru suspensiile oftalmice
Maresc timpul de retentie, realizand un contact prelungit al substantei medicamentoase cu mucoasa oculara
52
A.
Nu au rol emolient
Uneori miscoreaza toxicitatea medicamentului
Contribuie la cresterea dozei de medicament, deci la marirea biodisponibilitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 573)
Pag. 170 din 309
Referitor la preparatele oftalmice, FR X prevede ca solutiile hipotonice sa se izotonizeze astfel:
Cand masa substantei active este mai mare de 1%(m/m), solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile
Cand masa substantei active este mai mica de 1%(m/m), solutia se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile
53
A.
Cand masa substantei active este mai mica de 1%(m/m), masa de substanta necesara izotonizarii se calculeaza conform formulei prevazute in monografia Injectabilia
Cand masa substantei active este mai mare de 1%(m/m), masa de substanta necesara izotonizarii se calculeaza conform formulei prevazute in monografia Injectabilia
Indiferent de masa substantei active, solutiile se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in solutii izotonice sterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 709-710)
La prepararea picaturilor pentru ochi se utilizeaza urmatoarele solutii:
Azotatul de sodiu (potasiu) 1.45% pentru saruri de argint
Acid boric 1.8% pentru saruri de argint
54
A.
Azotatul de sodiu (potasiu) 1.45% pentru sarurile de alcaloizi
Acid boric 1.8% pentru sarurile de alcaloizi
Clorura de sodiu 0.9%
B.
C.
D.
E.
(pag. 567)
Referitor la formularea colirelor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Solutiile tampon borat si fosfat sunt incompatibile cu unele saruri de alcaloizi si compusi organici, incluzand sarurile de zinc
Sistemul tampon citrat se foloseste pentru ajustarea pH-ului in intervalul 4.5-8.5
55
A.
Tamponul borat formeaza chelati cu poliolii (glicerol) si alcoolul polivinilic
Tamponul borat are o toleranta scazuta si o puternica actiune bacteriostatica
Tamponul borat (acid boric/borax) se foloseste pentru ajustare pH-ului in intervalul 6.8-9.1
B.
C.
D.
E.
(pag. 571)
FR X Suplimentul 2004 oficializeaza urmatoarea categorie de preparate oftalmice:
Preparate oftalmice nesterile
Implanturi oftalmice
56
A.
Pulberi pentru suspensii oftalmice
Picaturi auriculare
Suspensii pentru bai oftalmice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Insertele solubile fac parte din categoria:
Formelor oftalmice cu eliberare conventionala
Sistemelor terapeutice oftalmice care functioneaza prin osmoza
57
A.
Formelor oftalmice cu eliberare controlata
Formelor oftalmice de transport si eliberare la tinta
Formelor oftalmice cu eliberare prelungita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561-596)
Agentii tensioactivi utilizati la prepararea formelor farmaceutice oftalmice au urmatoarele actiuni:
Scad tensiunea superficiala, marind miscibilitatea cu lacrimile
Scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
58
A.
Scad rezistenta barierei epiteliale (prin alterarea stratului lipidic)
Scad legaturile dintre substanta activa si proteine
Cresc legaturile dintre substanta activa si proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 574)
Tema nr. 31
Preparate parenterale
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.vol I pag. 394-536*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.pag. 492-554, pag. 1071-1073, FRX Supl. 2004: pag. 135-143
Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:
etuva
tunel de sterilizare
1
A.
autoclav
cuptor Pasteur
sterilizator Poupinel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 407)
Pag. 171 din 309
Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:
masurarea presiunii si temperaturii cu aparate
spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372
2
A.
Bacillus stearotermophilus
tuburi cu indicatori de fuziune
amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:
costul mare al operatiei de sterilizare
durata mare de timp pentru desorbtie
3
A.
gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat
functionarea la temperaturi inalte
nici un raspuns nu este corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
bactericid
fungicid
4
A.
virulicid
sporocid
un lichid de culoare galbena
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 413)
Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
vaccinurile
pulberile liofilizate
5
A.
amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala
preparatele care contin substante termolabile
preparatele care contin substante termostabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 421)
Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce:
hiperglicemie
glicozurie
6
A.
anemie hemolitica
diureza osmotica
pierderea apei si electrolitilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 431)
Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:
180°C timp de 30 minute
98°C timp de 30 minute
7
A.
134°C timp de 3 minute
128°C timp de 10 minute
121 °C timp de 15 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de sterilizare:
tindalizare
sterilizare prin filtrare
8
A.
sterilizare cu gaz
sterilizare prin caldura uscata
sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1072)
Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea preparatelor injectabile urmatoarele substante auxiliare:
coloranti
agenti de emulsionare si suspendare
9
A.
antioxidanti
conservanti antimicrobieni
solubilizanti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511/FR X)
Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni în cazul preparatelor:
care se administreaza în volume mai mici de 5 ml
care se administreaza în volume mai mari de 5 ml
10
A.
care se administreaza în volume mai mari de 15 ml
care se administreaza în cantitate mai mare 10 g
care se administreaza în volume mai mari de 10 ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511/FR X)
„Probei de pasaj” trebuie sa-i corespunda conform FR X:
suspensiile injectabile
suspensiile cu administrare i.v.
11
A.
emulsiile de uz intern
pulberile pentru solutii injectabile
solutiile injectabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/FR X)
Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:
90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri
12
A.
sa fie de cel mult 5 micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493/FR X)
Pag. 172 din 309
Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la:
121 °C timp de 15 minute
160°C timp de 120 minute
13
A.
180°C timp de 30 minute
170°C timp de 60 minute
140°C timp de 4 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406)
Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:
preparatele injectabile
preparatele perfuzabile emulsie A/U
14
A.
concentratele pentru solutii injectabile
pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile
implanturile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 140)
Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:
substante active
agenti de suspendare
15
A.
solutii tampon
coloranti
conservanti antimicrobieni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492/FR X)
Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni, conform FR X, in cazul:
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 5 ml
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mici de 5
16
A.
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 10 ml
preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 15 ml
preparatelor perfuzabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492/FR X)
Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:
90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
17
A.
10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
in FR X nu se regaseste nici o prevedere in acest sens
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor injectabile, conform FR X prin acul de seringa nr.:
16
5
18
A.
15
10
nici un raspuns nu este corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru preparate injectabile sunt:
ulei de floarea soarelui
ulei de arahide
19
A.
ulei de in
ulei de floarea soarelui neutralizat
ulei de migdale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512/ FR X)
În starea de alcaloza se administreaza
solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, în formele usoare
carbonat acid de sodiu
20
A.
acetat de sodiu
lactat de sodiu
solutii acidifiante pe cale orala, în formele mai grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:
are un pH egal cu cel al sangelui
are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5
21
A.
are un pH usor acid
are un pH usor alcalin
are un pH 7,35-7,40
B.
C.
D.
E.
(pag. 436)
Amestecul tampon acid boric-borax:
se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
22
A.
nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
administrat injectabil are proprietati hemolitice
este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 437)
Pag. 173 din 309
Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:
se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600
se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000
23
A.
se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa
se asociaza cu alcoolul si apa
nu sunt miscibili cu alcoolul si apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 443)
Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
confectionarea fiolelor
confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate
24
A.
conditionarea unguentelor
conditionarea comprimatelor
conditionarea capsulelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 456)
Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:
solutii apoase
solutii uleioase
25
A.
emulsii U/A
emulsii A/U
suspensii apoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
In starea de alcaloza nu se administreaza:
carbonat acid de sodiu
acetat de sodiu
26
A.
lactat de sodiu
solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare
perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Emulsiile perfuzabile:
sunt de tip A/U
sunt de tip U/A
27
A.
contin uleiuri vegetale ca faza externa
contin apa distilata pentru preparate parenterale
contin emulgatori tip A/U
B.
C.
D.
E.
(pag. 519)
Selectati aminoacizii esentiali:
leucina
arginina
28
A.
histidina
lizina
valina
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
gelifundolul
polividona
29
A.
dextranul 1
hemacelul
plasmagelul
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Formele parenterale cu eliberare conventionalã sunt:
solutiile injectabile apoase
comprimatele pentru solutii injectabile
30
A.
pudrele sterile
emulsiile uleioase
solutiile injectabile uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza:
monogliceride acetilate
lactat de sodiu
31
A.
lecitine obtinute din galbenusul de ou
acetat de sodiu
lecitine obtinute din soia
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
In metabolismul reconstituant se folosesc:
perfuziile pentru terapia afectiunilor cardiovasculare
perfuzii cu hidrolizate de proteine
32
A.
perfuziile cu aminoacizi
perfuziile cu hemacel
perfuziile cu dextrani
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt:
sã prezinte presiune coloid-osmoticã
masã molecularã relativã corespunzãtoare
33
A.
solubilitate în apã
solubilitate în lipide
sã nu fie filtrabile renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Pag. 174 din 309
În functie de scopul terapeutic urmãrit perfuziile se clasifica in:
emulsii U/A
emulsii A/U
34
A.
solutii pentru dializã peritonealã si hemodializã
perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
solutii apoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Principalele diferente între perfuzii si preparatele injectabile sunt:
perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni
volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
35
A.
perfuziile se administreazã numai în spital
numai perfuziile sunt preparate sterile
volumul perfuziilor este mai mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueazã prin:
urmãrirea numãrului de globule rosii la iepuri
mãsurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
36
A.
urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupã injectarea unui preparat pirogen
testul Limulus
mãsurarea hipertermiei la iepuri
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlã multidozã sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc urmãtoarele conditii:
sa permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop
sa nu-si modifice calitãtile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
37
A.
sa fie compatibile cu substantele active
sa nu permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop
sa asigure pãtrunderea aerului în recipient
B.
C.
D.
E.
(pag. 461)
Sterilizarea cu substante gazoase foloseste:
ß-propiolactona
oxidul de etilen
38
A.
formaldehida
oxigenul
dioxidul de carbon
B.
C.
D.
E.
(pag. 412)
Conform FR X „proba de pasaj” nu se aplica
emulsiilor de uz intern
suspensiilor cu administrare i.v.
39
A.
solutiilor injectabile
suspensiilor injectabile
pulberilor pentru solutii injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 512/FR X)
Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventionalã:
emulsiile uleioase
solutiile injectabile uleioase
40
A.
solutiile injectabile apoase
pudrele sterile
comprimatele pentru solutii injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
cu dextrani
cu aminoacizi
41
A.
cu hemacel
cu metronidazol
cu hidrolizate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:
miros
uniformitatea continutului
42
A.
endotoxine bacteriene - pirogene
culoare
gust
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:
implanturi
pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
43
A.
concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile
preparate perfuzabile
preparate injectabile
B.
C.
D.
E.
(pag. 138)
Pag. 175 din 309
Nu reprezinta o diferenta între perfuzii si preparatele injectabile:
doar perfuziile sunt preparate sterile
volumul preparatelor injectabile este mai mare
44
A.
volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
perfuziile se administreazã numai în ambulatoriu
perfuziile contin conservant
B.
C.
D.
E.
(pag. 498)
Preparatele parenterale trebuie sa prezinte urmatoarele calitati obligatorii
sterilitate
lipsa particulelor insolubile
45
A.
apirogenitate
pH=9
inocuitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 399)
Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt:
izotonie
izohidrie
46
A.
capacitate tampon
culoare verde
toleranta
B.
C.
D.
E.
(pag. 399)
Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta:
filtre din retele poroase solide
filtre de sticla fritata
47
A.
filtre de azbest
filtre presa cu rame
filtre Millipore
B.
C.
D.
E.
(pag. 421)
Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale:
sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal
sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal
48
A.
sunt preparate nesterile
sunt preparate sterile
se regasesc in monografia Parenteralia
B.
C.
D.
E.
(pag. 135)
In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia:
agentilor pentru cresterea solubilitatii
agentilor coloranti
49
A.
agentilor izotonicizanti
agentilor pentru ajustarea pH-ului
agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantelor active.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 135)
Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze:
concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
culoarea preparatului parenteral
50
A.
in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene
B.
C.
D.
E.
(pag. 137)
Din categoria inhibitorilor enzimatici utilizati la formularea preparatelor nazale face parte:
Boratul de fenilmercur
Boroleucina
51
A.
Clorura de benzalconiu
Tiomersalul
Clorura de cetilpiridiniu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 334)
Conform FR X Suplimentul 2004, fac parte din clasa preparatelor nazale, urmatoarele forme farmaceutice:
Pulberi nazale
Comprimate nazale
52
A.
Implanturi nazale
Preparate nazale semisolide
Creioane nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 121)
Pag. 176 din 309
Promotorii de absorbtie nazala pot actiona asupra substantei medicamentoase sau la nivelul barierei biologice prin urmatoarele mecanisme:
Largirea jonctiunilor intercelulare
Formarea de micele in membrana biologica
53
A.
Scaderea solubilitatii substantelor medicamentoase
Solubilizarea constituentilor membranei biologice
Desfacerea micelelor formate in membrana biologica
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Picaturile pentru nas cu clorhidat de nafazolina 0.1% prevazute de FR X, contin:
Sistem tampon borat
Sistem tampon citrat
54
A.
Sistem tampon fosfat
Solutie de fenosept 0.2%
Clorura de sodiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 824)
La prepararea picaturilor pentru nas, pentru ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, se pot folosi urmatoarele solutii tampon:
Solutia de fosfat monosodic/fosfat disodic
Solutia de acid citric/citrat de sodiu
55
A.
Sistemul tampon acid boric-borax
Trimetamolul
Tri-hidroximetilaminometanul
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Tema nr. 32
Preparate oftalmice
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.vol. I pag. 558-601*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX pag. 709-714; FRX - Supl. 2004: pag. 127-135
Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:
Bacillus stearotermophilus
Pseudomonas aeruginosa
1
A.
Serratia sp.
Klebsiela sp.
M. tuberculosis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 565/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:
prepararii pe cale aseptica
sterilizarii
2
A.
adaosului de substante colorante
filtrarii sterilizante
combinarea procedeelor a), b) si d)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:
are loc la 180 °C - 30 minute,
are loc la 140 °C - 60 minute,
3
A.
are loc la 160 °C - 60 minute,
se aplica pentru solutiile apoase,
se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:
mioticelor
solutiilor irigatoare in chirurgia oculara
4
A.
produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor
colirelor multidoza
colirelor unidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Pag. 177 din 309
FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:
solutiile hipotonice se izotonizeaza
solutiile coloidale se izotonizeaza
5
A.
solutiile hipertonice se izotonizeaza
daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia
daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 567/Popovici)
Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:
valoarea pH-ului sanguin
valoarea pH-ului lichidului lacrimal
6
A.
egala cu 7
valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima
egala cu 10
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 570/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:
diferite metode de sterilizare
preparare pe cale asepticã
7
A.
adãugare de conservanti antimicrobieni
sunt corecte doar raspunsurile a si b
sunt corecte rãspunsurile a, b si c
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la:
98-100°C timp de 30 de minute
etuvã la 121°C timp de15-20 minute
8
A.
autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
etuvã la 115°C timp de 25-30 minute
autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:
care contin antibiotice
unidozã
9
A.
multidozã
care contin apa potabila
conditionate în recipiente de sticlã
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentratia substantei active este sub 1%, se face prin:
dizolvarea substantei active în solutii izotonice sterile
dizolvarea substantei active în apã
10
A.
dizolvarea substantei active în solutie de clorurã de sodiu 0,009%
dizolvarea substantei active în solutii hipertonice sterile
suspendarea substantei active în solventul respectiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 567/Popovici)
Ca solventi si vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeazã:
solutii tampon izotonice sterile
apa distilatã proaspãt fiartã si rãcitã
11
A.
glicerinã
ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat
apa pentru preparate injectabile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576/Popovici)
Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:
preparare pe cale asepticã
sterilizare
12
A.
filtrare sterilizantã
adãugare de conservanti antimicrobieni
sunt corecte rãspunsurile a, b, c.
B.
C.
D.
E.
(pag. 566/Popovici)
Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la:
autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
98-100°C timp de 30 de minute
13
A.
etuvã la 121°C timp de15-20 minute
autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
etuvã la 115°C timp de 25-30 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:
care contin miotice
care contin enzime
14
A.
multidozã
unidozã
conditionate în recipiente de sticlã
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 566/Popovici)
Pag. 178 din 309
Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii, cu exceptia:
sã fie inerti din punct de vedere chimic
sã fie liposolubili
15
A.
sã nu obstrueze cãile lacrimale
sã fie tolerati de mucoasa ocularã
sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576/Popovici)
Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:
agenti solubilizanti
vascozifianti
16
A.
corectori de gust
corectori de miros
corectori de pH
B.
C.
D.
E.
(pag. 576/Popovici)
Dextranii:
se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic
sunt bine tolerati de mucoasa oculara
17
A.
la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape
sunt macromolecule
se obtin prin fermentatia zaharozei
B.
C.
D.
E.
(pag. 577/Popovici)
Zefirolul:
este clorura de benzalconiu
este acetat de clorhexidina
18
A.
se foloseste in concentratii 0,01-0,02%
se foloseste in concentratii 1-2%
este bactericid pe germeni gram - si gram +
B.
C.
D.
E.
(pag. 577/Popovici)
Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape:
cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare
obtinerea unei suspensii apoase
19
A.
completarea la volumul prevazut
conditionarea primara
aplicarea unei etichete de uz intern
B.
C.
D.
E.
(pag. 584/Popovici)
Baile oculare nu trebuie sa fie:
sterile
cu particule in suspensie
20
A.
izotonice
izohidrice
conditionate in recipiente nesterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 587/Popovici)
Lentilele de contact moi:
sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)
sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)
21
A.
au pori de 0,1-0,2 nm
au pori de 2,2-3 nm
se aplica pe partea interioara a globului ocular
B.
C.
D.
E.
(pag. 587/Popovici)
Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
solutia de metilceluloza 1%
alcoolul polivinilic
22
A.
gelatina
uleiul de ricin
uleiul de arahide
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de:
comprimate
suspensii
23
A.
capsule
solutii
geluri
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Sistemul OCCUSERT:
contine pilocarpina baza
contine pilocarpina nitrica
24
A.
contine un element de control al cedarii substantei
este un sistem terapeutic transdermic
contine nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
(pag. 593/Popovici)
Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt:
metode ce utilizeazã formule de calcul
metode grafice
25
A.
metode ce utilizeazã tabele
metoda celor mai mici pãtrate
metoda dreptunghiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Ochiul tolereazã mai bine:
solutiile cu pH 7,5-9,5
solutiile cu pH 4,5-5
26
A.
solutiile usor acide
solutiile usor alcaline
solutiile cu pH 5-7,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Pag. 179 din 309
Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic
sã nu obstrueze cãile lacrimale
27
A.
sã fie tolerati de mucoasa ocularã
sã fie liposolubili
sã fie inerti din punct de vedere chimic
B.
C.
D.
E.
(pag. 576/Popovici)
Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje:
sunt mai transparenti decât sticla
se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare
28
A.
se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare
nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
sunt dificili de sterilizat prin cãldurã
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile:
sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice,
indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã,
29
A.
sunt sterile,
nu sunt prevãzute de FR X,
sunt forme farmaceutice solide.
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o bazã de unguent oftalmicã sunt:
sã fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã
sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã
30
A.
sã fie liposolubilã
sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
sã fie hidrosolubilã
B.
C.
D.
E.
(pag. 590/Popovici)
Latexurile oftalmice:
sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã
se instileazã în fundul de sac conjunctival
31
A.
sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã
sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã
sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:
natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã
culoarea ochilor
32
A.
factori biologici
proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
firma producãtoare
B.
C.
D.
E.
(pag. 592/Popovici)
Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt:
metoda dreptunghiului
metode ce utilizeazã formule de calcul
33
A.
metoda celor mai mici pãtrate
metode ce utilizeazã tabele
metode grafice
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile pentru ochi ar trebui sa aiba un pH:
6-7,5
usor alcalin
34
A.
usor acid
7,5-9,5
5,5-6,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 570/Popovici)
Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje:
sunt dificili de sterilizat prin cãldurã
sunt mai transparenti decât sticla
35
A.
nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer
se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare
se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Referitor la suspensiile oftalmice, sunt valabile afirmatiile:
sunt forme farmaceutice solide
sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice
36
A.
sunt sterile
indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã
nu sunt prevãzute de FR X
B.
C.
D.
E.
(pag. 589/Popovici)
Pag. 180 din 309
O bazã de unguent oftalmicã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
sã fie hidrosolubilã
sã fie liposolubilã
37
A.
sã nu fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã
sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã
B.
C.
D.
E.
(pag. 590/Popovici)
Latexurile oftalmice:
sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã
sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã
38
A.
sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã
sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã
se instileazã în fundul de sac conjunctival
B.
C.
D.
E.
(pag. 591/Popovici)
Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:
proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
factori biologici
39
A.
firma producãtoare
natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã
culoarea ochilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 592/Popovici)
Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt:
scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile
cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva
40
A.
cresc tensiunea superficiala
scad rezistenta barieiei epiteliale
scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 574/Popovici)
În tratamentul cataractei se utilizeaza colire cu:
aminoacizi
vitamina C
41
A.
apa oxigenata
atropina
citocrom C
B.
C.
D.
E.
(pag. 575/Popovici)
Pentru conditionarea colirelor se folosesc:
celofanul,
plastomerii,
42
A.
bachelita,
sticla,
elastomerii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 581/Popovici)
Monografii de colire oficinale în FR X:
picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1%
picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25%
43
A.
picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1%
picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1%
picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5%
B.
C.
D.
E.
(pag. 711,713/FRX)
Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele categorii de excipienti:
excipienti pentru ajustarea tonicitatii
excipienti pentru ajustarea vascozitatii
44
A.
excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pH-ului
excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei active
excipienti care sa influenteze negativ actiunea terapeutica a preparatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 129/Supl 2004)
Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni
Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza
45
A.
Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice
Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase
Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa
B.
C.
D.
E.
(pag. 129/Supl 2004)
Pag. 181 din 309
In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca:
15 zile
4 saptamani
46
A.
8 saptamani
30 zile
45 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 130/Supl 2004)
Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot fi conditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult:
50 ml
100 ml
47
A.
150 ml
200 ml
250 ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 131/Supl 2004)
Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:
sunt unguente, crème sau geluri sterile
sunt unguente sau crème sterile
48
A.
contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare
au un aspect omogen
se conserva in recipiente bine inchise
B.
C.
D.
E.
(pag. 133/Supl 2004)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte:
implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival
implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival
49
A.
implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local
implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic
implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile
B.
C.
D.
E.
(pag. 134/Supl 2004)
In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
picaturi auriculare
solutii bentru bai oculare
50
A.
pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare
preparate oftalmice semisolide
implanturi oftalmice
B.
C.
D.
E.
(pag. 127-134/Supl 2004)
Conform FR X la prepararea suspensiilor se parcurg urmatoarele etape:
Substantele lichide se aduc la gradul de finete corespunzator scopului si modului de administrare
Substantele medicamentoase se dizolva in mediul de dispersie lichid
51
A.
Substantele medicamentoase se disperseaza in mediul de dispersie lichid
Substantele solide se aduc la gradul de finete corespunzator scopului si modului de administrare
Se completeaza la volumul prevazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 893)
In ecuatia T. Higuchi, printre factorii care influenteaza viteza de sedimentare a particulelor aflate in suspensie, nu figureaza:
Suprafata specifica a solidului
Densitatea fazei interne
52
A.
Densitatea fazei externe
Volumul partii solide
Raza particulelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
In cazul suspensiilor, o floculare corespunzatoare se manifesta la urmatoarele concentratii aproximative:
25-150 milimoli per litru pentru ionii bivalenti
0.5-2 milimoli per litru pentru ionii monovalenti
53
A.
0.5-2 milimoli per litru pentru ionii bivalenti
25-150 milimoli per litru pentru ionii trivalenti
0.5-2 milimoli per litru pentru ionii trivalenti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 478)
Pag. 182 din 309
Tema nr. 33
Preparate nazale
Bibliografie asociata temei:
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana
Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.vol. I pag. 320-339*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX pag 823-826; FRX- Supl. 2004: pag. 120-127
Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel:
in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
1
A.
in inflamatii creste spre domeniul alcalin
in inflamatii scade spre domeniul acid
doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Solutiile izotonice au:
aceeasi concentratie molara
aceeasi concentratie procentuala
2
A.
acelasi pH
aceeasi concentratie molara si acelasi pH
concentratie molara diferita si acelasi pH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
In formula de calcul De Vries prevazuta in F.R. X de la monografia de generalitati "Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:
Coeficientii de disociere a substantelor active
Raportul dintre concentratia ‰ si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat
3
A.
Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat
Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia %
Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia ‰
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica, urmatoarele medicamente:
Testosteron
Cloramfenicol
4
A.
Nitroglicerina
Nicotina
Lidocaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Solventii indicati pentru preparate nazale sunt:
Solutia izotonica de NaCl 9%
Solutia de glucoza 50%
5
A.
Parafina lichida
Polietilenglicoli lichizi
Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0,2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 332,333)
Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre:
5-6,5
5-7,5
6
A.
6-7,5
5-8
6-8,5
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823/ FR X)
Conform F.R. X conservarea picaturilor de nas se face:
In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator
In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
7
A.
In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme de picurare
In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel mult 25 grade Celsius
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas:
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1%
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
8
A.
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1 ‰
Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10 ‰
F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pag. 183 din 309
Conform F.R. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:
Venena
Separanda
9
A.
Deoarece contine o substanta toxica, se pastreaza la Separanda
Deoarece contine o substanta puternic activa, se pastreaza la Venena
Nici o varianta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
Tampon acetat
Tampon citrat
10
A.
Tampon fosfat
T.H.A.M
Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Sa fie hidrosolubili
Sa fie liposolubili
11
A.
Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 333)
Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:
Clorura de benzalconiu 1%
Tiomersalul 0,02%
12
A.
Clorbutanolul 0,05-0,1%
Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
Clorocrezol 0,05-0,1%
B.
C.
D.
E.
(pag. 334)
Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc
Carbopolii
Metilceluloza
13
A.
Guma arabica
Guma tragacanta
Carboximetilceluloza sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Mucoasa nazala are o permeabilitate:
Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile
Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile.
14
A.
Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile
Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile
Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 337)
La nivelul nucoasei nazale:
Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic
Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic
15
A.
Se evita efectul de prim pasaj hepatic
Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
Are loc un pseudoefect al primului pasaj
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca:
Raceli
Deviatie de sept nazal
16
A.
Poliartrita reumatoida
Rinite virale
Rinite alergice si cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
În plus, faţă de soluţii, la prepararea erinelor se ţine seamă şi de:
pH (pentru erinele lichide);
izotonie (pentru erinele soluţii);
17
A.
eficacitate terapeutică;
realizarea unei toxicităţi locale;
scăderea rapidă a conţinutului în substanţa activă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Pe cale nazală nu se administrează:
sisteme bioadezive nazale
microsfere nazale
18
A.
sisteme membranare sau rezervoare
unguente nazale
alveoconuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 320)
Pag. 184 din 309
Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este:
acid
alcalin
19
A.
neutru
cuprins între 6-7,5
cuprins între 4-7,5
B.
C.
D.
E.
(pag. 823/ FR X)
Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc următoarele substanţe auxiliare cu excepţia:
solubilizanţilor
agenţilor pentru ajustarea pH-ului
20
A.
agenţi pentru creşterea vâscozităţii
conservanţilor antimicrobieni potriviţi
agenţilor pentru scăderea vâscozităţii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 823/ FR X)
FR X nu menţionează ca monografii individuale de picături pentru nas soluţia de:
clorhidrat de efedrină 0,1%
clorhidrat de nafazolină 0,1%
21
A.
clorhidrat de nafazolină 0,2%
clorhidrat de nafazolină 1%
clorhidrat de pseudoefedrină 0,2%
B.
C.
D.
E.
(pag. 824/ FR X)
Conform FR X la prepararea picăturilor pentru nas este contraindicată folosirea ca solvent a :
soluţiilor apoase izotonice
soluţiilor apoase hipertonice
22
A.
soluţiilor apoase hipotonice
uleiului de floarea soarelui neutralizat
parafinei lichide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 824/ FR X)
Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul:
izotonic
tamponat la pH 7,5-8
23
A.
neiritant
netoxic
uşor hipertonic
B.
C.
D.
E.
(pag. 329,332)
În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori:
pH
culoare
24
A.
izotonie
miros
vascozitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 329)
Referitor la pH-ul erinelor este falsă afirmaţia:
influenţează clearance-ul muco-ciliar
influenţează epiteliul mucoasei nazale
25
A.
asigură stabilitatea substanţei medicamentoase
asigură eficacitatea terapeutică
nu influenţează biodisponibilitatea substanţei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330)
Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni:
rinite acute
rinite alergice
26
A.
sinuzite
inflamaţii
toate răspunsurile sunt corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Sistemele tampon folosite în cazul erinelor, pentru ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, sunt:
fosfat monosodic/fosfat disodic
acid citric/citrat de sodiu
27
A.
acid boric/borax
trimetamol
rezorcină
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Sistemul tampon acid boric/borax:
se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
28
A.
influenţează negativ clearance-ul mucociliar
la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 330)
Pag. 185 din 309
Condiţiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt:
să influenţeze negativ clearance-ul mucociliar
să nu lezeze mucoasa nazală
29
A.
să nu irite mucoasa nazală
dacă sunt insolubile să aibă un diametru mai mic de 50µm
să nu influenţeze negativ clearance-ul mucociliar
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice:
medicamente cardiovasculare
hormoni
30
A.
prostaglandine
analgezice
antipiretice
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:
sa corespunda conditiilor de calitate din farmacopee
sa asigure stabilitatea substanţelor încorporate
31
A.
sa nu reacţioneze cu substanţele asociate şi cu recipientul
sa fie miscibili cu mucusul nazal
sa aiba acţiune farmacologică proprie
B.
C.
D.
E.
(pag. 332)
Controlul calităţii erinelor, conform FR X, cuprinde:
determinarea pH-ului
masa totală pe recipient
32
A.
dozarea substanţei active
determinarea conţinutului în solvent
determinarea volumului preparatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 823)
Erinele se mai numesc:
nasoguttae
otoguttae
33
A.
solutii
oculoguttae
auristillae
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Mentionati anexele cavitatii nazale:
piramida nazala
cavitatile nazale
34
A.
narile
glandele sudoripare
sinusurile paranazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
Următoarele enzime nu sunt continute in secretiile din celulele mucusului nazal:
anhidraza carbonica
lizozim
35
A.
leucinaminpeptidaza
monooxigenaza
alcooldehidrogenaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325,326)
Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul mucoasei nazale nu este influentată de:
saruri coloidale de argint
adrenalina
36
A.
apa distilata
mentol
efedrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 331)
In terapia endonazala nu se utilizeaza urmatoarele clase de medicamente:
hormoni
antihistaminice
37
A.
anestezice locale
anestezice generale
prostaglandine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 332)
Referitor la agentii folositi pentru marirea vascozitatii erinelor, sunt adevarate afirmatiile:
scad timpul de contact cu mucoasa nazala
se folosesc sub forma de solutii concentrate
38
A.
sunt substante liposolubile
nu sunt inerti farmacologic
maresc timpul de contact cu mucoasa nazala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 333)
Pag. 186 din 309
Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie nazala:
laurilsulfat de sodiu
saponine
39
A.
acid oleic
metilceluloza
bacitracina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 334)
La administrarea medicamentelor pe mucoasa nazala apar dificultati la trecerea prin bariera:
hematoencefalica
fizica
40
A.
temporara
reprezentata de epiderm
chimica
B.
C.
D.
E.
(pag. 337)
Conditiile de absorbtie transnazala sunt modificate de:
consideratii de formulare
parametrii fizico-chimici ai recipientului de conditionare secundara
41
A.
forma farmaceutica
parametrii fizico-chimici ai substantei medicamentoase
starea foselor nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
Calea transcelulara a pasajului transnazal:
este importanta pentru absorbtia substantelor lipofile
este importanta pentru absorbtia substantelor hidrofile
42
A.
implica un transport activ al substantelor active
implica un transport pasiv al substantelor active
implica trecerea prin membrana celuleor apicale
B.
C.
D.
E.
(pag. 338)
Clasificarea medicamentelor rinofaringiene are la baza criteriile urmatoare:
natura solventului
culoarea recipientului de conditionare primara
43
A.
durata efectului terapeutic
actiunea terapeutica
modul de administrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
In functie de modul de administrare medicamentele rinofaringiene se clasifica in:
spalaturi
forme oficinale
44
A.
instilatii
inhalatii
erine multidoze
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Primele forme farmaceutice utilizate petru tratarea afectiunilor nazale au fost:
microsferele nazale
gelurile bioadezive
45
A.
inhalatiile
fumigatiile
sisteme bioadezive pulverulente
B.
C.
D.
E.
(pag. 321)
La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru actiunea sistemica urmatoarele clase terapeutice:
antiinfectioase
antiinflamatoare
46
A.
vaccinuri
parasimpatolitice
cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri de celule:
cilindice ciliate
cilindrice neciliate
47
A.
calciforme
bazale
romboidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 324)
Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:
creioane nazale
solutii pentru spalaturi nazale
48
A.
pulberi nazale
picaturi nazale
comprimate nazale
B.
C.
D.
E.
(pag. 121)
Pag. 187 din 309
Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze:
denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati
denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
49
A.
denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
ca preparatul nu este steril
cand este cazul, ca preparatul este steril
B.
C.
D.
E.
(pag. 122)
Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
uniformitatea masei
sterilitatea
50
A.
masa sau volumul eliberat
uniformitatea continutului
uniformitatea dozei eliberate
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
In compozitia bazelor de unguent lavabile anionice regasim:
Alcool cetilic
Glicerol
51
A.
Laurilsulfat de sodiu
Apa
Hidroxipropilmetilceluloza
B.
C.
D.
E.
(pag. 532)
In scopul dezinfectarii aparaturii folosite industrial la prepararea formelor semisolide pentru aplicatii cutanate, se folosesc:
Apa clorinata
Formaldehida
52
A.
Apa purificata
Ulei de parafina
Spalare cu jet de apa rece cu presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 536)
Marcati afirmatiile corecte referitoare la coeficientul de partitie piele/vehicul:
Este dependent de afinitatea reciproca dintre substanta medicamentoasa si vehicul
O valoare mare indica faptul ca vehiculul are afinitate mare pentru substanta medicamentoasa
53
A.
O valoare mica indica faptul ca vehiculul are afinitate mica pentru substanta medicamentoasa
O valoare mica indica un grad crescut de interactiune a substantei medicamentoase cu vehiculul
Este raportul concentratiilor substantei medicamentoase la echilibru intre stratul cornos si vehicul
B.
C.
D.
E.
(pag. 522-523)
Pastele utilizate pentru aplicatii cutanate prezinta proprietati de curgere:
De tip plastic
De tip pseudoplastic
54
A.
Dilatanta
De tip tixotrop
De tip semitixotrop
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 153)
Elementele importante care influenteaza transferul transcutanat sunt:
Clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
Activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
55
A.
Activitatea termodinamica a sangelui
Coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
Coeficientul de repartitie vehicul/sange
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Agentii tensioactivi intalniti in formularea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate actioneaza:
Ca promotori de absorbtie
Ca inhibitori de absorbtie
56
A.
Prin reducerea tensiunii interfaciale
Prin modificarea helixului proteic, in special tensioactivii anionici
Prin modificarea helixului proteic, cu fortarea gruparilor hidrofile spre interior, in special tensioactivii cationici
B.
C.
D.
E.
(pag. 528)
Pag. 188 din 309
Tema nr. 34
Suspensii farmaceutice
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.pag. 475-481*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX pag. 893-894
Intr-o suspensie, viteza de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata prin:
folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze
1
A.
scaderea concentratiei fazei solide
scaderea gradului de dispersie
scaderea vascozitatii mediului de dispersie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei suspensii:
solubilitatea in apa a fazei dispersate
gradul de hidratare
2
A.
vascozitatea mediului de dispersie
sarcina electrica a particulelor fazei interne
volumul suspensiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt:
nu sunt entitati individuale
au viteza de sedimentare mica
3
A.
sunt entitati individuale
formeaza lent sedimentul
duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 478)
La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:
conservanti antimicrobieni
aglutinanti
4
A.
aromatizanti
coloranti
edulcoloranti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 479)
Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin:
masurarea volumului de sediment format
conductimetric
5
A.
metoda diluarii
determinarea indicelui de refractie
metoda colorarii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 478)
Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi scazuta prin:
cresterea gradului de dispersie
scaderea concentratiei fazei disperse
6
A.
scaderea vascozitatii mediului de dispersie
folosirea de polimeri hidrofili
utilizarea tensioactivilor in cantitate mare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele, cu exceptia:
agentilor de floculare
colorantilor
7
A.
conservantilor antimicrobieni potriviti
umectantilor
adsorbantilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 893/FR X)
Afirmatii adevarate despre suspensiile farmaceutice, conforn FR X:
sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide
sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie
8
A.
90% din particulele examinate au diametru de cel mult 150 micrometri
90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri
substante auxiliare folosite: diluanti, adsorbanti, agenti tensioactivi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 893/ FR X)
Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia:
reducerea vitezei de sedimentare
reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
9
A.
asigurarea redispersarii omogene
evitarea sedimentarii
reducerea cimentarii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
Pag. 189 din 309
Obtinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin:
precipitarea cu solventi organici
precipitarea prin modificarea pH-ului
10
A.
precipitarea prin dubla descompunere
procedeul sedimentãrii
triturare la mojar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Viteza de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie, scade prin:
scãderea concentratiei fazei solide
scãderea gradului de dispersie
11
A.
scãderea vâscozitãtii mediului de dispersie
folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
cresterea diferentei de densitate între cele douã faze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Stabilitatea unei suspensii este influentatã de urmatorii factori, cu exceptia:
gradului de hidratare
solubilitatii în apã a fazei dispersate
12
A.
volumului suspensiei
vâscozitatii mediului de dispersie
sarcinii electrice a particulelor fazei interne
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 477)
Conform FR X pe etichetele recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze urmatoarele:
a se pastra la 4°C
a se pastra la temperatura camerei
13
A.
a se pastra ferit de umiditate
a se pastra în recipiente închise etans
a se agita înainte de administrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 894/ FR X)
Comportamentul particulelor unei suspensii este influentat de urmatorii factori :
culoarea substantei suspendate
forma solvatata
14
A.
forma amorfa
starea anhidra
structura cristalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:
precipitare prin dubla descompunere
precipitarea prin modificarea pH-ului
15
A.
precipitarea cu solventi organici
triturare la mojar
procedeul sedimentarii
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate
sedimentarea se face lent
sedimentul e foarte usor de redispersat
16
A.
viteza de sedimentare e mare
sedimentarea nu se realizeaza individual
particulele dispersate nu sunt ca entitati individuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Metode de obtinere a suspensiilor floculate:
cu ajutorul substantelor tensioactive
cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil de realizat
17
A.
prin agitare foarte puternica
prin adaugare de emulgatori
floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea:
gradului de coalescenta
marimii particulelor
18
A.
potentialului zeta
vascozitatii
vitezei de sedimentare
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza prin:
preparare pe cale aseptica
filtrare
19
A.
sterilizare la etuva
sterilizare la autoclav
folosirea de materii prime nesterile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480)
Pag. 190 din 309
Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste:
pipeta Andreasen
masurarea volumului sediment
20
A.
microscopul cu micrometru ocular etalonat
cernarea cu site standardizate
numaratorul Coulter
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:
pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire
evitarea gustului neplacut al substantelor active
21
A.
se pot administra substante greu solubile in apa
procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse
aparitia sedimentelor cimentate
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele caracteristici:
stare energetica scazuta la suprafata
nu au tendinta de aglomerare
22
A.
stare energetica crescuta la suprafata
tendinta de adsorbtie a aerului
mai dificil de dispersat in apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Referitor la flocularea suspensiilor cu substante tensioactive, sunt adevarate afirmatiile:
se folosesc tensioactivi ionici
particule individuale trebuie acoperite integral cu filmul de tensioactiv
23
A.
se folosesc tensioactivi neionici: tween,span
particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv
este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili:
foloseste tween sau span
polimerii hidrofili realizeaza o scadere a vascozitatii mediului de dispersie
24
A.
este mai dificil de realizat fata de alte metode de floculare
foloseste lanolina
necesita tensioactivi neionici
B.
C.
D.
E.
(pag. 479)
Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica a suspensiilor:
umectarea particulelor
densitatea fazelor
25
A.
gustul suspensiei
dimensiunea particulelor
culoarea suspensiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
Prepararea suspensiilor defloculate :
se face prin dispersarea substantei medicamentoase
se prepara prin cristalizare controlata
26
A.
se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit
se utilizeaza substante tensioactive
se face cu polimeri hidrofili
B.
C.
D.
E.
(pag. 479)
Flocularea prin controlul sarcinii electrice:
se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate
este dificil de realizat
27
A.
cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare
cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare
ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit se pot folosi ca agenti floculanti :
methocel
clorura de aluminiu
28
A.
lauril sulfat de sodiu
polioxietilen monostearat
fosfatul dipotasic
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :
se determina prin examinarea a 100 mg substanta activa suspendata la microscop
90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
29
A.
90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri
10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop
B.
C.
D.
E.
(pag. 893)
Pag. 191 din 309
Precizati factorii dependenti de substanta activa care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie:
structura cristalina
tipul de emulgator folosit
30
A.
cresterea temperaturii
forma amorfa ori cristalina
polimorfismul
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Prepararea suspensiilor se face prin:
dispersarea pulberilor intr-un vehicul
agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
31
A.
precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
folosirea unui emulgator corespunzator
metoda gumei uscate sau continentala
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Suspensiile defloculate se caracterizeaza
particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul
viteza de sedimentare mare
32
A.
grad ridicat de impachetare al particulelor
sedimentul se formeaza rapid
particulele sunt puternic legate intre ele
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR X
pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare
90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri
33
A.
se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise
pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni
90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 710)
Urmãtorii factori, dependenti de substanta activa, nu influenteazã comportamentul particulelor solide dintr-o suspensie
structura cristalina
starea anhidrã
34
A.
forma amorfã
forma solvatatã
culoarea substantei suspendate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
În suspensiile defloculate:
particulele dispersate nu sunt ca entitãti individuale
sedimentarea se realizeazã individual
35
A.
viteza de sedimentare e mare
sedimentarea se face încet
sedimentul este foarte usor de redispersat
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Nu reprezinta metoda de obtinere a suspensiilor floculate:
realizarea floculãrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor
realizarea floculãrii cu ajutorul substantelor tensioactive
36
A.
realizarea floculãrii cu ajutorul polimerilor hidrofili
realizarea floculãrii prin metoda gumei umede
realizarea floculãrii prin adãugare de emulgatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Controlul calitãtii suspensiilor nu implicã determinarea:
mãrimii particulelor
vitezei de sedimentare
37
A.
culorii preparatului
vâscozitãtii
gradului de coalescentã
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine prin:
sterilizare la autoclav
sterilizare la etuvã
38
A.
filtrare
folosirea de materii prime nesterile
prepararea pe cale asepticã
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Mãrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determinã folosind:
microscopul portabil
cernerea cu site nestandardizate
39
A.
numãrãtorul Coulter
pipeta Andreasen
mãsurarea volumului sedimentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Pag. 192 din 309
Avantajele suspensiilor:
posibilitatea administrãrii de substante cu solubilitate redusã în apã
procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse
40
A.
evitarea gustului neplãcut al substantelor active
aparitia sedimentelor cimentate
pot fi administrate usor persoanelor cu dificultãti de înghitire
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
În formularea suspensiilor se tine seama de:
sedimentarea particulelor
cresterea mãrimii particulelor
41
A.
obtinerea unei suspensii floculate
obtinerea unei suspensii defloculate
de alti factori, nu de cei enumerati mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
Particulele obtinute prin pulverizarea unei substante solide:
au stare energeticã crescutã la suprafatã
nu au stare energeticã
42
A.
nu au tendintã de aglomerare
au tendintã de adsorbtie a aerului
sunt mai usorl de dispersat în apã
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
In cazul substantelor puternic active sau toxice, masa prelucrata sub forma de suspensie, conform FR X, nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru:
3 zile
5 zile
43
A.
12 ore
24 de ore
11 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 894/ FR X)
Conform FR X suspensiile administrate intern pot contine:
microorganisme
aglutinanti
44
A.
corectori de gust
corectori de miros
adsorbanti
B.
C.
D.
E.
(pag. 893/ FR X)
Afirmatii adevarate despre suspensiile oftalmice:
90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 µm
90% din particulele examinate au diametrul de 50 µm
45
A.
10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 µm
10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150 µm
90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 15 µm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 710/ FR X)
Flocularea corespunzatoare se manifesta la urmatoarele concentratii ale ionilor:
25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti.
200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti
46
A.
1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti
0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti
0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Suspensiile farmaceutice sunt:
sisteme disperse eterogene
sisteme disperse omogene
47
A.
sisteme disperse mecanice
forme farmaceutice solide
destinate numai administrarii interne
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
Reprezinta fenomene de instabilitate pentru suspensiile farmaceutice:
cremarea
ecremarea
48
A.
coalescenta
agregarea particulelor si sedimentarea
topirea fazei solide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
Comportamentul particulelor aflate in suspenie nu este influentat de:
structura cristalina a acestora
starea anhidra a acestora
49
A.
gustul preparatului
polimorfismul substantei active
forma amorfa sau cristalina a acestora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Pag. 193 din 309
Referitor la suspensiile farmaceutice sunt adevarate afirmatiile:
au monografie de generalitati in FR X
nu au monografie de generalitati in FR X
50
A.
au monografie de generalitati in Suplimentul 2004 al FR X
au monografii individuale in Suplimentul 2004 al FR X
au monografii individuale in FR X
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 893)
STT-urile se clasifica in functie de relatiile dintre configuratia promotorului de absorbtie, sistemul de design si componentele sale in:
STT-uri tip Doelker
STT-uri tip matrita adeziva
51
A.
STT-uri tip rezervor cu lichid
STT-uri tip rezervor cu stare solida
STT-uri tip matrita polimerica
B.
C.
D.
E.
(pag. 847)
Selectarea promotorilor de absorbtie pentru produsele de uz transdermic se poate baza pe:
Eficacitatea de a micsora eliberarea substantei active din forma dozata
Promovarea absorbtiei percutanate
52
A.
Demonstrarea compatibilitatii cu matrita polimerica
Demonstrarea incompatibilitatii cu componentele sistemului terapeutic
Eficacitatea de a nu modifica eliberarea substantei active din forma dozata
B.
C.
D.
E.
(pag. 858)
Poliacrilatii sunt utilizati ca adezivi pentru STT-uri, deoarece:
Sunt alergenici
Sunt instabili la oxidare
53
A.
Au toleranta buna pentru lipidele pielii
Au buna solubilitate si difuzibilitate pentru substantele active
Au comportare presosensibila buna
B.
C.
D.
E.
(pag. 867)
Marcati afirmatiile adevarate referitoare la siliconele adezive presosensibile utilizate in formularea STT-urilor:
Sunt adecvate pentru lipirea rapida pe toate tipurile de piele
Se inmoaie la 50 grade Celsius
54
A.
Au energie superficiala scazuta
Contin antioxidanti, conservanti, plasticizanti si catalizatori
Au temperatura de tranzitie in stare cristalina scazuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 868)
Conform FR X - suplimentul 2004 Emplastra transcutanea se pastreaza la:
Temperatura camerei, daca nu se prevede altfel
15 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
55
A.
10 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
Loc racoros, daca nu se prevede altfel
30 grade Celsius, daca nu se prevede altfel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
Doza zilnica de substanta medicamentoasa care poate fi eliberata sistemic, printr-o marime rezonabila a ariei unui STT ramane mai mica de:
100 mg
10 mg
56
A.
50 mg
75 mg
150 mg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 845)
Pag. 194 din 309
Tema nr. 35
Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.pag. 513-538*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX - Supl. 2004: pag. 152-158
Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:
instalarea unor stari patologice
modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii
1
A.
scaderea functiei bariera mecanica
scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii
subtierea stratului cornos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517/Leucuta)
Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:
psoriazis
cheratinizarea excesiva
2
A.
ranile penetrante
jupuirea pielii
infectiile cutanate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:
cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata
folosesc calea cutanata pentru efecte locale
3
A.
contin substante active intr-un rezervor
sunt forme farmaceutice transparente
cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:
este un proces de difuziune activ
decurge contrar gradientului de concentratie
4
A.
nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase
nu depinde de starea pielii
este un proces de difuzie pasiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 520/Leucuta)
Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:
substantelor astringente
antibioticelor
5
A.
substantelor cheratolitice
substantelor degresante
substantelor reducatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518/Leucuta)
Substantele active se absorb transepidermic astfel:
prin peretii foliculilor pilosi
prin glandele sebacee
6
A.
prin glandele sudoripare
prin stratul cornos, intra sau intercelular
raspunsurile corecte sunt c si d
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 519/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
sunt baze de unguent lavabile
au continut redus de substante insolubile solide
7
A.
filmul format pe tegument este transparent
in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon
sunt mai grase decat unguentele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533/Leucuta)
Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:
viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata
8
A.
folosesc calea cutanata pentru efecte locale
au actiune rapida
cinetica este intotdeauna de ordinul1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului
pe tegumente realizeaza film opac
9
A.
in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1%
nu au efect de filtru solar
au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533/Leucuta)
Pag. 195 din 309
La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare:
sunt incompatibili cu substantele active
au actiune farmacologica
10
A.
scad temporar capacitatea bariera a pielii
nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
sunt alergeni
B.
C.
D.
E.
(pag. 527/Leucuta)
Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile:
pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A
se numesc si evanescente
11
A.
formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele
se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun
sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor:
cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
au actiune farmacologica
12
A.
sunt alergizanti
scad temporar capacitatea bariera a pielii
nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 527/Leucuta)
Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza transferul cutanat:
coeficientul de repartitie U/A
coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
13
A.
activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
prezenta unei duble legaturi C2-C3
clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
B.
C.
D.
E.
(pag. 525/Leucuta)
Bazele de absorbtie hidratate:
se numesc si coldcreme
sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moleculare mici si mari
14
A.
Sunt emulsii apa/ulei
unguentul emulgator este un astfel de exemplu
lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Bazele de unguent lavabile:
pot fi baze anhidre
pot fi hidratate de tip U/A
15
A.
pot fi hidratate de tip A/U
se mai numesc si crème
dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate:
instabilitate fizica
prezenta caracterului sensibilizant
16
A.
puritate
eficienta-efect terapeutic bun
stabilitate fizico-chimica
B.
C.
D.
E.
(pag. 533/Leucuta)
Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai mica in urmatoarele cazuri:
cand solubilitatea in vehicul este foarte mare
cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic
17
A.
cand solubilitatea in vehicul este foarte mica
cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul
cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 529/Leucuta)
Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante:
dimetilsulfoxid
propilenglicol
18
A.
dimetilacetamida
dimetilformamida
miristat de izopropil
B.
C.
D.
E.
(pag. 527/Leucuta)
Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat:
coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul
activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
19
A.
clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
natura chimica a substantei medicamentoase
cantitatea de excipient folosita
B.
C.
D.
E.
(pag. 525/Leucuta)
Pag. 196 din 309
Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile:
prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient
dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil
20
A.
unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A
lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila
dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob
B.
C.
D.
E.
(pag. 523/Leucuta)
Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie:
sunt anhidre si hidratate
cele hidratate au proprietati emoliente
21
A.
unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)
alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
cele hidratate se numesc si coldcreme
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele:
dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient
difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii
22
A.
parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi
retinere in derm
difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm
B.
C.
D.
E.
(pag. 521/Leucuta)
Absorbtia transfoliculara a substantei active se realizeaza prin:
glandele sebacee
glandele endocrine
23
A.
glandele sudoripare
anexele pielii
peretii foliculilor pilosi
B.
C.
D.
E.
(pag. 519/Leucuta)
Produse naturale organice formatoare de geluri:
tragacanta
agar
24
A.
bentonita
pectine
carragenan
B.
C.
D.
E.
(pag. 532/Leucuta)
Referitor la paste este adevarat ca:
pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon
sunt unguente cu un continut ridicat de substante insolubile solide (20-50%)
25
A.
au proprietati absorbante pentru diferite noxe chimice
sunt foarte grase
sunt transparente
B.
C.
D.
E.
(pag. 533/Leucuta)
Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte:
unguentele
crèmele
26
A.
gelurile
emplastrele medicamentoase
solutiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 153/Supl 2004)
Preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate pot contine:
antioxidanti
conservanti antimicrobieni
27
A.
stabilizanti
agenti de crestere a solubilitatii
emulgatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 152/Supl 2004)
In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape:
preformulare
fabricare
28
A.
ambalare
conservare
distributie
B.
C.
D.
E.
(pag. 153,154/Supl 2004)
Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004:
masurarea consistentei prin penetrometrie
masurarea densitatii
29
A.
masurarea vascozitatii
masurarea conductibilitatii electrice
masurarea tensiunii superficiale
B.
C.
D.
E.
(pag. 154/Supl 2004)
Pag. 197 din 309
Conservarea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate:
se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin apa
se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin componente volatile
30
A.
se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate, daca preparatele sunt sterile
se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin apa
se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin componente volatile
B.
C.
D.
E.
(pag. 154,155/Supl 2004)
Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa mentioneze:
denumirea tuturor etapelor prepararii
daca preparatul este steril, atunci cand este cazul
31
A.
denumirea tuturor substantelor oficinale continute
denumirea tuturor conservantilor adaugati
conditiile de preparare
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Dintre componentele bazelor de unguent utilizate pentru prepararea unguentele hidrofobe fac parte:
grasimile
parafinele solide
32
A.
cerurile
glicerina
polialchilsiloxanii lichizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea unguentelor de tip emulsii sunt:
monogliceride
alcoolii de lana
33
A.
alcooli grasi sulfatati
esteri ai sorbitanului
alcooli grasi
B.
C.
D.
E.
(pag. 155/Supl 2004)
Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul ulei in apa folositi la prepararea unguentelor emulsie sunt:
alcoolii grasi sulfatati
eter cetostearil de macrogol
34
A.
polisorbatii
alcoolii grasi
esteri ai acizilor grasi cu macrogolii
B.
C.
D.
E.
(pag. 155,156/Supl 2004)
Cremele sunt:
Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila
Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori
35
A.
Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza
Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide
Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele sunt:
Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide
Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori
36
A.
Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza
Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila
Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 158/Supl 2004)
Referitor la emplastre, sunt incorecte urmatoarele afirmatii:
Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici
Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de sensibilizarea pielii
37
A.
Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, dupa administrare
Se prezinta intr-o singura dimensiune
Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare
B.
C.
D.
E.
(pag. 157,158/Supl 2004)
Pag. 198 din 309
Benzile protectoare din compozitia emplastrelor:
Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor
Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele
38
A.
Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare
Se prezinta intr-o singura dimensiune
Sunt constituite din material sintetic sau natural
B.
C.
D.
E.
(pag. 158)
Gelurile hidrofile pot contine:
Amidon
Derivati celulozici
39
A.
Ulei de parafina
Propilenglicol
Silicati de magneziu si aluminiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 157/Supl 2004)
Gelurile lipofile pot sa contina:
Ulei de parafina
Polietilena
40
A.
Uleiuri grase
Derivati celulozici
Sapunuri de aluminiu sau zinc
B.
C.
D.
E.
(pag. 157/Supl 2004)
Emplastrele se pot clasifica in:
Crème
Geluri
41
A.
Paste
Cataplasme
Nici unul dintre raspunsurile de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 156,157/Supl 2004)
Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata:
Masa sau volumul eliberat
Marimea particulelor
42
A.
Sterilitatea
Dizolvarea
Nici unul din raspunsurile de mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 154/Supl 2004)
Principalele functii ale pielii sunt:
invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor organismului
functie termoreglatoare
43
A.
rol de reglarea presiunii sanguine
functie de reproducere
functie de protectie impotriva noxelor externe
B.
C.
D.
E.
(pag. 516,517/Leucuta)
Poarta denumirea de "manta acida" a pielii:
aparatul pilosebaceu
sebumul
44
A.
stratul cornos
epidermul
stratul spinos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 514,515/Leucuta)
Care din urmatoarele variante sunt zone terapeutice la nivelul pielii:
stratul Malpighi
stratul cornos
45
A.
suprafata externa
glandele pielii
epidermul viu si dermul superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 517,518/Leucuta)
Absorbtia percutanata se poate realiza prin urmatoarele cai:
transcornean
transepidermic
46
A.
transfolicular
raspunsurile a si b
raspunsurile a si c
B.
C.
D.
E.
(pag. 519/Leucuta)
Pag. 199 din 309
Absorbtia decurge in urmatoarele etape consecutive:
difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
47
A.
parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii
difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521/Leucuta)
Fac parte din categoria acceleratorilor absorbtiei percutanate:
tensioactivii
dimetilsulfoxidul
48
A.
acidul salicilic
dimetilformamida
acidul oleic
B.
C.
D.
E.
(pag. 527,528/Leucuta)
Factori ce influenteaza absorbtia percutanata:
factori meteorologici
factori fiziologici
49
A.
natura chimica a substantei medicamentoase
tipul vehicolului
natura adjuvantilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 525-528/Leucuta)
Excipientul poate avea urmatoarele roluri in formularea preparatelor dermatologice:
vehicul hidrofob
agent de scadere a vascozitatii
50
A.
vehicul neapos, miscibil cu apa, cosolvent
formator de matrita
agent de crestere a vascozitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 529/Leucuta)
Precizati substantele medicamentoase care cresc punctul de topire al supozitoarelor:
Uleiurile volatile
Guajacolul
51
A.
Teofilina
Fenolul
Eucaliptolul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 901)
Afirmatiile adevarate referitoare la cerintele de calitate privind gelatina, ca excipient hidrosolubil la prepararea supozitoarelor, sunt:
Vascozitate zero
Capacitate de gelificare
52
A.
Lipsa microorganismelor aerobe
Sa contina Enterobacteriaceae, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus
Sa contina bacterii anaerobe sporulate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 903)
Supozitoarele tip emulsie prezinta urmatoarele dezavantaje:
Intarirea supozitoarelor prin pierderea apei
Stabilitate similara cu supozitoarele tip suspensie
53
A.
Cresterea acizilor grasi liberi prin hidroliza gliceridelor
Contaminare microbiana mai mare
Variatii in absorbtia substantelor medicamentoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 911)
Conform normelor F.I.P. privind gradul de puritate microbiana supozitoarele sunt caracterizate prin:
Incadrare in grupa 3
Absenta de Escherichia coli
54
A.
Absenta bacteriilor anaerobe
Limite de fungi/gram sau fungi/ml
Limite de bacterii anaerobe /gram sau /ml
B.
C.
D.
E.
(pag. 914)
Afirmatiile corecte referitoare la bazele de supozitoare Witepsol sunt:
Sunt incompatibile cu benzocaina
Nu pot fi sterilizate
55
A.
Sunt inerte chimic
Au tendinta de fisurare
Solidifica lent
B.
C.
D.
E.
(pag. 922)
Pag. 200 din 309
Adjuvantii utilizati pentru imbunatatirea dispersarii substantelor medicamentoase in bazele de supozitoare sunt:
Tensioactivii anionici
Tensioactivii neionici
56
A.
Uleiurile neutre
Pulberile inerte
Apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 929-930)
Pentru studierea comportarii supozitoarelor la temperatura fixa (37 grade Celsius) se utilizeaza urmatoarele procedee:
Fuller si Munzel
Erweka
57
A.
Setnikar si Fantelli
Krowczynski
Gattefosse
B.
C.
D.
E.
(pag. 949)
Tema nr. 36
Preparate transdermice
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.pag. 610-641Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.vol II, pag. 841-878*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX - Supl. 2004: pag. 171-174
Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila (inteligente) fac parte:
sistemele bioadezive
dispozitive cu cedare controlata
1
A.
sisteme cu eliberare pulsatorie
sisteme cu eliberare autoreglabila
sisteme vectorizate
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 636)
Dispozitive modulabile pentru transportul medicamentos transdermic:
pompe seringi
Iontoforeza
2
A.
sistemul Oros
Electroporarea
fonoforeza
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 637)
Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:
pompe peristaltice
sisteme vectorizate
3
A.
sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate
sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie
sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 611)
Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica:
Ocusert
Nitroderm
4
A.
Scopoderm
Catapres
Seretide
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 612)
Sistemul terapeutic Transderm – Nitro afirmatii adevarate:
contine nitroglicerina asociata cu Clonodina pentru prevenirea crizelor de angina
contine nitroglicerina
5
A.
este de tip rezervor
este dispozitiv de cedare modulat din exterior
este dispozitiv de cedare transdermic
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 614)
Norplant:
este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica
este un sistem terapeutic pentru implantare dermica
6
A.
contine levonorgestrel
contine extract de plante
contine nicotina
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 616)
Pag. 201 din 309
Duragesic – afirmatii adevarate:
este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase
contine Fentanil
7
A.
contine scopolamina
cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor
contine Diazepam
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 616)
Sistemul Deponit
este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina
este un sistem iontoforetic periodic transdermic
8
A.
este un sistem modulabil prin camp magnetic exterior
este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic
contine Fentanil
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 618)
Sistemul Compudose - afirmatii adevarate:
este dispozitiv de cedare modulat din exterior
este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic
9
A.
contine estradiol intr-un extract siliconic
contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic
contine scopolamina
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 618)
Sistemul Oros:
este o pompa osmotica de uz oral
are marimea unui comprimat obisnuit
10
A.
este impermeabil fata de substantele active si fata de apa
este un sistem modulabil de pH
este un sistem terapeutic pentru implantare dermica
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 622)
Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple:
pompe osmotice
dispozitive de perfuzare ambulatorii
11
A.
sisteme de perfuzare continua
pompe peristaltice
sisteme vectorizate
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 624)
Exemple de pompe de perfuzare implantabile:
Sistemul Oros
Catapres
12
A.
dispozitive cu presiune de vapori
pompe peristaltice
Sistemul Deponit
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 629)
Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:
hidrogeluri termosensibile
dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului
13
A.
pompe seringi
Iontoforeza
Sistemul Oros
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pg. 640)
In cazul sistemelor cu cedare controlata eliberarea substantei medicamentoase;
a. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale
c. este influentata de variabilele fiziologice localed. viteza de cedare este neprogramata
b. se face cu o viteza inconstanta
14
A.
c. este influentata de variabilele fiziologice locale
d. viteza de cedare este neprogramata
e. se face cu o viteza nereproductibila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta/pg. 610)
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevarate cu exceptia;
este un implant ocular
contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona
15
A.
se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat
viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei de absorbtie prin cornee.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta/pg. 614))
Exemple de sisteme terapeutice comercializate:
Transderm-scop
Transderm-nitro
16
A.
Nicoderm CQ
Normaderm
Norplant
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta/pg. 615).)
Pag. 202 din 309
Elementele structurale comune la toare STT-urile sunt:
un strat permeabil,
un strat impermeabil,
17
A.
un strat support pentru susbtanţa medicamentoasă,
un strat suport pentru unguent,
o membrană pentru controlul vitezei de eliberare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 842)
Controlul dozei de substanţă medicamentoasă eliberată dintr-un STT are la bază următoarele mecanisme:
difuzie moleculară pasivă a substanţei în structurile pielii
difuzie activată de o forţă fizică de transport
18
A.
nici un răspuns nu e correct
difuzie activată de umiditate
difuzie activată de bioadezivitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 845)
Din punct de vedere al tehnologiei farmaceutice, STT-urile se clasifică în STT-uri cu eliberare:
controlată prin permeabilitatea membrane,
prin difuzie controlată de matriţă,
19
A.
controlată din microrezervoare cu soluţie,
controlată de curentul electric,
toate răspunsurile sunt corecte.
B.
C.
D.
E.
(pag. 853)
Sistemele terapeutice transdermice:
se aplica pe leziunea respectiva a pielii
irita pielea
20
A.
sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
au un film protector
contin doua folii preotectoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 172)
Suportul extern al sistemelor terapeutice transdermice:
este permeabil fata de substantele active si impermeabil fata de apa
este impermeabil fata de substantele active si fata de apa
21
A.
nu sustine preparatul
este impermeabil fata de substantele active si permeabil fata de apa
nu protejeaza preparatul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 171)
Sistemele terapeutice transdermice – afirmatii adevarate:
poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida
Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
22
A.
poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
nu conteaza tipul matritei
B.
C.
D.
E.
(pag. FRX - 171)
Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita:
Progestasert
Ocusert
23
A.
Nitro-dur
Compudose
Deponit
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta - pg. 618))
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia;
este un sistem tip matrita
contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat
24
A.
contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale
este un sistem tip rezervor
se foloseste ca implant cutanat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 614))
Conform FRX, suplimentul 2004,sistemele terapeutice transdermice:a. sunt preparate farmaceutice inflexibile
sunt preparate farmaceutice inflexibile
sunt de dimensiuni fixe, standardizate
25
A.
contin o numai o substanta activa
structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantei active
elibereaza substanta activa in circulatia generala dupa traversarea barierei cutanate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (9 – 171))
Sistemele terapeutice transdermice nu contin
solubilizanti
stabilizanti
26
A.
substante farmacologic active
substante care sa modifice absorbtia transdermica
substante care sa modifice absorbtia transdermica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (9 – 171))
Pag. 203 din 309
Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia:
rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa
procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0
27
A.
rezervorul medicamentos este alcatuit din macrosfere de substanta medicamentoasa
procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1
un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 636))
Viteza de cedare a substantei medicamentoase din sistemele de cedare controlata tip matrita este influentata de urmatorii factori cu exceptia:
timp
doza initiala in matrita polimerului
28
A.
solubilitatea substantei medicamentoase in polimer
coeficientul de difuzie a moleculelor substantei medicamentoase in matrita polimerului
gradul de hidratare al substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
Sistemul Progestasert:
contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona
este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
29
A.
contine cristale de scopolamina dispersate in ulei de silicona
este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 614))
Referitor la tehnologia sistemelor cu eliberare controlata este adevarat ca:a. formularea micsoreaza viteza de cedare
formularea micsoreaza viteza de cedare
formularea micsoreaza viteza de absorbtie
30
A.
asigura un control al absorbtiei in organism
formularea creste viteza de cedare
formularea creste viteza de absorbtie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
Sistemele de administrare cu viteza controlata prin activare sunt activate de urmatorii factori cu exceptia:
presiune osmotica
ph
31
A.
ioni
presiunea vaporilor
forta de comprimare exercitata de ponsoanele masinii de comprimat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
Sistemele de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:
Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate
Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de pH
32
A.
Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare controlata de ioni
sunt sisteme cu microcompartimente deschise cu cedare controlata prin dizolvare
sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu cedare controlata de difuzie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pg. 611))
Sistemul Nitrodisc (Roberts):
Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral
33
A.
Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei de izopropil
este format din macrocompartimente inchise
este format din microcompartimente deschise
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 620))
Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in:
Pompa osmotica elementara (Oros).
Pompa osmotica „push pull”
34
A.
Pompa osmotica implantabila Alzet
Pompa osmotica Ocusert
Pompa osmotica Progestasert
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta - pg. 621))
Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise
Sistemul Nitrodisc
Dispozitiv transdermic contraceptiv
35
A.
Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C
Sistemul Deponit
Sistem terapeutic transderm-Nitro
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta - pg. 620))
Pag. 204 din 309
Iontoforeza:
utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele
utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele
36
A.
se mai numeste si transferul atomilor
se mai numeste si transferul ionilor
este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta - pg. 631)
Sistemele bioadezive:
sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice
sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare
37
A.
mecanismul bioadeziunii este mecanic
eliberarea este controlata de osmoza prin bariera gelifiata
mecanismul bioadeziunii este termic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 634))
Formularea sistemelor terapeutice nu include
faza preformularii
alegerea vehiculului
38
A.
alegerea excipientilor
testul de dezagregare al sistemelor
alegerea variabilelor tehnologice de fabricare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 610))
Conditia esentiala pentru realizarea unui preparat cu actiune prelungita este
lipsa unor efecte imunologice
puritatea substantei medicamentoase
39
A.
inocuitatea relativa a medicamentului
cedarea cu viteza mai mare a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism
cedarea cu viteza mai mica a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 611))
Sistemele cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara:
folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie
se bazeaza pe transferul de masa generat de lipsa unui gradient de concentratie
40
A.
Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de regula legea Fick
folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie
se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 612))
Sistemul terapeutic Duragesic (Alza):
Este un sistem transdermic ce contine Fentanil
Este un sistem transdermic ce contine Morfina
41
A.
rezervorul medicamentos este o solutie metanolica a substantei medicamentoase
contine scopolamina
contine nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
Sistemul terapeutic Norplant:
este un dispozitiv intrauterin
contine progesteron
42
A.
contine levonorgestrel
se aplica cutanat
contine nicotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 616))
Clasele medicamentoase folosite in pompele osmotice implantabile sunt urmatoarele cu exceptia:
anestezice
antibiotice
43
A.
anticoagulante
dezinfectante
hormoni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 624))
Pompele si sistemele implantabile pentru perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia:
pompe osmotice
dispozitive de perfuzare ambulatorii
44
A.
sisteme contifue de perfuzare continua
pompe de perfuzare implantabile
Dispozitive transdermice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pg. 624))
Iontoforeza:
utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
45
A.
utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 631))
Pag. 205 din 309
Fonoforeza:
este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultasunetelor,
se numeste si ionoforeza
46
A.
foloseste energia electrica pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase
foloseste hidratarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase
este un sitem frecvent utilizat in medicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 632))
Electroporarea:
consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic
se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic
47
A.
se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate magnetic
consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic
se mai numeste si sonoforeza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. ( Leucuta - pg. 637))
Sistemele terapeutice transdermice se mai numesc si:
emplastra subcutanea
emplastra usum dermicum
48
A.
emplastra transcutanea
romplastra transcutanea
emplastra medicati
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (FRX - 171))
Sistemul terapeutic transdermic:
contine o singura substanta activa
nu contine stabilizanti
49
A.
contin numai colorantii aprobati de Ministerul Sanatatii
contine una sau mai multe substante active
contine antioxidanti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 171)
Referitor la uniformitatea continutului sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca:
trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza
trebuie sa corespunda determinarii D a uniformitatii continutului unidoza
50
A.
trebuie sa fie neuniforme
uniformitatea este stabilita standard
toate afirmatiile sunt false
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 171)
Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice:
trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active
are obligatoriu chenar albastru
51
A.
are obligatoriu chenar rosu
nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute
are obligatoriu chenar negru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 173)
Conservarea sistemelor terapeutice transdermice:
se pastreaza la loc racoros
se pastreaza la Venena
52
A.
se pastreaza la Separanda
se pastreaza la temperatura camerei
se pastreaza oriunde
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX - 173)
Sistemele terapeutice transdermice – conditionare;
sub forma de rezervor solid
prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea
53
A.
sub forma de rezervor semisolid
prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea
prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea
B.
C.
D.
E.
(pag. FRX - 172)
Plastifiantii mai des utilizati pentru acoperirea prin filmare pot fi clasificati dupa structura lor, dupa cum urmeaza:
Polioli
Esteri organici
54
A.
Glicerolesteri
Agenti tensioactivi
Copolimeri ai acidului metacrilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 573-576)
In procesul de dezagregare produs de un superdezagregant, intervin urmatorii factori:
Marimea particulelor dezagregatului
Marimea particulelor substantei active
55
A.
Structura moleculara a dezagregantului
Efectul fortei de comprimare aplicate
Efectul de recomprimare
B.
C.
D.
E.
(pag. 439)
Pag. 206 din 309
Referitor la AVICEL, sunt corecte urmatoarele afirmatii
Este o celuloza cu proprietati excelente de aglutinare si de curgere
Este un amidon partial pregelatinizat
56
A.
Confera comprimatelor rezistenta mecanica suficienta
Este de culoare galbena
Pentru comprimare directa se recomanda AVICEL PH-302R
B.
C.
D.
E.
(pag. 429)
In categoria agentilor antifrictionali utilizati ca substante auxiliare in formularea comprimatelor, regasim:
Umectantii
Lubrifiantii
57
A.
Aglutinatii
Glisantii
Absorbantii
B.
C.
D.
E.
(pag. 423)
Legarea particulelor solide in comprimate se realizeaza, conform clasificarii RUMPF, prin:
Punti solide
Punti de lichide
58
A.
Punti de aglutinanti
Punti de diluanti
Forte electrostatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 411)
Reprezinta un parametru util pentru a masura frecarea cu peretii matritei in timpul procesului tehnologic de comprimare:
Diferentele in transmiterea fortei
Coeficientul de dilatare in timpul ejectiei
59
A.
Diferenta dintre fortele celor doua poansoane
Anularea presiunii de comprimare
Forta de ejectie minima
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 409-410)
FR X precizeaza conservarea "la cel mult 25 grade Celsius" in cadrul monografiei de capsule cu:
Ampicilina
Acetat de retinol
60
A.
Clorhidrat de tetraciclina
Acetat de alfatocoferol
Clorhidrat de ampicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194-201)
Tema nr. 37
Preparate rectale
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.pag. 538-552;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.vol II, pag. 893-975;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX, pag. 889-893; FRX Supl. 2004: pag. 145-152
Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin:
4 g metronidazol
0,5-1g metronidazol
1
A.
2g metronidazol
200mg metronidazol
100mg metronidazol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 892/FRX)
Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de :
1-5g
2-4g
2
A.
2-3g
1-2g
5-12g
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 889/FRX)
Conform FR X supozitoarelor rectale preparate cu baze liposolubile, trebuie sa se topeasca la 37+/- 2 C in cel mult:
60 minute
15 minute
3
A.
30 minute
45 minute
90 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
Pag. 207 din 309
Conform FR X supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+/- 2 C in cel mult:
60 minute
30 minute
4
A.
20 minute
90 minute
40 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult:
15 C
8 C
5
A.
25 C
18 C
30 C
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
In farmacie supozitoarele se prepara prin:
comprimare directa
porfirizare
6
A.
metoda imersiei
granulare
modelare manuala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 899/FRX)
Referitor la untul de cacao este adevarat ca:
este o baza hidrosolubila
este prevazut in FR X
7
A.
nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme
nu este prevazut de FR X
nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 890/FRX)
Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia:
Suppocire
Massa Novata
8
A.
Massa Estarinum
Witepsol
Massa tripla
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 543/Leucuta)
Dozele terapeutice maxime pentru substantele toxice si puternic active din supozitoare
aceleasi cu cele folosite în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern
sunt de doua ori mai mari decât în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern
9
A.
la supozitoare nu este necesar calculul dozelor maxime
pentru supozitoare exista tabele separate cu dozele terapeutice maxime
sunt de doua ori mai mici decât în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. FR X, 889)
Supozitoarele rectale - au :
forma rotunda
forma ovoidala
10
A.
forma de torpila
forma cilindroconica
diametrul bazei 8-10 mm
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 889/FRX)
La prepararea supozitoarelor conform FR X se pot folosi si substante auxiliare ca:
diluanti
adsorbanti
11
A.
agenti tensioactivi
conservanti antimicrobieni potriviti
coloranti
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 889/FRX)
Supozitoarele se pot administra pe urmatoarele cai:
i.m.
i.v.
12
A.
rectala
vaginala
uretrala
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 538/Leucuta)
Greutatea supozitoarelor rectale:
5-12 g
12-14g
13
A.
aproximativ 10 g
aproximativ 1 g pentru copii
aproximativ 2 g pentru adulti
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 538/Leucuta)
Pag. 208 din 309
Administrarea rectala a medicamentelor se foloseste in urmatoarele situatii:
cand exista obstructii ale tractului gastro-intestinal
pentru evitarea primului pasaj hepatic
14
A.
numai cand substanta activa este foarte toxica administrata oral
cand substantele madicamentoase sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale
in caz de vomismente
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 538/Leucuta)
Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala poate avea drept etapa limitanta de viteza:
transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului
forma anhidra a substantei medicamentoase
15
A.
forma cristalina
cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica
dizolvarea substantei medicamentoase din mucusul rectal
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 538/Leucuta)
Etapele eliberarii si absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare sunt:
transferul substantei madicamentoase prin membrana rectala
difuzia substantei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat
16
A.
topirea bazei de supozitor
dizolvarea bazei de supozitor
transferul substantei medicamentoase nedizolvate din excipient in mucusul rectal
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 538/Leucuta)
In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare:
cu piroxicam
cu fenilbutazona
17
A.
cu algocalmin
cu glicerol
cu metronidazol
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 892/FRX)
Afirmatii corecte privind untul de cacao:
este un excipient hidrofil
are tendinta la rancezire
18
A.
este un excipient gras
se pastreaza la rece ferit de lumina
se obtine prin presarea la rece a semintelor de Theobroma cacao
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 542/FRX)
Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:
polimorfism
variatii in compozitie
19
A.
tendinta la rancezire
inocuitatea
toleranta locala
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 543/Leucuta)
Caracteristicile gliceridelor semisintetice folosite ca baza de supozitoare:
solidificare rapida
indice hidroxil mare
20
A.
indice de iod scazut
punct de topire la 32-34 C
punct de topire la 40-45 C
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 543/Leucuta)
Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:
interval suficient de mare intre punctul de topire si solidificare
solidificarea sa se faca prin contractie de volum
21
A.
sa fie inerti chimici
interval mic intre punctul de topire si solidificare
sa aiba actiune farmacologica
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 542/Leucuta)
Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor:
hidrogenarea uleiului vegetal
presarea la cald a semintelor de Theobroma cacao
22
A.
procedeul de transesterificare a uleiului de palmier
procedeul reesterificarii
procedee extractive
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 543/Leucuta)
Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:
ulei de ricin
hialuronidaza
23
A.
tocoferol
Tween 80
glicerol
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 545/Leucuta)
Pag. 209 din 309
Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea supozitoarelor:
tensioactivi
acid ascorbic
24
A.
Tween 80
salicilat de sodiu
acid oleic
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 545/Leucuta)
Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt:
gliceride ale acizilor grasi saturati
uleiuri neutre cu vâscozitate redusa
25
A.
ulei de parafina
ulei de ricin
ulei de avocado
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 544)
Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
antihemoroidale
laxative
26
A.
purgative
Antispasmodice
tranchilizante
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 538)
Urmatoarele afirmatii despre calea rectala sunt adevarate cu exceptia :
Este alternativa caii orale
Nu se foloseste in vomismente
27
A.
Cantitatea de substanta medicamentoasa poate depasi doza maxima pentru calea orala
Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale
se utilizeaza frecvent in anestezia generala
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 538)
Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice:
Hidrofilie variata
putere emulgatoare diferita
28
A.
prezinta polimorfism accentuat
solidificare rapida
Solidificare medie, lenta
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 543)
Inconvenientele masei gelatinoase in stocarea supozitoarelor sunt:
sensibila la actiunea luminii
incompatibilitati cu fenolul
29
A.
sensibila la umiditate
poate fi contaminata cu microorganisme
incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 544)
Bazele dispersabile in apa folosite la prepararea supozitoarelor
contin glicerina solidificata
sunt de obicei gliceride semisintetice
30
A.
sunt de obicei substante tensioactive singure sau in amestec
sunt de obicei acizi grasi si derivati
nu se folosesc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 544)
Pulberi inerte folosite pentru usurarea incorporarii unor substante in supozitoare sunt:
Dioxid de siliciu coloidal
Talc
31
A.
Acid acetilsalicilic
Lactoza
Amidon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 544)
Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi rectale sunt adevarate cu exceptia :
sunt preparate solide unidoza
au forma alungita
32
A.
pot fi acoperite cu lubrifianti
au forma sferica
sunt netede
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX – 148)
Preparatele rectale semisolide :
Sunt unguente, creme, geluri
Sunt capsule gelatinoase moi
33
A.
sunt preparate multidoza
trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii
sunt comprimate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX – 151)
Pag. 210 din 309
Preparate rectale sunt urmatoarele, cu exceptia :
solutii
emulsii
34
A.
spume
capsule moi
Globule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX – 145)
Pulberile si comprimatele pentru solutii sau suspensii rectale :
Sunt preparate unidoza
Sunt preparate multidoza
35
A.
Nu trebuie sa se dezagrege
Contin edulcoranti
Nici una din afirmatii nu este adevarata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX – 145)
Urmatoarele forme farmaceutice se pot administra pe cale rectale cu exceptia :
Capsule moi rectale
solutii rectale
36
A.
spume rectale
Tampoane rectale
sisteme terapeutice osmotice rectale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX – 145)
Ca excipient pentru prepararea supozitoarelor se poate folosi :
celuloza microcristalina
coloranti autorizati
37
A.
lactoza hidratata
fosfat dicalcic dihidratat
amidon pregelatinizat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. FRX – 147)
Masa gelatinoasa folosita ca baza hidrosolubila pentru supozitoare :
are o putere de dispersare inferioara excipientilor grasi
permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile
38
A.
se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor
este alcatuita din polietilenglicoli
se aleg gelatine cu forta de gelificare de 123-1150 grade Bloom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 544)
Indicele de saponificare, caracteristica fizico-chimica a excipientilor pentru supozitoare :
reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi
reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g grasime
39
A.
reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi incorporata in 100 g grasime
reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina
reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 542)
Proprietatile excipientilor pentru supozitoare sunt urmatoarele cu exceptia :
solidificarea sa se faca prin contractie de volum
sa posede inertie chimica
40
A.
la stocarea medicamentului sa fie instabili fata de umiditate
sa nu fie contaminabili cu microorganisme
sa nu oxideze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 542)
In timpul prepararii supozitoarelor inspectarea produsului poate releva urmatoarele nejunsuri cu exceptia :
lipsa de omogenitate a masei topite
Lipsa de coeziune
41
A.
crapaturi si fisuri
Lipsa de glisanti
sfaramare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 551)
Fenomenul de transport al substantei medicamentoase din supozitoare prin masa excipientului topit sau dizolvat - afirmatii adevarate:
se face dependent de modul in care aceasta a fost incorporata in baza de supozitor
este influentat de pH
42
A.
este dependent de starea de agregare a substantei medicamentoase
depinde de indicele de iod al substantei
depinde de indicele de saponificare al substantei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 541)
Pag. 211 din 309
Procedeul topirii si turnarii utilizat la prepararea supozitoarelor afirmatii adevarate:
substanta medicamentoasa se malaxeaza cu untul de cacao razuit
se preteaza numai la excipientii hidrofili
43
A.
se preteaza numai la excipientii lipofili
trebuie cunoscuta capacitatea formei goale
substanta medicamentoasa se malaxeaza cu gliceride semisintetice
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta - pag. 546)
Procedee de preparare ale supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia :
modelare manuala
presarea in tipare
44
A.
Comprimarea directa
topire si turnare in forme manual, in doua etape
topire si turnare automatizat, in doua etape
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 546)
Timpul de deformare prin inmuiere sau lichefiere al supozitoarelor :
este o metoda propusa de Higuchi
supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic
45
A.
este o metoda propusa de Krowczinski
se face cu dispozitivul Erweka
determina timpul de topire integrala a supozitorului imersat in baie de apa la 37ºC.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 551)
Substantele modificatoare ale hidrofiliei utilizate la prepararea supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia :
alcool cetilic 5%
laurilsulfat de sodiu
46
A.
lecitina
miristat de PEG
Glicerol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 544)
Referitor la folosirea apei ca substanta ajutatoare la prepararea supozitoarelor este adevarat ca :
in proportie 1-2% ajuta la incorporarea substantelor minerale
nu se contamineaza microbian
47
A.
nu favorizeaza hidroliza
In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a putea fi incorporata
nu se foloseste ca substanta ajutatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 544)
Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor se poate folosi :
Tween 80
Dioxid de siliciu coloidal
48
A.
lactoza
ceara de albine
vaselina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 545)
Controlul calitatii supozitoarelor consta in :
determinarea uniformitatii masei
influenta umiditatii
49
A.
influenta temperaturii
comportamentul la topire
determinarea potentialului zeta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 551)
Referitor la aspectele biofarmaceutice legate de administrarea medicamentelor pe cale rectala este este adevarat ca ;
rectul are functie de absorbtie propriu-zisa
transpotul substantelor nu poate avea loc prin celulele epiteliale ale mucoasei rectale
50
A.
supozitoarele introduse in rect raman in partea sa inferioara
absorbtia se poate face datorita vascularizatiei abundente a regiunii submucoase
nici o afirmatie nu este adevarata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Leucuta - pag. 538)
Obligatiile membrilor Colegiului Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele:
Sa poarte insemnele Colegiului Farmacistilor din Romania
Sa pastreze secretul profesional
51
A.
Sa execute cu buna-credinta sarcinile ce decurg din hotararile organelor de conducere ale corpului profesional
Sa achite, in termenul stabilit, cotizatia datorata in calitate de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
Sa conteste sanctiunile primite
B.
C.
D.
E.
(pag. 76)
Pag. 212 din 309
Atributiile presedintelui Colegiului Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele:
Reprezinta Colegiul Farmacistilor din Romania in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate
Alege, dintre membrii Consiliului national, Biroul executiv al Colegiului Farmacistilor din Romania
52
A.
Convoaca si conduce sedintele Adunarii generale, ale Consiliului national
Stabileste indemnizatiile membrilor Biroului executiv si indemnizatia de sedinta a membrilor Comisiei superioare de disciplina
Angajaza personal de specialitate si administrativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Tema nr. 38
Comprimate, capsule
Bibliografie asociata temei:
Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.pag. 553-593Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie
farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.vol III, pag. 385-617*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX, pag. 192-203, pag. 284-286; FRX -Sup1.2004: pag. 52-68
În funcţie de solubilitatea şi permeabilitatea substanţelor active, comprimatele se clasifică în:
comprimate cu substanţe active din clasa III SCB
comprimate cu substanţe active din clasa IV SCB
1
A.
comprimate cu substanţe active din clasa V SCB
comprimate cu substanţe active din clasa VI SCB
comprimate cu substanţe active din clasa VII SCB
B.
C.
D.
E.
(pag. 387)
Legăturile de adsorbţie în care intervin aglutinanţii întâlniţi la prepararea comprimatelor sunt:
aglutinant-matriţă
aglutinant-poanson
2
A.
aglutinant- aglutinant
aglutinant-substrat
substrat-substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 411)
Factorii dependenţi de material şi de formulare care influenţează structura comprimatelor şi rezistenţa mecanică sunt următorii cu excepţia:
proprietăţile fizico-chimice ale particulelor solide,
etapele de amestecare,
3
A.
umiditatea relativă,
tipurile de formulare pentru comprimarea directă, granularea umedă şi uscată,
selectarea şi influenţa substanţelor auxiliare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 416)
Se numesc capsule operculate:
Capsulele amilacee
Capsulele gelatinoase moi
4
A.
Capsulele gelatinoase tari
Perlele
Casetele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 193/FRX)
Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare:
Orala
Rectala
5
A.
Vaginala
Auriculara
Oculara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 192/FRX)
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult:
1%
2%
6
A.
3%
10%
5%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Pag. 213 din 309
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie sa fie de cel mult:
10%
1%
7
A.
3%
15%
5%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX10)
Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie sa fie de cel mult:
1%
10 %
8
A.
3%
2%
4%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze în apa cu efervescenta în cel mult:
20 minute
25 minute
9
A.
10 minute
15 minute
5 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege în pepsina-solutie acida în cel mult:
25 minute
40 minute
10
A.
15 minute
30 minute
o ora
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 284/FRX)
Uniformitatea masei comprimatelor se determina, conform FR X, pe:
10 comprimate neacoperite
5 comprimate neacoperite
11
A.
20 comprimate neacoperite
25 comprimate neacoperite
15 comprimate neacoperite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. pag. 248/FRX)
Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor:
Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%
Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
12
A.
Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%
Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%
Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 192/FRX)
Sunt corecte afirmatiile:
Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel
Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec
13
A.
Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min
Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 193/FRX)
Sunt oficinale urmatoarele capsule:
Capsule cu ampicilina
Capsule cu bromura de calciu
14
A.
Capsule cu ciclofosfamida
Capsule cu acetat de retinol
Capsule cu rifampicina
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 193-200/FRX)
Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:
Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active
Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active
15
A.
Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.
Se pot folosi coloranti admisi de M.S.
Se pastreaza in recipiente inchise etans
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284-286/FRX)
Pag. 214 din 309
Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca:
Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel
16
A.
Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel
Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel
Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 285/FRX)
La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare:
Agenti de curgere
Dezagraganti
17
A.
Agenti de crestere a vascozitatii
Aglutinanti
Diluanti
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X
La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1%
La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3%
18
A.
Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura
Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare
Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3%
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:
Comprimatele neacoperite
Drajeurile
19
A.
Comprimatele filmate
Comprimatele efervescente
Nu exista acest termen in F.R. X
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 284/FRX)
La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:
Alginati
Stearat de magneziu
20
A.
Bentonita
Polietilenglicol 4000
Carboximetilceluloza sodica
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 563/Leucuta)
Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:
Amidon
Lactoza
21
A.
Manitol
Zahar
Laurilsulfat de sodiu
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 565/Leucuta)
Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:
Ulei de vaselina
Uleiuri minerale
22
A.
Stearat de magneziu
Ciclamati
Dioxid de siliciu coloidal
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 567/Leucuta)
Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili:
Acetoftalat de celuloza
Etil celuloza
23
A.
Polivinilacetoftalat
Polivinilpirolidona
Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
B.
C.
D.
E.
(pag. pag. 571/Leucuta)
La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile:
Metilceluloza
Acid poliacrilic
24
A.
Carbopoli
Gliceride
Polivinilpirolidona
B.
C.
D.
E.
(pag. (pag. 583/Leucuta)
Pag. 215 din 309
Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor se foloseste:
lactoza
papaverina clorhidrica
25
A.
manitolul
amidonul
zaharul
B.
C.
D.
E.
(pag. (pag. 565/Leucuta)
Liantii derivati de celuloza cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt:
metilceluloza
carboximetil celuloza sodica
26
A.
hidroxipropilmetil celuloza sodica
guma arabica
guma tragacanta
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 566))
Colorantii folositi la obtinere comprimatelor autorizati de M.S. sunt
eritrozina
indigotina
27
A.
siropul de lamaie
siropul de portocale
riboflavina
B.
C.
D.
E.
(pag. Leucuta, p. 568))
Aromatizantii se folosesc la prepararea urmatoarelor comprimate
comprimate bucale
comprimate masticabile
28
A.
comprimate vaginale
comprimate enterosolubile
comprimate pentru supt
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 568))
Granularea:
asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii
reduce curgerea in matrita
29
A.
asigura o coeziunea mai buna in comprimat
se face prin compactizare
nu se face prin compactizare
B.
C.
D.
E.
(pag. ( Leucuta, p. 563))
Formularea comprimatelor are ca obiective :
calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului
puritatea chimica si microbiologica
30
A.
substanta medicamentoasa sa ramana in comprimat la locul de absorbtie
utilizarea unor emulgatori corespunzatori
obtinerea unui punct de solidificare adecvat
B.
C.
D.
E.
(pag. (Leucuta, p. 564))
Dezagragantii utilizati ca excipienti la prepararea comprimatelor – afirmatii adevarate :
talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai frecvent folositi
se folosesc sub forma dispersiilor in apa (mucilagii)
31
A.
se adauga amestecului de pulberi intragranular
se adauga amestecului de pulberi intergranular
imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita
B.
C.
D.
E.
(pag. (Leucuta, p. 566))
Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la prepararea comprimatelor :
micsoreaza frecarea suprafetei laterale a comprimatului de matrita
usureaza curgerea granulatului din palnia de umplere in matrita
32
A.
maresc coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor
se folosesc in formularea comprimatelor solubile
micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 566))
Comprimatele sublinguale:
trebuie sa se dezagrege lent
sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest fel
33
A.
se mai numesc si pastile
se mai numesc tablete triturate
nici o afirmatie nu este corecta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 575))
Comprimatele vaginale :
cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu actiune locala
se folosesc comprimate efervescente
34
A.
se pot folosi comprimate implantabile
se pot folosi capsule implantabile
sunt acoperite cu selac
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 577))
Pag. 216 din 309
Elementul esential al comprimatelor cu cedare prelungita este:
dezagregarea rapida
producerea unui efect terapeutic prelungit
35
A.
toti componentii sunt solubili in apa
micsorarea vitezei de cedare a substantei medicamentoase
marirea vitezei de cedare a substantei medicamentoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Avantajele comprimatelor cu cedare prelungita
lipsa de flexibilitate in medicatie
mentinerea nivelului medicamentos pe operioada cat mai scurta
36
A.
usurinta eliminarii rapide a substantei medicamentoase in caz de supradozare
fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos
lipsa efectelor adverse
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Sistemele cu eliberare continua :
sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa indiferent de pH
sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa la pH acid
37
A.
preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu straturi concentrice
preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu laminate
sunt forme acoperite cu un film polimeric insolubil in apa indiferent de pH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 582))
Rasinile schimbatoare de ioni ;
sunt utilizate pentru prelungirea cedarii substantelor medicamentoase
se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei medicamentoase de pe complexul format cu rezina
38
A.
sunt utilizate pentru cedarea rapida a substantelor medicamentoase
utilizarea lor este limitata la substantele minerale
se folosesc polimeri hidrodispersabili
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 582))
In capsulele gelatinoase tari nu se conditioneaza
pulberi
granule
39
A.
Brichete
Bujiuri
suspensii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 584))
Dintre factorii farmacocinetici implicati in formularea comprimatelor cu cedare modificata nu face parte:
volumul de distributie
constanta de viteza a eliminarii
40
A.
fractiunea F absorbita
doza D administrata
Valoarea pH-ului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Medicamentele cu actiune repetata:
cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu cedare imediata
cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare lenta
41
A.
dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza cu cedare lenta
cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare imediata
necesita administrari repetate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 578))
Referitor la formularea materialului de umplut capsulele gelatinoase tari este adevarat ca:
amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad avnsat de omogenizare
substantele prescrise in cantitati mici nu reclama asocierea unui diluant
42
A.
adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de prafuire
asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea unui lubrifiant
substantele prescrise in cantitati mici reclama asocierea unui edulcorant
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 585))
Pag. 217 din 309
In cazul produselor cu actiune prelungita
cedarea substantei medicamentoase are loc imediat
cedarea substantei medicamentoase are loc cu viteza lenta
43
A.
concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o perioada scurta
durata actiunii terapeutice este redusa
absorbtia substantei medicamentoase se face pe o perioada mai scurta de timp
B.
C.
D.
E.
*
(pag. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o p)
Comprimatele efervescente :
sunt comprimate complet solubile in apa
sunt comprimate complet insolubile in apa
44
A.
toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa
se asociaza plastifianti
cedeaza lent substanta cu actiune locala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 576))
Prepararea comprimatelor efervescente include una din urmatoarele posibilitati:
prepararea concomitenta a fractiunii acide si alcaline
granularea separata a fractiunilor cu un solvent organic volatil hidrofil
45
A.
granularea prin comprimare directa
comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 30 minute
comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 5 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 577))
Comprimatele de mestecat :
au ca excipienti glicerol
liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon
46
A.
lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul
toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa
se numesc si tablete triturate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 575))
Comprimarea directa :
este practicabila doar foarte rar asupra substantelor medicamentoase
se face prin compactizare
47
A.
se face pe cale umeda
este practicabila frecvent asupra substantelor medicamentoase
caracteristicile comprimatelor nu depind de cele ale excipientilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 563))
Dezagregantii ca excipienti la formularea comprimatelor
reduc fortele capilare de incorporare a apei in comprimat
accentueaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat
48
A.
nu se umfla in contact cu apa
nu elibereaza gaze
nu influenteaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 566))
Comprimatele obisnuite
sunt comprimate neacoperite pentru uz oral
sunt enterosolubile
49
A.
reprezinta o mica parte din productia de comprimate
sunt gastrorezistente
se dezagrega lent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 569))
Drajefierea:
reprezinta acoperirea cu film continuu a comprimatelo
cresterea in greutate a comprimatului este de 2-5%
50
A.
cresterea in greutate a comprimatului este de 5%
comprimatele trebuie sa posede o convexitate optima
se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 569))
Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu exceptia
selac
sirop vascos de zahar
51
A.
acetoftalat de celuloza
polivinilacetoftalat
ftalat de hidroxipropil metilceluloza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 569))
Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor sunt urmatoarele cu exceptia :
izolare samburelui
neaplicarea unui strat de acoperire intermediar
52
A.
aplicarea stratului de acoperire intermediar
finisarea
polisarea
B.
C.
D.
E.
*
(pag. (Leucuta, p. 570))
Pag. 218 din 309
Conform FR X comprimatele efervescente se pastreaza:
in recipiente bine inchise
in prezenta unei substante deshidratate
53
A.
la loc racoros
la 30 grade Celsius
in recipiente inchise etans
B.
C.
D.
E.
(pag. 286)
Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la aerosil:
dioxid de siliciu coloidal,
dioxid de calciu coloidal,
54
A.
ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte singur,
ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte amestecul aerosil:amidon hidroxiliat 85:15,
este un bun agent emulgator.
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Utilizarea coloranţilor la prepararea comprimatelor urmăreşte anumite scopuri, cum ar fi:
diferenţierea concentraţiei substanţelor active, pentru a apărea accidente,
considerente de ordin estetic,
55
A.
considerente de ordin comercial,
identificarea produselor la dozare,
diferenţierea inovatoarelor de generice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Marcaţi scara corectă a biodisponibilităţii substanţelor active în cazul formelor farmaceutice administrate pe cale orală:
forme solide acoperite >comprimate > capsule > pulberi> suspensii> emulsii> soluţii,
emulsii> soluţii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite
56
A.
suspensii> emulsii> soluţii> pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite
soluţii> emulsii>pulberi >suspensii > capsule>comprimate>forme solide acoperite
soluţii> emulsii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 532)
Din categoria agenţilor formatori de film, utilizaţi la acoperirea formelor farmaceutice solide, ca polimeri solubili în apă numai la pH mai mare de 5, fac parte:
Eudragit NE 30
CAP
57
A.
CMEC
HPMCP
Eudragit RL
B.
C.
D.
E.
(pag. 571)
Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film a formelor solide trebuie să aibă următoarele calităţi:
proprietăţi care să influenţeze negative biodisponibilitatea
stabilitate scăzută în prezenţa luminii şi căldurii
58
A.
să fie netoxic şi inert farmacologic
să fie solubil în cât mai multe sisteme de solvenţi
să fie insolubil în cât mai multe sisteme de solvenţi
B.
C.
D.
E.
(pag. 570)
Defectele ce pot să apară la acoperirea cu zahăr a formelor farmaceutice solide sunt:
erodarea nucleelor,
fragmentarea nucleelor,
59
A.
lipirea comprimatelor de pereţii tobei,
lipirea comprimatelor de pereţii mojarului,
înveliş cu aspect marmorat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta se va face cu respectarea urmatoarelor principii:
Dozele eliberate pot fi pentru maximum 72 de ore in zilele lucratoare
Pentru sfarsitul de saptamana dozele eliberate pot fi pentru maximum 72 de ore
60
A.
Dozele eliberate pentru sarbatorile legale sunt pentru maximum 24 de ore
Medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenta
Farmacistul va utiliza toate cunostintele sale profesionale pentru a veni in sprijinul pacientului
B.
C.
D.
E.
(pag. 15)
Pag. 219 din 309
Informatiile referitoare la pacienti, obtinute in cursul activitatii profesionale, pot fi dezvaluite de catre farmacist in urmatoarele cazuri:
Cand pacientul si-a dat consimtamantul verbal
Cand tutorele pacientului a consimtit in scris, daca varsta pacientului sau starea sa de sanatate nu permite aceasta
61
A.
Cand este necesar pentru a preveni afectari majore sau punerea in pericol a sanatatii pacientului
Pentru stabilirea nevinovatiei in cazul savarsirii unor contraventii, la solicitarea mass-media
Cand este necesar pentru a preveni punerea in pericol a sanatatii unei terte persoane
B.
C.
D.
E.
(pag. 14)
Tema nr. 39
Exercitarea profesiunii de farmacist
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 372/2006.-
Adunarea generala a farmacistilor unui colegiu teritorial este formata din:
7 membri, pentru un numar de pâna la 100 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
toţi farmaciştii înscrişi în colegiul teritorial respectiv
1
A.
11 membri, pentru un numar de 101 pâna la 500 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
13 membri, pentru un numar de 501 pâna la 1.000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
19 membri, pentru un numar de peste 1000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 590)
Biroul consiliului colegiului teritorial al Colegiului Farmacistilor din România este format din:
un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar
un preşedinte
2
A.
3 vicepreşedinţi
un preşedinte şi un secretar
un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 594-2)
Organele de conducere, la nivel naţional, ale Colegiului Farmaciştilor din România sunt:
Adunarea generală naţională; Consiliul naţional; Biroul executiv; preşedintele
preşedintele
3
A.
Adunarea generală naţională
Biroul executiv şi preşedintele
Consiliul naţional şi preşedintele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 596)
Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii, cu excepţia:
aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul financiar expirat;
alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori;
4
A.
adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
adoptă Codul deontologic al farmacistului;
elaborează Codul deontologic al farmacistului;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 598, 604)
Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege, cu excepţia:
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;
certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
5
A.
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi recunoscute de unul dintre statele membre prevăzute la lit. d) ori echivalate în România.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 554-2)
Monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de farmacist se realizează de către:
Colegiul Farmaciştilor din România şi de Ministerul Sănătăţii Publice;
numai de Colegiul Farmaciştilor din România;
6
A.
numai de Ministerul Sănătăţii Publice;
farmacistul-şef al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv;
managerul compartimentului de resurse umane al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 556)
Pag. 220 din 309
Exercitarea profesiei de farmacist se realizează prin următoarele activităţi, cu excepţia:
prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
fabricarea şi controlul medicamentelor;
7
A.
prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din drogherii;
fabricarea şi controlul medicamentelor;
prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 558)
Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să exercite şi alte activităţi profesionale, cu excepţia:
farmacovigilenţă;
marketing şi management farmaceutic;
8
A.
activităţi didactice sau administraţie sanitară.
necolaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 558-2)
Este nedemn să exercite profesia de farmacist, cu excepţia:
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care a intervenit reabilitarea;
9
A.
farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre disciplinară.
farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă
farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 562)
Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu, cu excepţia:
profesia de medic;
oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri, conform Codului deontologic al farmacistului;
10
A.
starea de sănătate fizică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.
starea de sănătate psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.
profesia de asistent de farmacie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 563)
Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
Farmaciştii se pensionează la vârsta prevăzută de lege
În unităţile sanitare publice farmaciştii membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, profesori universitari, cercetători ştiinţifici gradul I, doctori în ştiinţe farmaceutice care desfăşoară activităţi farmaceutice pot continua, la cerere, activitatea, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
11
A.
Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (a) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (1) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face numai în baza certificatului de membru
Farmaciştii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al caselor judeţene de asigurări de sănătate, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 565)
Pag. 221 din 309
Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte:
Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional, apolitic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.
Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional, politic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.
12
A.
Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional.
Ministerul Sănătăţii Publice urmăreşte modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Farmaciştilor din România.
Colegiul Farmaciştilor din România cuprinde toţi farmaciştii care întrunesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 576)
Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii, cu excepţia:
colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice prin asigurarea controlului aplicării regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea farmaceutică în care se desfăşoară;
apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate;
13
A.
apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;
poate să influenţe decizia unui farmacist în exercitarea actului profesional;
asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 579)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu excepţia:
să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
14
A.
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, acestea nefiind obligate să dea informaţiile solicitate;
să participe la orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România şi să fie informaţi în timp util despre aceasta;
să poarte însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 584)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu excepţia:
să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi;
15
A.
să păstreze secretul profesional;
să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
să nu păstreze secretul profesional;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 585)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacişti, sunt următoarele,cu excepţia:
să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie farmaceutică;
să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;
16
A.
să respecte drepturile legale ale pacienţilor;
să nu acorde asistenţă farmaceutică de urgenţă dacă este în afara programului;
să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală, profesională şi civică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 586)
Pag. 222 din 309
În cazul aparitiei situatiei de incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, în câte zile este obligat farmacistul să anunte colegiul al carui membru este:
o saptamana
doua saptamani
17
A.
10 zile
20 zile
30 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 563-2)
Exercitarea profesiei de farmacist se face, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, pe baza:
certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
Autorizatia de libera practica eliberata de Colegiul Farmacistilor din România
18
A.
Autorizatia de libera practica eliberata de Ministerul Sanatatii
diplomei de licenta eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;
Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 557)
În ceea ce priveste farmacistii care au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata urmatoarea afirmatie:
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi ani a Colegiului Farmacistilor din România
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Colegiului Farmacistilor din România si a aprobarii angajatorului
19
A.
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Ministerului Sanatatii
Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza aprobarii angajatorului
Pot profesa în continuare în unităţi sanitare private în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 565-3)
Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist se realizeaza de catre:
numai Colegiul Farmacistilor din România
numai Ministerul Sanatatii Publice
20
A.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate
Colegiul Farmacistilor din România împreuna cu Ministerul Sanatatii Publice
Agentia Nationala a Medicamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 556)
Conform Legii nr. 95/2006, membrii Colegiului Farmacistilor din România sunt obligati:
să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional;
să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
21
A.
să nu păstreze secretul profesional;
să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
să achitesau nu, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 585)
Consiliul colegiilor teritoriale are un numar de:
7 membri, pentru un număr de până la 100 de farmacişti înscrişi;
11 membri, pentru un număr de 101 până la 500 de farmacişti înscrişi;
22
A.
13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de farmacişti înscrişi;
toti farmacistii înscrisi în colegiul respectiv
19 membri, pentru un număr de peste 1.000 de farmacişti înscrişi
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 592)
Pag. 223 din 309
Atributiile Adunarii generale a colegiilor teritorile sunt, cu exceptia:
aprobă proiectul de buget al colegiului şi, în baza raportului cenzorilor, descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;
alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România;
23
A.
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor si examenelor pentru farmacisti
stabileste sistemul de credite de educatie continua pe baza caruia se evalueaza activitatea de perfectionare profesionala a farmacistilor
stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 590-3)
Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din România sunt urmatoarele:
elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi proiectele de modificare a acestuia;
elaborează Codul deontologic al farmacistului, precum şi proiectele de modificare a acestuia;
24
A.
adopta Codul deontologic al farmacistului
colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor şi examenelor pentru farmacişti;
adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 604)
Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt adevarate:
Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, respectiv preşedintele şi 2 vicepreşedinţi, un reprezentant numit de Ministerul Sănătăţii Publice ca autoritate de stat şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister ori instituţie centrală cu reţea sanitară proprie.
Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale;
25
A.
Cheltuielile de deplasare şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.
Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcatuit din presedintii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2 vicepresedinti
Deciziile Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi farmaciştii care practică profesia de farmacist în România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 60, 6031)
Atributiile Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt:
adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
avizeaza reinscrierea farmacistilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacistilor din România
26
A.
fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;
soluţionează, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii;
alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 604)
Pag. 224 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate:
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului naţional;
27
A.
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi
Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 1 vicepreşedinte şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi
execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 606, 607)
Atribuţiile Biroului executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional;
aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;
28
A.
elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
elaboreaza Codul deontologic al farmacistului
informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele Consiliului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 607)
Atribuţiile preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România, cu aprobarea Biroului executiv;
29
A.
aproba cuantumul indemnizatiei lunare a membrilor Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale
angajează personalul de specialitate şi administrativ;
convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 609, 611)
Urmatoarele afirmatii cu privire la raspunderea disciplinara a farmacistului sunt adevarate:
Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România
Farmacistul nu răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România
30
A.
Plângerea împotriva unui farmacist se depune la colegiul al cărui membru este.
Plângerea împotriva unui farmacist se depune la preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România.
Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, cu respectarea principiului egalităţii, a dreptului de apărare, precum şi a principiului contradictorialităţii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 613,614,615)
Biroul consiliului, în baza anchetei disciplinare efectuate de către departamentul de jurisdicţie profesională, poate decide:
respingerea plângerii ca vădit nefondată;
solicitarea completării anchetei disciplinare;
31
A.
dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia de disciplină.
dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia superioara de disciplină.
retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România
B.
C.
D.
E.
(pag. art 614)
Pag. 225 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate:
În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.
Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală judeţeană, respectiv de cea a municipiului Bucureşti, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională.
32
A.
În cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină.
Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 7 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 5 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 615, 616)
Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile de disciplina sunt false:
Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.
Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 4 ani.
33
A.
Funcţia de membru al comisiei de disciplină este compatibilă si cu altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.
Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 5 ani.
Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 616)
Sancţiunile disciplinare sunt:
mustrare;
avertisment;
34
A.
vot de blam;
suspendarea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă determinată, de la o lună la un an;
nici unul din punctele A,B,C,D
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 618)
Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate:
retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu este o sanctiune disciplinara
Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţa de judecată prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, cu privire la interzicerea exercitării profesiei.
35
A.
Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept cel putin 1 an
Se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori altor forme de pregătire profesională.
În termen de 15 zile de la comunicare, farmacistului cercetat disciplinar poate contesta la Comisia superioară de disciplină decizia pronunţată.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 618, 619)
În cazul în care s-a primit o plângere împotriva unui farmacist se efectueaza o ancheta disciplinara. În baza acestei anchete, biroul consiliului poate decide:
respinge plângerea ca vadit nefondata
dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia profesional-stiintifica si de învatamânt
36
A.
dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia administrativ financiara si contabila
solicita completarea anchetei disciplinare
dispunere trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplină
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 614)
În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, politica si fara scop patrimonial
În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină.
37
A.
Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, apolitica si cu scop patrimonial
Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.
Colegiile teritoriale functioneaza in afara Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 576, 588, 615)
Pag. 226 din 309
În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional.
Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.
38
A.
Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează numai la nivel naţional.
Sediul Colegiului Farmaciştilor din România este în municipiul Craiova.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară, în condiţiile legii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 576,577,578)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi:
să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;
să folosească, împreună cu membrii săi de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor locale;
39
A.
nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie.
să conteste sancţiunile primite;
să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 584)
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:
adunarea generală a farmaciştilor
consiliul;
40
A.
biroul consiliului;
preşedintele.
Nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 589)
Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire la atributiile Colegiului Farmacistilor din România, sunt valabile:
elaborează şi adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România şi Codul deontologic al farmacistului;
iniţiază, promovează, organizează şi acreditează în domeniul său de competenţă forme de educaţie farmaceutică continuă şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi, cu excepţia programelor de studii complementare în vederea obţinerii de atestate;
41
A.
nu poate controla modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului;
nu poate organiza judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional;
colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice, organizaţii patronale şi sindicale, precum şi cu alte asociaţii ori cu organizaţii neguvernamentale, în toate problemele ce privesc asigurarea sănătăţii populaţiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 579)
Care sunt afirmatiile corecte cu privire la suspendarea calitatii de membru:
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
42
A.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 10 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România, nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006
pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România, se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 582)
Pag. 227 din 309
Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate:
Accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se poate face, conform Legii nr. 95/2006, de catre farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţien
Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 30 zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.
43
A.
Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 569)
Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate:
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România.
Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.
44
A.
Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea nu trebuie sa informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, ca de exemplu engleza.
Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 575)
Pag. 228 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaţiile lunare ale membrilor ale membrilor Colegiului farmacistilor din Romania sunt adevarate:
Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de către consiliul teritorial de către membrii Colegiului Farmaciştilor din România determină plata unor penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice.
Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 3 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.
45
A.
Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.
Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 1 an şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.
Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi partea din aceasta care trebuie vărsată către forurile naţionale se stabilesc de către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 625,627)
Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea de raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala sunt adevarate:
Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.
Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.
46
A.
Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.
Certificatul de membru al CFR devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 564,565,639)
Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:
apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;
întocmeşte şi actualizează permanent Registrul unic al farmaciştilor din România, administrează pagina de Internet de publicare a acestuia şi înaintează trimestrial Ministerului Sănătăţii Publice un raport privind situaţia numerică a membrilor săi, precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist;
47
A.
ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca Registrul unic al farmacistilor din Romania
colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;
controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 579)
Pag. 229 din 309
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
să păstreze secretul profesional;
să achite, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
48
A.
să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă
să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale corpului profesional;
Nici una din obligaţiile prevazute al punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 585, 586)
Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate:
În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.
În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 5 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.
49
A.
Unul dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.
Doi dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.
Membrii comisiilor de disciplină îşi vor alege un preşedinte, care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplină.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 615)
Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege:
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;
diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România;
50
A.
certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;
diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 554)
Agentia Nationala a Medicamentului ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca furnizarea medicamentului este interzisa si medicamentul este retras de pe piata daca se observa ca:
Medicamentul este periculos in conditii normale de utilizare
Nu are eficacitate terapeutica
51
A.
Raportul risc-beneficiu este favorabil in conditiile de utilizare autorizata
Compozitia calitativa si cantitativa nu este conforma cu aceea declarata
Cerintele ori obligatiile necesare acordarii autorizatiei de functionare au fost indeplinite
B.
C.
D.
E.
(pag. 108)
Agentia Nationala a Medicamentului participa la consultari organizate de Comisia Europeana cu statele membre ale Uniunii Europene si cu partile interesate, in vederea intocmirii unui ghid detaliat, privind in special:
Formularea unor atentionari generale pentru toate categoriile de medicamente
Informatii generale pentru medicamentele care nu se elibereaza fara prescriptie medicala
52
A.
Lizibilitatea informatiilor de pe eticheta si prospect
Metodele de identificare si autentificare a medicamentelor
Lista excipientilor care trebuie sa apara pe eticheta medicamentului si modul in care acesti excipienti trebuie sa fie indicati
B.
C.
D.
E.
(pag. 100)
Pag. 230 din 309
Tema nr. 40
Deontologia farmaceutica
Bibliografie asociata temei:
Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 490/2009-
Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop, cu exceptia:
ocrotirea drepturilor pacienţilor;
respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;
1
A.
respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie;
apărarea demnităţii profesiunii de farmacist
apărarea prestigiului profesiunii de farmacist
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod art. 2)
Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele, cu exceptia:
exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană;
în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;
2
A.
în orice situaţie primează interesul unitatii farmaceutice unde se lucreaza;
respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;
adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod -art.4)
Conform Codului deontologic al farmacistului, principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele, cu exceptia:
respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri de urgenta;
colaborarea, ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;
3
A.
în exercitarea profesiei farmaciştii trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, să-şi acorde colegial ajutor şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
farmaciştii trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu prejudicieze în nici un fel profesia de farmacist sau să submineze încrederea publică în aceasta.
acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel înalt de competenţă ştiinţifică, aptitudini practice şi performanţe profesionale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.4)
Conform Codului deontologic al farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
În situaţiile în care în rezolvarea unei probleme alegerea soluţiei nu este prevăzută în normele legale, farmacistul trebuie să ia o decizie concordantă cu etica profesiei şi să-şi asume responsabilitatea.
Pentru respectarea principiilor codului, farmacistul este obligat să-şi păstreze libertatea şi independenţa profesională conform jurământului profesiei.
4
A.
Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent de farmacie pe teritoriul României.
Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist pe teritoriul României.
Codul deontologic al farmacistului exprimă adeziunea farmaciştilor români la Carta Universală a Drepturilor Omului şi la Carta Farmaciei Europene.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 1,5)
Pag. 231 din 309
În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii, cu exceptia:
trebuie să se informeze asupra tuturor aspectelor şi cerinţelor legate de funcţia pe care o îndeplineşte;
trebuie să se asigure că toţi membrii personalului aflat în subordinea sa sunt informaţi asupra atribuţiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească;
5
A.
trebuie să transmită instrucţiunile clar pentru a împiedica orice risc de eroare; în măsura posibilităţilor, el va transmite în scris proceduri standard de operare;
se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale;
se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale, nerespectand independenţa profesională a farmaciştilor din subordineatunci cand nu iau o decizie corecta;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.12)
În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii, cu exceptia:
se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;
se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;
6
A.
nu are datoria să notifice colegiului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcţia sa;
trebuie să accepte, în măsura posibilităţilor, elevi şi studenţi, pentru îndeplinirea stagiului de practică în unitatea pe care o conduce.
trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.12)
Cu privire la competenta profesionala, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Farmacistul trebuie să-şi asigure şi să-şi menţină la un înalt nivel pregătirea profesională, prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor în aria sa profesională, în scopul îndeplinirii atribuţiilor cu competenţa necesară.
În vederea actualizării permanente a cunoştinţelor profesionale, farmacistul este obligat să-şi planifice şi să participe la formele de pregătire profesională organizate sau acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România;
7
A.
Farmacistul trebuie sa ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.
Farmacistul nu trebuie să ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.
Farmacistul este obligat sa evalueze şi să aplice în practica curentă cunoştinţele actualizate permanent;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 13, 14)
Informaţiile referitoare la pacienti pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:, cu exceptia:
când pacientul şi-a dat consimţământul scris;
când pacientul şi-a dat consimţământul oral;
8
A.
când tutorele pacientului a consimţit în scris, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;
când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;
stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.17)
Pag. 232 din 309
Cu privire la confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris sau verbal al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
9
A.
Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.
Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art. 15, 18, 19)
Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii privind relaţiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate, cu exceptia:
toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
10
A.
farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;
farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist.
niciunul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.20)
În interesul pacientului şi al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul şi cu alţi membri ai echipei de sănătate. În acest sens, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi şi în interesul acestuia;
în colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului;
11
A.
farmacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini medicului pentru a nu crea neîncredere pacientului.
armacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini asistentului medical pentru a nu crea neîncredere pacientului
nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Cod - art.21)
Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:
atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale ;
atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă;
12
A.
eliberarea de medicamente in oferte propuse de diferiti producatori;
folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi
nefolosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 23)
Pag. 233 din 309
Privind servicii farmaceutice de urgenţă, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei, farmaciştii trebuie să furnizeze, în condiţiile legii sau nu, servicii farmaceutice de urgenţă.
decizia farmacistului in furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;
13
A.
în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic;
dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza serviciile farmaceutice de urgenta;
orice intervenţie de acest tip va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 31)
Cu privire la serviciile farmaceutice de urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale;
medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă;
14
A.
se pot elibera si medicamente stupefiante in cazuri de dependenta;
medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind obligatoriu avizul medicului;
în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art. 31-2)
Cu privire la eliberarea de catre farmacist a medicamentelor fara prescriptie medicala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicala doar daca acestea se incadreaza in categoria OTC-urilor;
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
15
A.
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital;
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală;
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor;
B.
C.
D.
E.
(pag. Cod - art.33)
Conform Statutului Colegiului farmacistilor din Romania, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi nu este autonom în raport cu Ministerul Sănătătii Publice.
16
A.
Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist.
Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate aplicarea legilor şi regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei.
Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate reprezentarea intereselor profesiei de farmacist şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.2)
Pag. 234 din 309
Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Farmaciştilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut, în urmatoarele domenii principale de activitate, cu exceptia:
profesional;
etic şi deontologic;
17
A.
jurisdicţie profesională şi litigii;
administrativ şi organizatoric;
comercial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 3)
Cu privire la relatiile dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si colegiile teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există autonomie organizatorică.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie organizatorică.
18
A.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie financiară.
Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie funcţională.
Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.4,5)
Cu privire la relatia dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Colegiul Farmaciştilor din România participă la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Colegiul Farmaciştilor din România nu are dreptul sa participe la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
19
A.
În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se va înfiinţa o comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale
Trimestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.
Semestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.12)
Pag. 235 din 309
Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România toţi farmaciştii, cetăţeni români, domiciliaţi în România, autorizaţi să practice profesia de farmacist.
Farmaciştii pensionari care nu mai desfăşoară activitate profesională nu pot fi, la cerere, membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
20
A.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică
Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, fara pierderea dreptului de liberă practică
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 13, 14)
Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei de farmacist, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică.
21
A.
La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
Pe durata suspendării, la cerere, a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.
Reînscrierea în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii şi cu avizul favorabil al Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România, acordat în baza unei reatestări profesionale organizate de Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.14)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu exceptia:
dreptul să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional;
dreptul să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
22
A.
drepturi oferite de Statutul functionarilor publici;
dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;
dreptul să folosească, împreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor teritoriale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.16)
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu exceptia:
nu pot purta însemnele corpului profesional decat daca fac parte din Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania;
dreptul de a fi judecaţi pe baza prezumţiei de nevinovăţie de către organele competente ale Colegiului Farmaciştilor din România pentru abaterile deontologice şi disciplinare;
23
A.
dreptul de a contesta sancţiunile primite;
dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie
dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art.16)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu exceptia:
să respecte dispoziţiile Statutului si ale Codului deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membru sau de reprezentant al corpului profesional;
24
A.
să participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale ori de pregătire profesională, iniţiate ori organizate de organele de conducere naţionale sau locale;
să participe la şedinţele ori la adunările organiuate, chiar daca nu au fost convocaţi;
să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din prezentul statut ori stabilite prin hotărârile organelor de conducere;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 17)
Pag. 236 din 309
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu exceptia:
să participe la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, chiar în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu;
să păstreze secretul profesional;
25
A.
să păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere;
să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul colegiului la care sunt înregistraţi;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 17)
Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacist, sunt, cu exceptia:
să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie;
să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului profesional sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciştilor din România;
26
A.
să acorde cu promptitudine şi necondiţionat îngrijirile profesionale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică, numai daca este in timpul orelor de serviciu;
să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;
să informeze organele de conducere ale corpului profesional ori de câte ori constată sau apreciază că independenţa profesiei le-a fost încălcată prin decizii administrative.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Statut - art. 18)
Cu privire la educatia profesionala continua sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Consiliul naţional;
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Adunarea generala naţionala;
27
A.
Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.
Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.
La stabilirea numărului de credite se vor avea în vedere numai programele şi celelalte forme de educaţie profesională acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 19, 20)
Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea generala nationale sunt adevarate:
Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuită din preşedinţii colegiilor teritoriale şi din reprezentanţi aleşi de adunările generale locale prin vot direct şi secret.
Adunarea nationala generala este alcatuita din toti farmacistii cu Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania.
28
A.
Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.
Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 5 ani.
Proporţional cu numărul de farmacişti înscrişi în evidenţa colegiului teritorial, se va alege un număr de 3-11 membri supleanţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 25)
Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:
adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
elaboreaza Codul deontologic al farmacistului;
29
A.
elaboreaza Statutul Colegiului Farmaciştilor din România ;
aprobă modificarea Codului deontologic al farmacistului;
adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Farmaciştilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 26)
Pag. 237 din 309
Urmatoarele afirmatii despre Adunarea nationala generala sunt adevarate:
Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.
Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs.
30
A.
Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în ultimul trimestru al anului în curs.
Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin jumatate plus unu din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 27, 28)
Atribuţiile Consiliului naţional:
elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
aproba Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
31
A.
elaborează Codul deontologic al farmacistului;
aproba Codul deontologic al farmacistului;
elaborează proiectele de modificare ale Codului deontologic al farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 37)
Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, atribuţiile Consiliului naţional sunt:
stabileşte sistemul de credite de educaţie continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a farmaciştilor
colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;
32
A.
colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;
colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea principiilor şi criteriilor privind teritorializarea şi înfiinţarea de noi farmacii, laboratoare şi depozite farmaceutice;
fixează cotizaţia care trebuie plătită în mod obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului colegiului teritorial, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 37)
În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de specialitate:
Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate;
Comisia de etică şi deontologie profesională;
33
A.
Comisia de farmacovigilenta;
Comisia acreditări şi avizări;
Comisia superioară de disciplină.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.)
Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv al Consiluilui national sunt adevarate:
Biroul executiv al Consiliul naţional este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.
Biroul executiv al Consiliul naţional este format din membrii birourilor executive ale consiliilor teritoriale ale CFR.
34
A.
Biroul executiv se întruneşte o dată la două săptămâni sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.
Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 5 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut -art. 43,44)
Atribuţiile Biroului executiv sunt:
asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România;
aproba raportul anual de activitate şi gestiune;
35
A.
acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Farmaciştilor din România;
aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;
elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale;
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art. 45)
Pag. 238 din 309
Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop:
ocrotirea drepturilor pacienţilor;
respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;
36
A.
apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent de farmacie;
apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist;
respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele:
în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;
respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;
37
A.
adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri;
colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;
acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.4)
Cu privire la responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Farmacistul este răspunzător pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilităţile asumate în exercitarea profesiei sale.
să-şi îndeplinească îndatoririle profesionale cu competenţă, chiar daca depaseste termenele stabilite;
38
A.
să-şi îndeplinească personal atribuţiile şi, la nevoie, să delege o persoană competentă autorizată pentru îndeplinirea anumitor activităţi profesionale, asumându-şi răspunderea;
să informeze imediat o persoană responsabilă în cazul în care nu îşi poate îndeplini îndatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp măsuri de remediere;
să raporteze medicului prescriptor sau autorităţilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, în scopul optimizării tratamentelor;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.8,9)
Farmacistul, în timpul exercitării actului profesional, este obligat să respecte următoarele reguli:
Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea unor servicii către pacient;.
să se asigure că serviciile sale au fost percepute şi înţelese corect de pacient, încurajându-l să participe activ la reuşita tratamentului;
39
A.
să accepte acele posturi pentru care are competenţa şi disponibilitatea necesare pentru a îndeplini cu succes îndatoririle profesionale;
să critice sau să condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale;
să acorde servicii în mod egal pentru toţi pacienţii, fără discriminare, în ordinea solicitării acestora, cu excepţia situaţiilor de urgenţă;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.9,10)
Responsabilitatea farmaciştilor-sef consta in:
Înainte de a-şi asuma o funcţie de conducere, farmacistul trebuie să se autoevalueze şi să se asigure că este capabil să îndeplinească toate responsabilităţile acestei funcţii.
se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, indiferent de aptitudinile personale;
40
A.
trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;
nu trebuie sa se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;
se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 11,12)
Pag. 239 din 309
Cu privire la confidentialitate, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională;
Farmacistul trebuie să respecte şi să protejeze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacienţi, obţinute în cursul activităţilor profesionale;
41
A.
Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite informatiile;
Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.15, 18, 19)
Informaţiile privind pacientii pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:
când pacientul şi-a dat consimţământul verbal;
când tutorele pacientului a consimţit verbal, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;
42
A.
când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;
stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;
in alte situatii neprevazute de lege.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.17)
Cu privire la confidentialitatea informatiilor despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul verbal sau scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
43
A.
Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris sau verbal al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
Farmacistul trebuie să respecte cerinţele legale de protecţie a informaţiilor privind acumularea şi utilizarea acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 18, 19)
Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate:
toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
farmaciştii nu pot sa îşi rezolve singuri litigiile;
44
A.
farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;
farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist;
farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 20)
Pag. 240 din 309
Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală în următoarele situaţii:
daca medicamentele sunt OTC-uri;
daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de urgenta;
45
A.
daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice intervenţie de tipul serviciilor farmaceutice de urgenta va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului;
daca medicamentele sunt stupefiante;
daca medicamentele sunt psihotrope.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 31,32,33)
In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de urgenţă se vor respecta următoarelor principii:
dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 5 zile in cazul bolilor acute;
dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 10 zile in cazul bolilor subacute;
46
A.
pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparţinătorului acestuia toate informaţiile legate de urgenţa cererii sale, respectiv medicaţia curentă, existenţa altor afecţiuni sau alergii, precum şi alte aspecte care pot influenţa decizia farmacistului;
decizia farmacistului va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;
în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.31)
Sunt considerate servicii farmaceutice de urgenta urmatoarele cazuri:
pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
pacientul este bolnav acut şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
47
A.
pacientul prezintă o schemă de tratament care nu e parafată de medicul prescriptor;
pacientul este în tranzit şi nu îşi poate continua tratamentul;
alte situaţii de urgenţă în care farmacistul va decide, după caz, eliberarea unui medicament pe o durată limitată, până la obţinerea unei prescripţii, cu îndrumarea pacientului către medicul de familie, centrul de sănătate sau permanenţă, compartimentul ori unitatea de primire a urgenţelor sau apelarea numărului de urgenţă 112.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.33)
Farmacistul răspunde disciplinar in urmatoarele cazuri:
pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale;
pentru nerespectarea Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională;
48
A.
pentru nerespectarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România;
pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România;
pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 36)
Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluţionează, conform legii şi Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, de catre:
comisia de disciplina de la nivel judetean;
comisia imagine, relaţii interne şi externe;
49
A.
comisia de etică şi deontologie profesională de la nivel judeţean;
comisia superioara de disciplina;
comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 38)
Pag. 241 din 309
Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate are urmatoarele obiective:
comisia va colabora cu toate instituţiile implicate şi va acţiona prin toate mijloacele legale pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către toate părţile implicate.
comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale.
50
A.
Semestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor
reprezintă farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii de farmacist;
supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului farmacistului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile farmacistului.
B.
C.
D.
E.
(pag. Statut - art.12, 60)
Preparate care contin substante psihotrope din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt:
Codeina
Diazepam
51
A.
Alprazolam
Fentanil
Amfetamina
B.
C.
D.
E.
(pag. 9-13)
Prescriptia pentru preparatele care contin substante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie:
Sa fie pe formulare de culoare galbena
Sa fie pe formulare de culoare verde
52
A.
Prezentata la farmacie in cel mult 5 zile de la data prescrierii
Prezentata la farmacie in cel mult 10 zile de la data prescrierii
Prezentata la farmacie in cel mult 30 zile de la data prescrierii
B.
C.
D.
E.
(pag. 7)
Tema nr. 41
Regimul legal general at medicamentelor de uz uman
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006.-
Conform Legii nr. 95/2006, definitia medicamentului este urmatoarea:
orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om;
orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice;
1
A.
orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru stabilirea unui diagnostic medical;
orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la animale;
nici unul dintre punctele A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele definitii sunt corecte:
medicament radiofarmaceutic - orice medicament care, atunci când este gata de folosire, conţine încorporaţi, în scopuri experimentale, unul sau mai mulţi radionuclizi (izotopi radioactivi);
medicament homeopat - orice medicament obţinut din substanţe numite suşe homeopate în acord cu un procedeu de fabricaţie homeopat descris de Farmacopeea Europeană sau, în abstanţa acesteia, de farmacopeele utilizate în prezent în România şi în statele membre ale Uniunii Europene; un medicament homeopat conţine doar un singur principiu activ;
2
A.
generator de radionuclizi - orice sistem care încorporează un radionuclid-părinte fixat, care serveşte la producerea unui radionuclid-fiică obţinut prin eluţie sau prin orice altă metodă şi care nu poate fi folosit într-un medicament radiofarmaceutic;
kit (trusă) - orice preparat care urmează să fie reconstituit sau combinat cu radionuclizi în medicamentul radiofarmaceutic final, în mod obişnuit înaintea administrării lui;
reacţie adversă - un răspuns pozitiv, care apare la utilizarea unui medicament în doze, întrebuinţat în mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori pentru restabilirea, corectarea sau modificarea unor funcţii fiziologice;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Pag. 242 din 309
Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006 privind medicamentul se refera la urmatoarele medicamente:
medicamentelor preparate în farmacie conform unei prescripţii medicale pentru un anumit pacient (numite formule magistrale);
medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective (numite formule oficinale);
3
A.
medicamentelor destinate studiilor de cercetare şi dezvoltare, dar fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la implementarea bunei practici în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman;
sângelui total, plasmei sau celulelor sangvine de origine umană;
plasma preparată printr-o metodă care presupune un proces industrial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 697, 695)
Cu privire la autorizarea de punere pe piata a unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate;
4
A.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerand deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant nu exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care, conform legislaţiei naţionale, este autorizată să utilizeze aceste medicamente potrivit instrucţiunilor fabricantului, într-un centru sanitar acreditat şi pornind exclusiv de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau precursori radionuclidici autorizaţi.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 700, 701)
Cererea de autorizare de punere pe piata trebuie sa fie insotita de unele documente si informatii, printre care si rezultatele obtinute la, cu exceptia:
testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice);
testele preclinice toxicologice;
5
A.
testele preclinice farmacologice;
studiilor clinice;
studiile clinice nu sunt obligatorii, dacă nu poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 702, 704)
Cu privire la procedura speciala de autorizare simplificata urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au cale de administrare parenterala:
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv;
6
A.
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate pentru care exista unui grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului;
O cerere pentru autorizare simplificată poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată.
O cerere pentru autorizare simplificată nu poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 711)
Pag. 243 din 309
Cu privire la autorizarea pentru utilizare traditionala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului.
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul nu e obligat sa depuna o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului.
7
A.
Autorizarea pentru utilizare tradiţională este o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc anumite criterii;
Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene
Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714, 715)
Cu privire la autorizatia de punere pe piata a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
După acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România, luând în considerare diferitele forme de prezentare autorizate.
Deţinătorul nu trebuie să anunţe Agenţia Naţională a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă temporar.
8
A.
Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.
Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin o luna înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.
Pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul farmacovigilenţei, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 729)
O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament este valabilă timp de:
5 ani;
10 ani;
9
A.
1 an;
2 ani;
3 ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 730)
Cu privire la autorizaţia de punere pe piaţă reînnoite, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă nu pot fi menţinute în circuitul terapeutic decat dupa soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei.
Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă pot fi menţinute în circuitul terapeutic până la soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei.
10
A.
O dată reînnoită, autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 5 ani;
O dată reînnoită, autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 10 ani;
Dacă pentru un medicament nu se solicită reînnoirea autorizaţiei de punere pe piaţă, medicamentul poate fi menţinut în circuitul terapeutic până la epuizarea cantităţilor distribuite în reţeaua farmaceutică, dar nu mai mult de o luna de la expirarea autorizaţiei de punere pe piaţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.730)
Pag. 244 din 309
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii, cu exceptia:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor;
dacă produsul conţine mai mult de 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
11
A.
substanţele active exprimate calitativ şi cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului;
modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare; se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 763)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii, cu exceptia:
o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu indiferent de modul de administrare al medicamentelor;
o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;
12
A.
data de expirare în termeni clari (lună/an);
condiţii speciale de păstrare, dacă este cazul;
numărul seriei de fabricaţie;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 763)
Sunt obligatorii următoarele informaţii ce trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar, cu exceptia:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă;
13
A.
data de expirare;
condiţii speciale de păstrare;
numărul seriei de fabricaţie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 764)
Pe ambalajele primare de mici dimensiuni trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele informatii:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 5 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;
14
A.
data de expirare;
numărul seriei de fabricaţie;
numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Pag. 245 din 309
La eliberarea autorizaţiilor de punere pe piaţă, Agenţia Naţională a Medicamentului specifică clasificarea medicamentelor în:
medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală si medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală;
medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală si medicamente care se elibereaza pe retete speciale;
15
A.
Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială; medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate
Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială; medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate
Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 780)
Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:
prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere medicală;
sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană;
16
A.
conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate;
contin substante netestate clinic;
sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 781)
In ceea ce priveste distributia angro a medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII;
17
A.
Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată;
În ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie, în special obligaţii de serviciu public, mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.
Pentru toate furnizările de medicamente, distribuitorul angro autorizat trebuie să emită un document însoţitor care indică: data; numele şi forma farmaceutică ale medicamentului; cantitatea furnizată; numele şi adresa furnizorului şi destinatarului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 787, 792, 793)
Publicitatea pentru medicamente include:
orice mod de informare prin contact direct (sistemul "door-to-door");
orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente;
18
A.
informaţii privind sănătatea umană sau boli, cu condiţia să nu existe referinţe, chiar indirecte, la medicamente;
etichetarea si prospectul;
publicitatea pentru medicamente destinată persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie medicamente.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 797)
Pag. 246 din 309
Este interzisa publicitatea pentru un medicament in urmatoarele cazuri:
medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în România;
medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în Uniunea Europeana;
19
A.
informaţiile conţinute în materialul publicitar pentru un medicament nu corespund cu informaţiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului;
medicamente care nu se eliberează cu prescripţie medicală;
conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale, precum convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971, şi legislaţia naţională.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 798)
Este interzisă pe teritoriul României publicitatea pentru medicamente in urmatoarele cazuri:
publicitatea este destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate;
publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;
20
A.
publicitatea destinată publicului larg doar pentru acele medicamente care, prin compoziţie şi scop, sunt destinate a fi utilizate fără intervenţia unui medic, în scopul stabilirii diagnosticului, prescrierii acestora sau pentru monitorizarea tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile farmaciştilor;
se eliberează numai cu prescripţie medicală;
se eliberează fara prescripţie medicală;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 799)
Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine:
umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;
animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge;
21
A.
vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;
chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză;
nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 695)
Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia:
umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;
animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge;
22
A.
vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;
chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză;
nu pot fi sange uman si produse derivate din sange uman.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul din urmatoarele medicamente:
vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;
vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;
23
A.
vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;
vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;
antibioticele.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul dintre urmatoarele medicamente:
globulina antivariolică;
globulina antilimfocitică;
24
A.
antiinflamatoarele nesteroidiene;
antitoxina difterică;
toxine folosite pentru testele Schick şi Dick.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
O reactie adversă gravă are urmatoarea definitie, cu exceptia:
o reacţie adversă care cauzează moartea;
o reacţie adversă care pune în pericol viaţa, necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării;
25
A.
o reacţie adversă care provoacă un handicap ori o incapacitate durabilă sau importantă;
un răspuns nociv şi nedorit, care apare la utilizarea unui medicament în doze, întrebuinţat în mod normal la om pentru tratamentul unei dureri de cap;
o reacţie adversă care provoacă anomalii/malformaţii congenitale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Pag. 247 din 309
Prospectul unui medicament consta in urmatoarele:
document cuprinzând informaţiile pentru utilizator, care însoţeşte medicamentul;
recipientul sau orice altă formă de ambalaj aflată în contact direct cu medicamentul;
26
A.
ambalajul în care este introdus ambalajul primar;
informaţiile de pe ambalajul primar sau secundar;
document cuprinzand informatiile despre farmacia de la care s-a cumparat medicamentul.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 695)
Cu orivire la autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Agentia Europeana a Medicamentului;
27
A.
Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Ministerul Sanatatii;
O autorizaţie de punere pe piaţă nu poate fi eliberată decât unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 700,702)
Solicitantul unei autorizatii de punere pe piata trebuie sa prezinte urmatoarele rezultate:
solicitantul nu trebuie să furnizeze rezultatele testelor preclinice şi ale studiilor clinice, dacă poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată;
rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice);
28
A.
După eliberarea autorizaţiei de punere pe piaţă, deţinătorul autorizaţiei nu poate permite utilizarea documentaţiei farmaceutice, preclinice şi clinice din dosarul medicamentului, în vederea examinării solicitărilor ulterioare în legătură cu alte medicamente având aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă de substanţe active şi aceeaşi formă farmaceutică.
rezultatele testelor preclinice (toxicologice şi farmacologice);
rezultatele studiilor clinice;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 702, 704,707)
Medicamentele homeopate au aplicabile urmatoarele dispoziţiile speciale:
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orala;
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externa;
29
A.
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabila;
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv;
genţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.711)
Pag. 248 din 309
Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare - autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:
se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate;
sunt preparate de uz oral;
30
A.
sunt preparate de uz extern;
sunt inhalatii;
sunt preparate perfuzabile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714)
Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:
informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului nu sunt suficiente;
au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului;
31
A.
sunt preparate injectabile;
sunt preparate de uz oral;
sunt preparate pentru inhalatii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 714)
Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată dacă:
cererea nu este conformă cu prevederile legale cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii;
compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;
32
A.
compoziţia calitativă şi cantitativă este conformă cu cea declarată;
produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;
produsul poate fi dăunător la concentratii mai mari decat cele precizate.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 718)
Cu privire la medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că: produsul este un medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională care se foloseşte pentru indicaţia specificată, exclusiv pe baza utilizării îndelungate;
orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că utilizatorul trebuie să consulte un medic sau alt profesionist din domeniul sănătăţii dacă simptomele persistă în timpul utilizării medicamentului sau dacă apar reacţii adverse care nu sunt menţionate în prospect;
33
A.
trebuie să conţină următoarea atenţionare: "Acest medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională se foloseşte pentru indicaţia/indicaţiile specificată/specificate, exclusiv pe baza utilizării îndelungate";
La examinarea unei cereri de autorizare de punere pe piaţă, Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să ia în considerare monografiile comunitare pentru plante, elaborate şi publicate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenţiei Europene a Medicamentelor.
Când sunt elaborate noi monografii comunitare de plante, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă apreciază dacă este necesară modificarea documentaţiei de autorizare în conformitate cu monografia respectivă. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă informează Agenţia Naţională a Medicamentului în legătură cu modificarea respectivă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 720, 721)
O autorizaţie de punere pe piaţă este valabilă:
5 ani;
Orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea.
34
A.
2 ani;
Orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea.
4 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 730)
Pag. 249 din 309
Autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament se face de catre:
Agenţia Naţională a Medicamentului;
Agenţia Europeană a Medicamentelor prin procedura centralizată;
35
A.
numai de catre Agentia Nationala a Medicamentului;
Ministerul Sanatatii;
Colegiul farmacistilor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.700)
O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament poate fi eliberata:
Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care, conform legislaţiei naţionale, este autorizată să utilizeze aceste medicamente ;
unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene;
36
A.
numai unui solicitant stabilit in Romania;
de către Agenţia Naţională a Medicamentului sau de catre Agentia Europeana a Medicamentului conform procedurii centralizate;
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului;
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 700,701,702)
Un medicament generic autorizat nu va fi comercializat înainte de: .
trecerea a 2 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă;
trecerea a 4 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă
37
A.
trecerea a 6 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă
trecerea a 8 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă
trecerea a 10 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului de referinţă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.704)
In cazul medicamentelor homeopate, se vor respecta urmatoarele reguli:
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată care să fie aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii publice;
Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată care să fie aprobată de Colegiul farmacistilor din Romania;
38
A.
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate perfuzabile;
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate de uz intern;
Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate de uz extern.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.700,711,712)
Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională au prevederi speciale, cu exceptia:
Se stabileşte o autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului;
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura mai grea de autorizare;
39
A.
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare;
plantele medicinale din aceasta categorie se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate;
plantele medicinale din acesta categorie sunt preparate de uz oral, extern şi/sau pentru inhalaţii.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.714)
Pag. 250 din 309
Medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională au prevederi speciale:
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Ministerul Sanatatii;
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului
40
A.
Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Colegiul Farmacistilor din Romania;
Se stabileşte o procedură de autorizare, denumită autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ anumite criterii;
Autorizarea pentru utilizare traditionala este o procedura simplificata de autorizare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.714)
Validarea autorizaţiei de punere pe piaţă a unui medicament se face de catre:
Agentia Nationala a Medicamentului;
Agentia Europeana a Medicamentului;
41
A.
Ministerul Sanatatii Publice;
Colegiul Farmacistilor din Romania;
nici unul dintre raspunsurile a,b,c,d.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.726)
O autorizatie de punere pe piata a unui medicament isi pierde valabilitatea in urmatoarele cazuri:
dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 50 ani consecutivi în România;
dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani consecutivi în România;
42
A.
daca în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România;
daca în primii 30 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România;
daca nu este reinnoita dupa 5 ani.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.730)
Medicamentele autorizate în vederea punerii pe piaţă în Uniunea Europeană se autorizează în România conform unor proceduri simplificate prezentate în reglementările Agenţiei Naţionale a Medicamentului prin:
procedura centralizata;
procedura descentralizata;
43
A.
recunoastere mutuala;
nu exista astfel de proceduri simplificate;
aceste proceduri nu se refera la medicamentele autorizate in vederea punerii pe piata in UE.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.733)
Agenţia Naţională a Medicamentului emite autorizaţia de fabricaţie, care este valabilă:
3 de zile;
3 de luni;
44
A.
3 de ani;
10 de ani;
30 de ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.750)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
substanţele active exprimate doar calitativ, fara a fi si cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
45
A.
modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare; se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise;
nu este necesar a se trece data de expirare în termeni clari (lună/an);
condiţii speciale de păstrare, dacă este cazul.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.763)
Pag. 251 din 309
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu;
în cazul medicamentelor injectabile, topice sau de uz oftalmic, toţi excipienţii trebuie declaraţi;
46
A.
nu exista medicamente pentru care trebuie declarati toti excipientii pe ambalajul secundar al medicamentului;
o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.763)
Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică nu este obligatoriu, fiind de ajuns ca apare pe ambalajul primar;
numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
47
A.
numărul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentului;
numărul seriei de fabricaţie;
în cazul medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală, instrucţiunile de utilizare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 763)
Cel puţin următoarele informaţii trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar:
o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor;
48
A.
numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă;
data de expirare;
numărul seriei de fabricaţie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Cel puţin următoarele informaţii trebuie să apară pe ambalajele primare de mici dimensiuni:
precauţii speciale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente, dacă este cazul, precum şi referinţe la orice sistem adecvat de colectare existent;
denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
49
A.
modul de administrare;
data de expirare;
numărul seriei de fabricaţie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art. 764)
Prospectul este întocmit în acord cu rezumatul caracteristicilor produsului şi include o serie de informaţii:
pentru identificarea medicamentului;
pentru identificarea pacientului caruia I se administreaza medicamentul respectiv;
50
A.
indicaţiile terapeutice;
instrucţiuni necesare şi uzuale pentru utilizarea corectă a medicamentului, în special: doza recomandată; modul şi, dacă este cazul, calea de administrare; frecvenţa administrării, specificându-se, dacă este cazul, momentul potrivit la care medicamentul poate sau trebuie să fie administrat;
o descriere a reacţiilor adverse care pot să apară în timpul utilizării normale a medicamentului şi, dacă este cazul, măsurile care trebuie luate;
B.
C.
D.
E.
(pag. art.769)
Personalul de specialitate al farmaciei comunitare se compune din:
Farmacistul-sef
Farmacisti
51
A.
Asistenti medicali de farmacie
Operatori calculator
Cosmeticieni
B.
C.
D.
E.
(pag. 14)
Pag. 252 din 309
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10 000 lei la 20 000 lei si inchiderea farmaciei, respectiv a drogheriei, urmatoarele fapte:
Nerespectarea Regulilor de buna practica farmaceutica, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii
Functionarea unei farmacii sau a unei drogherii fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii
52
A.
Angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda drept de libera practica
Comercializarea medicamentelor cu termen de valabilitate depasit
Detinerea sau eliberarea in drogherii a unor medicamente ale caror detinere si eliberare sunt interzise in drogherie
B.
C.
D.
E.
(pag. 15-16)
Tema nr. 42
Regimul legal special al medicamentelor psihotrope si stupefiante
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 1095/2005.-Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1915/2006 pentru aprobarea norrnelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor preparatelor stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al României partea I nr. 18/2007.-
Conform Legii nr. 339/2005, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai putin controlate.
Preparatele sunt supuse aceluiasi regim ca si substantele pe care le contin si, daca ele contin doua sau mai multe substante, sunt supuse regimului substantei celei mai strict controlate.
1
A.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I şi II din anexa se afla sub controlul si supravegherea Colegiului Farmacistilor din Romania, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele III din anexa se afla sub controlul si supravegherea Ministerului Sanatatii si a Colegiului farmacistilor din Romania, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339-art. 7, 10)
Pag. 253 din 309
Privind cultivarea plantelor ce contin substante stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Furnizorii de seminte de canabis si mac opiaceu nu au obligatia de a livra asemenea seminte numai catre detinatorii autorizatiei de cultivare.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa.
2
A.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II din anexa, este interzisa, iar pentru cele din tabelele III nu este interzisa.
Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
Este permisa cultivarea plantelor ce contin substante aflate sub controlul legislatiei nationale numai daca sunt prelucrate in scop tehnic, in vederea producerii de tulpini, fibre, samanta si ulei, in scop medical si stiintific si numai cu autorizarea Ministerului Sanatatii.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339 - art.11, 12)
Privind producerea, fabricarea si distributia plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii.
Desfasurarea activitatilor de producere, fabricare, depozitare, comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de Ministerul Sanatatii si a Colegiului Farmacistilor din Romania.
3
A.
Valabilitatea autorizatiei pentru desfasurarea acestor activitati nu poate depasi termenul autorizatiei de functionare.
Orice producator sau importator autorizat are dreptul sa produca, sa fabrice sau sa importe numai cantitatile de substante si preparate necesare operatiunii aprobate.
In vederea aprobarii cantitatii de substante si preparate, producatorii si importatorii transmit anual Ministerului Sanatatii estimarile cantitatilor diferitelor substante si preparate pe care le produc, fabrica sau importa.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.15)
Privind transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele prevazute in lege;
preparatele sunt transportate in containere fara sigilii si care sa permita controlul;
4
A.
nu este obligatoriu a comunica autoritatilor competente orice circumstante care ar permite traficul ilegal;
transportul este insotit de documentele prevazute de lege;
transportul este insotit de un farmacist.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005-art.33)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare;
farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de functionare;
5
A.
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, in baza autorizatiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii;
Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical numai pe baza prescriptiilor medicale cu timbru sec.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - 34, 37)
Pag. 254 din 309
Conform Legii nr. 399/2005 urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul II din anexa se efectueaza pe formulare separate.
Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul I din anexa se efectueaza pe formulare separate.
6
A.
Comenzile si facturile pentru plantele, substantele si preparatele prevazute in tabelul III din anexa se efectueaza pe formulare separate.
Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate prevazute in tabelul II din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru celelalte preparate din tabelul I sau III nefiind obligatoriu.
Orice persoana autorizata care detine plante, substante si preparate prevazute intabelele I, II si III din anexa este obligata sa ia masuri de paza pentru prevenireasustragerii acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.43)
Reglementarile privind publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005 sunt:
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa pentru publicul larg.(2) Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I, II si III din anexa.
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor
7
A.
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa nu este interzisa pentru publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor
Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa, pentru cele dintabelul I neexistand astfel de reglementari, ele fiind lipsite de interes terapeutic pentru medicina;
Este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I, II si III din anexa.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 art 47)
Urmatoarele afirmatii cu privire la autorizatii, conform Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 339/2005, sunt adevarate:
Autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante şi psihotrope se eliberează anual în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Autorizaţia de depozitare şi distribuire a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 5 ani.
8
A.
Autorizaţia de depozitare şi distribuire a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe perioade succesive de câte 3 ani.
Autorizaţia de fabricaţie a preparatelor stupefiante şi psihotrope se eliberează la 3 ani în limita cantităţii aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Valabilitatea autorizaţiei nu poate depăşi termenul autorizaţiei de funcţionare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.11,13)
Farmaciile de circuit deschis isi desfasoara activitati cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope astfel:
ele isi desfăşoară activităţi cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope în baza autorizaţiei de funcţionare;
ele isi desfăşoară activităţi cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope în baza autorizaţiei de stupefiante eliberate de Ministerul Sanatatii dupa o inspectie programata;
9
A.
nu sunt obligate să asigure evidenţa acestor substanţe şi preparate;
nu sunt obligate sa asigure protectia fizica acestor substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope;
activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către asistentul de farmacie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 25)
Farmaciile de circuit inchis isi desfasoara activitatea cu substantele si medicamentele psihotrope si stupefiante astfel:
în baza autorizaţiei de funcţionare, nefiind necesara si o autorizatie de stupefiante;
în baza autorizaţiei de stupefiante;
10
A.
nu sunt obligate să asigure evidenţa;
nu sunt obligate sa asigure condiţii de protecţie fizică a acestor substanţe şi preparate.
activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către asistentul de farmacie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 25)
Pag. 255 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptia medicala pentru preparate stupefiante sunt adevarate, cu exceptia:
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici în scop medical, oricărui pacient, indiferent de natura bolii lui, dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament.
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, numai de medici specialisti.
11
A.
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici, oricărui pacient, numai pentru anumite boli precizate in lege, dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament.
Responsabilitatea pentru aprecierea necesităţii şi legitimităţii utilizării în actul medical a acestor preparate, precum şi pentru prescrierea lor corespunzătoare revine în totalitate medicului care face prescrierea.
Prescriptia medicala cu stupefiante poate contine medicamente pentru maxim 10 zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile medicale pentru preparate stupefiante si psihotrope sunt adevarate, cu exceptia:
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare, destinate pacientului, farmaciei şi, după caz, casei de asigurări de sănătate; un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.
În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.
12
A.
Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbenă, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde.
Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde, iar cele pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbena.
Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului prezentelor norme metodologice, se utilizează formularul corespunzător substanţei supuse celui mai riguros control.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme -art.32,33)
Urmatoarele afirmatii cu privire la prescriptiile cu medicamente stupefiante sunt adevarate, cu exceptia:
Prescripţiile se completează integral şi lizibil.
Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă.
13
A.
Orice modificare, indiferent de numar, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă.
Modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei.
O prescripţie poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite, şi numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.36, 37)
Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este urmatoarea:
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005, în cel mult 30 de zile;
14
A.
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrieri;
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005, în cel mult 10 de zile;
În cazul neprezentării prescripţiilor în aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din farmacie decât în baza altei prescripţii.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.36)
Pag. 256 din 309
Urmatoarele afirmatii cu privire le eliberarea fractionata a stupefiantelor sunt adevarate, cu exceptia:
Cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului.
Cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracţionat, chiar daca pacientul nu solicita acest lucru;
15
A.
Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate.
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare.
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art. 37,38)
In farmaciile cu circuit inchis, eliberarea preparatelor cu substante stupefiante si psihotrope se face astfel, cu exceptia:
pentru cele prevazute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop
pentru cele prevazute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se face pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop
16
A.
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în patru exemplare autocopiante
un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei, un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii.
Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi, în cazuri speciale, pentru 72 de ore.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 41)
Prescrierea medicamentelor psihotrope si stupefiante se face astfel, cu exceptia:
Nu se admite prescrierea cu menţiunea "după aviz" sau "după sfat".
Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru 24 de ore şi, în cazuri speciale, pentru 72 de ore.
17
A.
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante;
un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei si un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei
În condica de prescripţii medicale se specifică: numărul patului şi al foii de observaţie, numele şi vârsta bolnavului; denumirea completă a medicamentelor; cantitatea, în cifre şi în litere; modul de întrebuinţare, cu menţionarea dozei şi a intervalului de administrare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.41)
In cazul calatoriilor internationale, se respecta urmatoarele norme privind regimul medicamentelor psihotrope si stupefiante, cu exceptia:
Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal nu se consideră export şi nici import.
Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal se consideră import.
18
A.
Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic;
solicitantul este obligat să îl prezinte autorităţii vamale la ieşirea din ţară. Certificatul are valabilitatea de 30 de zile
Pentru fiecare medicament se emite un certificat separat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.45, 46)
Pag. 257 din 309
Pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se respecta urmatoarele norme:
Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea şi al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog.
Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea, nefiind necesar un reprezentant al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog.
19
A.
Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice.
Distrugerea se consemnează într-un proces-verbal, încheiat în patru exemplare, câte unul pentru fiecare membru al comisiei şi un exemplar pentru titularul aprobării de distrugere.
În aceleaşi condiţii, la solicitarea poliţiei se distrug şi plantele, substanţele şi produsele stupefiante şi psihotrope confiscate, cu excepţia cantităţilor solicitate de instituţiile abilitate să dreseze animale pentru depistarea drogurilor sau în scopuri didactice şi de cercetare ştiinţifică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art. 51,52,53)
Evidenţa şi păstrarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se face conform urmatoarelor norme, cu exceptia:
Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în anexa;
Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în anexa;
20
A.
Registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă.
Obligaţia înscrierii revine tuturor persoanelor fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi cu plantele, substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005;
Facturile şi, după caz, comenzile pentru substanţele şi preparatele prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se completează şi se păstrează pe formulare separate de celelalte facturi.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Norme - art.56)
Pag. 258 din 309
Conform legii nr. 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul I din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
21
A.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul, distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa sunt interzise, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele II si III din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege.
Cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comertul si distributia, transportul, detinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achizitionarea, utilizarea, importul, exportul si tranzitul pe teritoriul national ale plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele I si II din anexa sunt permise numai in conditiile prevazute de prezenta lege.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.4, art.5)
Orice persoana fizica sau juridica ce desfasoara o operatiune cu plante, substante si preparate prevazute in tabelele I, II si III din anexa Legii 339/2005 privind medicamentele psihotrope si stupefiante, se afla sub controlul si supravegherea:
Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii farmacisti.
Ministerului Sanatatii, prin inspectii efectuate de inspectorii doctori.
22
A.
Colegiului Farmacistilor din Romania;
Inspectoratului General al Politiei Romane;
Comisia pentru Stupefiante a Organizatiei Natiunilor Unite.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legeda 339/2005 - art.7)
Conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al plantelor, substamntelor si preparatelor stupoefiante si psihotrope, cu privire la cultivarea plantelor ce contin substante psihotrope sau stupefiante, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I, II si III din anexa, este interzisa;
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele II si III din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul I nu;
23
A.
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul II si III nu;
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele I si II din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul III nu;
Cultivarea fara drept a plantelor ce contin substante aflate sub control national, prevazute in tabelele II din anexa, este interzisa, iar a celor prevazute in tabelul I si III nu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - art.11)
comert, detinere si distribuire a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope este interzisa fara autorizatia eliberata de:
Ministerul Sanatatii;
Colegiul Farmacistilor din Romania;
24
A.
Ministerul Sanatatii impreuna cu Colegiul Farmacistilor din Romania;
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
Inspectoratul General al Politiei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - art.15)
Pag. 259 din 309
Conform legii, transportul plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope trebuie sa respecte urmatoarele norme:
Unitatile autorizate si transportatorii autorizati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare pentru a preveni deturnarea din circuitul legal a plantelor, substantelor si preparatelor prevazute in tabelele din anexa.
transportul este insotit de documentele prevazute de lege;
25
A.
transportul nu trebuie insotit de documentele prevazute de lege;
preparatele sunt transportate in containere cu sigilii nefalsificabile si care sa permita controlul;
orice circumstante care ar permite traficul ilegal trebuie comunicate autoritatilor competente in cel mai scurt timp.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art. 33)
Farmaciile cu circuit deschis si farmaciile cu circuit inchis isi desfasoara activitatea cu plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope astfel:
conform autorizatiei de functionare;
in baza autorizatiei de stupefiante eliberata de Ministerul Sanatatii;
26
A.
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de functionare, iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de stupefiante;
farmaciile cu circuit deschis isi desfasoara activitatea pe baza autorizatiei de stupefiante, iar farmaciile de circuit inchis pe baza autorizatiei de functionare;
nu este nevoie de nici un document.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339 - art. 34)
Preparatele si substantele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate in scop medical astfel:numai pe baza prescriptiilor medicale
numai pe baza prescriptiilor medicale;
pot fi eliberate si fara prescriptie medicale;
27
A.
Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare verde;
Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul II din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare galbena;
Prescrierea substantelor si preparatelor prevazute in tabelul III din anexa se face pe formulare speciale, securizate, de culoare galbena.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.37)
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la substantele si preparatele psihotrope si stupefiante:
Orice publicitate cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I, II si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor.
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si II din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
28
A.
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele I si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II si III din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
Doar publicitatea cu privire la substantele si preparatele prevazute in tabelele II din anexa este interzisa, in afara de publicatiile stiintifice sau profesionale, recunoscute pe plan national, destinate cercetatorilor sau profesionistilor;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/225 - art.37)
Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, este interzisa distribuirea de esantioane ale substantelor si preparatelor prevazute in:
tabelele I, II si III din anexa;
tabelele I si III din anexa;
29
A.
tabelele I si II din anexa;
tabelele II si III din anexa;
tabelul II din anexa;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - art.47)
Pag. 260 din 309
Conform legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al substantelor si preparatelor psihotrope si stupefiante, in cazul in care exista sau se presupune in mod justificat ca exista un risc iminent si grav pentru sanatate, autoritatile sanitare vor adopta masurile de precautie, care vor consta in:
blocarea marfii, retragerea de pe piata si interzicerea utilizarii specialitatilor farmaceutice, formulelor magistrale si preparatelor oficinale;
suspendarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
30
A.
continuarea activitatilor, publicitatii si inchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau serviciilor;
continuarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale.
suspendarea elaborarii, prescrierii, eliberarii si furnizarii de preparate in faza de cercetare clinica sau pentru cercetare pe animale.
B.
C.
D.
E.
(pag. Legea 339/2005 - art.50)
Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante interzise, lipsite de interes recunoscut in medicina sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
31
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 399 - anexa)
Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes recunoscut in medicina, supuse unui control strict, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
32
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 339/2005 - anexa)
Plantele, substantele si preparatele cu substante psihotrope si stupefiante care prezinta interes in medicina, supuse controlului, sunt grupate, conform legii nr. 399/2005, in tabelul nr:
I;
II;
33
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea nr. 339/2005 - anexa)
Heroina este o substanta stupefianta care, conform legii nr. 399/2005 privind regimul juridic al substantelor si produselor psihotrope si stupefiante, este incadrat in tabelul nr.:
I;
II;
34
A.
III;
IV;
V.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. Legea 399/2005 - anexa)
In farmaciile de circuit deschis, activitatea cu substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope se desfăşoară de către:
asistentii de farmacie;
farmacistul desemnat pentru aceasta;
35
A.
asistentii de farmacie si farmacistii;
inlocuitorul farmacistului desemnat pentru aceasta;
studentii veniti in practica.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.25)
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă de catre:
medici;
numai medici specialisti;
36
A.
numai medici oncologi;
medici veterinari;
farmacisti primari.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
Pag. 261 din 309
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare astfel:
una pacientului;
una farmaciei;
37
A.
casei de asigurari de sanatate, dupa caz;
numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obişnuite;
un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.32)
Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare, astfel:
unul pacientului;
numai primul exemplar va fi cu timbru sec, celelalte fiind formulare obişnuite;
38
A.
unul farmaciei;
un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia;
În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne la farmacia de unde s-a ridicat stupefiantul.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.32)
Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe stupefiante sunt:
de culoare galbena daca sunt din tabelul II;
formulare speciale, numerotate şi vizate cu timbru sec;
39
A.
de culoare verde daca sunt din tabelul III;
formulare obisnuite, de culoare alba;
de culoare roz.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.33)
Când pentru acelaşi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite şi/sau a unor preparate ce conţin substanţe nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al stupefiantelor, se vor respecta urmatoarele norme metodologice:
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena;
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
40
A.
daca sunt unul din tabelul II si altul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe retete cu timbru sec;
daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul II si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare galbena;
daca sunt un medicament stupefiant/psihotrop din tabelul III si un preparat ce contine substante nesupuse controlului legii nr. 229/2005, atunci se vor prescrie pe retete de culoare verde;
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.33)
In cazul in care se fac modificari pe o reteta speciala reglementata de Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al produselor psihotrope si stupefiante, se respecta urmatoarele reguli:
Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
Modificările pot fi făcute cu condiţia neafectării lizibilităţii prescripţiei;
41
A.
Orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată prin semnătură şi ştampilă;
Orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură, fara a fi obligatorie şi ştampilă;
Modificările pot fi făcute chiar daca afecteaza lizibilitatea prescripţiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme- art.36)
Prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II si III din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult:
10 zile daca sunt din tabelul II;
10 zile daca sunt din tabelul III;
42
A.
30 de zile daca sunt din tabelul III;
30 de zile daca sunt din tabelul II;
30 zile indiferent de tabelul din care fac parte.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.36)
Pag. 262 din 309
O prescriptie cu preparate psihotrope/stupefiante poate cuprinde:
cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite;
În cazul depăşirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzătoare dozei maxime pentru 3 zile;
43
A.
numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile;
Doza maximă pentru 3 zile poate fi depăşită în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil (inoperabil sau netratabil prin citostatice, agenţi fizici sau hormoni);
Doza maximă pentru 3 zile poate fi depăşită în cazul unei arterită avansată în stadiul de gangrenă, cu dureri de decubit, ce nu pot fi calmate prin altă medicaţie;
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.37)
Cantitatea totală de preparate psihotrope/stupefiante poate fi eliberată fracţionat, la solicitarea pacientului, cu respectarea urmatoarelor reguli:
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel putin două zile lucrătoare;
Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 2 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
44
A.
aceste preparate nu se pot elibera fractionat indiferent de solicitarea pacientului.
Preparatele pot fi ridicate fracţionat, în cel mult 3 tranşe, din aceeaşi farmacie, în perioada de valabilitate a prescripţiei, cu condiţia confirmării, pe cele două exemplare ale prescripţiei, a cantităţilor ridicate;
În situaţia în care eliberarea fracţionată este determinată de lipsa preparatului din farmacie, aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.37,38)
În unităţile sanitare cu farmacie proprie, eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se face astfel:
pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate exclusiv acestui scop;
pe baza înscrierii în condicile de prescripţii medicale sau în condicile de aparat, destinate eliberarii tuturoe preparatelor din farmacia respectiva;
45
A.
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei si un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei;
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în patru exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei, un exemplar se ataşează centralizatorului farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii
Condica de prescripţii medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope se completează lizibil, în trei exemplare autocopiante, dintre care un exemplar rămâne în condica de prescripţii, un exemplar rămâne în evidenţa farmaciei şi un exemplar este destinat centralizatorului pentru evidenţele contabile ale unităţii
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme -art.41)
Prescrierea preparatelor cu substanţe stupefiante şi psihotrope pentru bolnavii spitalizaţi se face pentru o perioada de:
24 de ore;
in cazuri speciale, pentru 72 de ore;
46
A.
o saptamana;
doua saptamani;
trei saptamani.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.41)
Pag. 263 din 309
Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic;
solicitantul este obligat să prezinte acest certificat autorităţii vamale la ieşirea din ţară;
47
A.
solicitantul nu este obligat să prezinte acest certificat autorităţii vamale la ieşirea din ţară;
Certificatul are valabilitatea de 30 de zile;
Certificatul are valabilitatea de 10 de zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.46)
Persoanele fizice aflate pe teritoriul României care, pe baza unei prescripţii medicale, au nevoie de medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 şi doresc să călătorească în alt stat trebuie sarespecte urmatoarele reguli:
Certificatul se solicită de către medicul care prescrie medicamentul sau de către pacient;
Certificatul se solicită numai de către medicul care prescrie medicamentul;
48
A.
Cantitatea totală a medicamentelor ce pot fi prevăzute este cea necesară pe durata călătoriei, dar nu mai mult de 30 de zile;
Cantitatea totală a medicamentelor ce pot fi prevăzute este cea necesară pe durata călătoriei, indiferent de numarul de zile;
să solicite Ministerului Sănătăţii Publice emiterea unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop în scop terapeutic.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme- art.46,47,48)
In ceea ce priveste distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope se vor respecta urmatoarele norme:
se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Sanatatii, documentele de constituire şi măsurile de protecţie fizică pe durata transportului şi a depozitării
se realizează de către societăţile specializate care au acest obiect de activitate şi prezintă autorizaţia de funcţionare emisă de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, documentele de constituire şi măsurile de protecţie fizică pe durata transportului şi a depozitării;
49
A.
Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătăţii Publice;
Societăţile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope pot transporta şi depozita numai cantităţile specificate în aprobarea de distrugere eliberată solicitantului de către Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor;
Comisia pentru distrugerea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este constituită din câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii Publice sau desemnat de acesta la nivel local, al societăţii comerciale ce efectuează distrugerea şi al formaţiunii teritoriale a poliţiei antidrog.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme-art.51,52,53)
Pag. 264 din 309
In ceea ce priveste evidenţa şi păstrarea plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope , se vor respecta urmatoarele norme:
evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat in legislatia in vigoare;
Evidenţa substanţelor şi preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 se realizează prin înscrierea şi centralizarea zilnică în registrul de evidenţă special, conform modelului prezentat în legislatia in vigoare;
50
A.
registrul de evidenţă special se confirmă zilnic prin semnătură de către persoana responsabilă;
Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente;
Evidenţa preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 poate fi ţinută împreună cu preparate ce nu conţin substanţe din acest tabel, pe orice suport de stocare a informaţiilor, cu condiţia ca aceste date să poată fi prezentate într-o formă care poate fi citită şi sunt permanent disponibile pentru control la solicitarea autorităţilor competente.
B.
C.
D.
E.
(pag. Norme - art.56,57)
Sunt corecte afirmatiile:
Radiatiile IR au lungimi de unda mici si energii mari
Moleculele de azot, oxigen, clor nu absorb in IR
51
A.
Radiatiile IR produc tranzitii electronice, de vibratie si de rotatie
Pentru analizele structurale se foloseste regiunea IR medie
Vibratiile de intindere au o frecventa mai mare decat cele de deformare pentru aceeasi grupa de atomi
B.
C.
D.
E.
(pag. 353-354)
Pentru analiza probelor solide prin spectrometrie IR:
Se foloseste ca gaz vector azotul sau argonul
Se disperseaza proba in parafina lichida (R)
52
A.
Se tritureaza proba cu bromura de potasiu (R) pentru pastilare
Se dizolva proba in apa sau alti solventi polari
Se fac masuratori prin transmisie, reflexie difuza sau transreflexie
B.
C.
D.
E.
(pag. 362-365)
In spectrometria IR cu transformare Fourier:
Se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba
Proba este supusa actiunii luminii infrarosii monocromatice
53
A.
Se inregistreaza o interferograma cu doua fascicole
Se foloseste ca sursa o bara de carbura de siliciu
Se foloseste o sursa laser NIR
B.
C.
D.
E.
(pag. 367-375)
Tema nr. 43
Inflintarea, organizarea si functionarea farnriaciei
Bibliografie asociata temei:
Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvemului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 890/2010.-
Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda numai pe baza de prescriptie medicala, gratuite sau compensate;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala;
1
A.
informarea si consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor si intretinerea starii de sanatate;
prepararea medicamentelor magistrale;
prepararea medicamentelor oficinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.2)
In farmacia comunitara nu se pot desfasura urmatoarele activitati:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
2
A.
vanzarea de produse cosmetice;
vanzarea de dispozitive si aparatura medicala de uz individual;
utilizarea tehnicii de vanzare "cu autoservire" pentru medicamentele de uz uman.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 2)
Pag. 265 din 309
Eliberarea medicamentelor se face numai cu amanuntul, cu exceptia:
medicamentelor magistrale;
produselor destinate truselor de urgenta impuse prin lege;
3
A.
medicamentelor oficinale;
produselor cosmetice;
dispozitivelor si aparaturii medicale de uz individual.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.2)
Drogheria asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati, cu exceptia:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala;
4
A.
vanzarea de produse cosmetice;
vanzarea de produse parafarmaceutice;
testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 2,4)
Urmatoarele activitati sunt realizate de asistentii medicali de farmacie numai sub supravegherea farmacistului:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul, in conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fara prescriptie medicala;
5
A.
vanzarea de produse de puericultura;
vanzarea de produse destinate aromaterapiei;
testarea tensiunii arteriale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.5)
Urmatoarele activitati nu pot fi realizate de catre asistentii medicali de farmacie fara a fi sub supravegherea farmacistului:
eliberarea la pretul cu amanuntul a medicamentelor care se acorda pe baza de prescriptie medicala;
testarea glicemiei;
6
A.
vanzarea de produse parafarmaceutice;
vanzarea de consumabile pentru aparatura medicala de uz uman;
vanzarea de produse pentru protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art. 5)
Personalul care are calitatea de a autoriza sau de a controla farmaciile comunitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist primar si o vechime de minimum 1 an in specialitate;
7
A.
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 5 ani in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist primar sau o vechime de minimum 8 ani in specialitate;
sa aiba gradul profesional de farmacist specialist si o vechime de minimum 10 ani in specialitate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.10)
Criteriul demografic luat in considerare la infiintarea unei farmacii comunitare se refera la:
in municipiul Bucuresti, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 3.500 de locuitori;
8
A.
in municipiul Bucuresti , o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 4.000 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 2.000 de locuitori;
in orasele resedinta de judet, o farmacie comunitara se poate infiinta la minimum 5.000 de locuitori.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.12)
Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la oficinele locale de distributie:
oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile in care mai exista farmacii;
oficina locala de distributie se poate infiinta in localitatile fara servicii farmaceutice;
9
A.
infiintarea oficinei locale de distributie se inscrie pe autorizatia de functionare a farmaciei comunitare tirulare;
oficina comunitara locala de distributie poate fi infiintata in statiunile aflate pe litoral, in perioada sezonului estival;
oficina existenta intr-o localitate se desfiinteaza in cazul in care se infiinteaza o farmacie comunitara in localitatea respectiva.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.13)
Pag. 266 din 309
Farmacia comunitara poate fi amplasata in urmatoarele locuri, cu exceptia:
la parterul cladirilor, cu acces liber si direct din strada;
la etajul 2 in cadrul unor centre comerciale;
10
A.
la etajul 1 in cadrul unor centre comerciale, cu acces din incinta acestora;
la etajul 1 in gari, cu acces din incinta acestora;
la parter in cadrul unor centre comerciale, cu acces din incinta acestora;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.14)
Personalul de specialitate al farmaciei comunitare se compune din:
administrator, farmacisti, asistenti medicali de farmacie;
farmacisti, asistenti medicali de farmacie, studenti in practica;
11
A.
farmacistul-sef, farmacisti, asistenti medicali de farmacie;
farmacisti, farmacisti rezidenti;
numai farmacisti specialisti, farmacisti primari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.16)
Emblema farmaciei comunitare este reprezentata de:
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare alba pe fond verde;
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare verde pe fond alb;
12
A.
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni egale, de culoare rosie pe fond alb;
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi ascutit, de dimensiuni egale, de culoare alba pe fond verde;
simbolul crucii cu laturile intersectate in unghi drept, de dimensiuni inegale, de culoare alba pe fond verde;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.17)
In ceea ce priveste suspendarea in mod voluntar a activitatii unei farmacii comunitare, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
daca perioada de suspendare depaseste 10 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a Colegiului Farmacistilor din Romania.
daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii Publice si a colegiilor teritoriale ale Colegiului Farmacistilor din Romania;
13
A.
detinatorul autorizatiei de functionare poate cere intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile;
Ministerul Sanatatii Publice poate aproba intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile;
farmacia comunitara isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.21)
Farmacia isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare in urmatoarele situatii, cu exceptia:
la cererea titularului autorizatiei de functionare;
dizolvarea societatii comerciale;
14
A.
retragerea autorizatiei de functionare;
modificarea autorizatiei de functionare prin schimbarea farmacistului-sef pe numele caruia este eliberata autorizatia de functionare;
faliment.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.22)
Constituie contraventie urmatoarele fapte, cu exceptia:
functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii;
detinerea in drogherii a medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala;
15
A.
eliberarea in drogherii a medicamentelor eliberate cu prescriptie medicala;
drogheria functioneaza in prezenta unui student la Facultate de Farmacie;
drogheria este condusa de un medic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. art.38)
Pag. 267 din 309
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
farmacia comunitara functioneaza numai in prezenta unui asistent medical de farmacie;
drogheria functioneaza in prezenta unui farmacist care nu este specialist;
16
A.
drogheria este condusa de un farmacist care nu este specialist;
functionarea unei farmacii comunitare fara autorizatie de functionare emisa de Agentia Nationala a Medicamentului sau de Ministerul Sanatatii Publice, dupa caz;
eliberarea in drogherii a retetelor compensate sau gratuite.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.38)
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania;
afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind produsele medicamentoase care nu au autorizatie eliberata de Agentian Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale;
17
A.
eliberarea in drogherii a produselor de puericultura;
impiedicarea activitatilor organelor de inspectie si de control;
respectarea programului de functionare a farmaciei comunitare.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.35,36)
In ceea ce priveste supravegherea si inspectia in farmaciile comunitare sau drogherii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
inspectia de autorizare in farmaciile comunitare se exercita de Ministerul Sanatatii;
inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel mult o data la 5 ani;
18
A.
Inspectia de supraveghere in farmacii comunitare se face cel putin o data la 3 ani sau ori de cate ori este nevoie;
inspectia de autorizare in drogherii se exercita de Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor medicale;
impiedicarea activitatii organelor de inspectie constituie contraventie.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.31,32,35)
Constituie contraventie urmatoarele fapte:
comercializarea medicamentelor a caror valabilitate este depasita;
respectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica;
19
A.
impiedicarea activitatii organelor de inspectie si control;
afisarea in incinta farmaciei comunitare a reclamelor privind unele medicamente care se elibereaza cu prescriptive medicala;
nerespectarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.35,36)
In ceea ce priveste o drogherie, urmatoarele afirmatii sunt false:
este interzisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului “farmacie”;
este permisa utilizarea in denumirea drogheriei a cuvantului “farmacie”;
20
A.
este interzisa in denumirea drogheriei a unui nume derivate sau prescurtat din cuvantul “farmacie”;
nu este interzisa folosirea de catre drogherii a insemnelor farmaciei comunitare;
firma drogheriei va contine obligatoriu denumirea de “drogherie”.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.30)
Drogheria isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in urmatoarele situatii:
intarzierea platii farcturilor catre furnizori;
la cererea detinatorului autorizatiei de functionare;
21
A.
intreruperea activitatii pe o perioada de 30 de zile;
retragerea autorizatiei de functionare;
intreruperea activitatii peo perioada de 60 de zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.28)
Localul unei drogherii poate sa indeplineasca urmatoarele conditii:
va avea o suprafata utila de minim 50 m2;
va avea o suprafata utila de minim 30 m2, excluzand din aceasta suprafata holurile, grupul sanitar si biroul asistentului medical de farmacie sef;
22
A.
va avea o suprafata utila de minim 40 m2;
trebuie amplasat la parterul cladirilor;
poate fi amplasat intr-un spatiu la etajul 1 in gari.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.25)
Pag. 268 din 309
In legatura cu drogheriile, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
drogheria poate fi condusa numai de catre un asistent medical de farmacie sef;
drogheria este condusa de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef;
23
A.
drogheria poate fie condusa numai de catre un farmacist-sef;
poate fi farmacist-sef farmacistul care nu mai este membru al Colegiului Farmacistilor din Romania;
poate fi asistent medical de farmacie sef, asistentul medical de farmacie cu drept de libera practica, membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.23)
Mutarea sediului unei farmacii comunitare se face in urmatoarele conditii:
se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor teritoriale;
inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile legate de spatiu, fara a se mai face inspectia de catre Ministerul Sanatatii;
24
A.
inceperea activitatii la noul sediu se poate face daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe baza raportului de inspectie favorabil si dupa modificarea autorizatiei de functionare cu noul sediu;
se comunica Agentiei Nationale a Medicamentului;
se poate incepe activitatea in noul sediu fara a fi modificata autorizatia de functionare cu inscrierea mentiunii noului sediu.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.19)
Referitor la personalul dintr-o farmacie comunitara, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea unui asistent medical de farmacie;
orice alt personal necesar functionarii farmaciei comunitare isi desfasoara activitatea sub controlul farmacistului-sef;
25
A.
orice persoana care desfasoara activitate farmaceutica in farmacia comunitara trebuie sa poarte un ecuson inscriptionat cu numele si prenumele sau, calificarea si titlurile profesionale, precum si cu numele farmaciei comunitare;
isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indrumarea administratorului farmaciei care este medic;
isi pot efectua practica studentii la facultatea de farmacie sub indumarea oricarui farmacist din farmacia comunitara respective.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.16)
In legatura cu autorizatia de functionare emisa de Ministerul Sanatatii, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
cuprinde toate datele referitoare la personalul angajat al farmaciei comunitare respective;
confera dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante ;I medicamente stupefiante, folosite in scop medical;
26
A.
confera dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante ;I medicamente stupefiante, folosite sau nu in scop medical;
dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite sau nu in scop medical;
dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite in scop medical.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.9)
Farmacia comunitara asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin urmatoarele activitati:
vanzarea de produse cosmetice;
consilierea pacientilor privind utilizarea corecta si rationala a medicamentelor;
27
A.
administrarea oricarui vaccin;
vanzarea de produse homeopate;
nu este permisa eliberarea medicamentelor de uz veterinar.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Urmatoarele activitati pot fi realizate intr-o farmacie comunitara:
testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti;
prepararea medicamentelor magistrale intr-o farmacie comunitara cu autorizatie de functionare pe care este precizat “fara receptura”;
28
A.
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
vanzarea de plante anodine;
vanzarea de produse de puericultura este interzisa.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.2)
Pag. 269 din 309
Intr-o drogherie pot fi realizate urmatoarele activitati:
vanzarea produselor homeopate care se elibereaza numai pe baza de prescriptive medicala;
eliberarea la pretul cu amanuntul a OTC-urilor;
29
A.
eliberarea medicamentelor de uz veterinar;
echipamente destinate protectiei sau imbunatatirii sanatatii;
prepararea medicamentelor magistrale de catre farmacist.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.4)
Functionarea unei farmacii comunitare se realizeaza in urmatoarele conditii:
in cadrul unei societati comerciale ce are ca obiect de activitate comercialiyarea cu amanuntul a produselor farmaceutice;
poate fi condusa de un asistent medical de farmacie primar;
30
A.
poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca estespecialist sau primar;
poate fi condusa de un farmacist-sef numai daca acesta are o vechime de minim 1 an;
poate fi condusa de un farmacist-sef care detine certificate de membru ak Colegiului Farmacistilor din Romania.
B.
C.
D.
E.
(pag. art.7)
In functie de migrarea fazei mobile, tehnicile cromatografice se impart in:
Cromatografie de afinitate
Cromatografie prin developare
31
A.
Cromatografie chirala
Cromatografie de elutie
Cromatografie de schimb ionic
B.
C.
D.
E.
(pag. 25)
In cromatografia HPLC de repartitie:
Faza stationara este lichida
Se folosesc ca faza stationara silicagelul sau alumina
32
A.
Silicagelul este folosit ca suport de faza stationara
Radicalii octil si octadecil sunt folositi ca faze stationare inverse
Polaritatea fazei stationare trebuie sa fie asemanatoare cu cea a analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 67-69)
Separarile cromatografice ale moleculelor chirale:
Sunt posibile prin cromatografie in faza lichida si in faza gazoasa
Prin cromatografie in faza gazoasa, favorizeaza racemizarea enantiomerilor
33
A.
Sunt posibile pe faze stationare cu ciclodextrine sau eteri coroana
Prin metoda directa necesita derivatizarea enantiomerilor pentru evitarea racemizarii
Folosesc faze mobile cu aditivi chirali
B.
C.
D.
E.
(pag. 105-109)
In cromatografia de gaze:
Separarea se realizeaza prin repartitie sau adsorbtie
Gazul purtator este azotul, oxigenul sau dioxidul de carbon
34
A.
Se folosesc coloane capilare cu lungimi de 10-50m
Fazele stationare polare sunt polieterii si poliesterii glicolilor
Se injecteaza volume de proba mai mari de 100 microlitri
B.
C.
D.
E.
(pag. 198-204)
Detectorii folositi in HPLC sunt:
Electrochimic
Termoionic
35
A.
De fluorescenta
De conductibilitate termica
Spectometrul de masa
B.
C.
D.
E.
(pag. 73-74)
In cromatografia HPLC de repartitie "pe faza normala" se foloseste ca faza mobila:
Metanolul
Apa
36
A.
Tetrahidrofuranul
n - hexanul
Acetonitrilul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 69)
Fazele stationare depuse direct pe peretii interiori ai coloanei cromatografice sunt folosite in:
Cromatografia HPLC de repartitie
Cromatografia HPLC de adsorbtie
37
A.
Cromatografia de afinitate
Cromatografia de gaze
Cromatografia de schimb ionic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Pag. 270 din 309
Tema nr. 44
Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si dozarea medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.pag. 353-382Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei medicamentului, Editura University Press, Targu-Mures, 2006.pag. 89 - 113*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
Pentru determinarile cantitative in IR se alege:
banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus
oricare din benzile din spectru
1
A.
intotdeauna banda caracteristica gruparii C=O
intotdeauna banda caracteristica gruparii C-O-
intotdeauna prima banda din spectru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 356)
Referitor la identificarea unei substante cu ajutorul unei substante de referinta, care din afirmatiile de mai jos nu este corecta:
ambele substante se pregatesc in acelasi mod
inregistrarea spectrelor IR se face in aceleasi conditii experimentale
2
A.
nu este necesara efectuarea spectrelor IR in aceleasi conditii experimentale
maximele de absorbtie ale celor doua substante trebuie sa corespunda ca pozitie si intensitate
daca apar abateri privind pozitia maximelor, se aduc cele doua substante in aceeasi stare de cristalizare si se refac spectrele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 363)
Care din urmatoarele metode de analiza pot da spectre considerate ca o "amprenta a moleculei"?
spectrometria UV
spectrometria VIS
3
A.
spectrometria de fluorescenta
spectrometria de masa
spectrometria IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in spectrometria IR:
trebuie sa fie complet transparenti
se poate utiliza apa
4
A.
se poate utiliza tetraclorura de carbon
se poate utiliza sulfura de carbon
trebuie sa fie anhidri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 356)
pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza:
bromura de sodiu
clorura de sodiu
5
A.
fluorura de calciu
bromura de potasiu
bromura de cesiu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 362)
Sursa de radiatii IR este:
lampa de argon
lampa de xenon
6
A.
lampa Nernst
lampa de hidrogen
lumina alba
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR?
molecula de clor
molecula de oxigen
7
A.
molecula de hidrogen
molecula de dioxid de carbon
molecula de azot
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Numarul de unda folosit in domeniu IR este o marime direct proportionala cu:
intensitatea luminii transmise
intensitatea luminii incidente
8
A.
transmitanta substantei de analizat
lungimea de unda
frecventa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii:
electronice
numai de rotatie
9
A.
de rotatie si electronice
de rotatie si de vibratie
de vibratie si electronice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Pag. 271 din 309
Unitatea de masura a numarului de unda este de obicei:
inversul centimetrului
metru
10
A.
centimetru
inversul micrometrului
micrometrul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
In cazul spectrelor IR pentru gaze:
se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul
se folosesc cuve cu apa in care este barbotat continuu gazul
11
A.
se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru
se foloseste o cuva din care s-a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita
nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Referitor la radiatiile IR alegeti raspunsul incorect:
pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
pentru ca o molecula sa absoarba radiatii IR este necesara modificarea momentului sau de dipol
12
A.
pot produce tranzitii electronice
moleculele de azot, oxigen si clor nu absorb radiatii IR
molecula de dioxid de carbon poate avea un moment de dipol indus de excitatia de vibratie determinata de absorbtia radiatiilor IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Hidrocarburile saturate produc spectre de absorbtie in IR:
complexe
suprapuse
13
A.
simple
cu picuri foarte multe
nu absorb in IR
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 358)
Regiunea spectrala IR apropiat corespunde lungimii de unda:
0,1 - 100 centimetri
1 - 1000 milimetri
14
A.
50 - 1000 micrometri
200 - 400 nanometri
0,75 - 2,5 micrometri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535)
Spectrul de adsorbtie in IR se obtine grafic prin reprezentarea:
transmitantei in procente in functie de numarul de unda
transmitantei in procente in functie de lungimea de unda
15
A.
absorbantei in functie de lungimea de unda
transmitantei in procente in functie de concentratia analitului
absorbantei in functie de concentratia analitului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii IR este necesara modificarea:
lungimii de unda
temperaturii
16
A.
presiunii
momentului sau de dipol
numarului de unda
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 354)
Benzile de absorbtie in IR:
sunt caracteristice pentru fiecare substanta
pot fi folosite pentru identificare
17
A.
pot caracteriza doar substante medicamentoase cu OH fenolic
cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezinta acelasi tip de legatura
pot fi folosite pentru dozare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radiatiile IR sunt corecte?
au lungimi de unda relativ mari si energii mici
produc tranzitii electronice
18
A.
produc numai tranzitii de vibratie
produc tranzitii de vibratie
produc tranzitii de rotatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Domeniul spectral IR este cuprins intre:
200 - 400 nanometri
200 - 600 nanometri
19
A.
400 - 800 nanometri
750 - 1000 nanometri
0,75 - 1,00 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Pag. 272 din 309
In specrometria IR cei mai folositi diluanti (solizi si lichizi) ai probelor sunt urmatorii:
bromura de potasiu
parafina lichida
20
A.
apa
tetraclorura de carbon
nujol
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Inregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. Referitor la cele doua metode sunt corecte afirmatiile:
metoda prin transmisie se utilizeaza de obicei pentru probe lichide
metoda prin reflexie se utilizeaza pentru probe solide
21
A.
in cazul probelor lichide pot sa apara modificari datorate temperaturii
inregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influentata de dimensiunile particulelor
nici o afirmatie nu este corecta
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Pentru identificarea unei substante medicamentoase in IR:
probele se pregatesc numai in topitura
probele se pregatesc numai dispersate in KBr
22
A.
probele se pregatesc in solutie, suspensie sau stare solida
se alege o banda caracteristica din spectru
se alege aceeasi banda pentru orice substanta
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Care din urmatoarele molecule pot absorbi in IR:
oxigen
azot
23
A.
dioxid de carbon
cloretena
clor
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Radiatiile IR:
au lungimi de unda mai mari
au lungimi de unda mai mici
24
A.
implica energii mai mici
pot produce tranzitii electronice
pot produce tranzitii de vibratie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Care din urmatorii solventi pot fi folositi in obtinerea spectrelor IR?
acetat de plumb
nujol
25
A.
tetraclorura de carbon
sulfura de carbon
azotatul de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
In general, pentru obtinerea spectrelor IR se utilizeaza un spectrometru cu:
un fascicul
doua fascicule
26
A.
trei fascicule
patru fascicule
cinci fascicule
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizeaza uneori un gaz vector care poate fi:
vapori de apa
neon
27
A.
dioxid de carbon
argon
oxid de azot
B.
C.
D.
E.
(pag. 363)
Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat:
spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare
spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide
28
A.
spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide
spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide
transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Pag. 273 din 309
Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei IR in controlul medicamentelor, care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa
este o metoda sigura de identificare a substantelor organice
29
A.
constituie un criteriu de puritate a unei substante
este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor
este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa distrugerea integritatii moleculelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 382)
Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara:
camera de ionizare
dispozitiv port-cuva
30
A.
monocromator
amplificator-detector
sursa de radiatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de:
solutii in solventi transparenti si perfect anhidri
suspensii in nujol
31
A.
solutii in metanol sau etanol
dispersii (sub forma de comprimate) in KBr
pelicule
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara:
polimorfismul
marimea particulelor
32
A.
solventii reziduali
umiditatea
indicele de aciditate
B.
C.
D.
E.
(pag. 365)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si energii mai mici
radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si energii mai mari
33
A.
radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice
radiatiile IR pot produce tranzitii electronice
radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu pot avea un moment de dipol si deci nu absorb in IR
moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un moment de dipol si deci absorb in IR
34
A.
apa absoarbe puternic in IR
molecula de dioxid de carbon absoarbe in IR
spectrofotometria IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
La obtinerea spectrelor IR, solventul:
nu implica probleme deosebite
alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru
35
A.
trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac
apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des
cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Pentru identificarea unei substante se compara spectrul IR al acesteia cu:
spectre similare combinate
spectrul standard similar
36
A.
spectrele electronice
spectrele unor substante asemanatoare
spectre simple
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 365)
Determinarile cantitative in IR au la baza masurarea urmatorilor valori:
energia radiatiei incidente
variatia frecventei radiatiei
37
A.
variatia intensitatii radiatiei
energia radiatiei transmise
energia absorbita
B.
C.
D.
E.
(pag. 356)
Determinarea calitativa prin spectrofotometrie IR se caracterizeaza prin:
identificarea speciilor moleculare
identificarea izomerilor si stereoizomerilor
38
A.
identificarea polimorfilor
identificarea omologilor aceleiasi clase
stabilirea echilibrului ceto-enolic
B.
C.
D.
E.
(pag. 360)
Pag. 274 din 309
Spectrofotometria in IR este folosita pentru determinarea cantitativa a:
penicilinelor de semisinteza
gradul de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv
39
A.
simvastatinei
acidului nicotinic
acidului ascorbic
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
In spectrofotometria in IR, pentru analize structurale se foloseste regiunea:
IR indepartat
IR apropiat
40
A.
IR mediu
cuprinsa intre 0,75 - 2,5 micrometri
cuprinsa intre 2,5 - 50 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Domeniul spectral IR apropiat:
este mai sarac in informatii specifice decat cel mediu
este utilizat mai ales pentru determinari cantitative
41
A.
este situat intre 0,75 si 2,5 micrometri
este utilizat atat pentru identificari cat si pentru dozari
este utilizat mai ales pentru determinari calitative
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Substantele solide supuse analizei prin spectrofotometrie in IR, se pot pregati:
in solutie
in suspensie
42
A.
in emulsie
in stare gazoasa
in topitura
B.
C.
D.
E.
(pag. 362)
Benzile de absorbtie in IR:
sunt caracteristice pentru fiecare substanta
se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase
43
A.
se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase
se pot utiliza atat pentru dozarea cat si pentru identificarea substantelor medicamentoase
permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula
B.
C.
D.
E.
(pag. 355)
Selectati raspunsurile corecte referitoare la domeniul spectral IR:
este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS
pentru analize structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat
44
A.
din punt de vedere analitic intereseaza regiunea IR medie
domeniu IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare
regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 353)
Transformarea radiatiei luminoase emisa de sursa de radiatii IR intr-un fascicul monocromatic se realizeaza cu ajutorul:
cuvelor
monocromatorului
45
A.
amplificatorului
detectorului
inregistratorului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 357)
Numarul de unda folosit in domeniul spectral IR este:
raportul intre intensitatea radiatiei incidente si a radiatiei transmise
o marime direct proportionala cu transmitanta
46
A.
o marime proportionala cu frecventa
o marime direct proportionala cu lungimea de unda
o marime a carei unitate de masura este centimetrul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1038)
Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba structura de dipol
perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente
47
A.
sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR
cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice
sa fie perfect simetrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 354)
Pag. 275 din 309
Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR?
monocromator
cuve de cuart
48
A.
sursa de radiatii
detector termic
detector refractometric
B.
C.
D.
E.
(pag. 357)
Sursele luminoase in FTIR pot fi:
bara de carbura de siliciu
filament gros
49
A.
lampa cu deuteriu
bastonas scobit confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide
lampa cu hidrogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de:
temperatura
pH
50
A.
concentratie
lungimea de unda
presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
Tema nr. 45
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelo
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.pag. 17-239*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
In cromatografia de lichide de inalta performanta:
faza stationara este apa
faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari
1
A.
faza stationara este un lichid polar vascos
faza mobila poate fi un gaz inert
solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi folositi ca faza mobila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 161)
Principalul parametru al evaluarii unei separari in cromatografia plana este:
factorul de capacitate
factorul de retentie
2
A.
izoterma de distributie
factorul de intarziere
volumul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
In cromatografia de gaze se utilizeaza ca faza mobila:
dioxidul de carbon
hidrogenul si argonul
3
A.
oxigenul
oxizi de azot
solventi organici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Cele mai utilizate faze stationare lichide in cromatografia de gaze sunt:
chromosorbul
gelurile de dextran
4
A.
sitele moleculare
polieteri ai glicolilor
alumina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Parametrul cantitativ al unei separari prin cromatografia de gaze este:
timpul de retentie
aria picului cromatografic
5
A.
coeficientul de distributie
factorul de intarziere
volumul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 221)
Separarea, identificarea si dozarea tetraciclinelor este posibila folosind:
cromatografia de gaze
metodele volumetrice de analiza
6
A.
cromatografia de lichide de inalta performanta
cromatografia plana
metode refractometrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Pag. 276 din 309
Medicamentele ce contin molecule chirale se pot separa folosind:
metode optice
metode volumetrice
7
A.
metode electrochimice
metode cromatografice
metode termogravimetrice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Procesele de separare in cromatografia pe coloana se realizeaza in:
injector
detector
8
A.
coloana cromatografica
reductor
inregistrator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Fazele stationare inverse (nepolare) utilizate in HPLC se obtin prin silanizarea grupelor silanol libere cu radicali:
vinil
amino
9
A.
carboxil
ciano
octadecil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 70)
Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar:
gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M=10000-150000000
agaroza este un polizaharid de D-galactoza
10
A.
nu sunt sensibile fata de solventii organici
agar-agarul se obtine prin extractie din alge
se mai numesc si Sephadex-uri
B.
C.
D.
E.
(pag. 118)
La determinarea concentratiei compusilor separati prin GC se pot folosi:
largimea picului la baza
factorul dependent de detector
11
A.
concentratia analitului
metoda normarii ariilor
metoda curbei de calibrare
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
Avantajele cromatografiei planare sunt:
ofera posibilitatea separarii compusilor colorati
ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionale
12
A.
in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec
nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor
optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationara poate fi:
rasina schimbatoare de ioni
nepolara
13
A.
polara
silicagel grefat cu lanturi C18
silicagel grefat cu grupe amino
B.
C.
D.
E.
(pag. 219)
Fazele stationare in cromatografia de gaze:
sunt suporturi poroase
lichide formate din compusi cu volatilitate mare
14
A.
nu prezinta stabilitate termica
trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
trebuie sa interactioneze cu faza mobila gazoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 89)
Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica:
se mai numeste cromatografie de excludere-difuzie
faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
15
A.
faza stationara este un gel
faza stationara este un compus macromolecular reticulat
este utilizata la separarea polipeptidelor si a proteinelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Gelurile de poliacrilamida:
se folosesc in cromatografia de excludere-difuzie
se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice
16
A.
sunt usor solubile in apa
se mai numesc si biogeluri
se umfla usor in solutii apoase fiind puternic polare
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Pag. 277 din 309
Agaroza:
face parte din clasa xerogelurilor
face parte din clasa aerogelurilor
17
A.
gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30 grade C
se obtin prin extractie din alge
este o substanta neionica
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta:
este o metoda de evaluare densitometrica a CSS
dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent
18
A.
forme si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor
dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent
se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt:
detectorul UV
detectorul de conductivitate
19
A.
detectorul amperometric
detectorul refractometric
detectorul electrochimic
B.
C.
D.
E.
(pag. 126)
Etapele analizei cromatografice sunt:
identificarea analitilor separati
inregistrarea cromatogramelor
20
A.
determinarea maximului de absorbtie pentru fiecare analit
calcularea ariilor picurilor
deplasarea selectiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Marimile de retentie ce caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica sunt:
inaltimea talerului teoretic
raportul de retentie
21
A.
volumul de retentie
eficacitatea coloanei
factorul de capacitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 40-44)
Rezolutia separarii cromatografice a doi compusi:
depinde de distanta ce separa varfurile picurilor
trebuie sa fie mai mare decat 1
22
A.
depinde de diametrul coloanei cromatografice
trebuie sa fie mai mica decat 1
depinde de vitezele de migrare ale celor doi compusi
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
Caracteristicile detectorilor utilizati intr-o analiza cromatografica sunt:
rezolutia
eficacitatea
23
A.
liniaritatea
timpul de raspuns
limita de detectie
B.
C.
D.
E.
(pag. 62)
Cele mai utilizate faze stationare in cromatografia de adsorbtie pe coloana sunt:
silicagelul
n-hexanul
24
A.
alumina
polietilenglicolii
acetonitrilul
B.
C.
D.
E.
(pag. 66)
Cromatografia in faza gazoasa cuprinde ca tehnici de lucru:
cromatografia gaz-lichid
cromatografia de afinitate
25
A.
cromatografia gaz-solid
cromatografia prin schimb ionic
cromatografia pe strat subtire
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice se disting:
cromatografia de adsorbtie
cromatografia de repartitie
26
A.
cromatografia prin schimb ionic
cromatografia plana
cromatografia de excludere sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 65)
Pag. 278 din 309
Cromatografia prin schimb ionic este utilizata in special pentru separarea:
alcaloizilor si aminoacizilor
peptidelor si proteinelor
27
A.
medicamentelor neionizabile
ionilor metalici esentiali
antibioticelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
In cromatografia de excludere sterica se utilizeaza ca geluri:
polimerii porosi
agaroza
28
A.
alumina
poliacrilamida
polistirenul
B.
C.
D.
E.
(pag. 139)
Detectorii utilizati in HPLC sunt:
de conductibilitate termica
de fluorescenta
29
A.
electrochimic
de ionizare in flacara
UV cu retea de diode
B.
C.
D.
E.
(pag. 67)
In cromatografia pe hartie, pentru obtinerea fazelor stationare hidrofobe, se folosesc:
arenele
apa
30
A.
alcanii lichizi
glicerina
metanolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Cele mai utilizate faze stationare in CSS sunt:
polistirenul
alumina
31
A.
silicagelul
pulberea de celuloza
agar-agarul
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Rasinile schimbatoare de cationi contin ca grupari functionale:
grupe carboxil
grupe aminice
32
A.
saruri cuaternare de amoniu
grupe amidice
grupe sulfonice
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze?
faza stationara este un gaz
faza stationara este un solid
33
A.
faza mobila este un lichid
faza mobila este un gaz
faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi:
izopropanol - amoniac - apa
formamida - benzen
34
A.
n-butanol - acid acetic - apa
apa - fenol
ulei de parafina - DMF - metanol - apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Selectati metodele cromatografice oficinale in FR X:
cromatografia pe strat subtire
cromatografia cu fluide supercritice
35
A.
cromatografia de gaze
cromatografia de schimb ionic
cromatografia de lichide sub presiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 1043)
La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale:
adsorbtia pe suporturi inerte
repartitia intre cele doua faze
36
A.
adsorbtia pe suporturi solide
excluderea-difuzia
schimbul ionic
B.
C.
D.
E.
(pag. 18)
In cromatografia de gaze se folosesc urmatoarele gaze purtatoare:
argon, azot
heliu, argon
37
A.
metan, azot
hidrogen, heliu
oxigen, dioxid de carbon
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pag. 279 din 309
Numarul platourilor (talerelor) teoretice caracterizeaza eficacitatea coloanei cromatografice si este dependent de:
lungimea coloanei
inaltimea platoului teoretic
38
A.
dinamica fazei mobile
latimea platoului teoretic
diametrul coloanei
B.
C.
D.
E.
(pag. 58)
Care dintre urmatorii parametrii caracterizeaza retentia in cromatografia de lichide pe coloana?
factorul de intarziere
timpul de retentie
39
A.
volumul de retentie
eficacitatea coloanei
factorul de capacitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 66)
Eficacitatea si inaltimea platoului teoretic este influentata de:
forma picurilor
difuzia turbulenta si longitudinala
40
A.
simetria picurilor
temperatura
coeficientul de distributie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase:
acizi si baze tari
aditivi
41
A.
combustibili
sedative
derivati polihalogenati
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 98)
Calitatea sorbentilor este determinata de:
faza stationara
calitatea separarii
42
A.
polaritate
stabilitatea mecanica
mecanismul de retentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 74)
Cromatografia chirala preparativa:
este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare pura
nu se realizeaza separari chirale cu faze stationare Chiralpack
43
A.
nu are utilitate in industria farmaceutica
nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tertbutil-eter
retentia pe coloane chirale este numai chirala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 147)
Cromatografia de excludere sterica:
nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor
tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor
44
A.
nu se poate aplica pentru volume mici de proba
face parte din cromatografia planara
faza mobila este un gel
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Sephadex-ul:
contine molecule solubile in apa
este gel de dextran
45
A.
Sephadex G200 are pori foarte mici
isi mentine integritatea moleculara in HCl 0,1N
exista numai Sephadex G200
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 119)
Identificati raspunsul corect referitor la specificitate:
este o caracteristica a analitilor separati cromatografic
este o caracteristica a tuturor detectorilor
46
A.
este o caracteristica a detectorilor ce dau un raspuns discriminant
presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit
nu este o caracteristica a detectorilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 121)
Cromatografia de gaze:
se aplica la temperaturi mai mici de 200 grade C
se poate folosi pentru separarea unor substante organice si medicamentoase
47
A.
nu se aplica pentru separarea substantelor volatile
nu impune o anumita temperatura pentru mentinerea moleculelor in starea gazoasa
fazele stationare sunt particule inerte fizic si chimic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Pag. 280 din 309
Cuplajul LC-GC:
nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor
nu este o metoda de analiza exacta
48
A.
se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa
este imposibila cuplarea LC cu GC
analiza sterolilor prin aceasta metoda nu este posibila
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 156)
Faza stationara:
este formata din particule fine lichide
gruparile chimice C8 sau C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide
49
A.
omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caracteristica
este formata din particule fine, solide, sferice
in cromatografia de gaze faza stationara este un gaz inert chimic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Schimbatorii de ioni:
nu trebuie sa prezinte stabilitate termica
pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat
50
A.
sunt solubili in apa
silicea are rezistenta mecanica slaba
au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centimetrilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198)
In spectrofotometria UV-VIS:
Tranzitiile electronice se suprapun peste tranzitiile de rotatie si de vibratie
Se obtin spectre cu benzi inguste
51
A.
Tranzitia n-pi* este caracteristica alcoolilor si aminelor
Spectrul UV-VIS poate fi considerat "amprenta moleculei"
Absorbanta este proportionala cu concentratia analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 298-354)
Abaterile de la legea Lambert-Beer apar:
Daca se folosesc radiatii monocromatice
La folosirea unor analiti fluorescenti
52
A.
In solutii cu forta ionica ridicata
La utilizarea surselor de radiatii policromatice
In solutii cu concentratii de 0.001M
B.
C.
D.
E.
(pag. 310-311)
Monocromatorul, componenta a spectrofotometrului UV-VIS:
Transforma radiatia intr-un semnal electric
Este o prisma sau o retea de difractie
53
A.
Este situat intre detector si inregistrator
Descompune radiatia in componentele sale
Este un sir de diode sau un fotomultiplicator
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
La inregistrarea spectrelor UV-VIS:
Solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala utilizata
Se reprezinta grafic absorbanta in functie de timp
54
A.
Proba se dizolva in amestec de solventi polari si nepolari
Trebuie evitat fenomenul de solvatocromie
Se reprezinta grafic transmitanta in functie de lungimea de unda
B.
C.
D.
E.
(pag. 318-319)
Sursa de radiatii folosita in domeniul spectral UV este:
Lampa cu filament de tungsten
Bara de oxizi de zirconiu
55
A.
Bara de carbura de siliciu
Lampa cu descarcare in deuteriu
Lampa cu halogen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 55-99)
Tema nr. 46
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor
Bibliografie asociata temei:
Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C., Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005.pag. 319-330*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
Prezenta intr-o molecula organica a gruparii carbonil poate fi identificata printr-o tranzitie:
n -- sigma*
n -- pi*
1
A.
pi -- pi*
sigma -- sigma*
d -- d*
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 303)
Pag. 281 din 309
Efectul hipercromic datorat influentei unei auxocrom existent intr-un compus organic, se manifesta prin:
deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mare
cresterea intensitatii absorbtiei
2
A.
deplasarea maximului de absorbtie spre o lungime de unda mai mica
nu modifica absorbtia cromoforilor
scaderea intensitatii absorbtiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Interactiunile dintre analit si solvent in spectrometrie, poarta numele de:
efect hipercromic
absorbanta specifica
3
A.
reactie de halocromie
solvatocromie
efect hipocromic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Transmitanta (T) se defineste ca:
diferenta dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente
raportul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente
4
A.
raportul dintre intensitatea radiatiei incidente si intensitatea radiatiei transmise
produsul dintre intensitatea radiatiei transmise si intensitatea radiatiei incidente
raportul absorbantelor substantelor la doua lungimi de unda diferite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Tranzitiile d -- d* sunt specifice:
hidrocarburilor saturate
alcoolilor
5
A.
compusilor anorganici cu electroni in orbitali de tip d
compusilor carbonilici
hidrocarburilor nesaturate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 301)
Masuratorile de absorbanta in UV-VIS se fac de regula intr-un domeniu spectral de la:
1 - 10 unitati de absorbanta
0,01 - 5 unitati de absorbanta
6
A.
0,1 - 2 unitati de absorbanta
0,1 - 10 unitati de absorbanta
5 - 10 unitati de absorbanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Spectrometria in UV-VIS se aplica in domeniul spectral:
0 - 180 nm
180 - 1100 nm
7
A.
1100 - 2100 nm
2100 - 3000 nm
1100 - 1500 nm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 296)
Legaturile sigma din structura substantelor organice au o stabilitate:
mare
mica
8
A.
medie
foarte mare
foarte mica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 298)
Tranzitia n -- pi* consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura pi* si este o tranzitie de intensitate:
mare
medie
9
A.
mica
foarte mare
nu au loc astfel de tranzitii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 299)
Reactia prin care se formeaza carbocationi a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini, determinand o deplasare a dublelor legaturi si delocalizarea sarcinii pozitive se numeste:
reactie de hipocromism
reactie de batocromism
10
A.
reactie de halocromie
reactie dubla
reactie de monocromism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Legea lui Lambert-Beer este valabila:
pentru solutii concentrate
pentru solutii diluate
11
A.
numai pentru solutii colorate
numai pentru solutii incolore
pentru suspensii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 310)
Pag. 282 din 309
Care dintre urmatorii cromofori sunt specifici pentru oxime?
-NH2
-NOH
12
A.
-ONO
-N=O
-ONO2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 302)
Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari, poarta numele de:
efect hipsocromic
efect hipercromic
13
A.
efect hipocromic
reactie de halocromie
efect batocromic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 305)
Domeniul spectral vizibil este situat intre:
400 - 1100 nm
400 - 700 nm
14
A.
180 - 400 nm
700 - 1100 nm
180 - 1100 nm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 296)
Pentru determinarile spectrofotometrice in domeniul UV se foloseste ca sursa de radiatii:
filtrul optic
fotodioda
15
A.
fotomultiplicatorul
lampa cu deuteriu
lampa cu filament de wolfram
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Absorbanta molara in spectrofotometria UV-VIS depinde direct proportional de:
concentratia analitului
grosimea stratului de solutie
16
A.
masa molara a analitului
lungimea de unda
numarul de unda
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 306)
Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la legea Lambert-Beer sunt corecte?
este utilizata pentru determinarea densitatii relative a solutiilor studiate
se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
17
A.
nu sunt prevazute abateri chimice
este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 310)
Spectrometria de absorbtie in vizibil se poate aplica:
solutiilor incolore diluate
solutiilor colorate diluate
18
A.
solutiilor incolore sau colorate
solutiilor colorate concentrate
suspensiilor colorate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 315)
Prin absorbtia unei radiatii din domeniul UV-VIS, o molecula poate efectua urmatoarele tipuri de tranzitii:
de intindere
de vibratie
19
A.
de rotatie
de deformare
electronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 298)
Tranzitiile n -- sigma* sunt specifice urmatorilor compusi organici:
hidrocarburi saturate
alcooli
20
A.
hidrocarburi aromatice
amine
derivati halogenati
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Pag. 283 din 309
Pentru evaluarea spectrofotometrica a puritatii unei substante medicamentoase se poate utiliza:
raportul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite
produsul absorbantelor substantei la doua lungimi de unda diferite
21
A.
diferenta dintre absorbantele substantei la doua lungimi de unda diferite
raportul absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda
diferenta absorbantelor substantei la aceeasi lungime de unda
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Conform legii Lambert-Beer, absorbanta unei solutii depinde de:
grosimea stratului de solutie
natura solventului
22
A.
concentratia analitului
structura chimica a analitului
absorbanta molara a analitului
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Inregistrarea spectrelor UV-VIS este posibila prin reprezentarea grafica:
absorbantei functie de concentratie
transmitantei functie de lungimea de unda
23
A.
intensitatii radiatiei transmise functie de intensitatea radiatiei incidente
absorbantei functie de lungimea de unda
intensitatii radiatiei incidente functie de intensitatea radiatiei transmise
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Radiatiile policromatice provenite de la sursele utilizate in UV-VIS se pot transforma in benzi inguste (radiatii monocromatice), folosind:
detectoare
filtre optice
24
A.
fotodiode
fante
fotomultiplicatoare
B.
C.
D.
E.
(pag. 307)
Solventii utilizati in determinarile spectrofotometrice din domeniul UV-VIS, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa nu absoarba in regiunea spectrala folosita pentru determinarea analitului
sa nu produca fenomene de solvatocromie
25
A.
sa produca deplasari bato si hipsocrome
sa aiba puritate spectrala
sa solubilizeze cu usurinta proba
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Abaterile in cazul legii Lambert Beer pot apare:
in solutii cu concentratii mai mari de 0,01M
in solutii cu concentratii mai mici de 0,000001M
26
A.
datorita radiatiilor policromatice provenite de la sursa
in solutii cu o forta ionica ridicata
datorita radiatiilor monocromatice selectate cu filtrele optice
B.
C.
D.
E.
(pag. 310)
Referitor la absorbanta specifica sunt adevarate afirmatiile:
se defineste ca absorbanta unui strat de solutie cu grosimea de 1 cm, care contine 1 g de substanta dizolvata in 100 mL
foloseste la determinarea concentratiei unui analit
27
A.
este independenta de lungimea de unda la care se fac determinarile
este constanta la o lungime de unda data
are aceeasi valoare la o anumita lungime de unda indiferent de substanta studiata
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Electronii din structura compusilor organici, care nu contribuie la absorbtiile din domeniul spectral UV-VIS sunt:
pi
pi*
28
A.
sigma
n
din invelisul electronic inchis
B.
C.
D.
E.
(pag. 302)
Pag. 284 din 309
In spectrofotometria UV-VIS pentru determinari cantitative trebuie sa se tina seama de curba de calibrare a carei liniaritate se verifica prin:
metoda celor mai mici patrate
metoda regresiei liniare simple
29
A.
metoda curbei Gauss
metoda standardului intern
metoda normarii ariilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
In cazul unui amestec de tetraciclina si epitetraciclina al carui spectru in UV este cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula:
concentratia molara a tetraciclinei
concentratia procentuala a tetraciclinei
30
A.
concentratia molara a epitetraciclinei
concentratia procentuala a epitetraciclinei
concentratia procentuala in amestec
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
Inregistrarea spectrelor UV-VIS se poate realiza prin reprezentarea grafica a:
absorbantei functie de lungimea de unda
intensitatii radiatiei incidente functie de timp
31
A.
intensitatii radiatiei absorbite functie de grosimea stratului absorbit
transmitantei functie de lungimea de unda
concentratie
B.
C.
D.
E.
(pag. 318)
Care din solventii urmatori se utilizeaza in spectrometria UV-VIS?
glicerina
dioxan
32
A.
acetonitril
metanol
eter
B.
C.
D.
E.
(pag. 319)
Din punct de vedere al participarii sau neparticiparii electronilor la tranzitiile electronice, intr-o molecula se disting urmatoarele tipuri de electroni:
invelis de electroni inchis
electroni de tip sigma
33
A.
electroni de tip pi
electroni de tip n
electroni de tip sigma*
B.
C.
D.
E.
(pag. 303)
In legea lui Lambert-Beer, epsilon reprezinta:
absorbanta molara
produsul dintre absorbtivitate si masa molara a analitului
34
A.
o marime independenta de concentratie
o marime dependenta de concentratie
absorbtivitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor folosite in spectrofotometria UV-VIS sunt:
zgomotul de fond al sursei luminoase
zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
35
A.
procesele de reflexie si difuzie
procesele de adsorbtie
procesele de repartitie
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Detectia analitilor in spectrofotometria UV-VIS se realizeaza cu:
monocromatorul
fotomultiplicatorul
36
A.
fotodioda
retele de difractie
filtre optice
B.
C.
D.
E.
(pag. 306)
Tranzitiile n -- pi* sunt:
tranzitii de rotatie
tranzitii electronice
37
A.
tranzitii de vibratie
specifice compusilor carbonilici
specifice alcoolilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 301)
Domeniul spectral UV-VIS se compune din urmatoarele zone spectrale:
UV apropiat
UV indepartat
38
A.
IR mediu
IR foarte apropiat
vizibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 296)
Pag. 285 din 309
Metodele spectrofotometrice in UV-VIS pot fi utilizate pentru:
studii de structura-activitate
determinarea valorilor Ka pentru morfina
39
A.
analiza anionului fluorura din preparatele farmaceutice
separarea enantiomerilor unei substante medicamentoase
determinarea puritatii unor medicamente
B.
C.
D.
E.
(pag. 313-316)
Betcarotenul poate fi determinat spectrofotometric in domeniul vizibil:
prin tratare cu acid sulfuric concentrat
prin tratare cu clorura de stibiu (III)
40
A.
ca urmare a unui proces solvatocromic
prin tratare cu acizi Lewis
ca urmare a unei reactii de halocromie
B.
C.
D.
E.
(pag. 316)
La analiza unei substante medicamentoase prin spectrometrie UV-VIS sunt necesare:
spectrul de masa
curba de calibrare
41
A.
un etalon al substantei analizate
absorbanta specifica
absorbanta molara
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Lungimea de unda se poate exprima in:
angstromi
nanometri
42
A.
micrometri
cm-1
milivolti
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre urmatoarele lungimi de unda apartin domeniului IR foarte apropiat:
600 nm
800 nm
43
A.
500 nm
1000 nm
200 nm
B.
C.
D.
E.
(pag. 296)
Absorbanta unei substante in UV-VIS depinde de mai multe marimi, exceptand:
volumul solutiei
grosimea stratului de solutie
44
A.
indicele de refractie al solutiei
densitatea relativa a solutiei
concentratia analitului in solutie
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Absorbtia luminii de catre o molecula in domeniul spectral UV-VIS, conduce la:
tranzitia moleculei de pe nivelele de rotatie inferioare pe nivelele de rotatie superioare
tranzitia electronilor de pe un nivel energetic superior pe unul inferior
45
A.
tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie inferioare pe nivelele de vibratie superioare
tranzitia moleculei de pe nivelele de vibratie superioare pe nivelele de vibratie inferioare
tranzitia electronilor de pe un nivel energetic inferior pe unul superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 299)
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este maxima iar transmisia este minima
tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mici
46
A.
tranzitiile care au loc cu o energie mica implica absorbtii la lungimi de unda mari
tranzitiile care au loc cu o energie mare implica absorbtii la lungimi de unda mari
maximul de absorbtie este lungimea de unda la care atat absorbtia cat si transmisia sunt maxime
B.
C.
D.
E.
(pag. 291)
Un spectrofotometru UV-VIS are urmatoarele componente:
sursa de eluent
fante de intrare si de iesire
47
A.
coloana cromatografica
detector
inregistrator
B.
C.
D.
E.
(pag. 307)
Prin inregistrarea unui spectru UV-VIS se pot obtine informatii despre:
punctul de topire al unei substante
concentratia substantei
48
A.
identificarea substantei
puritatea substantei
timpul de retentie al substantei
B.
C.
D.
E.
(pag. 309-312)
Pag. 286 din 309
Transmitanta nu este dependenta de urmatorii parametrii:
pH
concentratie
49
A.
indice de refractie
densitate relativa
grosimea stratului de solutie
B.
C.
D.
E.
(pag. 308)
Alegeti raspunsurile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii:
este logaritmul zecimal al transmitantei
este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise
50
A.
este invers proportionala cu concentratia substantei analizate
este proportionala cu grosimea stratului absorbant
se mai numeste si extinctie specifica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1036)
La controlul limitei de carbonati solutia de baza se prepara din:
Carbonat de calciu in apa
Carbonat de sodiu anhidru in apa
51
A.
Carbonat de calciu in acid acetic
Carbonat de sodiu in acid acetic
Carbonat de bariu in apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1010)
Referitor la controlul limitei de amoniu:
Solutia de baza se prepara din clorura de amoniu (R) in apa
Ionul amoniu formeaza cu tetraiodobismutatul de potasiu un precipitat galben-brun
52
A.
Reactivul de precipitare este tetraiodomercuratul (II) de potasiu in mediul alcalin
Solutia de analizat se aciduleaza cu acid sulfuric (R)
Solutia de baza se prepara din clorura de bariu (R) si acid sulfuric (R)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1007)
Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste ca reactiv la controlul limitei de:
Zinc
Fer
53
A.
Arsen
Calciu
Plumb
B.
C.
D.
E.
(pag. 1008-1011)
Alegeti raspunsurile corecte:
Ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat galben
La controlul limitei de calciu solutia de baza se prepara din clorura de amoniu in apa
54
A.
Ionul fer trivalent se identifica cu o solutie de molibdat de amoniu in mediu acid
Ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic un nitroderivat colorat in galben
Metalele grele ca impuritate se deceleaza sub forma de sulfuri greu solubile in mediu acid
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010-1012)
La controlul limitei pentru substante organice se folosesc:
Procedeul cu hipofosfit de sodiu
Precipitarea cu clorura de bariu
55
A.
Procedeul prin calcinare
Precipitarea cu sulfura de sodiu
Procedeul cu acid sulfuric (R)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1008-1014)
Tema nr. 47
Spectrofotometria UV-VIS aplicata in analiza medicamentului
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.pag 296-332Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei medicamentului, Editura University Press, Targu-Mures, 2006.pag. 55-88*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
In intoxicatia acuta cu Morfina apare:
Deprimarea centrilor respiratori
Hipertermie
1
A.
Midriaza
Poliurie
Diaree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Pag. 287 din 309
Afirmatii adevarate privind Cocaina:
Provoaca dependenta psihica puternica
Are actiune simpaticomimetica
2
A.
Tratamentul consta in combaterea convulsiilor
Doza letala pentru adult este de 10 g oral
In intoxicatia acuta prin ingestie se fac spalaturi cu KCl 7.4%
B.
C.
D.
E.
(pag. 185-186)
Tema nr. 48
Controlul limitelor de impuritati in substante si produse farmaceutice
Bibliografie asociata temei:
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo Cluj-Napoca, 2003.pag. 249-287*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed.
Medicala, 2000;*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;***
Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;*** Farmacopeea
Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006.FRX - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006
Pentru determinarea zincului ca impuritate trebuiesc indepartati ionii interferenti, si anume:
calciu
magneziu
1
A.
arsen
potasiu
fier
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 266)
Impuritatile organice usor carbonizabile se detecteaza din substante minerale incolore:
cu acid sulfuric (R)
cu amoniac
2
A.
cu acid azotic
cu hipofosfit de sodiu
prin calcinare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 258)
Care este afirmatia incorecta?
FR X prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice
conform FR X trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice
3
A.
nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati
FR X prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee
in cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete cu dop rodat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1123)
Procedeul cu acid sulfuric:
se foloseste pentru controlul limitei de impuritati anorganice
determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
4
A.
in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajate de gaze, amestecul nu se agita
peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata
acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
La controlul limitei de calciu:
nu se folosesc solutii etalon
se obtine un precipitat de oxalat de calciu, microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
5
A.
sensibilitatea limita a reactiei este de 0,0035 mg/mL
solutia de analizat si proba etalon se compara dupa 24 ore
FR X nu recomanda controlul limitei de calciu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
In cazul impuritatilor anorganice
limitele admise se exprima in microgram/mL
pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime folosite
6
A.
conservarea necorespunzatoare nu conduce la impurificarea substantelor
FR X nu prevede determinarea impuritatilor anorganice
se determina prin calcinare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1187)
Pag. 288 din 309
La controlul limitei de arsen:
FR X prevede: "nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
arsenura de hidrogen coloreaza hartia indicator in violet
7
A.
FR X prevede: "trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu si acid clorhidric"
se realizeaza doar printr-un singur procedeu
arsenura de hidrogen se depune sub forma unui precipitat rosu-caramiziu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1165)
Controlul limitei de fer, conform FR X, se executa:
prin reactia de culoare cu nitratul de argint
prin reactia de culoare cu hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric
8
A.
prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu
prin reactia de culoare cu molibdatul de amoniu
nu se executa in cazul substantelor organice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Conform FR X subtantele organice usor carbonizabile:
se determina prin calcinare in flacara timp de 10 minute
se determina prin reactia de culoare cu saruri de bariu
9
A.
se determina prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
se determina numai prin procedeul cu acid azotic
se determina printr-o reactie redox cu permanganat de potasiu si acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1165)
Care dintre metodele de mai jos sta la baza controlului limitei de fosfati in substantele medicamentoase, conform FR X?
precipitarea cu nitrat de argint
tratarea cu o solutie acida de permanganat de potasiu
10
A.
calcinarea in flacara timp de 10 minute
reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in hidroxid de sodiu
reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in acid nitric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1178)
Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru impuritati organice usor carbonizabile, prin procedeul calcinarii, este incorecta?
se folosesc solutii etalon
se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
11
A.
se deceleaza impuritatile organice usor carbonizabile din substante minerale incolore
nu se folosesc solutii etalon
metoda este prevazuta de FR X
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1173)
Conform FR X, controlul limitei de zinc se executa:
prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric
prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
12
A.
prin reactia de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu
prin tratare cu acid clorhidric concentrat la 150 grade
prin calcinare in flacara 10 minute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1170)
Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FR X:
in solutia analizata nu trebuie sa apara un precipitat galben
se determina prin procedeul cu acid sulfuric
13
A.
determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
se determina prin reactie cu nitratul de argint
nu este necesara compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1162)
Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de:
mercur
plumb
14
A.
calciu
zinc
magneziu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250-262)
In reactie cu hexacianoferatul (II) de potasiu, ionul de zinc formeaza:
un precipitat galben
o solutie galbena
15
A.
un precipitat brun
un precipitat alb
un precipitat albastru
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250-262)
Pag. 289 din 309
La controlul limitei de calciu, solutia de baza din care se prepara solutia etalon de comparatie, contine:
carbonat de calciu in acid acetic
clorura de calciu in apa
16
A.
sulfat de calciu in apa
carbonat de calciu in acid sulfuric
oxalat de calciu in apa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
Limita de carbonati in substantele medicamentoase se determina cu:
o solutie de hidroxid de bariu
o solutie de molibdat de amoniu
17
A.
o solutie de sulfura de sodiu
un acid mineral
o solutie de nitrat de argint
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 258)
Solutia de reactiv de nitrat de argint 20 g/L serveste la determinarea limitei de:
carbonati
ioduri
18
A.
fosfati
azotati
bromuri
B.
C.
D.
E.
(pag. 267)
Selectati raspunsurile incorecte referitoare la controlul limitei de carbonati:
FR X nu prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon
se determina prin incalzire in flacara
19
A.
nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat
se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon dupa 10 minute
B.
C.
D.
E.
(pag. 1127)
Conform FR X, controlul limitei de nitrati:
se executa prin reactia de culoare cu saruri de bariu
se executa prin procedeul cu acid sulfuric
20
A.
se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
se executa prin reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat solutia etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1112)
Substantele organice usor carbonizabile se determina conform FR X, astfel:
prin procedeul cu acid azotic
prin reactia de culoare cu nitratul de argint
21
A.
prin calcinare
prin procedeul cu acid sulfuric
prin tratare cu o solutie de permanganat de potasiu in acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
(pag. 1139)
Alegeti raspunsurile corecte referitoare la limita de metale grele in substante organice:
substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic (R)
substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric (R)
22
A.
substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric (R)
FR X precizeaza ca prezenta sarurilor de fer in rezidul de la calcinare nu interfereaza
se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 1057)
Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza:
un precipitat alb-galbui amorf
o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin
23
A.
un precipitat alb cazeos
un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac
o tulbureala albastra
B.
C.
D.
E.
(pag. 1164)
Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?
ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
ionul fier (III) se identifica cu piridina
24
A.
ionul cobalt (II) se identifica cu hidroxidul de bariu
ionul clorura se determina cu nitratul de argint
FR X nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Pag. 290 din 309
Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt adevarate?
se folosesc solutii etalon
se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute
25
A.
se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore
nu se folosesc solutii etalon
aceasta metoda nu este prevazuta in FR X
B.
C.
D.
E.
(pag. 1161)
Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte?
ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (III) de potasiu
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos
26
A.
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat verde
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru functie de concentratie
solutia etalon de fier se prepara la nevoie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1167)
Referitor la determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric:
acidul sulfuric folosit se raceste la 10 grade celsius
se aplica substantelor organice
27
A.
se efectueaza la temperatura de 10 grade celsius
se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice
se efectueaza la temperatura de 150 grade celsius
B.
C.
D.
E.
(pag. 1143)
FR X prevede pentru controlul limitei de arsen:
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipifosfit de sodiu in acid clorhidric
28
A.
procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice
nu exista doua procedee pentru controlul limitei de arsen
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FR X:
FR X prevede compararea solutiei de analizat cu o solutie etalon
se determina prin incalzire in flacara
29
A.
se foloseste o solutie etalon de ion carbonat
se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
compararea solutiei de analizat cu solutia etalon se face dupa 24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1156)
Precizati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de impuritati organice usor carbonizabile, conform FR X:
se determina prin metoda refractometrica
se determina prin procedeul prin calcinare
30
A.
se determina prin metode cromatografice
se determina prin metode spectrofotometrice
se determina prin procedeul cu acid sulfuric
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
La determinarea limitei de cloruri, se formeaza un precipitat:
alb de clorura de calciu
alb de clorura de argint
31
A.
solubil in amoniac
greu solubil in apa si acid azotic diluat
galben de clorura de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 250-262)
La controlul limitei de fosfati:
se formeaza un precipitat galben de molibdat de amoniu
se foloseste ca reactiv molibdatul de amoniu
32
A.
la concentratii mici apare o tulbureala galbena de fosfomolibdat de amoniu
la concentratii mari se obtine un precipitat usor solubil in apa
se foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Controlul limitei de metale grele se refera la metalele ce precipita sub forma de sulfuri greu solubile in mediu acid, si anume:
Hg2+
Zn2+
33
A.
Cu2+
Fe2+
Bi3+
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Pag. 291 din 309
In cazul decelarii impuritatilor de arsen se pot utiliza urmatoarele procedee:
cu hartie indicator pentru arsen
cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu
34
A.
cu molibdatul de amoniu
cu hipofosfitul de sodiu
mineralizarea substantei
B.
C.
D.
E.
(pag. 250)
Tetraiodomercuratul (II) de potasiu:
este utilizat ca reactiv pentru decelarea impuritatilor de amoniu si fer
in mediu alcalin formeaza reactivul Nessler
35
A.
cu ionul amoniu formeaza un precipitat galben-brun
in mediu acid formeaza cu ionul amoniu un complex de culoare galbena
este o combinatie complexa greu solubila in apa
B.
C.
D.
E.
(pag. 260)
Controlul limitei de azotati:
se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic
conduce la obtinerea unui nitroderivat de culoare galbena
36
A.
are loc in mediu de acid sulfuric
are loc in mediu de hidroxid de sodiu
se bazeaza pe reactia de nitrare a acidului salicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Ionul Ba2+ in solutie este folosit pentru decelarea impuritatilor de:
fosfati
azotati
37
A.
cloruri
carbonati
sulfati
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
In procedeul cu acid sulfuric pentru determinarea limitei de impuritati organice usor carbonizabile:
se detecteaza impuritatile organice din substantele organice
se detecteaza impuritatile organice din substantele minerale incolore
38
A.
solutia se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor
limitele admise se determina prin comparare cu solutii etalon
se detecteaza impuritatile anorganice din substante organice
B.
C.
D.
E.
(pag. 261)
Dintre ionii metalici de mai jos, nu se deceleaza ca impuritati conform FR X:
Na+
Sb3+
39
A.
Bi3+
K+
Ca2+
B.
C.
D.
E.
(pag. 250-260)
Procedeul cu hartie indicator pentru arsen consta in:
imbibarea hartiei de filtru cu o solutie alcoolica de MgCl2
reducerea arsenului la hidrogen arseniat
40
A.
aparitia unei coloratii galbene pe hartia indicator
reactia hidrogenului arseniat cu clorura mercurica
folosirea unui sistem oxidant de zinc si clorura stanoasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
Precipitarea metalelor grele sub forma de sulfuri greu solubile se realizeaza cu:
sulfat de sodiu
carbonat de sodiu
41
A.
fosfat trisodic
sulfura de sodiu
tioacetamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
In vaccinuri adsorbite se determina impuritati de:
aluminiu
arsen
42
A.
calciu
fier
metale grele
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Controlul limitei de calciu:
se face comparativ cu o solutie etalon de oxalat de amoniu
se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu o solutie de acid oxalic
43
A.
se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0,1 g/mL
se face comparativ cu o solutie etalon de calciu 0,1 mg/mL
se bazeaza pe reactia ionului de calciu cu oxalatul de amoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Pag. 292 din 309
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
limita de fier se determina cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu
limita de calciu se determina cu nitrat de argint
44
A.
limita de zinc se determina cu hexacianoferat (II) de potasiu
limita de metale grele se determina cu sulfura de sodiu
limita de fosfati se determina cu molibdatul de amoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 258-262)
Referitor la determinarea limitei de cloruri, alegeti afirmatia corecta:
se determina cu oxalatul de amoniu
se determina cu azotatul de argint
45
A.
se obtine un precipitat alb de clorura de argint
se obtine un precipitat alb de clorura de amoniu
se obtine un precipitat alb de azotat de argint
B.
C.
D.
E.
(pag. 258)
La controlul limitei de calciu:
proba este corespunzatoare daca reactia pentru Ca2+ este negativa
proba este corespunzatoare daca tulbureala sau precipitatul aparut sunt mai putin intense decat cele din proba etalon
46
A.
FR X prevede alta metoda de identificare daca proba contine ioni de fier
ionii de fier nu interfera in analiza
FR X nu prevede compararea cu o solutie etalon
B.
C.
D.
E.
(pag. 256,1010)
La controlul limitei de carbonati:
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu
47
A.
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de calciu cristalizat
pentru prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de amoniu
solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1010)
Solutia etalon de arsen utilizata la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FR X):
se prepara din solutia de baza
se prepara la nevoie
48
A.
se trateaza in mod identic cu proba
contine ioni As(III) si As(V)
contine ioni As(V)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1009)
Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?
zinc
amoniu
49
A.
fer
metale grele
arsen
B.
C.
D.
E.
(pag. 1011)
Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaza ca reactiv principal:
hipofosfitul de sodiu
solutia bazica de tetraiodomercurat (II) de potasiu
50
A.
solutia acida de tetraiodomercurat (II) de potasiu
reactivul Nessler
complexonul III
B.
C.
D.
E.
(pag. 250)
Intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se caracterizeaza prin:
Lezarea directa a ficatului si rinichilor
Stimularea centrilor vasomotori
51
A.
Efect ganglioplegic
Hiperventilatie compensatorie
Cresterea consumului de oxigen in tesutul nervos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138-139)
Butirofenonele:
Au ca principal reprezentant Haloperidolul
Produc hipertermie in caz de intoxicatie
52
A.
Cresc tensiunea arteriala
Induc elemente caracteristice sindromului extrapiramidal
Se dozeaza spectrofotometric in UV
B.
C.
D.
E.
(pag. 146-147)
Pag. 293 din 309
Tema nr. 49
Toxicomanii: morfinomania si heroinomania, cocainomania, toxicomanii induse de halucinogenele naturale (TI-IC) si de sinteza (LSD), tabagismul
Bibliografie asociata temei:
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991.pag. 162-165, pag. 170-173, pag. 185-186, pag. 188-190
Toxicitatea cocainei consta in:
actiunea simpatomimetica
actiunea anticolinergica
1
A.
actiunea parasimpatomimetica
excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia
produce hipertermie
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Tulburarile cardiovasculare intalnite in tabagism sunt:
tahicardia
riscul producerii infarctului de miocard
2
A.
scaderea ponderala
astenia
hipertensiunea arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Morfinomanul se caracterizeaza prin:
fata palida cu extremitati reci
secretii abundente
3
A.
tegumente uscate, cu eruptii
mioza
preocuparea principala este procurarea dozelor de drog
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
In heroinomanie:
manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
instalarea senzatiilor dorite este lenta, dar persistenta
4
A.
toleranta este foarte mica
se mentine pericolul supradozarii, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
sindromul de abstinenta este deosebit de grav
B.
C.
D.
E.
(pag. 172,173)
In cocainomanie:
toleranta este foarte mare
dependenta psihica este usoara
5
A.
drogul se administreaza exclusiv pe cale parenterala
este prezenta midriaza
se poate produce perforarea septului nazal
B.
C.
D.
E.
(pag. 185,186)
Tabagismul prezinta efecte nocive, datorita urmatoarelor substante prezente in fumul de tigara:
oxidul de carbon
nicotina
6
A.
hidrocarburi polinucleare cancerigene
amine aromatice
tebaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Urmatoarele afirmatii in legatura cu opiomania sunt adevarate, cu exceptia:
simptomatologia este diferita de cea din morfinomanie
degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina
7
A.
efectul euforizant este mai puternic decat cel indus de heroina
heroinomania este mai grava decat opiomania
se trateaza prin administrarea de nalorfina
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Dependenta fizica si toleranta in opiomanie se instaleaza prin urmatoarele mecanisme:
cresterea primului pasaj hepatic
mecanisme farmacocinetice
8
A.
mecanisme farmacodinamice
cresterea sensibilitatii receptorilor corespunzatori
inductie enzimatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Semnele caracteristice ale intoxicatiei acute cu morfina sunt:
diminuarea ritmului respirator
midriaza
9
A.
hipertermia
hipertensiunea arteriala
mioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Pag. 294 din 309
Nicotina:
actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare
este indicata in tratamentul miasteniei gravis
10
A.
eliminarea este favorizata de administrarea NaHCO3
determina decesul prin stop cardiac sau respirator
actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare
B.
C.
D.
E.
(pag. 189, 190)
Afectiunile respiratorii intalnite in tabagism sunt:
edemul pulmonar
emfizemul pulmonar
11
A.
perforarea septului nazal
astmul bronsic
cancerul pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Cocainomania se caracterizeaza prin:
instalarea rapida a obisnuintei
dependenta psihica puternica
12
A.
administrarea drogului exclusiv pe cale nazala
dependenta fizica extrem de puternica
toleranta foarte mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 185, 186)
Sindromul de abstinenta in morfinomanie se caracterizeaza prin:
tahicardie si hipertensiune
dureri musculare, tremuraturi, convulsii
13
A.
hipotensiune ortostatica
mioza
agitatie intensa
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Principalele efecte adverse induse de morfina sunt:
tulburarile respiratorii
tulburarile cardiovasculare
14
A.
eruptii cutanate
tulburari hematologice
tulburari extrapiramidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Dupa o singura administrare, cocaina induce:
delirium tremens
stimulare intelectuala
15
A.
inlaturarea senzatiei de foame si oboseala
anestezie si narcoza
stare euforica, urmata de anxietate si tristete
B.
C.
D.
E.
(pag. 185)
Referitor la efectele adverse ale morfinei sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
apar chiar dupa o perioada scurta de tratament
un efect advers foarte grav este instalarea obisnuintei la efectele euforice
16
A.
hipotensiunea este consecinta deprimarii centrilor cardiovasculari
hipertensiunea este consecinta stimularii centrilor cardiovasculari
tulburarile neuropsihice nu reprezinta efecte adverse ale morfinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Referitor la dextromoramida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
nu produce farmacodependenta
este un inlocuitor sintetic al nicotinei
17
A.
semnele clinice ale intoxicatiei acute sunt similare celor din intoxicatia acuta cu morfina
cel mai grav efect advers este deprimarea respiratiei
prezinta actiune toxica similara morfinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Metadona:
este substanta activa din produsul Sintalgon
este mai toxica decat morfina
18
A.
se biotransforma prin N-demetilare
determina farmacodependenta intr-o mai mica masura decat morfina
nu determina sindrom de abstinenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Referitor la petidina sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
este substanta activa din produsul Mialgin
dupa absorbtie se localizeaza in organele interne
19
A.
se biotransforma prin hidroliza si N-demetilare
la nivel renal poate produce necroza tubulara
se elimina renal sub forma nebiotransformata
B.
C.
D.
E.
(pag. 173)
Actiunea toxica a opiului se datoreste in special continutului ridicat in:
codeina
tebaina
20
A.
morfina
ezerina
narcotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 169)
Pag. 295 din 309
Simptomatologia si caracteristicile opiomaniei sunt asemanatoare cu cele ale:
tabagismului
amfetaminomaniei
21
A.
alcoolismului
morfinomaniei
ergotismului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 169)
Calea majora de biotransformare a morfinei este:
hidrogenarea in pozitiile 7, 8 (dezomorfina)
O- metilarea
22
A.
acetilarea
sulfurarea
conjugarea cu acidul glucuronic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Actiunea toxica a morfinei se manifesta prin:
excitarea puternica a SNC
scaderea diurezei prin inhibarea eliberarii hormonului antidiuretic
23
A.
deprimare respiratorie
midriaza
hipertermie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Triada toxicitatii acute a opoidelor este:
HTA, constipatie tahipnee
diaree, mioza, retentie urinara
24
A.
coma, mioza, deprimare respiratorie
HTA, midriaza, dispnee
fasciculatii musculare, tahicardie, transpiratii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Toleranta la morfina:
este scazuta
este o toleranta incrucisata cu alte analgezice neopioide
25
A.
se explica prin modificari cantitative in raspunsul receptorilor
nu implica adaptarea centrilor nervosi la actiunea repetata a morfinei
se explica prin metabolizarea diferita de calea metabolica normala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
In intoxicatia cu morfina, nalorfina se administreaza pentru:
diagnosticarea intoxicatiei acute
tratamentul intoxicatiei cronice
26
A.
combaterea deprimarii respiratorii in intoxicatia acuta
prevenirea instalarii dependentei psihice
tratamentul de substitutie a morfinei la dependenti
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Care dintre urmatoarele efecte nu corespunde actiunii morfinei:
deprimant respirator
bradicardizant
27
A.
constipant
euforizant
analgezic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 170)
Cel mai puternic efect euforizant il are opioidul:
heroina
codeina
28
A.
petidina
hidromorfona
dextromoramida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 173)
Cocaina produce:
efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor bulbari
mioza, prin actiune simpatomimetica
29
A.
midriaza, prin mecanism anticolinergic
cresterea diurezei
dependenta psihica slaba
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180-186)
Prizarea cocainei de catre toxicomani nu determina:
aparitia de halucinatii
perforarea septului nazal dupa administrari repetate
30
A.
instalarea dependentei psihice
instalarea dependentei fizice
anestezia mucoasei nazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Pag. 296 din 309
Accidentele terapeutice consecutive hipersensibilitatii induse de cocaina constau in:
bradicardie
hipotensiune
31
A.
eruptii cutanate
fotosensibilitate
hipertensiune
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina se realizeaza prin:
epurare extrarenala
administrare de atropina
32
A.
perfuzie intravenoasa cu KMnO4 1%
sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie
administrare de nalorfina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186)
Consecutiv supradozarii cocainei moartea poate surveni prin:
instalarea insuficientei renale acute
paralizie respiratorie si colaps circulator
33
A.
soc anafilactic
accidente hemoragice
septicemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Cocaina se biotransforma prin:
acetilare
conjugare cu acid glucuronic
34
A.
mercaptare
hidroliza
N-demetilare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185)
Cocainomania prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
este o toxicomanie majora
se caracterizeaza printr-o puternica dependenta psihica
35
A.
se caracterizeaza prin cresterea tolerantei
midriaza
mioza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185-186)
Nicotina:
prezinta implicatii toxicologice nesemnificative
are actiune N-colinolitica
36
A.
este utilizata in terapie
a fost utilizata pentru otravirea sagetilor
se absoarbe lent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Nicotina:
prezinta implicatii toxicologice nesemnificative
este utilizata in terapie pentru stimularea musculaturii netede
37
A.
prezinta actiune N-colinolitica
se absoarbe lent
este un lichid foarte volatil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188-189)
Tabagismul are urmatoarele caracteristici:
este o toxicomanie majora
este o intoxicatie cronica profesionala
38
A.
se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara
se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta grav
este o intoxicatie profesionala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Urmatoarele afirmatii referitoare la toxicocinetica nicotinei nu sunt adevarate:
patrunde in organism pe cale respiratorie
se absoarbe lent
39
A.
se biotransforma la nivelul nucleului pirolidinic prin oxidare
se elimina rapid prin urina
eliminarea renala este marita prin acidifierea urinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
In intoxicatia acuta cu morfina se observa:
mioza
hipertermie
40
A.
o faza initiala euforica, urmata de o faza de deprimare
coma cu abolirea reflexelor
hipertensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Pag. 297 din 309
Tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se realizeaza prin:
administrare de nalorfina pentru combaterea deprimarii respiratorii
corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
41
A.
epurare gastrica si renala
administrare de insulina asociata cu neuroleptice
administrare de benzodiazepine
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Morfinomania se dosebeste de cocainomanie prin prezenta urmatoarelor simptome:
mioza
midriaza
42
A.
perforarea septului nazal
sindrom de abstinenta grav
o puternica depedenta psihica
B.
C.
D.
E.
(pag. 170,185)
Care din urmatoarele afirmatii legate de opiomanie nu sunt adevarate:
opiomania este mai grava decat heroinomania
simptomatologia este asemanatoare cu cea din cocainomanie
43
A.
degradarea fizica si psihica induse de opiu sunt mai puternice comparativ cu morfina
degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina
efectul euforizant indus de opiu este mai puternic comparativ cu cel indus de heroina
B.
C.
D.
E.
(pag. 169)
Nicotina actioneaza toxic la nivelul:
aparatului reproducator
muschilor
44
A.
SNC
ficatului si pancreasului
aparatului cardiocirculator
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Principiile de baza in tratamentul opiomaniei sunt:
intreruperea administrarii toxicului
detoxicarea in institutii specializate
45
A.
substituirea drogului cu derivati cu potential de dependenta mai redus
diureza fortata
transfuzia
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Nicotina se caracterizeaza prin urmatoerele proprietati toxicocinetice:
se absoarbe rapid pe toate caile de patrundere
se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
46
A.
prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic
se elimina rapid prin urina, respiratie, transpiratie
alcalinizarea urinei favorizeaza eliminarea renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomanda:
sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratorii
sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta
47
A.
sa se corecteze dezechilibrul electrolitic
sa se efectueze epurare gastrica si renala
sa se administreze insulina asociata cu fenotiazine
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Tabagismul:
este o toxicomanie majora
determina multiple efecte nocive
48
A.
se caracterizeaza printr-o dependenta psihica usoara
determina sindrom de abstinenta
determina tulburari neuropsihice (cefalee, tremor, insomnii)
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la nivelul:
SNC
respiratiei
49
A.
cardiocirculator
muschilor netezi, in special
ficatului
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Referitor la codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
este metilmorfina
este diacetilmorfina
50
A.
calea majora de biotransformare este conjugarea
determina obisnuinta
semnele clinice caracteristice intoxicatiei acute sunt convulsiile si delirul
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Pag. 298 din 309
Vincamina este contraindicata in:
Tumori cerebrale
Hipertensiune intracraniana
51
A.
Hipoacuzie
Retinopatii degenerative
Graviditate
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Noscapina (narcotina):
Are actiune antitusiva
Serveste pentru obtinerea, prin semisinteza, a cotarninei si hidrastinei
52
A.
Este vasodilatator coronarian si periferic
Scade efectul analgezic al morfinei
Este in concentratie de aproximativ 2-12% in opiu
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
Specia Chelidonium majus contine alcaloidul protoberberinic:
Chelidonina
Sanguinarina
53
A.
Magnoflorina
Coptizina
Cheleritrina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492-493)
Tema nr. 50
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, neuroleptice, antidepresive, analgeziceantipiretice, glicozide cardiotonice
Bibliografie asociata temei:
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991.pag. 137-141, pag. 142-147, pag. 152-155, pag.174-179, pag. 195-197
Haloperidolul:
este derivat de p-fluorbutirofenona
se biotransforma pe cale oxidativa
1
A.
se elimina lent, acumulandu-se in ficat
prezinta actiune toxica mai intensa decat fenotiazinele
nu determina sindrom extrapiramidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Elementele caracteristice intoxicatiei acute cu haloperidol sunt:
hipertensiunea arteriala
sindromul extrapiramidal
2
A.
spasmele muschilor capului si gatului
hipertermia
agranulocitoza prin mecanism alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Efectele toxice cardiovasculare determinate de fenotiazine sunt consecinta:
actiunii M-colinolitice
actiunii colinergice
3
A.
actiunii alfa-adrenergice
actiunii alfa-adrenolitice
hipoxiei si tulburarilor respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Tulburarile vizuale caracteristice intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice sunt:
cecitatea, consecinta a acumularii digitalicelor la nivelul ochiului
diplopia
4
A.
vederea colorata
glaucomul
ambliopia
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Tulburarile tardive ale intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice sunt:
tulburari psihice
tulburari vizuale
5
A.
uneori fibrilatie venticulara
extrasistole ventriculare
sincopa cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:
tulburari digestive
tulburari respiratorii
6
A.
deshidratarea
tulburari cardiovasculare
modificarea formulei leucocitare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175)
Pag. 299 din 309
Cele mai grave efecte adverse ale derivatilor acidului salicilic sunt:
tulburarile metabolice
tulburarile renale
7
A.
tulburarile digestive
tulburarile neuropsihice
tulburarile hematice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175)
In preintoxicatia terapeutica cu glicozizi digitalici semnul clinic principal este:
polifagia
bradicardia
8
A.
oliguria
eruptii cutanate
dispnee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de:
MAO
anhidraza carbonica
9
A.
NaK/ATP-aza
COMT
colinesteraza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice sunt contraindicate:
administrarea de atropina
administrarea de chinina
10
A.
epurarea gastrica
administrarea de clorura de potasiu
administrarea de EDTA-Na2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Dozele toxice de digitalice determina:
cresterea concentratiei ionului K intramiocardic
cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
11
A.
stimularea factorului relaxant cardiac
scaderea concentratiei ionului Na intramiocardic
stimularea ATP-azei membranare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Dozele toxice de digitalice determina:
scaderea concentratiei ionului K intramiocardic
cresterea concentratiei ionului K intramiocardic
12
A.
scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic
cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
scaderea concentratiei ionului K extracelular
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Reactiile ce caracterizeaza biotransformarea derivatilor barbiturici sunt:
N-dezalchilarea
desulfurarea oxidativa
13
A.
conjugarea cu cisteina
hidroliza nucleului pirimidinic
oxidarea unui radical din pozitia 5
B.
C.
D.
E.
(pag. 138)
Utilizarea cronica a derivatilor barbiturici conduce la instalarea tolerantei:
fata de efectul hipnotic
fata de efectul anticomitial
14
A.
specifica fata de un anumit derivat
mai repede la derivatii cu actiune rapida
mai repede la derivatii cu actiune lenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 140)
Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii digitalicelor sunt:
insuficienta renala
terapia antiacida
15
A.
administrarea de saruri de Ca
hipokalemia
terapia concomitenta cu chinidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Biotransformarea glicozidelor digitalice se realizeaza prin:
hidroliza
hidroxilare in pozitia 12
16
A.
epoxidare
conjugare
N-demetilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
In tratamentul intoxicatiei cu glicozide cardiotonice se recomanda:
repaus absolut pentru prevenirea sincopei
administrarea de adrenalina
17
A.
administrarea de KCl sub controlul ionogramei serice
administrarea de atropina pentru combaterea bradicardiei
administrarea de EDTA-Na2
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Pag. 300 din 309
In legatura cu toxicocinetica IMAO sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
se absorb rapid, nivelul sanguin mentinandu-se ridicat
se biotransforma prin reactii de scindare hidrolitica
18
A.
se biotransforma prin reactii de N-oxidare si conjugare
biotransformarea poate conduce la formarea de ioni carboniu
se elimina predominant pe cale digestiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 154)
Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt:
tulburari auditive
tulburari vizuale
19
A.
tulburari digestive
sincopa cardiaca
extrasistole ventriculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Printre efectele adverse ale rezerpinei se numara:
tulburarile digestive
tulburarile hematologice
20
A.
tulburarile neuropsihice
tulburari cardiovasculare
eruptii cutanate
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Simptomatologia intoxicatiei acute cu rezerpina se caracterizeaza prin:
paloarea fetei
bradicardie
21
A.
hipotensiune
hipotermie
convulsii
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Tratamentul intoxicatiei acute cu butirofenone se realizeaza prin:
administrarea de antiparkinsoniene
administrarea de anticonvulsivante
22
A.
asistenta respiratorie
combaterea hematuriei
administrarea de clorpromazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 147)
Printre efectele adverse ale haloperidolului, se numara:
depresii
tulburari de comportament
23
A.
methemoglobinemie
sindrom parkinsonian
sindrom hemolitic
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
fenacetina si paracetamolul, in doze mari, pot produce necroza ficatului
fenacetina are o valoare terapeutica relativ minora, fata de efectele adverse grave pe care le produce
24
A.
intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin coma cu deprimare respiratorie
fenacetina nu produce tulburari hematice
abuzul de fenacetina (intoxicatia cronica) determina aparitia convulsiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 177,178)
In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina tulburarile:
hepatice
respiratorii
25
A.
hematice
neuropsihice
cardiace
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 139)
Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt consecinta:
actiunii directe a acestora asupra parenchimului renal
obstructiei ureterale
26
A.
starii de soc sau deshidratarii
nefritei interstitiale acute toxice
necrozei tubulare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 140)
Principala manifestare clinica a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici este:
retentia hidrica
convulsia
27
A.
hipoacuzia
coma
hipoxia tisulara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 139)
Pag. 301 din 309
Urmatoarele afirmatii in legatura cu derivatii barbiturici sunt adevarate, cu exceptia:
sunt inductori enzimatici
derivatii N-substituiti se biotransforma prin hidroliza, cu clivajul ciclului pirimidinic
28
A.
stimuleaza activitatea enzimelor propriului lor metabolism
toleranta se instaleaza fata de efectul hipnotic si anticomitial
efectul inductor enzimatic prezinta implicatii in biodisponibilitatea unor medicamente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138-139)
Oliguria din comele barbiturice este consecinta:
actiunii toxice directe asupra rinichiului
cristaluriei
29
A.
pigmenturiei
hipoxiei si hipotensiunii
hepatotoxicitatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Toxicitatea acuta cardiovasculara a derivatilor barbiturici este consecutiva:
metabolizarii intense
stimularii metabolismului oxidativ al flavoproteinelor
30
A.
instalarii farmacodependentei
actiunii toxice directe asupra miocardului
caracterului slab acid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 138)
Tulburarile majore din coma barbiturica sunt:
hematologice
cardiocirculatorii
31
A.
neuropsihice
digestive
instalarea sindromului de abstinenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 139)
Urmatoarele afirmatii referitoare la antidepresivele triciclice sunt adevarate, cu exceptia:
absorbtie digestiva rapida
nivelul sanguin scade rapid
32
A.
prezinta actiune M-colinolitica
traverseaza bariera placentara
se biotransforma prin hidroxilare la nivelul sistemului triciclic, urmata de conjugare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 153)
Intoxicatia acuta cu antidepresive triciclice se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:
uscaciunea gurii, consecinta a efectului M-colinolitic
somnolenta
33
A.
stare ebrioasa
coma profunda
halucinatii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 153)
In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt caracteristice:
tulburarile neuropsihice
tulburarile hematologice
34
A.
retentia urinara
hipotensiunea
colapsul cardiovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
IMAO:
blocheaza receptorii adrenergici
se asociaza cu antidepresivele triciclice pentru cresterea efectului terapeutic
35
A.
asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava
stimuleaza eliberarea de neuromediator din granulele de depozit
se asociaza cu un regim alimentar bogat in tiramina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Principiile de tratament in intoxicatia acuta cu IMAO sunt:
administrarea de adrenalina
administrarea de excitanti SNC pentru combaterea insuficientei respiratorii
36
A.
spalatura gastrica, diureza osmotica neutra
administrarea derivatilor fenotiazinici pentru combaterea agitatiei
alcalinizarea urinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 155)
Urmatoarele afirmatii, in legatura cu IMAO, sunt adevarate, cu exceptia:
in asociere cu antidepresive triciclice se produc grave tulburari cardiovasculare
este periculoasa asocierea cu fenotiazine
37
A.
stimuleaza enzimele microzomale
in asociere cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava
asocierea cu hipotensive poate determina insuficienta circulatorie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154-155)
Pag. 302 din 309
Referitor la toxicocinetica acidului salicilic sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
derivatii acidului salicilic se absorb rapid de la nivelul tubului digestiv
se leaga 80% de albuminele plasmatice
38
A.
se biotransforma prin acetilare
conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic
eliminarea este favorizata de alcalinizarea urinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 174)
Referitor la toxicodinamia derivatilor acidului salicilic, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
salicilamida are actiune deprimanta asupre SNC
determina dezechilibru acidobazic
39
A.
determina dezechilibru hidroelectrolitic
determina tulburari de coagulabilitate
nu determina hipokaliemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Referitor la toxicodinamia fenacetinei sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
induce farmacodependenta
determina methemoglobinemie
40
A.
este nefrotoxica
poate determina hemoliza
nu prezinta actiune toxica hepatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 177,178)
Intoxicatia acuta cu aminofenazona se manifesta prin:
tulburari neuropsihice
hipotensiune, in formele grave insuficienta circulatorie acuta
41
A.
hipertensiune arteriala
convulsii tonico-clonice, la copii
insuficienta renala acuta, uneori
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Referitor la efectele adverse ale fenilbutazonei este adevarat ca:
determina tulburari hematologice prin mecanism medulotoxic
determina leucopenie, trombocitopenie, anemie
42
A.
determina retentie hidrosalina prin mecanism iritativ la nivel tubular si glomerular
prelungeste eliminarea renala a unor medicamente cu posibilitatea aparitiei unor efecte toxice
nu produce hematurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Principalele masuri de tratament in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt:
provocarea de varsaturi si efectuarea de spalaturi gastrice
epurare renala prin alcalinizarea urinei
43
A.
epurare renala prin acidifierea urinei
in cazuri grave se efectueaza epurare extrarenala
se administreaza saruri de potasiu pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Referitor la fenilbutazona este adevarat ca:
realizeaza concentratii plasmatice foarte mari
este derivat de pirazol
44
A.
se biotransforma majoritar prin hidroxilarea radicalului butil
hepatotoxicitatea se traduce prin icter colestatic
cele mai grave efecte adverse sunt leucopenia si agranulocitoza prin mecanism alergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 179-181)
Efectele adverse determinate de derivatii acidului salicilic sunt:
tulburari de hipersensibilitate
tulburari hematice
45
A.
tulburari metabolice
tulburari osoase
tulburari neuropsihice
B.
C.
D.
E.
(pag. 175)
Sindromul de abstinenta din farmacodependenta barbiturica se manifesta prin:
somnolenta
hipertensiune arteriala
46
A.
anxietate
convulsii
delir
B.
C.
D.
E.
(pag. 140)
Efectele toxice determinate de fenotiazine sunt:
deprimarea SNC
paralizia motricitatii traheobronsice
47
A.
deprimarea centrilor respiratori
bradicardie
hipertensiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Pag. 303 din 309
Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt potentate de asocierea cu:
etanol
curarizante
48
A.
metilxantine
analgezice
hipnotice
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine se realizeaza prin:
administrarea de EDTA-Na2
epurare gastrica
49
A.
administrarea de ulei de ricin
administrarea unor doze moderate de derivati barbiturici cu actiune rapida pentru combaterea convulsiilor
administrarea de saruri de Ca
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Reactiile adverse care apar in timpul tratamentului prelungit cu fenotiazine sunt:
edemul pulmonar
icterul colestatic
50
A.
tulburari extrapiramidale
fotosensibilitate, dermatite
hemoragie digestiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Tema nr. 51
Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici - generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix et folium, Opium, Chelidonii herba et radix, Ipecacuanhae radix, Secale comutum, Vincae minoris herba, Catharanthi rosei herba et radix)
Bibliografie asociata temei:
Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu - Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.pag. 371-377, pag 377- 384, pag. 436, pag. 465-479, pag. 492-494, pag. 508-512, pag. 515-516, pag. 531-541, pag. 594-600, pag. 583-590
În afecţiuni bronşice, rădăcina de Ipeca se administrează sub formă de:
tinctură;
soluţie perfuzabilă;
1
A.
sirop;
pulbere compusă, Pulvis Ipecacuanhae opiatus (Pulvis Doveri);
colir.
B.
C.
D.
E.
(pag. 511)
Ergotismul cuprinde următoarele forme:
gangrenoasă;
ocitocică;
2
A.
convulsivantă;
antiagregantă plachetară;
vasodilatatoare periferică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 531)
Din punct de vedere structural, alcaloizii din Secale cornutum se clasifică în:
lisergici;
izolisergici;
3
A.
clavinici;
tropanici;
morfinanici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 533)
Care sunt alcaloizii lisergici din complexul ergotoxinic ?
ergotamina;
ergocristina;
4
A.
ergocriptina;
ergocornina;
ergosina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 539)
Care dintre acţiunile farmacologice de mai jos corespund alcaloizilor din Secale cornutum ?
antiaritmică;
cardioprotectoare;
5
A.
ocitocică;
antihistaminică;
vasoconstrictoare periferică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 539)
Preparatele din Secale cornutum sunt remedii preventive şi curative în:
hemoragii post partum sau post abortum;
caşexie;
6
A.
metro- şi menoragii;
infecţii urinare;
perioada iniţială de lehuzie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 539)
Pag. 304 din 309
Care dintre alcaloizii lisergici prezintă acţiune la nivel circulator ?
ergotamina;
ergometrina;
7
A.
codeina;
DH-ergotamina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 540)
Vincamina se recomandă în:
dermatite;
carcinoame cutanate circumscrise;
8
A.
insuficienţă circulatorie cerebrală;
sindrom ischemic al fundului de ochi;
sechele consecutive accidentelor cerebrale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Vincamina este contraindicată în:
tumori cerebrale;
tendinţă de spasm cerebral;
9
A.
retinopatii degenerative;
graviditate;
pierderi de memorie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Care sunt cei mai importanţi alcaloizi oncolitici izolaţi din Catharanthi herba et radix ?
reserpina;
yohimbina;
10
A.
vinblastina (VLB);
papaverina;
vincristina (VCR).
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Vincristina se foloseşte în tratamentul:
leucemiilor acute;
maladiei Hodgkin;
11
A.
dizenteriei;
limfosarcomului;
maladiei Parkinson.
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
De la care aminoacid provin alcaloizii tropanici ?
fenilalanină;
ornitină;
12
A.
triptofan;
histidină;
glicocol.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 371)
Biosinteza acidului tropic:
are ca precursor ornitina;
nu are precursor bine determinat;
13
A.
a fost elucidată în culturi de celule radiculare de Digitalis purpurea;
are ca precursor fenilalanina;
a fost elucidată în culturi celulare de Digitalis lanata.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 373)
Nucleul tropanic:
este structura de bază pentru reserpină;
este structura de bază pentru alcaloizii izochinolinici;
14
A.
este structura de bază pentru alcaloizii indolici;
este structura de bază pentru morfină;
prezintă stereoizomerie, datorată poziţiei grupei –OH de la C3 faţă de puntea =N–CH3.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 374, 375)
Prin sinteză totală:
se pot obţine atropina, scopolamina, cocaina;
nu poate fi elucidată structura alcaloizilor tropanici;
15
A.
nu este posibilă obţinerea atropinei;
nu este posibilă obţinerea cocainei;
nu este posibilă obţinerea scopolaminei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 376)
Produsul Belladonnae radix et folium reprezintă:
frunzele speciei Datura stramonium;
rădăcinile şi frunzele speciei Atropa belladonna;
16
A.
frunzele speciei Erythroxylon coca;
rădăcinile speciei Phytolacca americana;
rizomii speciei Scopolia carniolica.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 377)
Hiosciamina:
este un alcaloid indolic;
este un derivat cumarinic;
17
A.
este esterul tropanolului cu acidul tropic;
este eterul tropanolului cu acidul tropic;
este un amestec racemic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 378)
Pag. 305 din 309
Atropina este esterul tropanolului cu:
acidul atropic;
acidul cinamic;
18
A.
acidul benzoic;
acidul D,L-tropic;
acidul L-tropic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 378)
Menţionaţi principiile active ale produsului Belladonnae radix et folium:
alcaloizii indolici;
saponozidele;
19
A.
glicozidele cardiotonice;
alcaloizii tropanici;
alcaloizii izochinolinici.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 378)
Din punct de vedere structural, alcaloizii benzilizochinolinici simpli cuprind:
benzilizochinoline de tip papaverină;
proaporfine;
20
A.
aporfine;
bisbenzilizochinoline;
benzofenantridine.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 436)
Opiul reprezintă:
extractul obţinut din capsulele imature de mac (Papaver somniferum);
latexul din partea aeriană a speciei Chelidonium majus;
21
A.
latexul concretizat la aer, recoltat în urma unor incizii practicate la suprafaţa capsulelor imature de mac (Papaver somniferum);
latexul extras din tulpinile unor specii de Euphorbia;
latexul obţinut din capsulele uscate ale speciei Papaver rhoeas.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 465)
De la specia Papaver somniferum, precizaţi varietatea cultivată pentru opiu şi seminţe:
flavum;
album;
22
A.
atropurpureum;
pubescens;
tomentosum.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 466)
Latexul din Chelidonium majus:
are culoare verde;
se obţine numai din părţile aeriene uscate;
23
A.
are culoare portocalie;
se obţine numai din rădăcinile uscate;
prezintă acţiune simpatolitică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492)
Chelidonii herba:
are efect colecistokinetic;
conţine codeină, cu acţiune antitusivă;
24
A.
se foloseşte în tratamentul afecţiunilor respiratorii;
conţine, în principal, alcaloizi cu nucleu tropanic;
nu se recomandă în diskinezii biliare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493, 494)
Principiile active ale rădăcinii de Ipeca sunt reprezentate de alcaloizii:
tropanici;
izochinolinici de tip emetină;
25
A.
morfinanici;
lisergici;
indolici de tip stricnină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 509)
Din punct de vedere terapeutic, cel mai activ alcaloid din rădăcina de Ipeca este:
cefelina;
psihotrina;
26
A.
emetamina;
emetina;
O-metilpsihotrina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511)
De la care aminoacid provin alcaloizii indolici ?
triptofan;
histidină;
27
A.
fenilalanină;
ornitină;
lisină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 515)
Produsul Secale cornutum reprezintă:
sporii ciupercii Claviceps purpurea;
fructele speciei Secale cereale;
28
A.
scleroţii ciupercii Claviceps purpurea;
rădăcinile speciei Secale cereale;
hifele ciupercii Claviceps purpurea.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 531)
Pag. 306 din 309
Care sunt componentele utile terapeutic din Secale cornutum ?
protoalcaloizii de tip efedrină;
alcaloizii de tip morfinanic;
29
A.
alcaloizii izolisergici;
alcaloizii lisergici;
alcaloizii clavinici.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Menţionaţi alcaloidul principal din compoziţia produsului Vincae minoris herba:
atropina;
codeina;
30
A.
papaverina;
morfina;
vincamina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 595)
Produsul medicinal Catharanthi herba et radix reprezintă:
apartea aeriană a speciei Vinca minor;
rădăcina speciei Atropa belladonna;
31
A.
partea aeriană şi rădăcinile speciei Catharanthus roseus;
partea aeriană a speciei Passiflora incarnata;
rădăcina speciei Taraxacum officinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 583)
Precizaţi afirmaţiile corecte privind obţinerea produsului Belladonnae folium:
frunzele se usucă lent, la 100°C şi în condiţii anaerobe;
recoltarea frunzelor se face între orele 9–11, la începutul şi în timpul înfloririi;
32
A.
la plantele de cultură, recoltarea frunzelor se face o singură dată pe an, vara;
frunzele se usucă rapid, la 50–60°C şi în condiţii de bună aerisire;
recoltarea frunzelor se face între orele 18–20, în timpul înfloririi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 377)
În timpul uscării produsului Belladonnae radix et folium, dar mai ales la extracţia alcaloizilor, datorită mediului alcalin:
acidul atropic se racemizează la acid D,L-tropic;
nu au loc modificări chimice;
33
A.
acidul L-tropic se racemizează la acid D,L-tropic;
se obţine morfina;
se obţine D,L-hiosciamina (atropina).
B.
C.
D.
E.
(pag. 378)
Menţionaţi alcaloizii cu nucleu tropanic din Belladonnae radix:
hiosciamina;
scopolamina;
34
A.
N-metilpirolina;
N-metilpirolidina;
belaradina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 378, 379)
Alături de alcaloizii tropanici, produsul Belladonnae radix et folium mai conţine:
baze pirolice;
cocaină;
35
A.
baze pirolidinice;
papaverină;
nicotină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 379, 380)
Acţiunea farmacodinamică a produsului Belladonnae radix et folium se datoreşte:
conţinutului de alcaloizi indolici;
cocainei;
36
A.
atropinei, prototipul substanţelor parasimpatolitice;
conţinutului de alcaloizi tropanici;
cinamil-cocainei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 382)
Alcaloizii totali din Belladonnae radix intră în compoziţia următoarelor produse industriale:
Distonocalm;
Cofedol;
37
A.
Bergonal;
Hipazin;
Foladon.
B.
C.
D.
E.
(pag. 384)
Menţionaţi centrele de greutate, la nivel mondial, pentru cultura speciei Papaver somniferum:
România;
Australia;
38
A.
India;
China;
Iran.
B.
C.
D.
E.
(pag. 465, 466)
Pag. 307 din 309
În Europa:
seminţele de mac nu se utilizează în alimentaţie;
concomitent cu extracţia alcaloizilor din opiu, se urmăreşte şi obţinerea seminţelor de mac;
39
A.
seminţele de mac nu se utilizează pentru extracţia uleiului gras;
seminţele de mac se folosesc ca atare, în alimentaţie sau pentru extracţia uleiului gras;
nu pot fi obţinute seminţele de mac, din cauza degradării rapide a acestora.
B.
C.
D.
E.
(pag. 467)
Din punctul de vedere al compoziţiei chimice, opiul:
conţine 10–20% alcaloizi totali;
nu conţine alcaloizi;
40
A.
conform F.R. X, trebuie să conţină cel puţin 11% morfină, ceilalţi alcaloizi putând să varieze necondiţionat;
conform F.R. X, trebuie să conţină cel puţin 1% morfină;
conţine 1–2% alcaloizi totali.
B.
C.
D.
E.
(pag. 468)
Precizaţi alcaloizii cu nucleu morfinanic din compoziţia opiului:
morfina;
codeina;
41
A.
narcotina;
tebaina;
papaverina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 469)
Opiul:
nu determină farmacodependenţă, la utilizare repetată;
a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru acţiunea sa analgezică;
42
A.
nu prezintă importanţă terapeutică;
prezintă avantajul că poate fi injectat ca atare;
prezintă dezavantajul că provoacă, la consum repetat, farmacodependenţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 473, 474)
Opiul se administrează sub formă de:
tinctură;
unguent;
43
A.
extract;
soluţie injectabilă;
sirop.
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Din punct de vedere structural, alcaloizii din Chelidonii herba et radix sunt derivaţi:
benzofenantridinici;
indolici;
44
A.
protoberberinici;
tropanici;
protopinici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Culoarea portocalie a latexului de Chelidonium majus este imprimată de următorii alcaloizi:
sanguinarina;
cheleritrina;
45
A.
berberina;
stilopina;
protopina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Chelidonii herba şi extractele obţinute din acest produs se utilizează în tratamentul:
glaucomului;
hipertensiunii arteriale;
46
A.
maladiei Parkinson;
icterului;
afecţiunilor hepato-biliare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Care dintre alcaloizii din Chelidonii herba et radix se folosesc şi ca substanţe pure ?
papaverina;
chelidonina;
47
A.
cheleritrina;
sanguinarina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Ipecacuanhae radix conţine:
alcaloizi izochinolinici;
emetină;
48
A.
cefelină;
atropină;
morfină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 509)
Emetina este:
expectorantă, în doze mici;
antihipertensivă;
49
A.
vomitivă, în doze mari;
folosită în tratamentul dizenteriei amoebiene;
antimigrenoasă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 511)
Pag. 308 din 309
În tratamentul dizenteriei amoebiene, emetina:
nu prezintă eficacitate terapeutică;
distruge formele vegetative ale protozoarului Entamoeba histolytica;
50
A.
nu se utilizează ca atare, în stare pură;
se utilizează ca atare, în stare pură, ca medicament chimioterapic;
stimulează dezvoltarea formelor vegetative ale protozoarului Entamoeba histolytica.
B.
C.
D.
E.
(pag. 511)
Pag. 309 din 309