fainare la piersic

12
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Horticultura Elaborarea unei strategii de management pentru prevenirea si limitarea atacului de fainare la cultura de piersic Disciplina: Nume,prenume student: Fitopatologie Sorete Mihai Adrian, Grupa 2204

Upload: mitsa-mihaitsa

Post on 08-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Managementul unei culturi afectate

TRANSCRIPT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara BucurestiFacultatea de Horticultura

Elaborarea unei strategii de management pentru prevenirea si limitarea atacului de fainare la cultura de piersic

Disciplina: Nume,prenume student:Fitopatologie Sorete Mihai Adrian, Grupa 2204

2015

Cuprins

Importanta bolii.................................................................2Diagnostic macroscopic si microscopic............................2Ecologia bolii....................................................................4Raspandirea si transmiterea agentului patogen.................4Managementul bolii..........................................................5Tabel informativ................................................................7Bibliografie........................................................................8

1. Importanta boliiFainarea este raspandita in majoritatea plantatiilor de piersic din tara noastra, la care produce pagube in caz de neaplicarea tratamentelor de combatere. Boala este raspandita si in America de Nord unde produce pagube insemnate.Boala produce pagube in special in anii cu primaveri reci si umede urmate de veri secetoase. In afara de piersic, ciuperca mai ataca si migdalul.Pierderile economice mai mari in America de Nord fata de Europa. Dar, per total, pierderile nu au o valoare insemnata deoarece boala nu este una puternica.

2. Diagnostic macroscopic si microscopic

Ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si fructele. Organele atacate sunt acoperite cu pete de pasla albicioasa. Frunzele sunt usor deformate, incretite , mici , se usuca si cad de timpuriu. Lastarii erbacei atacati sunt uneori complet inveliti cu o pasla miceliana albicioasa, din cauza careia se indoaie la varf , cresc slab si se usuca. Fructele atacate sunt la inceput acoperite cu pete albicioasa, apoi acestea se brunifica si uneori crapa. Fructele raman mici si deformate. Primele simptome ale bolii apar la piersic in luna mai, iar atacul maxim se constata in septembrie dupa sistarea tratamentelor de vara.(Fig. 1)Fainarea piersicului este produsa de ciuperca Sphaerotheca pannosa din familia Erysiphaceae. Miceliul ciupercii este hialin, septet, ectoparazit, ce se prinde de organelle plantei gazda cu ajutorul apresorilor, din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formeaza lanturi de conidii. Conidiile sunt unicelulare, au aspect de butoiase, si marimi variate. Ciuperca se raspandeste in perioada de vegetatie prin aceste conidii care germineaza la suprafata organelor plantei gazda si produc infectii.Peritecile (cleistotecile) sunt globuloase, brune si in ele se formeaza o singura asca, ce contine 8 ascospori si este inconjurata de o coroana de apendici simpli.(Fig. 2)

(Fig. 1)

(Fig. 2)

3. Ecologia bolii

Fainarea piersicului este o boala de stress hidric; dezvoltarea acesteia depinde si de temperatura astfel incat alternanta timpului umed cu timpul secetos este favorabila. Temperaturile scazute din primavara produc o stopare a circulatiei sevei care este urmata de atacuri mai frecvente de fainare.Infectia mai este favorizata de vremea uscata , calda, fara precipitatii frecvente dar cu o umiditate relativ ridicata. Totodata dozele mari de azot produc un dezechilibru de care boala va profita.

4. Raspandirea si transmiterea agentului patogen

Transmiterea de la un an la altul se realizeaza prin miceliul care rezista in mugurii infectati si, mai putin, prin cleistotecii. In timpul perioadei de vegetatie , agentul patogen se raspandeste cu ajutorul conidiilor antrenate de curentii de aer. In timpul iernii ciuperca rezista in frunza ca parazit pana in primavara cand vor aparea noi generatii de spori. Sporii formati tarziu in vara produc infectii pe frunzele piersicului iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia rasarite in toamna.

5. Managementul bolii

Masuri fizice,tehnologice si biologice

Pentru prevenirea si combaterea bolii se iau unele masuri agrofitotehnice cum ar fi taierea si arderea lastarilor atacati, strangerea si arderea frunzelor bolnave si aplicarea de ingrasaminte in doze echilibrate. Inainte infiintarii unei noi culturi se va recurge la rotatia culturilor, la dezinfectarea solului si se va evita excesul de umiditate din sol. Toate resturile vegetale sunt adunate si arse. Totodata cultivarea de soiuri rezistente si fertilizarea echilibrata sunt un plus in lupta cu Sphaeroteca.

Masuri chimicePe langa masurile de igiena culturala se recomanda sa se aplice si tratamente chimice:Fungicide aplicate si modul de actiune:Bumper 250 EC este un fungicid produs de Makteshim Agan care actioneaza prin inhibarea biosintezei ergosteronului in peretii celulari.

Dupa programul Syngenta se va merge pe aplicarea tratamentului denumit Score 250 EC.Acesta este un fungicid consacrat pentru combaterea bolilor la pomii fructiferi, tomate si alte culturi, avand actiune preventiva si curativa. Score 250 EC blocheaza dezvoltarea miceliului in tesutul vegetal si inhiba sporularea. Produsul este difuzat rapid in partile aeriene ale plantei prin actiunea sa sistemica .

Orius 25 EW este un fungicid ce actioneaza prin inhibarea pe doua cai a biosintezei ergosterolului in peretii celulari ai organismelor tinta.

Tabel de tratament propus de Syngenta.

NECESAR MATERIALE0,6 L Bumper

1999,4 L Apa0,4 L Score

1999,6L Apa2 L Rovral

1998 L Apa

MOD DE APLICARESistemicSistemicContact

FENOFAZAAparitia primelor simptome sau la avertizareDezmugurit Dupa infloritFlori deschise pana la intrarea in parga

vOLUM SOLUTIE1 ha.....0,3 L2 ha.....0,6 L0,03L Bmp....100L apa0,6L .............x L apa X=2.000 L solutie1 ha.....0,2 L2 ha.....0,4 L0,02 L Scr.....100L apa0,4 L .........x L apa X=2.000 L solutie 1 ha.....1 L2 ha.....2 L0,1 L Rvl.....100 L apa2 L .............x L apa X=2.000 L solutie

DOZA (L/ha)COnCENTRATIA %0,3 L/ha

0,03 %0,2 L/ha

0,02%1 L/ha

0,1%

PRODUSULBumper 250 ECScore 250 ECRovral

Bibliografie

1. Gheorghie C., Geamn I. 2002, 2003. Bolile plantelor horticole. Ed.Universitas Co, Bucuresti2. Prvu, M. 2010. Ghid practic de fitopatologie. Presa Universitar, Univ. Babe-Bolyai, Cluj Napoca3. Conf. dr. Beatrice Michaela IACOMI Curs de fitopatologie4. http://www.scritub.com/biologie/botanica/BOLILE-PIERSICULUI-SI-CAISULUI1135142419.php5. http://www.syngenta.com/country/ro/ro/produse/programe

4