PR. PAVEL GUMEROV

EF4Bucuregti

Familiamica bisericd

Traducere din limba rusd deMariana Casu

Cuprins

I.Mireleqimireasa. .........7Dragostea gi indrigostirea. Iubirea la inceput..12Alegerea partenerului de viafd. . . : . . . . . . . . . .22Cunoagterea,curtarea ....26Despre hainele femeii. . . .31Concubinajul sau cisdtoria de,,prob6". . . . . . . 35ViafaSfin{ilorPetru giFevronia . ..... . 47

II.Ierarhia familiei. Cine este capul familiei? . . . . 51Despre menirea,,gtea" abdrbatului . . . . . . . . . 53

III. Problemele in familie. . . .61,Conflictelein cuplu gi depHgirea lor. . . . . . . . . . 80Deceseceartisofii.. ....86Altreileaesteinutil .....90Aigrijddesofiata! ... ...92Apreciafibdrbafii! .......98in vizitd la socri . . 100Avorturile. ......105

189

CUPRINS

IV.Cregtereacopiilor ......111Libertatea gi interdicfiile . .RXbdaregimuncd ......140.Dezvoltareaabilitdtilor..... ...1.42Dinnou despre televizor ......1,43Educatia copiilor in bisericd . . .1,45Botezul:..... ..;!.. ,........150Plrintii nostri.

V.Adolescentul.. ...15gAdolescentul gi salculatorul . . .171Mediulgiprietenii ......174Interdicfiile.... .......176Educafia religioasda adolescenfilor. . ., . . . . .178Educafia voinfei. . : . . . .Este injuritura inofensivd?(lecfiepgltfuelevi) :.....

ln loc de epiiog

CAPITOLUL 1

Mirele gi mireasa

Chiar de la inceput vreau sd atenfionez citito-rul cd nu sunt rJtt ,,gtJt1J" in privinfa familiei saua cdsitoriei. Totuqi, in calitatea rnea de familist gipurtitor al cinului preofesc, am cAteva idei refe-ritoare Ia aceste teme pe care ag vrea si le impdr-tiqesc gi altora.

Deseori lumea se intreabd; ,,Oare e posibil sifii fericit fir familie in zilele noastre?f' Auzim totmai adesea cum oamenii divorfeazd sau nu-gidoresc sd se cdsdtoreascd. Uneori, familia creg-tini este numitd ,,mica bisericd". Misiunea aces-tei biserici pentru lumea noastri ,,viitoare" estesX aducd oamenilor lumina, sd propovdduiascifaptul cd existd familii puternice gi fericite aleciror membri cred in Dumnezeu gi se iubesc uniipe alfii.

Nu este o noutate faptul ci institufia familieise confruntd in zilele noastre cu o crizi profun-

PR, PAVEL GUMEROV

dd.,,Conform rezultatelor cercetdrilor efecfuatede Organizalia Mondiald a Sdnitdfii, referitoa-re la ,mai mult de 40% dintre adolescenfii de L3-15ani duc o viald sexuald activ6. Centrul de qtiinlesociologice al Academiei Ruse arealizat un son-daj pe un egantion de 3000 de elevi ai claselorV[-XI. S-a constatat faptul cd doar 36,27" dintreelevi nu sunt atragi de acest dezmdf timpuriu.Afunci cAnd oamenii sunt activi sexual in afa-ra cdsdtoriei, ei pervertesc planul lui Dumne-zeu pentru o unire binecuvAntatd a vielii in doi.Astfel, reduc relalia la un nivel senzorial-hzio-logic gi ignord scopurile ei spirituale gi sociale.CAnd ajung la vArsta cdsitoriei, acegti tineri numai au dorinli sd intemeieze o familie. Ei suntdeja familiarizali, cu senzaliile gi cu pldcerea tru-peascd firtr-o relalie, iar cu responsabilitdlile gimunca pentru binele familiei nu sunt depringil."Un efect nociv, corupdtor, il au qi mijloacele decomunicare in masi care ridiculizeazd. gi dispre-luiesc institulia familiei, pledeazd pentru,, relafiiliftlere", trddare, insigi ideea de iubire in cadrulcdsitoriei fiind considerati absurdd.

in perioada dintre cele doud recensdminte(1989-2002) s-a dublat numdrul adullilor care nus-au cdsdtorit niciodatd. Aceastd situafie e vala-bild peste tot in lume, cu precddere in fdrile ves-

1 lerom. Iov Gumerov, intrebdri cdtre un preot, Moscova,2006, pp. 1,29-130.

FAMILIA _MICA BISERICA

tice. De pilde, in Suedia 70% dtr. populalia ldriinu a avut niciodati familie qi nici nu igi doreq-te aceasta. Apropo chiar aici s-a interzis spotulpublicitar al McDonald's in care femeia ii aducesofului cafeaua la pat gi ii leagd cravata inaintede a pleca la serviciu. Experfii Consiliului Na!i-onal al Audiovizualului i-au invinuit pe produ-citorii spotului cd ar exploata comportamenfulstereotipic al femeii casnicel.

Toate acestea, desigur, sunt rezultatele eman-cipdrii. ln Vest existd o emancip are, aqacum noi,slavi Domnului, nici nu am visat in Rusia. ingeneral, se gtie faptul cd femeia incepe sd lup-te pentru egalitate in drepturi cu bdrbatul atuncicAnd este nerealizati in viafa privat6. Aceastdlupti este un protest neputincios impotriva des-tinului propriu gi o dorinfi tainici de a se sim{iimplinitd gi fericiti ca femeie.

Ecaterina Lahova l-a invitat odatd pe cunoscu-tul protoiereu Dimitrie Smirnov sd vorbeascd inDuma de Stat in fafa unui grup de femei. Astfel,s-au adunat in salS o mie cinci sute de femei-de-putat reprezentante ale puterii din intreagaRusie. In vreme ce femeile au vorbit la tribund,pdrintele se gAndea ce ar putea sd le spund. Laun moment dat, a rostit inspirat:

- Dragi femei, am remarcat faptul cum afisuslinut deschis egalitatea in drepturi cu birba-tii. Ati vorbit despre politicd gi emancipare. Ima-

1 V.V. Lebed ev, F ii fericitd, Moscova, 2006, p. 17 4.

PR. FAVEL GUMEROV

ginafi-vi insi pentru o clipi cum, peste o siptd-mAnd, fiecare dintre voi intAlnegte un bdrbat, unadevirat cavaler, care atAt hzic, cAt gi psihic videpdgegte. Iar el vi spune: ,Ie iubesc enorm, lasdtoful gi vino cu mine!" Sunt sigur cd oricare din-tre voi va accepta sd-l urmeze,

ln sald s-a auzitun oftat general, iar apoi un:,,Da!!!" puternic.

Atunci pirintele Dimitrie a continuat:- Da, afi inleles cd aceasta este normalitatea.

Voi afi ales si vd ocupali de politici conform cali-tifilor gi capacitdfilor pe care le de,tinefi, numaipentru cd nu afi reugit in viafa privat6: fie cd nusuntefi cdsdtorite, fie avefi o relafie precari cusoful. Iatd rispunsul care explicd totul.

Am deviat uqor de la subiect. Existd qi o altdcauz6. care explicd de ce intr-o lard cu tradifie,ca a noastri, oamenii nu mai doresc sd-gi inte-meieze o familie: frica patologicd a societdfii.Oamenii se simt mereu in nesiguranfd gi se tems6-gi piardi locul de munc6, sdndtatea le estefrici fie de sdrdcia din timpul bitrAnefii, fie cdvor indura foamea, sunt netncrczdtori gi suspi-cioqi gi nici nu indrdznesc sd zAmbeascd. Desi-gur, toate aceste lucruri sunt explicabile qi clare:s-a pribugit imperiul sovietic care, treacd-mear-ge, ii asigura omului un trai decent gi o anumi-td siguranld a zilei de mAine, iar in locul acestuiimperiu nu i s-a oferit aproape nimic. Oameniisunt dezorientafi, ca oile fird pistor. Pe de altd

10 11

FAMILIA -MICA BISERICA

parte, nu se poate sd se lase omul posedat de fri-cd. Cdsdtoriile se oficiau chiar qi in cele mai grelemomente ale istoriei. Dupd Marele Rdzboi Mon-dial, s-au ndscut foarte mulli prunci, iar pirin-fii sdraci lipifi, care nu aveau cu ce igi hrini pro-priile odrasle, au riscat si-i adiposteascd gi sd-iingrijeascd pe orfanii ai cdror pirinfi au fost ucigiin rizboi. Cregterea demografici nu are nici olegiturd cu bundstarea unrri stat (vezi China qialte firi asiatice). Omul credincios nu trebuie sdse lase coplegit de nesiguran{a zilei de mAine. Potafirma cu mAna pe inimd qi din exemplul multoroameni pe care ii cunosc: daci Dumnezeu ii ddomului copii, ii va oferi gi posibilitatea sd-i creas-cd, sd-i hrdneascd etc.

in incheiere, voi menliona cAteva statistici. inanul 1913, Sinodul bisericesc a firregistrat circa4000 de divorfuri la 95 de milioane de locuitoriortodocgi- La sfArgitul secolului al XX-le4 popula-

fia a crescut cu aproximativ jumdtate, iarnumirulde divor,tui de 240 de ori! Conform statisticilor,fur prezent la fiecare L00 de cisitorii oficiate pe anin Rusia se produc 80 de divorfuri. E ingrijordtor!Din pdcate, chiar gi in mediul tinerilor ortodocgiam observat o scXdere a nunfilor. Se pare cd tea-ma generali de cdsitorie a ajuns qi in biserici.

Cum spunea eroul filmului ,,Rdpire in stilcascazian": ,,Ne educdm foarte rdu tinerii, foarterdu. E uimitor ce atitudine neserioasd au ei fatide cdsitorie."

PR. PAVEL GUMEROV

Drago sten gi indr dgo stirea.Iubirea la inceput,

Tofi cunosc expresia: ,,Labaza cdsiltoriei tre-buie sd stea iubirea, si te cdsitoregti numai dindragoste, nu din interes etc." CAnd oamenii vor-besc astfel, ei nici nu realizeazd, de fapt, ce infe-leg prin cuvAntul dragoste.lt hmba rusd de attfel(comparativ cu greaca veche), cuvAntul iubire areun sens prea universal. De pild6, noi spunem:imi iubesc mflmq ?mi iubesc lara, dar gi expresia:

fac dragoste etc.Pentru a infelege ce este dragostea adevdratd

gi dacd este posibild pAni la cdsdtorie, si ciutimrdspunsul in SfAnta Scripturi. Iati cum vorbeg-te SfAntul Apostol Pavel despre aceasta: ,,Dra-gostea indelung rabdd, dragostea este binevoi-toare, dragostea nu pizmuieqte, nu se laudd, nuse trufegte. Dragostea nu se poartd cu necuviin-

t5" nu cautd ale sale, nu se aprinde de mAnie, nugAndegte rdul. Nu se bucuri de nedreptate, ci sebucurd de adevdr. Toate le suferd, toate le crede,toate le niddjduiegte, toate le rabdi. Dragosteanu cade niciodatd" (I Corinteni13,4-8). Nu uitafiaceste versete, cdci vi voi reaminti adesea deele. Bineinfeles, aceasta este reprezentarea iubi-rii ideale. Dacd stdm sd cugetim de este posibildo asemenea iubire pand la cisitoria unui cuplu,atunci vom descoperi cd este cu neputinfd.

Dupi SfAntul Apostol Pavel, dragostea:

12 13

FAMILIA -MICA BISERICA

1. este iertfelnici (,,toate le rabdd, milostivS,nu se aprinde de mAnie");

2. nu cauti ale sale, adicd iubeqti nu pentruceva anume, ci dezinteresat;

3. cei ce se iubesc au incredere unul in celi-lalt (,,toate le crede, toate le ndddjduiegte").

4. $i, in sfArqit, dragostea trebuie si fie veqni-ci (,,nu inceteazd niciodatd").

Dupd cum observlm, pAnH la cisitorie nupot fi indeplinite aceste condilii ale dragosteiadevXrate. Nu poli iubi cu dragoste jertfelnicd,atotiertitoare, veqnicd, de vreme ce nu il cunogtipe om, nu ai invdfat sd ierfi, si te jertfegti, nu aiinvifat sd te lupfi pentru dragoste. Acest lucrueste valabil numai cu trecerea anilor. in acestsens, dragostea pane la cisdtorie este imposi.biH. E posibili indrigostirea, simpatia recipro-ci, obignuinla unuia cu celdlalt. Doar tn cdsniciepoate fi testat sentimentul iubirii. Dragostea esteun copac minunat care cregte din simAnfd qi dnroade. SimAnfa nu este totugi copac. Prin urma-re, ceea ce au mirele gi mireasa la inceput nu sepoate numi iubire adev6rati. indrdgostirea estemarcatd de sentimente fu rtunoase. indrdgostitulare senzalia ci va iubi mereu, ci va muri fdri per-soana iubitS, dar aceste sentimente nu sunt con-solidate gi nici testate in timp. Pentru a discer-ne ce este indrdgostirea, o si vd vorbesc despreo fatd. Aceasta avea vreo 20 de ani qi a fircercatsd-gi taie venele de vreo trei ori dupd ce iubitul a

PR.PAVEL GUMEROV

pdrisit-o. Se pdrea cd iubirea ei este una veritabi-15, pentru ci atunci cAnd i se spunea cd este tane-rd gi iqi va gdsi fericirea, ea rdspundea: ,,Nu vddnici un rost in viafd fdrd el. Mai bine mor decAt sdtrdiesc singurS-" Dupd cAfiva ani, ea s-a cds6to-rit, a niscut doi copii gi are o cisnicie fericitd. Iardespre acel episod trist din tinerele spune: ,,Sla-vd Domnului cd a venit mama mai devreme aca-sd, iar eu am rdmas in viafd! Ce proasti am fost- imi doream si mor pentru un fleac!" Sd recu-noastem cd omul nu va numi dragostea veritabi-ld fleac, chiar dacd de afunci au trecut mulfi ani.Cei ce iubesc nu vor si moard, ci si trdiasci pen-tru dragostel.

Vreau sd amintesc despre alt cazdin literafuraclasici rusd. Este menfionat de preotul Ilia $uga-ev irr cartea sa O datd pentru totdeauna, pe care orecomand futuror. Cred cd toatd lumea cunoagtepovestirea,,Moqieri de altddatd" de Gogol. Fiindortodo>; Gogol cunoqtea foarte bine o reguli avie{ii duho',rniceqtt: adkncul trdirii, puterea senti-mentelor nu depind sub nici o formd de tdria mani-festdrii lor lduntrice. Acest adevdr a fost exprimatconsecvent in povestirea sa ,,Mosieri de altdda-15". Eroii povestirii sunt bdtr6nii moqieri Afa-nasii Ivanovici qi Pulheria Ivanovna. Viafa lorcumpdtatd amintegte de -o ploaie minunatd carecade sublim pe frunzele copacilor, apoi se scur-ge in rAulefe, provocAnd toropeald intregului

rlbidem, p.56.

1,4 15

FAMILIA -MIcA ntsnnrcA

trttp". Toate zilele treceau la fel, iar Pulheria Iva-novna qtia din timp toate dorinfele sofului sdu qii le implinea rapid. Totugi, Pulheria lvano'rna sestinge din viafd.

Toate gAndurile Pulheriei Ivanorma inaintede moarte erau indreptate cdtre sopl sdu. Ea igiinstruiegte guvemanta cum si aibi grijd de Afa-nasii Ivanovici. In timpul itrmormAntirii, Afana-sii Ivanovici tdcea ca gi cum nu ar fi infeles cese intAmpli. Abia cAnd s-a ftrtors acasX a inceputsd plAngn i:r hohote. Autorul, adicd Gogol, plea-cd din cXtunul unde locuiau acegti mogieri gi seintoarce dupd vreo cinci ani. $r, in sfArqit, cAndmerge in vizitd la Afanasii Ivanovici, cugetd indrumul sdu acestea:

,,Cinci ani au trecut de cAnd nu ne-am vdzut.Ce durere nu este stinsi de vreme? Ce pasiu-ne va supraviefui intr-o lupti inegald st ea?"Apoi Gogol aduce un exemplu care aratd ci ori-ce pasiune, oricAt de puternic6, este vindecatide timp.

,,Arn cunoscut un om in floarea tinerefii, plinde adevdratd noblefe gi demnitate; un indrigos-tit tandru, pasionaf s5lbatic, cu indrdzneald, cuumilinfi; subiectul pasiunii sale - o fiinfd minu-nat6, hn6., ca un inger - a fost lovitd de suflulmorfiinemiloase. Nu am vdzutniciodati aseme-nea chinuri sufletegti, o astfel de disperare arzd-toare qi s6lbatic5, care il chinuiau pe indrigosti-tul nefericit.