O afectiune foarte frecventa la copii si adolescenti este faringita acuta, definita ca o inflamatie la nivelul faringelui si/sau amigdalelor. Cele mai multe cazuri de faringita acuta apar n cursul lunilor reci ale anului (iarna si la nceputul primaverii), cnd virusurile respiratorii sunt prevalente, infectia extinzndu-se si la alti membri ai familiei.Faringita acuta este considerata o boala autolimitanta (o boala care se vindeca de la sine), cu o evolutie cu durata medie de 7 zile. Tratamentul de baza al faringitei acute are drept scop ameliorarea simptomelor, administrarea de antibiotice fiind necesara doar n situatii clinice bine stabilite.Majoritatea faringitelor acute sunt povocate de virusuri, dar unele faringite pot fi provocate de bacterii. Virusurile respiratorii sunt cele mai frecvente cauze ale faringitei acute la copii. Rinovirusurile, coronavirusurile si adenovirusurile sunt raspunzatoare de peste 30% din faringitele acute, iar virusurile gripale, paragripale si virusul sincitial respirator de 4% dintre faringitele acute. Alte virusuri care pot determina faringita acuta sunt: virusul Epstein-Barr (1% din faringite), virusul coxsackie, echovirusul, virusul herpes simplex. Dintre bacterii, streptococul beta-hemolitic din grupul A este cea mai frecventa bacterie care determina faringita acuta (n 15-30% dintre toate cazurile de faringite acute). Faringita cu streptococ beta-hemolitic din grupul A este, n principal, o boala a copiilor ntre 5 si 15 ani.Faringita acuta se manifesta prin dureri puternice n gt, cu senzatie de prurit (senzatie de mncarime locala) si de uscaciune n gt, nsotite de dificultati la nghitire. Aceste manifestari locale pot fi nsotite de simptome mai mult sau mai putin intense, cum ar fi febra, cefaleea, oboseala, o stare de indispozitie. n functie de etiologie, virala sau bacteriana, pot sa apara si alte simptome, cum ar fi tusea seaca, rinoreea (secretia nazala), conjunctivita, manifestari abdominale (greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree), uneori chiar adenopatie (inflamarea ganglionilor limfatici din zona maxilara). n cazul faringitei de etiologie virala, simptomele debuteaza gradat, prin dureri puternice n gt si febra. Cnd simptomele apar brusc, iar febra depaseste 38,5C, etiologia faringitei este bacteriana.La examenul clinic, medicul poate observa un faringe eritematos ("rosu n gt"), cu amigdale hipertrofice, cu depuneri albicioase sau purulente la nivelul faringelui si amigdalelor, adenopatie cervicala anterioara dureroasa sau nu. La un pacient cu faringita acuta, decizia de a efectua un test microbiologic (de exemplu, culturi din secretia din faringe) trebuie sa se bazeze pe particularitatile clinice si epidemiologice ale pacientului. Testele sunt importante pentru diagnosticarea faringitei acute cu streptococ beta-hemolitic din grupul A, afectiune care poate determina complicatii severe si care necesita tratament cu antibiotice.Majoritatea faringitelor acute sunt de etiologie virala, de aceea este suficient tratamentul simptomatic: tratarea febrei cu antitermice (Paracetamol etc), tratarea durerilor n gt (tablete pentru supt, cu actiune locala antiseptica si analgezica) si consum de lichide calde (de exemplu, ceaiuri). Terapia cu antibiotice este indicata la pacientii cu faringita simptomatica, la care s-a confirmat prezenta de streptococ beta-hemolitic din grupul A n exudatul faringian. La pacientii cu boli cronice asociate importante (diabet zaharat, insuficiente de organ, valvulopatii, imunosupresie), la cei cu istoric de reumatism articular acut sau n cazul n care au aparut complicatii se recomanda imediat tratament cu antibiotice.Un stil de viata sanatos, cu o alimentatie echilibrata si miscare suficienta, este o masura indirecta care creste capacitatea organismului de a face fata infectiilor.* dr. Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicina de familie si lector la UMF Iasi, membra AMFOR (Asociatia Medicilor si Farmacistilor Ortodocsi Romni)