UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI STIINTE ECONOMICE

CONSTANTA

EXPERTIZA CONTABILA 1 – Suport de curs –

An universitar 2016 - 2017

Lector univ. dr. Mihu Stefan

CONSTANTA

2016

EXPERTIZA CONTABILĂ

1. Expertiza contabilă-definiție

Expertizele contabile sunt mijloace de fundamentare a deciziilor sau de probă

utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesită cunoştinţe de strictă specialitate din

partea unor persoane care au calitatea de experţi contabili.

Expertizele contabile pot avea ca obiect diferite aspecte ale vieţii economice, juridice,

administrative, politice sau sociale, ca de exemplu:

elucidarea cauzelor sau împrejurărilor în care s-au petrecut anumite

fapte şi acţiuni, indiferent de natura acestora (cum s-a efectuat privatizarea

unei societăţi);

stabilirea unor situaţii reale ori existente la un moment dat (situaţia

patrimoniului la o anumită dată, situaţia imobilizărilor);

verificarea unor ipoteze (alegerea sistemului de impozitare în cazul

înfiinţării unei microîntreprinderi – impozit pe profit sau impozit pe venit);

determinarea unor raportări cauză – efect (eficienţa investiţiilor,

angajarea unui credit bancar, reducerea portofoliului de clienţi);

validarea unor sisteme de lucru, surse de informare, sau metode de

calcul (metode de evidenţă a stocurilor – FIFO, LIFO, metode de calcul a

costurilor-standard costing, direct costing);

atestarea conformităţii sau neconformităţii cu anumite norme, reguli,

principii (valoarea reală a clădirilor pentru stabilirea impozitului pe clădiri,

realitatea beneficiilor pentru distribuirea de dividende);

identificarea sau dovedirea adevărului material în cauzele litigioase

deferite justiţiei, sau în anchetele penale (stabilirea pagubelor în gestiune,

privatizarea unei societăţi comerciale proprietate a statului);

calcularea drepturilor legale de salarii sau de pensii.

2. Asemănări şi deosebiri între expertiza contabilă şi controlul economico -

financiar

Expertizele contabile sunt strâns legate de activitatea de control economico –

financiar.

Asemănări:

ambele se efectuează de aceeaşi specialişti cu calificare superioară în

domeniul financiar contabil şi ţinută morală ireproşabilă; folosesc aceaşi bază

de informare şi documentare – date contabile şi documente justificative;

folosesc tehnici de lucru asemănătoare – analize comparative, stabilirea

situaţiilor de gestiune, calcule de compensări, determinarea perisabilităţilor,

actualizare la inflaţie, etc.;

îşi întemeiează investigaţiile pe baza aceleaşi baze juridice – legislaţie,

contracte;

urmăresc aceleaşi obiective finale, completându-se reciproc;

au aceleaşi responsabilităţi.

Deosebiri:

controlul este atribut al conducerii, expertiza – mijloc de fundamentare a

deciziilor sau probă în justiţie;

controlul este o activitate permanentă, expertiza – misiune temporară,

ocazională;

controlul cuprinde intreaga activitate economico – financiară a unei

unităţi, expertiza se limitează la anumite aspecte, sau obiective;

controlul se desfăşoară în baza unor acte normative riguros

reglementate, expertul se orientează singur în alegerea materialului

documentar.

Reglementarea profesională a expertizelor contabile: Standardul profesional nr.35

Expertizele contabile şi Ghidul de aplicare, emise de CECCAR, ediţia a III II-a, revizuită şi

adăugită.

3. Clasificarea expertizelor contabile

După scopul principal :

Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură

civilă; Codul de procedură civila penală; alte legi speciale (Legea nr.85/2006

privind insolvenţa);

Expertize contabile extrajudiciare, în afara procedurilor reglementate

privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului judiciar.

Nu au calitatea de mijloace de probă, ci, cel mult de argumente pentru

solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară

sau a rezolvării unor litigii pe cale amiabilă.

După natura obiectivelor la care trebuie să răspundă expertul contabil:

Expertize contabile civile – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor

civile;

Expertize contabile penale – dispuse sau acceptate în rezolvarea unor

aspecte civile ataşate litigiilor penale;

Expertize contabile comerciale – dispuse sau acceptate în rezolvarea

litigiilor comerciale;

Expertize contabile fiscale – dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor

fiscale;

Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept

sau extrajudiciare solicitate de către clienţi.

Dupa specializare: CONFORM ANEXEI CU OPTIUNILE

Dupa natura juridica: CIVILE, PENALE EXTRAJUDICIARE

3.1 Expertize contabile judiciare

Expertizele contabile judicare sunt mijloace de probă în justiţie, dispuse din oficiu sau

acceptate, la cererea părţilor implicate în procesul judiciar, în toate fazele de desfăşurare a

acestuia (cercetare, judecată, recurs, apel).

Primele referiri la necesitatea expertizei contabile sunt conţinute în Codul Comercial

din 1887, care prevedea dreptul judecătorului de a ordona cercetarea sriptelor de către un

specialist în materie de societăţi (art.155), asigurări (art.460), falimente (art.737 şi 751),

litigii comerciale (art.909).

Expertizele contabile judiciare sunt ordononate (dispuse) de către:

organele de jurisdicţie (judecătorii, tribunale, Curţi de Apel);

organele de cercetare sau de urmărire penală (parchet, poliţie).

Confirmă sau infirmă constatările controlului cu privire la pagube, majorări şi

penalităţi de întârziere fiscale sau contractuale.

Este un mijloc de probă în justiţie care intervine numai atunci când organele judiciare

o consideră necesară pentru elucidarea cauzelor în curs de anchetă sau judecată.

Este activitatea prin care organele judiciare primesc informaţii de natură economico-

financiară cu scopul de a stabili adevărul necesar soluţionării temeinice şi legale a litigiilor.

Un avocat poate să conteste absolut orice, important este dacă există argumente să-

l contracareze şi să convingă juriul.

Acuzarea trebuie să aibă probe suficiente şi chiar dacă le are, important este ceea

ce decide juriul. Juriul vede toate probele, ascultă pledoariile acuzării şi ale apărării,

declaraţiile martorilor şi apoi îşi anunţă decizia.

În expertiză, o opinie eronată sau nefundamentată poate duce la învinuirea – lipsirea

de libertate a părţii în litigiu, dar şi la desfiinţarea – încetarea carierei expertului, el fiind

supus neîncrederii beneficiarilor lucrării de expertiză.

Expertiza contabilă judiciară este o probă individuală administrată de organul

judiciar.

Concluziile acesteia nu pot fi însuşite automat de către organul judiciar, aprecierea

forţei probante a expertizei contabile fiind în funcţie de calitatea expertizei contabile şi

corelaţia acesteia cu celelalte probe administrate în cauzele supuse cercetării şi judecării.

3.2 Expertize contabile extrajudiciare

Sunt solicitate de către partea sau părţile care îşi stabilesc singure obiectivele la care

trebuie să răspundă expertul contabil.

Sunt destinate pentru fundamentarea:

Deciziilor de alegere a partenerilor comerciali şi de afaceri (situţia economico-

financiară a potenţialilor parteneri de afaceri, bonitatea acestora);

Concilierilor derulării tranzacţiilor comerciale şi de afaceri (conflicte ivite în

derularea contractelor);

Acţiunilor adresate justiţiei în legătură cu eventualele prejudicii create în

gestiune (administratori la asociaţiile de proprietari, lipsuri în gestiunea

casieriei);

Acţiunilor de contestare a actelor de control administrativ, îndeosebi de ordin

fiscal (calculul impozitului pe profit, calculul TVA);

Acţiunilor arbitrale în relaţii comerciale şi de afaceri între parteneri.

4. Reglementarea expertizelor contabile

4.1 Legal

O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor

autorizaţi (art.6 lit.d)

„Expertul contabil (...) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare

sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege.”

O.G. nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi

extrajudiciară (art.15 – 24).

4.2 Procedural

Codul de procedură civilă

Codul de procedură penală

4.3 Profesional

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili;

Standardul profesonal nr.35 Expertizele contabile, care conţine:

Cadrul de referinţă al misiunilor privind expertizele contabile;

Normele de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile;

Normele de raport specifice expertizelor contabile

Ghidul pentru aplicarea Standardului profesional nr.35 Expertizele contabile.

5. Numirea (desemnarea) expertului contabil şi aria expertizei contabile judiciare

pe specializări

5.1 Numirea (desemnarea) expertului contabil

Numirea se face la cererea părţilor sau din oficiu – de către instanţa de judecată sau

organul de urmărire penală

Numirea experţilor contabili are la bază Procedura privind întocmirea, actualizarea şi

comunicarea către Ministerul Justiţiei – Direcţia pentru servicii juridice a Listei experţilor

contabili pe specializări, aplicabilă prin Decizia nr. 06/148 a Biroului Permanent al

Consiliului Superior al Corpului din 19.05.2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Numirea experţilor pentru efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare se face prin

contract.

5.2 Procedura numirii şi aria expertizei contabile judiciare pe specializări(anexa 1)

Fişa de opţiuni pe specilizări;

Lista expeţilor contabili pe specializări;

Actualizarea listei, comunicarea listei experţilor contabili pe specializări şi a

modificărilor ce intervin în „liste” la Ministerul Justiţiei – Direcţia pentru servicii juridice

conexe.

6. Contactarea şi numirea experţilor contabili în cauze civile.

experţii se numesc de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra

numirii lor.

Numirea experţilor se face prin încheierea de şedinţă, care trebuie să

cuprindă:

numele expertului contabil numit din oficiu şi / sau la cererea părţilor

obiectivele

termenul la care trebuie depus raportul

onorariul (după ce, de regulă, instanţa a consultat părţile).

dacă lipseşte unul dintre paragrafe, expertul contabil este îndreptăţit să ceară

instanţei introducerea în încheierea de şedinţă.

C.p.c. nu prevede obligativitatea prezenţei expertului contabil la şedinţa în

care are loc numirea.

la efectuarea expertizei pot participa si expertii consilieri ai părților

Contactarea şi numirea experţilor contabili în procesele penale

– expertul contabil este numit de către organul de urmărire penală sau de

către instanţa de judecată, fiecare dintre părţi având dreptul să ceară ca un

expert contabil recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei

contabile.

– prezenţa expertului contabil cu ocazia convocarii numirii sale este

obligatorie.

La termenul fixat se aduc la cunoştinţa părţilor şi a expertului obiectivele

expertizei, punându-se în vedere acestora că pot face observaţii şi cere

modificarea şi completarea lor.

Părţile au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de către

fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.

Numirea experţilor contabili se face prin ordonanţă, emisă de organul de

urmărire penală sau de parchetele de pe lângă instanţele de judecată, după

caz, care trebuie să cuprindă:

numele expertului sau experţilor contabili

Obiectul expertizei şi întrebările la care expertul trebuie să răspundă

termenul la care trebuie depus raportul

onorariul şi restiturea cheltuielilor de transport, întreţinere, cazare, şi a altor

cheltuieli prilejuite de chemarea lor, după ce şi-au îndeplinit însărcinările.

7. Acceptarea expertizelor contabile

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea expertizelor contabile nu

pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.

caz de boală, concediu de odihnă, delegaţie în străinătate

aglomerarea lucrărilor de expertiză atribuite, care atrag dupa sine depasirea

termenelor stabilite de instanta

daca expertiza judiciara corespunde uneia din specializarile pentru care a

optat .

Înainte de acceptare, expertul contabil trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi

îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile privind:

Independenţa

Competenţa

Incompatibilitatea

8. Drepturile şi obligaţiile experţilor contabili

Rezultă din regulile procedurale, practica judiciară şi normele profesionale.

Drepturi:

să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului;

să participe la discuţiile legate de obiectivul expertizei, făcând observaţii, dacă

este cazul, şi să solicite modificarea sau completarea obiectivelor fixate iniţial;

să ceară lămuriri organelor jurisdicţionale sau de urmărire penală cu privire la

anumite fapte sau împrejurări ale cauzei;

să ceară de la părţi explicaţiile ce îi sunt necesare pentru efectuarea

expertizei (prin convocarea părţilor sau cu încuviinţarea organului de urmărire

penală);

să-şi aleagă în mod liber metoda de lucru specifică pregătirii sale;

să primească documentele necesare pentru efectuarea expertizei;

să fie remunarat pentru munca depusă şi să-i fie decontate cheltuielile

efectuate pe timpul executării expertizei;

Obligaţii:

să se prezinte la orice solicitare a organelor judiciare;

să informeze organele judicare dacă se află în situaţia de abţinere sau

recuzare;

să se documenteze prin studierea dosarului, precum şi prin solicitarea de

lămuriri organelor judiciare şi părţilor;

să întocmească şi să depună la termenul fixat de organul judiciar raportul de

expertiză contabilă;

să completeze sau să refacă raportul de expertiză atunci când i se cere acest

lucru, precum şi de a se prezenta în faţa instanţei pentru a da explicaţii

suplimentare;

să păstreze secretul profesional;

să efectueze personal expertiza ce i-a fost încredinţată.

9. Abţinerea şi recuzarea experţilor contabili

În toate cazurile în care experţii contabili soclicitaţi să efectueze expertize contabile

judiciare şi extrajudiciare se află în stare de incompatibilitate, au obligaţia deontologică să

se abţină de la efectuarea acestora.

În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de

abţinere, el poate fi recuzat.

Recuzarea este un mijloc procedural prin care părţile dintr-un proces pot solicita

înlocuirea unuia sau mai multor experţi pentru aceleaşi motive prevăzute de regulile

procedurale ca fiind aplicabile judecătorilor .

Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul

există la această dată; în celelalte cazuri termenul curge de la data la care s-a ivit motivul

Experţii contabili pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii:

Când el, soţul său, ascendenţii ori decendenţii lor au vreun interes în

judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin, până la al IV-lea grad

inclusiv, vreuna din părţi;

Când el este soţ, rudă sau afin în linie colaterală, până la al IV-lea grad

inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau dacă este căsătorit cu

fratele sau sora uneia din aceste persoane;

Când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin al uneia din părţi, până la

al IV-lea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viaţă oridespărţit, au rămas

copii;

Dacă el, soţul sau rudele până la al IV-les grad inclusiv au o pricină

asemănătoare cu accea care se judecă sau dacă au o judecată la instanţa

unde una din părţi este judecător;

Dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a fost o judecată penală în timp

de 5 ani înaintea recuzării;

Dacă este tutore sau curator al uneia dinte părţi;

Dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;

Dacă a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de

întrebări;

Dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale până la al IV-lea

grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau rudele acestora, până la gradul al III-

lea inclusiv.

10. Obiectivele (întrebările) la care trebuie să răspundă expertul contabil

La expertizele contabile judiciare obiectivele sunt stabilite de către instanţa prin

încheierea de şedinţă, respectiv ordonanţă

Obiectivele (întrebările) trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi

fără a se solicita expertului contabil să se pronunţe asupra încadrărilor juridice a faptelor

supuse judecării (Norma profesională nr.3521).

Dacă obiectivele stabilite nu întrunesc aceste condiţii, expertul contabil are obligaţia

să ceară instanţei clarificarea lor, înainte de începerea lucrării.

11. Convocarea părţilor

Convocarea părţilor se face prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire,

care se ataşează la raportul de expertiză

Cu această ocazie se solicită părţilor documente şi explicaţii suplimentare faţă de

cele existente la dosar.

Expertul contabil trebuie să se abţină de la contactarea părţilor în afara procedurii

legale.

În procesele penale legătura cu inculpaţii se ia numai cu încuviinţarea şi în condiţiile

stabilite de organul de urmărire penală.

12. Raportul de expertiză contabila

12.1 Redactarea raportului de expertiză contabilă

Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de

expertiză contabilă.

Expertul consilier al părții/recomandat de parte, conform prevederilor codurilor de

procedura poate participa la efectuarea expertizei, iar opinia sa, daca este diferita de a

expertului numit, este mentionata separat in raport sau intr-o anexa la raport.

Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în

cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexă a acestuia

12.2 Conţinutul (structura) raportului de expertiză contabilă

Redactarea raportului de expetiză contabilă)

Cap.I Introducere

Datele de identificare a expertului (ţilor) contabil(i)

Numele şi prenumele;

Numărul carnetului de expert contabil şi poziţia Sectiunea din Tabloul

Corpului.

Organul care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care

solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare:

În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii

(încheiere de şedinţă – în cazurile civile sau ordonanţă – în cazurile

penale), cu menţionarea datei acestuia, numărul şi anul dosarului şi natura

acestuia (civil sau penal);

În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului,

domiciliul sau sediul social al acestuia, numărul şi data contractului în baza

căruia se fectuează expertiza contabilă solicitată.

Denumirea şi calitatea procesuală a părţilor, domiciliul sau sediul social al acestora,

în funcţie de natura şi fazele procesului (anexa 2).

Împrejurările şi circumstanţele litigiului.

Obiectivele (întrebările) expertizei contabile:

În cazul expertizei contabile juridicare: preluarea întocmai – „ad-literam” din

încheierea de şedinţă sau din ordonanţă;

În cazul expertizei contabile extrajudiciare conform contractului.

Identificarea datei sau persoanei şi a locului în care s-a efectuat expertiza contabilă.

Identificarea materialului documentar care are o legătură cauzală cu obiectivele

expertizei contabile.

Menţionarea expresă:

Dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având aceleaşi

obiective;

Dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnici, grafologi etc.),

probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile date de ea.

Identificarea termenului iniţial de depunere a raportului şi a eventualelor perioade de

prelungire.

Cap.II Desfăşurarea expertizei contabile

Descrierea amănunţită a operaţiilor expertizei pe fiecare obiectiv.

Documentele, actele şi faptele examinate.

Locul şi data procedurii tranzacţiilor.

Eventualele obiecţiuni sau explicaţii date de părţi.

Calculele şi interpretarea rezultatelor acestora. (Calculele pot fi prezentate în anexe

la raport).

Concluziile pentru fiecare obiectiv, trebuie să fie:

Precise

Concise

Fără echivoc

Continutul raportului de expertiza trebuie sa raspunda numai la obiectivele/intrebarile

stabilite/acceptate de instanta.

Cap.III Concluzii

Concluziile pentru fiecare obiectiv, aşa cum au fost formulate în cap.II Desfăşurarea

expertizei contabile.

Cap.IV Consideraţii personale ale expertului contabil

În cazuri deosebite, limitate la obiectul necesar impus de lege.

Trebuie să se conformeze cu normele de etică şi deontologie, în special cu cele

privind confidenţialitatea.

Înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi

de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului fără consimţământul acestora sau fără să fie

consultaţi, constituie abatere disciplinară.

12.3 Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

Inexistenţa documentelor justificative şi contabile care să ateste evenimentele şi

tranzacţiile supuse expertizării.

In astfel de cazuri se întocmeşte un raport de imposibilitate a efectuării expertizei

contabile cu aceeaşi strcutură, în cap.II Desfăşurarea expertizei contabile se prezintă

justificat motivele.

12.4 Anexele la raport

Fac parte integrantă din raport;

Au menirea de a degreva conţinutul raportului;

Sunt un produs al muncii expertului contabil;

Nu pot constitui anexe documentele sau registrele contabile originale sau

reproduse prin tehnici de multiplicare; acestea reprezinta piese ale

dosarului de lucru al expertului.

12.5 Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă

Se semnează şi parafează fiecare filă, inclusiv anexele de către expertul contabil

numit şi expertul contabil al părţii, după caz.

În cazul de opinii diferite, expertul contabil în cauză semnează „cu opinie separată”

(opinia acestuia trebuie cuprinsa în cadrul raportului sau în anexa la raportul de expertiză).

Depunerea raportului de expertiză contabilă judiciară (numarul exemplarelor este

stabilit de instanta)si se depune:

Instanţei sau organului de urmarire penala;

Exemplarele desemnate părţilor; nu se predau acestora ci se depun ci se depun la

dosarul cauzei.

Un exemplar original, cu numarul de inregistrare primit de la registratura

organului indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei, rămâne la dosarul expertului

contabil.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune direct la instanţă sau organul de

cercetare, inclusiv exemplarele destinate părţilor (art.22 din O.G. nr.2/2000).

Raportul de expertiză judiciară va fi insotit de nota de evaluare a onorariului, de

decontul de cheltuieli de transport, cazare, diurna sau alte cheltuielinecesare pentru

efectuarea expertizei, daca este caztul.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune cu cel puţin 10 zile înainte de

termenul fixat pentru judecată..

Termenele se înţeleg pe zile calendaristice, neintrând în socoteală nici ziua când a

început, nici ziua când s-a sfârşit termenul .

Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului la termenul prevăzut

în contract.

EXPERTIZA CONTABILĂ 2

12.6 Contractarea şi programarea expertizelor contabile(norma profesională3523)

Expertizele contabile extrajudiciare se efectuează pe bază de contract (prezentarea

contractului cadru).

Pentru expertizele contabile judiciare – încheierile de şedinţe (în dosarele civile) şi

ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale) ţin loc de

contract.

Pentru încadrarea în termenele stabilite este necesar să se elaboreze un program de

lucru, care să conţină: obiectivele expertizei, calendar de lucru, buget de timp pe capitole.

13. Delegarea şi supravegherea lucrărilor privind expertizele contabile (norma

profesională 3523)

Expertizele contabile judiciare nu pot fi delegate de către experţii contabili numiţi din

oficiu sau la recomandarea asistenţilor sau colaboratorilor lor, deoarece au fost nominalizaţi

printr-un act procedural şi trebuie să-şi îndeplinească personal şi integral mandatul.

Expertizele contabile extrajudiciare, pot fi delegate unor asistenţi sau colaboratori ai

expertului contabil.

în acest caz, în contractele încheiate cu clienţii se prevăd lucrările ce trebuie

executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare.

răspunderea finală, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză

contabilă extrajudiciară, revine integral expertului contabil care a contractat

misiunea.

Persoanele delegate trebuie să respecte principiile fundamentale valabile pentru

orice profesionist contabil (integritate, obiectivitate, independenţă, secret profesional,

competenţă profesionalaă comportare deontologică).

Expertul contabil căruia îi revine răspunderea misiunii:

elaborează şi transmite colaboratorilor programul de lucru.

dă indicaţii cu privire la îndeplinirea sarcinilor.

supraveghează lucrările efectuate de fiecare colaborator (uneori supravegherea

poate fi asigurată parţial de un colaborator cu nivel de competenţă

corespunzător).

consemnează rezultatele verificării prin adnotări pe documentele de lucru,

comentarii sau note personale, care se arhivează la dosarul lucrării.

14. Erori şi delicte contabile în tehnica experţilor contabili

În examinarea regularităţii documentelor contabile luate în considerare pentru

efectuarea expertizei contabile, expertul contabil verifică dacă acestea nu conţin erori,

neregularităţi, sau delicte contabile.

Principalele tipuri de erori ce pot fi identificate:

erori de calculaţie

erori de raportare

erori de înregistrare contabilă

erori de evaluare.

Aceste erori vor fi identificate şi corijate.

Neregularităţile - sunt mai mult de ordin formal. Ele pot fi întâmplătoare, dar pot fi şi

intenţionate, în care caz sunt mult mai greu de depistat.

Delicte contabile (abateri de la legi şi reglementări, de regulă, sancţionate penal):

din punct de vedere al autorului:

-delicte ale administratorului (de exemplu: omisiunea, în tot sau în parte, a

evidenţierii în actele contabile sau alte documente legale a operaţiunilor

comerciale efectuate sau a veniturilor, potrivit Legii nr.241/2005 pentru

prevenirea şi combaterea evaziuii fiscale, constituie infracţiune de evaziune

fiscală).

-delicte ale asociaţilor (de exemplu: distribuirea de dividende din profituri

determinate contrar dispoziţiilor legale, respectiv din profituri fictive, conform

Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, constituie faptă pedepsibilă

penal)

-delicte ale personalului faţă de întreprindere (de exemplu: pagube în gestiune,

antrenează răspunderea materială a gestionarului în conformitate cu

prevederile art.211 din Codul muncii)

din punct de vedere al acţiunii:

-delicte de inducere în eroare

-delicte de ascundere de fapte sau situaţii

-delicte de falsificare

-delicte de deturnare

din punct de vedere al mijloacelor folosite:

-delicte produse prin acţiune (artificii)

-delicte produse prin omisiuni

-delicte produse prin optimism (exces).

Experţii contabili trebuie să manifeste prudenţă în ceea ce priveşte prezentarea

faptelor de această natură constatate în cadrul efectuării lucrărilor de expertiză contabilă,

astfel încât organul care dispune expertiza contabilă sau clientul să poată aprecia

regularitatea documentelor financiar – contabile expertizate.

15. Calitatea expertzelor contabile (norma profesională 3513)

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile – cu conştiinciozitate,

corectitudine şi imparţialitate.

Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică.

trebuie folosite metode specifice contabilităţii

concluziile trebuie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente

şi tranzacţii, care fac obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi

prezentărilor contabile.

Expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea procesuală contribuie la

stabilirea adevărului de către organele în drept.

Raportul de expertiză contabilă, ca probă ştiinţifică, trebuie să prezinte un înalt grad

al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei încare a fost dispus.

Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă

judiciară sunt adesea sancţionate de organele în drept cu înlocuirea expertului contabil şi

dispunerea unei noi expertize contabile.

Exemplificare privind calitatea uni raport de expertiză contabilă judiciară.

Calitatea lucrărilor de expertiză contabilă presupune conformitatea cu reglementările

în domeniu.

16. Onorariile cuvenite experţilor contabili pentru expertizele contabile efectuate

17. Calitatea de expert contabil

17.1 Profesia liberala de expert contabil

Profesiile liberale se exercită în anumite domenii de activitate şi sunt protejate, de

regulă, prin lege (experţi contabili, contabili autorizaţi, avocaţi, notari, medici, arhitecţi).

Se exercită de către persoanele care au calitatea de expert contabil, în condiţiile

prevăzute de O.G. nr.65/1994, republicată.

Exercitarea profesiei are la bază norme profesionale şi reguli de conduită etică

proprii, elaborate sau adoptate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi –

asociaţie profesională de utilitate publică autonomă.

Normele profesionale şi regulile de conduită etică care stau la baza exercitării

profesiei de expert contabil sunt convergente cu cele utilizate de către asociaţiile

profesionale de profil la nivel internaţional.

Experţii contabili au obligaţia să respecte normele profesionale şi regulile de conduită

prevăzute de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.

Pentru a asigura oferirea unor servicii de înaltă calitate în interesul public, experţii

contabili trebuie să se conformeze, de asemenea, prevederilor Programului naţional de

dezvoltare profesională continuă, elaborat de către Corp.

17.2 Accesul la profesia de expert contabil

Accesul la profesia de expert contabil se face pe bază de examen de acces sau de

admitere, la care:

să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină;

efectuarea unui stagiu de 3 ani şi

susţinerea uni examen de aptitudini la terminarea stagiului.

Se poate prezenta la examenul de expert contabil persoana care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii:

are capacitate de exerciţiu deplină;

are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului;

nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice

dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

La cerere, persoanele care au titlu de academician, profesorii şi conferenţiarii

universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau

contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu

îndeplinirea condiţiilor legale de capacitatea de execiţiu şi de cazierul judiciar, precum şi

susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a CECCAR.

Disciplinele examenului de admintere pentru accesul la profesia de expert contabil:

Contabilitate

Fiscalitate

Drept

Evaluare economică şi financiară a întreprinderilor

Audit

Expertiză contabilă

Doctrina şi deontologia profesională.

17.3 Stagiul

Se efectuează de către persoanele care au promovat examenul de admintere

pentru accesul la profesia de expert conatabil.

Promovarea examenului de admitere se dovedeşte cu certificatul emis de comisiile

de examinare.

Stagiul se organizează pe lângă un tutore de stagiu, membru al Corpului sau în mod

colectiv la nivelul fiecărei filiale a Corpului.

Durata stagiului: 3 ani.

Perioada de stagiu începe de la data la care persoana care a reuşit examenul

de admitere a depus cererea de înscriere la stagiu.

Cererea de înscriere se depune în termen de maxim 2 luni de la data promovării

examenului de admitere, în caz contrar candidatul va susţine din nou examenul

de acces.

La expirarea stagiului profesional, stagiarului i se eliberează un certificat de stagiu,

pe baza raportului de stagiu sau a raportului de stagiu întocmit de directorul executiv al

filialei în cazul stagiului colectiv.

Certificatul de stagiu dă dreptul stagiarului de a se prezenta la examenul de

aptitudini, în vederea obţinerii calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat.

17.4 Examenul de aptitudini

Se organizează de către Corp în fiecare an.

Susţinerea examenului se face după efectuerea stagiului, într - o perioadă maximă

de 4 ani de la promovarea examenului de admitere.

Stagiarii care nu au promovat examenul de aptitudini îl mai pot susţine în

următoarele maximum două sesiuni consecutive.

Examenul de aptitudini constă în:

Proba scrisă:

un caz practic, la alegere, din domeniul expertizei contabile, monografiei

contabile, analizei economico-finaciare, evaluării întreprinderilor şi auditului,

cu durata de 6 ore;

întrebări de judecată profesională din doctrina şi deontologia profesiei

contabile, organizarea şi funcţionarea Corpului.

La proba scrisă, fiecare subiect primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru

promovarea probei scrise şi continuarea examenului cu proba orală este

necesară obţinerea cel puţin a mediei 7.

Proba orală:

câte o întrebare din materia juridică şi fiscală;

câte o întrebare din domeniul financiar, contabilitate şi audit şi evaluarea

întreprinderilor.

În termen de maxim 30 de zile, absolventul examenului de aptitudini are obligaţia

înscrierii în evidenţele Corpului.

Activitatea desfăşurată într - o societate de profil, membră a Corpului, în calitate de

angajat, cu carte de muncă este recunoscută ca perioadă de stagiu efectuat, în ce priveşte

lucrările profesionale şi pregătirea tehnică. La cerere, la împlinirea perioadei de 3 ani,

persoanele respective pot solicita organizarea zilelor de pregătire deontologică, în vederea

susţinerii examenului de aptitudini.

18. Condiţii pentru exercitarea profesiei de expert contabil

Completarea şi depunerea de către experţii contabili a „Declaraţiei anuale” privind

veniturile realizate în anul expirat, până la 31 ianuarie a anului pentru care se acordă viza.

Acordarea vizei anuale se acordă dacă au fost îndeplinite cumulativ următoarele

condiţii:

achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp aferente anului trecut;

Plata cotizaţiilor profesionale

19. Exercitarea profesiei de expert contabil

Competenţe profesionale (art.6 din O.G.nr.65/1994 şi art.139 din Regulamentul de

organizare şi funcţionare a CECCAR)

Ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează

situaţiile financiare;

Acordă asistenţă privind organizarea şi conducerea contabilităţii:

elaborarea şi punerea în aplicare de procedee contabile (FIFO, LIFO,CMP

- pentru gestiunea stocurilor; standard costing, direct costing, cost oră

maşină - pentru calculaţia costurilor);

adaptarea planului de conturi la specificul şi cerinţele unităţii;

elaborarea tabloului de bord;

control de gesiune şi control prin buget.

Efectuează analize economico - financiare:

analiza structurilor financiare;

analiza gestiunii financiare şi rentabilităţii capitalului investit;

tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;

sistem de credit – leasing, factoring etc.;

elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;

elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;

asistenţă în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii.

Efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de

persoane fizice ori juridice în condiţile prevăzute de lege:

expertize amiabile (la cerere);

expertize contabile judiciare;

arbitraje în cauze civile;

expertize de gestiune.

Execută alte lucrări cu caracter financiar - contabil:

întocmirea de situaţii periodice;

consolidarea conturilor şi bilanţurilor;

întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.

Efectuează lucrari de organizare administrativă şi informatică:

organigrame, structuri, definiri de funcţii;

legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;

mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea

echipamentelor;

analiza şi organzarea fluxului informaţional;

alegerea softurilor necesare;

formarea profesională continuă;

contribuţia la protecţia patrimoniului unităţii.

Îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor

la societăţile comerciale;

Efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun

cunoştinţe de contabilitate;

Modalităţi de exercitare a profesiei (art.8 din O.G. nr.65/1994):

individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din Legea

nr.571/2003 privind Codul fiscal);

societăţi comerciale de expertiză contabilă şi societăţi comerciale de

contabilitate (Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale).

20. Răspunderile expertului contabil

Fundamentare

Având în vederea importanţa şi implicaţiile pe care le pot avea expertizele contabile,

în special cele judiciare, asupra soluţionării cauzelor în care sunt dispuse, experţii contabili

au obligaţia legală de a-şi desfăşura activitatea:

cu obiectivitate;

de a da dovadă de o ţinută etică şi profesională deosebită.

În situaţii contrare poate atrage, după caz:

răspunderea disciplinară;

răspunderea contravenţională sau administrativă;

răspunderea civilă;

răspunderea penală.

Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, adminstrativă, civilă şi penală,

după caz, se aplică tuturor experţilor contabili înscrişi în Tabloul Corpului.

În acest sens, O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă

şi a contabililor autorizaţi din România (art.16), precum şi Regulamentul de organizare şi

funcţionare a CECCAR (pct.96) prevăd că, „În exercitarea profesiei experţii contabili (...)

răspund disciplinar, administrativ, civil şi penal, potrivit legii”.

Limitele răspunderii civile a experţilor contabili se stabilesc prin contractele de

prestări de servicii încheiate în condiţiile legii cu clienţii.

20.1 Răspunderea disciplinară

Fundamentare

Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un expert contabil, prin care se încalcă:

dispoziţiile legale;

regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR;

codul etic naţional al profesioniştilor contabili;

normele şi standardele profesionale emise de Corp, cu ocazia efectuării

lucrărilor pentru terţi;

Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte, se întreprinde fie în paralel

cu acţiunea penală, civilă, sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.

Principiul „Penalul ţine în loc civilul” nu se aplică în materie disciplinară.

20.2 Sancţiunile disciplinare (art.17 din O.G. nr.65/1994)

Mustrare.

Avertisment scris.

Suspendarea dreptului de exercitare a dreptului de expert contabil pe o perioadă de

timp de la 3 luni la 1 an.

Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil.

Abateri disciplinare în legătură cu expertizele contabile:

efectuarea de expertize extrajudiciare fără contractul scris de prestări

servicii sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea

profesională de expert contabil;

nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;

efectuarea de expertize contabile judiciare şi/sau extrajudiciare fără viza

anuală pentru exercitarea profesiei, legal acordată;

încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi şi conflicte de interese;

înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate

pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără

consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;

nerespectarea standardului profesional nr.35 Expertizele contabile;

punerea în mişcare a răspunderii disciplinare se poate face în urma:

reclamaţiilor îndreptate împotriva experţilor contabili;

autosesizării Corpului în cadrul activităţii de control de calitate a

expertizelor contabile.

20.3 Răspunderea contravenţională sau administrativă

Fundamentare

Răspunderea contravenţională sau administrativă intervine în cazul abaterilor de la

reglementările şi procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de

autorităţile administraţiei publice.

20.4 Fapte sancţionabile administrativ

Înlocuirea expertului contabil de către instanţă, în cazul în care acesta nu se

înfăţişează

Aducerea în instanţă a expertului contabil, cu în caz de pricini urgente sau pentru a

da lămuriri atunci când i se cere

20.5 Amenzi judiciare

Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori

de câte ori refuzul de a da lămuririle cerute

Lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este citat

Tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi

depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară (idem).

Conform codului de procedură civilă expertul contabil poate solicita reexaminarea

amendării judiciare.

20.6 Răspunderea civilă

Răspunderea civilă a expetului contabil poate fi instituită în temeiul art.998 din Codul

civil, porivit căruia „orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a

cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara”.

Dacă expertul contabil, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau

executării silite, prin una din faptele prevăzute la art.1081 sau art.1082, la cererea părţii

interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către

preşedintele instanţei de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin

amânare (art.1083 din Codul de procedură civilă).

21. Răspunderea penală (infracţiuni)

Experţii contabili în contextul efetuării expertizelor contabile, pot intra

sub incidenţa unor infracţiuni, denumite infracţiuni de serviciu (în cursul exercitării profesiei),

cum ar fi:

Luarea de mită – fapta funcţionarului (expertului contabil) care, direct sau

indirect pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori

acceptă promisiunea altor foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini

ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în

scopul de a îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act contrar acestor

îndatoriri (art. 254 din Codul penal)- pedeapsa: închisoare de la 3 luni la 12 ani;

Mărturie mincinoasă – fapta martorului (expertului contabil) care, într-o

cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă

martori (s-au dispus expertize contabile sau contabilul autorizat este martor)

face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările

esenţiale asupra cărora a fost întrebat (art. 260 din Codul penal) - pedeapsa:

închisoare de la 3 luni la 5 ani;

Favorizarea infractorului-ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită

înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici

urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura

infractorului folosul sau produsul infracţiunii (art. 264 din Codul penal) -

pedeapsa: închisoare de la 3 luni la 7 ani;

Expertul contabil poate să răspundă penal şi pentru alte infracţiuni

comerciale sau de afaceri (Legea nr.31/1990 privind societăţile

comerciale);

de fals intelectual sau bancrută frauduloasă (Legea contabilităţii

nr.82/1991);

fiscale (Legea nr.241/200 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii

fiscale);

de spălare a banilor (Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea

unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism).

22. Incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei de expert contabil

23. Auditul de calitate în activitatea experţilor contabili

23.1 Reglementări privind auditul de calitate

Standardele internaţionale emise de IFAC

Standardele internaţionale de control al calităţii (ISQC) nr.1;

Declaraţia Internţională de Practică profesională (IPPS) nr.1, intitulată

„Asigurarea calităţii serviciilor profesionale”.

Declaraţia privind îndeplinirea obligaţiilor de membru (SMO) nr.1, emisă de Consiliul

IFAC în noiembrie 2004, aprobată prin Hotărârea Conferinţei naţionale a Corpului Experţilor

Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr.05/55/26.03.2005.

Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 (nr.2001/256/CE) privind exigenţele

minime în materie de control de calitate al serviciilor profesionale.

Metodologia CE, care prevede două abordări ale controlului de calitate:

controlul prin persoane angajate de organismul profesional, de altă

autoritate sau entitate;

controlul prin membrii activi cu pregătire corespunzătoare.

O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor

autorizaţi, republicată (art.20).

„Corpul Experţilor contabili şi contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:

(...)

c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor

autorizaţi.”

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea nr.1/1995 a Conferinţei

Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările

ulterioare:

-pct. 63:„Consiliul filialei are următoarele atribuţii:

a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de

contabil autorizat în raza de activitate a filialei.”

-pct. 112: „Adunarea generală are următoarele atribuţii:

c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei

activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale

controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert

contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală

aprobă lista experţilor individual şi a societăţilor comerciale ce vor fi

auditate calitativ în anul următor.

Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, aprobat prin

Hotărârea Consiliului superior nr.08/91/14.05.2008. (M.Of. nr.472/26.06.2008).

„Experţii contabili, în efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară au

obligaţia să respecte şi să aplice prevederile Standardului profesional nr.35, aprobat prin

Hotărârea Consiliului Superior nr.01/42 din 11 august 2001 cu modificările şi completările

ulterioare şi să prezinte rapoartele de expertiză, precum şi opiniile separate ale experţilor -

parte, pentru a fi supuse auditului de calitate potrivit prezentului regulament”.

23.2 Necesitatea verificării şi avizării expertizelor contabile judiciare

Experţii contabili nu răspund în unele cazuri complet şi clar la obiectivele stabilite, nu

formulează concluzii clare şi fără echivoc.

În alte cazuri îşi depăşesc competenţele, formulând răspunsuri de ordin juridic la

unele întrebări.

Răspund la solicitări sau depun sau întârziere rapoartele de expertiză contabilă,

pentru diferite motive mai mult sau mai puţin întemeiate.

Nu se respectă structura raportului de expertiză, prevăzută în reglementările şi

normele profesionale.

23.3 Obiectivele auditului de calitate al expertizelor contabile

Întărirea credibilităţii expertizei contabile în faţa beneficiarilor acesteia şi a publicului.

Respectarea codului etic naţional al profesioniştilor contabili, a normelor profesionale

emise de Corp, precum şi a reglementărilor în domeniul care formează obiectul expertizei

contabile.

Contribuie la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de expertiză contabilă în folosul

beneficiarilor acestora .

23.4 Atribuţiile auditorilor de calitate în domeniul expertizelor contabile

Auditarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la

organele care le-au socilitat.

Întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză

contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale Corpului, la cererea acestor comisii.

Elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.

23.5 Procedurile auditului de calitate a expertizelor contabile judiciare

Studiază raportul de expertiză, urmărind dacă:

În elaborarea lucrării, experţii contabili au respectat în totalitate prevederile

standardului profesional nr.35;

Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au

fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;

Autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la

încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care

presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;

Experţii contabili au respectat prevederile Codului etic naţional al

profesioniştilor contabili.

Analizează opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili – consilieri ai părţilor,

urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de expertiză.

Verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul

primit pe baza declaraţiei semnate şi date pe propria răspundere de către expertul contabil;

declaraţia se apostilează de către auditorul de calitate cu menţiunea „dată în faţa noastră”.

Constatările şi observaţiile auditorului de calitate se vor înscrie într-un referat privind

modul de respectare a normelor profesionale.

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi normele profesionale, auditorul de

calitate solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să le revadă, în funcţie de

observaţiile făcute şi procedează astfel:

Dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, aplică pe prima

pagină a lucrării analizate ştampila dreptunghiulară de verificare,

semnează şi aplică ştampila filialei;

Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt

refăcute şi în spiritul observaţiilor auditorului de calitate, întocmeşte un

referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care îl ataşează la raportul de

expertiză contabilă judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a

solicitat expertiza, spre informare şi decizia acestuia.