Specii lemnoase de interes forestier

Familia pinaceae

Motto: “Ai grijă de natură........şi ea are grijă de tine!„

Familia Pinaceae

1

Specii lemnoase de interes forestier Familia Pinaceae are cei mai mulţi reprezentanţi în flora spontană a ţării

noastre.Are ramificaţie în veriticile aciculare, frunzele sunt, de regulă, persistente,

cu excepţia laricelui, la care cad toamna târziu. Sunt plante monoice, cu florile unisexuate, cele femele în conuleţe mici, iar cele mascule sub formă de amenţi. Au conurile lemnoase, cu maturaţie anuală sau la 2-3 ani (pinii).

Fig.1 Con de pin

Genul Pinus-piniiÎn ţara noastră, sunt în culturăn cca 21 de specii de pini ei având acele

grupate câte 2-3 sau 5 într-o teacă.Florile: unisexuate, cele mascule sunt amenţii, iar cele femele, conuleţe roşii,verzui.Conurile: au maturaţie bienală, mai rar în anul al treilea. Sonzii conurilor sunt îngroşaţi spre vârf şi prezintă o parte terminală lăţită - apofiza, de regulă rombică. Apofiza are o transversală-carena, iar în partea centrală a apofizei se găseşte un umbelic care, uneori prezintă un mucron sau ghimpe.

Speciile din genul Pinus se diferenţiază, după numărul de ace dintr-o teacă, în trei grupe:

2

Specii lemnoase de interes forestier

Tab.1 Grupa pinilor după numărul de aceNr. crt. Număr de ace Specii

Denumire ştiinţifică Denumire populară

1 2 acePinus sylvestris Pinul comunPinus nigra Pinul negruPinus mugo Jneapănul

2 3 ace Pinus ponderosa Pinul galben

3 5 acePinus strobus Pinul netedPinus excelsa Pinul de HimalayaPinus cembra Zâmbrul

Pinul comun – Pinus sylvestris

Talia: arbore de mărimea a II-a.Înrădăcinare: pivotantă, dar pe soluri superficiale devine trasantă.Tulpina: de regulă sinuoasă, bine egalată în masiv, coroana rară ia forma unei umbrele.Scoarţa: roşie- cărămizie, se exfoliază în foiţe subţiri, formează ritidom brun-cenuşiu doar la baza tulpinii.Lujerii: drepţi, subţiri, flexibili, verzui, mai târziu gălbui.Mugurii: alungit-ovoizi, puţin răşinoşi.Acele: verzui-albăstrui, puşin răsucite, slab înţepătoare pe margini dinţate, au 4-7 cm lungime.Florile: femele, conuleţe mici, roşii, solitare sau grupate câte 2-3 la vârful lujerului.Conurile: ovoconice, brune sau cenuşii, cu baza asimetrică, cu apofiza plană, carena abia vizibilă, umbelic fără ghimpe. Ajung la maturitate în al doilea an.Seminţele: mici (3-5 mm), cenuşii-negricioase, cu aripioară brună.Lemnul: duramen roşu-brun, prezintă canale rezinifere şi poate fi folosit în construcţii, mine şi chiar în industria mobilei. Calităţile lemnului depind foarte mult de productivitatea staţiunii forestiere în care creşte. Are o creştere rapidă. Fiind foarte pretenţios în privinţa condiţiilor de mediu, s-a impus ca o specie de primă importanţă pe terenurile degradabile.

3

Specii lemnoase de interes forestier

Fig.2 Pinul comun-lujer, ace, conuri, flori, seminţe

Pinul negru-Pinus nigra

Talia: arbore de mărimea I, exotic.Inrădăcinare:pivotantă, dar cu ramificaţii puternice, bine ancorat în sol.Tulpina: dreaptă, bine elagată, cu verticile regulate.Scoarţa: cenuşie- negricioasă, formează ritidom brun-cenuşiu, gros.Lujerii: drepţi, foarte groşi, brun-cenuşii.Mugurii: alungit-ovoizi, mari, răşinoşi.Acele:lungi de 8-14 cm, rigide şi înţepătoare, verzi-întunecate, îngrămădite spre vârful lujerului.Florile: femele- conuleţe mic, verzi cu nuanţe roşii.Conurile: ovoconice, galbene-cafenii, cu baza simetrică, cu apofiza poeminentă, carena ascuţită şi umbelic cu ghimpe scurt. Ajung la maturitate în al doilea an. Sunt grupate câte 2-4 perpendicular pe lujer.Seminţe: mici, 5-6 mm, cenuşii, deschise, cu aripioara neagră, strălucitoare.Lemnul: cu duramen roşu-brun, de esenţă moale.

4

Specii lemnoase de interes forestier

Fig.3 Pinul negru

Poate fi cultivat pe soluri calcaroase, în regiuni secetoase, pe terenuridegradate. La noi în ţară, pe Valea Cernei (în masivul Domogled), pe Valea Dunării, în Mehedinţi şi în Munţii Vâlcan creşte în mod spontan Pinus nigra ssp. banatica.

5

Specii lemnoase de interes forestier Fig.4 Imagine din rezervaţia naturală Domogled-Valea Cernei

Jneapănul sau pinul de munte- Pinus mugo

Talie: arbust târâtor, până la 4 m înălţime, cu vârful tulpinilor ascendent.Acele: câte 2 în teacă, verzi- întunecate, încovoiate spre ax.Conurile: ovoide sau conic-ovoide până la sferice, mici, cu apofiza piramidală sau plană, cu umbelic mic, mucronat. Formează asociaţii dese în etajul subalpin, numite jnepenişuri, cu rol în prevenirea eroziunii solului.

Fig.5 Jnepeni în zona subalpină

Pinul neted-Pinus strobus

Talia: arbore de mărimea I, exotic.Înrădăcinare: pivotantă-trasantă.Tulpina: dreaptă, cilindrică, bine egalată, cu verticile regulate.Scoarţa: la început netedă, subţire, verde- cenuşie, mai târziu formează ritidom brun-cenuşiu, gros, adânc crăpat.Lujerii: drepţi, subţiri, elastici, verzui-cenuşii.Mugurii: alungit-ovoizi, galben-roşcaţi.Acele: câte 5, lungi de 6-10 cm, subţiri, verzui-albăstrui, moi.

6

Specii lemnoase de interes forestier Florile: femele, conuleţe mici, verzicu nuanţe roz-violacee, grupate câte 2-5.Conurile: cilindrice, pandante, încovoiate, cu solzi mari de pânăla 3 cm, ca nişte lopăţele. Sunt de culoare galbenă-brună, uşor violacee şi răşinoaşe. Ajung la maturitate în al doilea an, prin septembrie-octombrie, când solzii se desfac brusc şi seminţele se răspândesc. Din această cauză trebuie recoltate în pârgă.Lemnul: alb-gălbui, uşor, foarte trainic, bogat în răşină, se despică fără dificultate. Poate fi folosit în construcţii, industria mobilei, a chibriturilor, pentru ambalaje etc.

Fig.6 Pin neted

Zâmbrul - Pinus cembra

Talia: arbore de mărimea I, indigen, până la 30 m înălţime şi 2 m diametru.Înrădăcinarea: pivotantă, cu ramificaţii puternice, bine ancorat în sol.Tulpina: conică, lăţită la bază.Scoarţa: cenuşie-verzuie, netedă în tinereţe, formează mai târziu un ritidom brun-cenuşiu, subţire, brazdat în lung.Lujerii: sunt drepţi, groşi, flexibili, ruginii, păroşi, cei de 2 ani sunt negricioşi.Mugurii: ovoizi, răşinoşi.

7

Specii lemnoase de interes forestier Acele: câte 5 în teacă, înţepătoare, rigide, verzi-închis, cu linii de stomate albe-albăstrui pe faţă.Florile: femele, conuleţe violet-roz, câte 2-4 în verticil.Conurile: ovoid-lăţite, de 6-8 cm, la început – violacee – brumate iar la maturitate – brune cu solzi groşi, la vârf puţin răsfrânţi, cu apofiza lăţită şi puţin bombată, cu umbelic mic, terminal. Conurile cad nedesfăcute în al treilea an. Nu conţin răşină.Seminţele: nearipate, de 8-12 mm, brun-roşcate, comestibile, se numesc coconari.Lemnul: cu duramen roşcat, inele,anuale înguste şi egale, apt pentru mobilă fină.

Este adaptat la climatul de mare atitudine, întâlnindu-se în munţii cu fenomene glaciare: Rodnei, Călimani, Bucegi, Făgăraş, Retezat etc.

Fig.7 Exemplare de zâmbru

8

Specii lemnoase de interes forestier

Cuprins

Familia Pinaceae..........................................................................................................................................1

Genul Pinus-pinii......................................................................................................................................1

Pinul comun – Pinus sylvestris.............................................................................................................2

Pinul negru-Pinus nigra........................................................................................................................3

Jneapănul sau pinul de munte- Pinus mugo........................................................................................5

Pinul neted-Pinus strobus....................................................................................................................5

Zâmbrul - Pinus cembra.......................................................................................................................6

9