Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

RAPORT DE AUTOEVALUARE 2017– 2018

2019

2

Cuprins

I. Introducere I.1. Echipa și responsabilitățile membrilor săi I.2. Prezentarea facultății I.3. Viziunea și misiunea I.4. Perspective profesionale II. Capacitate instituțională II.1. Structurile instituționale, administrative și manageriale II.2. Baza materială III. Eficacitate educațională III.1. Conținutul programelor de studii III.2. Rezultatele învățării III.3. Activitatea de cercetare științifică III.4. Activitatea financiară a organizației IV. Managementul calității IV.1. Strategii și proceduri pentru asigurarea calității IV.2. Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate IV.3. Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării IV.4. Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral IV.5. Accesibilitatea resurselor adecvate învățării IV.6. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității IV.7. Transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite IV.8. Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii IV.9. Asigurarea externă a calității în mod periodic V. Analize interne și comparative V.1. Analiza SWOT V.2. Dinamici relevante în raport cu anii precedenți privind starea facultății (se vor comenta în mod special anexele) V.3. Analize comparative cu alte facultăți (benchmarking, poziționarea facultății/domeniilor în diferite clasamente) VI. Concluzii/Propuneri VI.1. Plan de măsuri VI.2. Priorităţi

3

I. Introducere I.1. Echipa responsabilă pentru elaborarea raportului de autoevaluare: - prof.univ. dr. Lucian Ciolan, Decan, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, Prodecan (responsabili

CEAC FPSE/coordonare raport) - prof. univ. dr. Eugen Avram, Director Departament Psihologie în colaborare cu conf. univ.

dr. Cornel Mincu (verificarea și integrarea datelor în Excel), lector univ. dr. Mariana Badea (recoltarea datelor), lector univ. dr Sebastian Godeanu (organizarea datelor, completarea anexei 8), dr.Claudiu Papasteri (recoltarea datelor de cercetare), asistent univ. drd. Șerban Zanfirescu (recoltarea datelor evaluări studenți-profesori), asistent univ. drd. Andreea Butucescu (recoltare date evaluări colegiale), asistent univ. drd. Victor Cruceanu (recoltare date și analize comparative).

- prof. univ. dr. Cătălina Ulrich-Hygum, Director Departament Științele Educației în colaborare cu conf. univ. dr. Firuța Tacea, conf. univ. dr. Cosmina Mironov, lect. univ. dr. Oana Moșoiu, lect. univ. dr. Beatrice Almășan, lect. univ. dr. Anișoara Dumitrache, lect. univ. dr. Mihaela Stîngu, lect. univ. dr. Elena Marin, asist. univ. drd. Simona Iftimescu

- prof.univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară, Director Departament Formarea Profesorilor, lector. univ. dr. Cristian Bucur, asistent dr. Ruxandra Chircă

- prof. dr. Doru-Vlad Popovici – director departamentul Psihopedagogie Speciala împreună cu conf. dr. Marilena Bratu-membru, departamentul Psihopedagogie Speciala, lect. dr. Valentina Vartic, lect. dr. Ruxandra Foloștină, lector. dr. Viorel Agheană, asist. dr. Loredana Adriana Tudorache-membru, asist. drd. Sabina Stan, Prof. Marinela Vasile - director al Scolii Gimnaziale Speciale Constantin Păunescu (din partea angajatorilor), Ciuhureanu Diana - membru, student, anul III.

I.2 Prezentarea facultății Facultatea de Psihologie și Științele Educației (FPSE) a Universității din București reprezintă o instituție de învățământ și cercetare complexă, care oferă studii de licență în mai multe domenii și specializări, studii masterale, doctorale, postuniversitare și de perfecționare, activități de cercetare științifică, proiecte de dezvoltare și responsabilitate socială. FPSE are următoarele departamente: Departamentul de psihologie (DP), Departamentul de științe ale educației (DȘE), Departamentul de psihopedagogie specială (DPPS), Departamentul de formare a profesorilor (DFP) (incluzând 3 filiale pentru formarea profesorilor din învățământul preșcolar și primar la: București, Buzău, Focșani), Școala Doctorală, care include Centrul de Studii Postdoctorale, Centrele de cercetare (vezi secțiunea destinată cercetării).

I.3. Viziunea și misiunea Viziune: Ne propunem să creăm și să oferim contexte și experiențe de învățare și de cercetare semnificative, care să dezvăluie lumea fascinantă, încă puțin cunoscută, plină de oportunități și provocări a psihologiei și științelor educației și să îmbogățească cunoașterea în aceste domenii. Psihologia și Științele Educației nu sunt doar două domenii de studiu, în cadrul cărora oferim o varietate de programe de studii (licență, master, doctorat, postuniversitare), ci ele reprezintă forțe ale schimbării și dezvoltării sănătoase a oamenilor și a societății. Misiune: Misiunea noastră este de a contribui, prin programele de studii pe care le oferim, prin proiectele de cercetare-dezvoltare și prin cele de responsabilitate socială, la formarea inițială și continuă a unor specialiști de înaltă calificare și la avansarea cercetării științifice în domeniile psihologiei și științelor educației, precum și la dezvoltarea socială și comunitară.

4

Obiective precizate și în Planul strategic al FPSE: 1. Creșterea rolului, a performanței și a vizibilității cercetării științifice în facultate. 2. Dezvoltarea resurselor umane ale facultății și echilibrarea acestora în funcție de planurile

strategice. 3. Dezvoltarea ofertei educaționale și creșterea calității acesteia, prin adaptarea la nevoile și

interesele studenților, ale pieței muncii și prin compatibilizarea cu tendințele internaționale. 4. Eficientizarea administrării resurselor materiale și financiare ale facultății și îmbogățirea

acestora, pentru a oferi un mediu academic de calitate studenților, cadrelor didactice, personalului administrativ și colaboratorilor facultății.

Acestea sunt operaționalizate la nivelul fiecărui departament, după cum urmează:

Departamentul de Psihologie:

formarea cunoștințelor, abilităților, competențelor

necesare intervențiilor și cercetării psihologice; dezvoltarea în plan academic, formativ, în vederea

adaptării programelor de învățământ la piața muncii cât și a formării unor nevoi realiste în percepțiile actorilor din piața muncii;

dezvoltarea proiectelor de cercetare, de dezvoltare, a parteneriatelor cu alte universități și agenți sociali

prin programul de licență deschide oportunitățile de carieră către profesia de psiholog. Prin opțiunile de master studenții urmează formarea în domeniile de specializare: psihologie clinică, psihoterapie, psihologia muncii-organizațională și sănătate ocupațională, psihologie militară, psihologia educației

dezvoltarea serviciilor oferite către societate

Departamentul de Științele Educației:

îmbunătățirea calității în activitățile

fundamentale: proces de învățământ, cercetare, servicii;

adaptarea curriculumului la tendințele din domeniul educației, ale pieței muncii și la nevoile studenților, masteranzilor și doctoranzilor, în perspectiva integrării optime în profesie și în cercetarea în domeniul educației;

intensificarea colaborării profesionale ca și comunitate de practică;

optimizarea programelor de studii sub aspectul conținutului, al modalității de organizare a activităților și relevanței aplicative în concordanță cu necesitățile actuale ale pieței muncii la nivel național și european, prin abordări interdisciplinare, componenta consistentă de practică și colaborări internaționale.

Departamentul pentru Formarea Profesorilor:

asigurarea pregătirii psihopedagogice și metodice a

studenților și a absolvenţilor de învățământ superior care optează pentru profesia de cadru didactic, în vederea dobândirii competenţelor și a atestării oficiale necesare pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul primar, secundar și terţiar;

coordonarea programelor de formare continuă și perfecţionare a pregătirii personalului didactic, prin

Departamentul de Psihopedagogie Specială:

asigurarea unității conceptuale în cadrul

larg a Psihopedagogiei speciale și domeniilor interdisciplinare;

flexibilizarea și creșterea eficienței relației predare – învățare – cercetare;

accentuarea caracterului aplicativ al activităților seminariale prin formarea / exersarea abilității de operare cu instrumentele, metodele și tehnicile de

Obiective strategice operaționalizate la nivelul departamentelor:

5

sistemul de formare periodică și prin organizarea cursurilor de pregătire și a examenelor de obţinere a gradelor didactice;

derularea de proiecte de cercetare ştiinţifică, teoretică și aplicativă, în domeniul ştiinţelor educaţiei, în concordanţă cu necesităţile de perfecţionare a procesului de învăţământ și cu perspectivele de evoluţie a învăţământului și a ştiinţelor educaţiei pe plan naţional și european.

evaluare și psihodiagnoză utilizate în scopul realizării profilului psihologic al persoanelor cu cerințe speciale;

formarea competențelor pentru proiectarea și aplicarea unor programe compensator-recuperatorii individualizate pentru persoanele cu nevoi speciale;

formarea / exersarea capacității de aplicare a metodologiilor moderne de predare – învățare - evaluare și a limbajelor specifice utilizate în învăţământul special / integrat / incluziv;

formarea unei personalități armonioase, deschisă empatic și comunicațional spre problematica persoanelor cu nevoi speciale.

I.4. Perspective profesionale Domeniu: Psihologie – debușeele profesionale ale programelor de studii din domeniul psihologiei sunt definite de COR și de Colegiul Psihologilor din România. Profesia de psiholog este o profesie reglementată legal și recunoscută social prin prevederile Legii 213/2004. Departamentul pregătește studenții pentru cariere în domeniul psihologiei, dar și pentru domenii conexe. Dreptul de liberă practică se poate obține pentru patru arii de activitate psihologică: (1) psihologie clinică și psihoterapie; (2) psihologia muncii / organizațională, transporturilor și serviciilor; (3) psihologie educațională, consiliere școlară și educațională; (4) psihologie pentru securitate / apărare, ordine publică și siguranță națională. Ocupaţiile psihologului sunt încadrate în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). De exemplu: psiholog în specialitatea psihologie clinică (cod: 244501), psiholog in specialitatea consiliere psihologică (cod: 244502), psiholog în specialitatea psihoterapie (cod: 244503), psiholog în specialitatea psihologia muncii şi organizatională (244504), psiholog în specialitatea psihologia transporturilor (cod: 244505), psiholog în specialitatea psihologie aplicată în servicii (244506), psiholog în specialitatea psihologie educaţională, consiliere scolara şi vocaţională (244507), psiholog în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale (244509), psiholog în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf (244510), psiholog școlar (244514), cercetător în psihologie (258501) etc.

Domeniu: Științe ale educației reunește trei domenii mari de profesionalizare (calificări), la nivel de licență:

● Psihopedagogie Specială - misiunea fundamentală este aceea de a forma specialiști cât mai

bine pregătiți pentru educația, terapia și recuperarea persoanelor cu nevoi speciale. Absolvenții acestui program de studii pot ocupa o diversitate de locuri de muncă, ca psihopedagogi, profesori de psihopedagogie itineranți, logopezi, psiho-diagnosticieni, psihologi școlari, terapeuți coordonatori și consilieri pentru programe de intervenție destinate persoanelor cu nevoi speciale. Aceste categorii de specialiști sunt necesare într-o serie de instituții cum sunt: școlile speciale, centre logopedice, centre de zi, spitale, policlinici, organizații neguvernamentale și organisme destinate protecției copilului și persoanelor

6

vârstnice, etc. Ei sunt pregătiți să lucreze atât cu copii, cât și cu adulți, persoane cu dizabilități sau fără (cu tulburări de vorbire, de exemplu). Se urmărește ca formarea acestor specialiști să răspundă standardelor naționale și internaționale raportându-ne la politicile dezvoltate de UE prin European Agency for Special Needs and Inclusive Education, dar și în cadrul Strategiei Europa fără bariere 2015 – 2020, politicilor UNESCO. De asemenea, ne raportăm la politicile interne privind educația în învățământul superior. Reușita inserției profesionale a absolvenților atât în țară, cât și în afara ei este o preocupare constantă dovedită inclusiv prin colaborarea cu Foreign Academic and Cultural Exchange Service, 80 de absolvenți fiind până în prezent selectați pentru a lucra în școli din SUA ca profesori de educație specială.

● Pedagogia propune o oferă educațională coerentă cu prevederile politicilor educaționale europene și din întreaga lume – competențe profesionale solicitate cadrelor didactice, calificări și ocupații solicitate în domeniul educației: Cadrul Național al Calificărilor, Cadrul European al Calificărilor – COUNCIL RECOMMENDATION of 22 May 2017 on the European Qualifications Framework for lifelong learning and repealing the recommendation of the European Parliament and of the Council of 23 April 2008 on the establishment of the European Qualifications Framework for lifelong learning (2017/C 189/03) – 2017, The Teaching Profession in Europe: Practices, Perceptions, and Policies (2015), Structural Indicators for Monitoring Education and Training Systems in Europe (European Commission/EACEA/Eurydice, 2018. Structural Indicators for Monitoring Education and Training Systems in Europe – 2017. Eurydice Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union.), Teaching Careers in Europe: Access, Progression and Support (European Commission/EACEA/Eurydice, 2018. Teaching Careers in Europe: Access, Progression and Support. Eurydice Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union.) Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS) – 2017. În activitatea didactică, ca și în cea de cercetare, sunt avute în vedere probleme de actualitate, relevate în documente specifice – atractivitatea profesiei didactice, diversitatea etc.: Study on Policy Measures to improve the Attractiveness of the Teaching Profession in Europe (2013), Study on the Diversity within the Teaching Profession with Particular Focus on Migrant and/ or Minority Background (2016). DȘE, prin programul de studii de licență și prin programele de studii masterale, conduc la dobândirea de calificări în domenii precum: formarea şi dezvoltarea resurselor umane, managementul resurselor umane, proiectarea şi implementarea curriculumului şi a programelor de formare iniţială şi continuă, sistemul de învățământ preuniversitar şi universitar, educația permanentă şi educația nonformală, organizarea şi facilitarea experienţelor de învăţare la copii şi adulţi, managementul instituţiilor educaţionale, elaborarea, implementarea, evaluarea și consultanța în relație cu proiectele socio-educaţionale, consilierea psihopedagogică şi orientarea școlară şi profesională, asistarea persoanelor aflate în situaţie de risc, cercetarea în domeniul educaţiei sau marketingul educaţional. Aceste ocupații sunt asociate într-o dinamică permanentă cu o diversitate de ocupații, corelate cu nevoile identificate la nivelul pieței forței de muncă.

● Pedagogia învățământului primar și preșcolar - perspectivele profesionale ale absolvenților asigurate deja prin programele de formare s-au păstrat constante și stabile pentru toate programele de formare (de nivel licența și nivel masteral); pentru programul de studii de licența PIPP există rată de angajabilitate care se apropie de 100%; pentru programele de formare continuă a existat o cerere stabilă și ușor pozitivă, mai ales în contextul unei reașezări a posturilor de conducere din inspectorate și unitățile de învățământ. Nivelul I și Nivelul II de pregătire psihopedagogică au continuat atât în sistem universitar cât și postuniversitar și DFP a fost deschis discuțiilor cu facultățile Universității din București privind posibilitatea colaborării pentru dezvoltarea masteratului didactic. Ocupații posibile conform COR: Asistent de cercetare în pedagogie - 235102; Consilier școlar - 235903; Consilier învățământ - 235103; Expert învățământ - 235104; Inspector școlar

7

- 235105; Mentor - 235902; Profesor în învățământul preșcolar - 234201; Profesor în învățământul primar - 234101; Referent de specialitate învățământ – 235106.

● Școala Doctorală de Psihologie și Științele Educației este parte din Facultatea de Psihologie și

Științele Educației, fiind centrată pe educația post-universitară, având drept obiectiv selectarea, pregătirea și îndrumarea studenților pentru munca de cercetare. Școala doctorală conectează studenții săi cu cercetarea avansată din cele două domenii și oferă oportunități de acces într-o zonă academică și profesională cu mare impact. Educația doctorală în domeniul psihologiei și al științelor educației reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri de reușită profesională și academică la nivel național. Deținerea unei diplome doctorale aduce șanse mai crescute de integrare pe piața muncii, de atragere a clienților în domeniul privat, precum și oportunitatea de a atinge funcții mai ridicate în ierarhiile profesionale (vezi de ex. cerințele din cadrul COPSI pentru psihologi). Mai mult, educația doctorală aduce studenții din cadrul școlii mai aproape de standarde minime de intrare în profesie în alte state europene. Spre exemplu, țări ca Marea Britanie acceptă ca psihologii clinicieni să practice autonom numai după obținerea unei diplome doctorale. Educația post-universitară a studenților reprezintă așadar o aliniere a abilităților studenților la standarde internaționale și creșterea competitivității acestora. În plus, facultatea noastră este cea care îi pregătește pentru certificarea necesară carierei didactice pe toți studenții interesați de la toate celelalte facultăți ale universității. II. Capacitate instituțională II.1. Structurile instituționale, administrative și manageriale Managementul curent al FPSE este asigurat de un Birou executiv (BExCF) iar managementul strategic este realizat de Consiliul facultății. Componență BExCF: Funcție Nume Responsabilități

Decan: Prof.dr. Lucian Ciolan

coordonare generală a echipei manageriale, management financiar și al resurselor, relațiile cu mediul extern / reprezentare, secretariat

Prodecani:

Prof.dr. Cătălin Nedelcea cercetare și resurse umane Prof.dr. Anca Nedelcu managementul calității, relații internaționale Lector.dr. Anca Petrescu programele de studii și relații publice

Prof.dr. Florin Verza management administrativ, relațiile cu studenții și practica profesională

Director școala doctorală: Prof. dr. Dragoș Iliescu coordonare generală a Școlii doctorale și a

studiilor postdoctorale

Directori de departamente:

Prof.dr. Eugen Avram coordonare generală a Departamentului de Psihologie

Prof.dr. Cătălina Ulrich-Hygum

coordonare generală a Departamentului de Științele Educației

Prof.dr. Doru Vlad Popovici coordonare generală a Departamentului de Psihopedagogie Specială

Prof.dr. Ion Ovidiu Pânișoară coordonare generală a Departamentului de Formare a Profesorilor

Lector. dr. Cristian Bucur Director Direcția de Învățământ la Distanță

8

Coordonator Erasmus Conf.dr. Violeta Rotărescu Coordonator Programe Erasmus+

Secretar șef: Manuela Voicu coordonare generală a activității de secretariat din întreaga facultate

Administrator șef: Ilie Monica coordonare generală a activității

administrative din întreaga facultate Structura de conducere a departamentelor:

Departament Director Consiliul Departamentului Psihologie Prof. dr. Eugen

Avram Prodecan Prof. dr. Cătălin Nedelcea, prof. dr. Dragoș Iliescu, prof dr. Romeo Crețu, conf. dr. Violeta Rotărescu, (responsabil Erasmus, membru în Comisia de Etică a Cercetării UB), Conf. dr. Ion Andrei, lector dr. Adrian Luca; Toți titularii menționați sunt membrii în Consiliul facultății (se adaugă în acest for dl. Conf. univ. dr. Cornel Mincu).

Psihopedagogie specială

Prof. univ. dr. Doru Vlad Popovici

Prof. univ. Florin Verza, Conf. dr. Bratu Marilena, Conf. dr. Emilia Oprișan, conf. dr. Roxana Urea Reprezentantul studenților – Andra Elena Ene

Științele Educației - Pedagogie

Prof. univ. dr. Cătălina Ulrich – Hygum

Conf. dr.-Firuța Tacea Lect. Dr. Oana Moșoiu Prof. emerit Ecaterina Vrăsmaş

Formarea Profesorilor

Prof. univ. dr. Ion Ovidiu Pânișoară

Prof. dr. Ion Negreț, Prof. dr. Sorin Cristea, Prof. dr. Crenguța Oprea, Conf. dr. Diana Csorba, Conf. dr. Laura Ciolan, Lect. dr. Victoria Gheorghe și Lect. dr. Cornelia Ștefănescu. Ultimele două cadre didactice asigură la nivel local coordonarea filialelor de la Buzău și Focșani.

Școala doctorală Prof. univ. dr. Dragoș Iliescu

Prof. univ. dr. Anca Nedelcu - Universitatea din București Prof. univ. dr. Aurel Clinciu - Universitatea Transilvania, Brașov Prof. univ. dr. Nicoleta Lițoiu - Universitatea Politehnica, București Student drd. Aida Săraru

Administrație/secretariat - a se vedea organigrama anexată. II.2. Baza materială Sediile Facultății sunt:

- Sediul Panduri - București, Șoseaua Panduri, nr. 90, Sector 5 - Complex Leu - Bd. Iuliu Maniu, nr. 1-3, Corp A, et.5, sector 6 - Filiala Focșani - Str. Mărășești nr. 50, Clădirea Liceului nr. 3, Focșani - Filiala Buzău - Str. Piața Colegiului, nr. 1, Buzău - Direcția de Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă (Credis) – Bd. M.

Kogălniceanu, nr.36-46, Corp C, et.1, sector 5, București. FPSE poate gestiona, singură sau în parteneriat, și alte spații de învățământ din interiorul sau din afara Universității din București (exemple: Centrul RODAWELL aflat în Gradina Botanică, Laboratorul de Psihologia sănătății aflat în incinta Spitalului Bagdasar-Arseni).

9

O menționare specială poate să fie făcută despre Centrul de tehnologii de acces al U.B. unde s-au desfășurat în continuare activități pentru accesibilizarea cursurilor și a bibliografiei obligatorii pentru studenții cu dizabilități vizuale, înmatriculați în toate ciclurile de studii ale U.B. De asemenea, departamentul Psihopedagogie specială folosește spațiile facultății destinate învățământului și cercetării. La cursurile specifice (ex.: învățarea limbajului Braille, Limbaje augmentative și alternative) se folosesc materiale specifice precum: tăblițe și punctatoare, imprimante Braille, dispozitive de citire a textelor, table și cărți de comunicare, softuri și tehnologii asistive etc. În acest an universitar nu s-au făcut achiziții noi care să îmbunătățească baza materială a departamentului/ facultății. III. Eficacitate educațională III.1. Conținutul programelor de studii Obiective la nivel general:

● Compatibilizarea programelor de studiu cu competențele solicitate absolvenților pe piața muncii;

● Flexibilizarea planurilor de învățământ așa încât, în limitele administrativ-legislative permise, studenții să aibă posibilitatea personalizării traseului de studii la nivelurile de licență și masterat;

● Dezvoltarea parteneriatelor existente și a altora noi în vederea îmbogățirii bazei materiale, dezvoltării calității activităților aplicative, îmbunătățirii calității cercetării, creșterii cheltuielilor de capital, dar și dezvoltării programelor de internship oferite studenților. La nivelul departamentului de PSIHOLOGIE se vizează:

- Creșterea calității actului didactic (prin modernizarea designului instrucțional). - Menținerea atractivității candidaților pentru programele de studiu (anual sunt 700 candidați la

studii de licență și peste 300 la studii de master). - Up-datarea științifică a cursurilor prin includerea în tematici și conținuturi a noutăților în

domeniu (promovate în reviste cu impact și tratate de specialitate relevante pentru ariile domeniului).

- Promovarea serviciilor de formare și expertiză oferite de departament către piață. - Crearea unor noi oportunități formative – se au în vedere programe postuniversitare. - Dezvoltarea în continuare a unor specialiști relevanți pe piața muncii, care pot produce un impact

social pozitiv prin profesionalismul și calitățile umane de care dau dovadă. - Flexibilizarea cursurilor prin feedback constant de la beneficiarii direcți ai acestora (studenții). - Dezvoltarea unui proiect dinamic de elaborare a lucrării de licență, în echipe de tutorat, cu

începere din anul doi de studii. - Ameliorarea sistemului de pregătire și învățământ în psihologie prin dezvoltarea unui episod

pilot care propune renunțarea la sistemul tradițional de evaluare (bazat pe note sau calificative) și introduce dezvoltarea și evaluarea de proces. La nivelul departamentului de PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ se vizează:

- Compatibilizarea programelor de studiu cu competențele solicitate absolvenților pe piața muncii; - Extinderea resurselor materiale prin investiții și cheltuieli de capital; - Flexibilizarea planurilor de învățământ așa încât, în limitele administrativ-legislative permise,

studenții să aibă posibilitatea personalizării traseului de studii la nivelele de licență și masterat; - Identificarea de parteneri pentru programe de internship oferite studenților.

La nivelul departamentului de DEPARTAMENTUL DE ȘTIINŢELE EDUCAŢIEI - PEDAGOGIE se vizează:

10

- Îmbunătățirea calității în activitățile fundamentale: proces de învățământ, cercetare, servicii; adaptarea curriculum-ului la tendințele din domeniul educației, ale pieței muncii și la nevoile studenților, masteranzilor și doctoranzilor, în perspectiva integrării optime în profesie și în cercetarea în domeniul educației;

- Intensificarea colaborării profesionale ca şi comunitate de practică; - Identificarea și furnizarea de răspunsuri și soluții teoretice și aplicative la problemele sistemului

național de educație, atât prin activitățile didactice, cât și prin cele de cercetare; - Optimizarea programelor de studii sub aspectul conținutului, al modalității de organizare a

activităților și relevanței aplicative în concordanță cu necesitățile actuale ale pieței muncii la nivel național și european, prin abordări interdisciplinare, componenta consistentă de practică și colaborări internaționale), cu o preocupare accentuată pentru: integrarea mai intensă a tehnologiilor și TIC în activitățile didactice și comunicarea cu studenții; platforme on-line și baze de date coerente la nivelul întregii facultăți; mai buna adaptare instituțională la nevoile studenților ne-tradiționali; recrutarea de noi cadre didactice; coalizarea unor grupuri de cercetare. În procesul educațional, ca ansamblu, nota specifică a programelor de studii masterale, în comparație cu programul de studii de licență constă în adaptarea ofertei educaționale și a întregului demers didactic la specificul ocupațiilor asociate programelor de studii, precum și la caracteristicile și nevoile studenților – omogenizarea și aprofundarea achizițiilor învățării, în funcție de specificul locurilor de muncă pe care le ocupă sau pe care le vizează în viitor. Obiectivele propuse la nivelul DEPARTAMENTALULUI DE FORMARE A PROFESORILOR vizează:

- să formeze cadre didactice care își vor desfășura activitatea în domeniul învățământului - la toate nivelurile;

- să dezvolte un mediu favorabil pentru formare, prin elaborarea unor oferte de curs și seminarii flexibile, bazate pe consolidarea cercetărilor pedagogice în domeniul didacticii;

- să amelioreze continuu sistemul de pregătire psihopedagogică și metodică inițială și continuă a cadrelor didactice prin echilibrarea activităților teoretice cu cele de natură practică, prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicării, prin focalizarea pe formarea studentului ca viitor profesionist în educație;

- să contribuie la formarea continuă a cadrelor didactice din învățământului primar și preșcolar; - să dezvolte cercetări de excelență în domeniul formării cadrelor didactice și domeniile conexe.

La nivelul ȘCOLII DOCTORALE din cadrul FPSE se remarcă următoarele obiective la nivel educațional:

- Conectarea studenților cu zone de cercetare de nivel ridicat - Utilizarea unor metodologii compatibile cu cele mai ridicate standarde științifice - Oferirea de acces în zone academice și profesionale de impact ridicat - Oferirea certificărilor necesare pentru cariera didactică pentru alte facultăți din cadrul

Universității din București. - Oferirea unor fundamente etice pentru desfășurarea cercetărilor.

Toate obiectivele propuse la nivelul departamentelor sunt consonante cu planul strategic al FPSE.

III.1.1. Programele de licență

DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE - oferă programe de formare profesională (3 ani studii de licență, 2 ani studii de master, 3 ani studii de doctorat) în acord cu standardele academice naționale (ARACIS, http://www.aracis.ro/) și practicile internaționale (europene, EuroPsy și americane, APA). Membrii departamentului au formare academică avansată, sunt

11

implicați în practica profesională de specialitate și de cercetare, fac parte din forurile profesionale de profil, în calitate de membri sau personal de conducere În domeniul Psihologie, studiile de licenţă formează cunoştinţe, abilităţi fundamentale pentru domeniul cercetării şi intervenţiei psihologice. Paleta disciplinelor este diversă şi cuprinde conţinuturi fundamentale şi de specialitate. De exemplu în anul I: introducere in psihologie, psihologie generală, metodologia cercetării psihologice, statistică psihologică, neuropsihologie, psihologie experimentală, psihologie socială, psihologia dezvoltării, practică; în anul II: psihologia personalităţii, psihologia sănătății, psihologie clinică/ psihopatologie, psihologia muncii şi organizaţională, psihologia învăţării, dinamica grupurilor, bazele teoretice ale evaluării psihologice, practică de specialitate; în anul III: psihologie managerială, introducere în psihoterapie, evaluarea psihometrică a personalităţii, psihologia educaţiei, psihologia relaţiilor de cuplu şi a familiei, dar şi o serie de cursuri opţionale (de ex. psihologie economică, psihologie judiciară, etc.).

DEPARTAMENTUL PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ - Durata studiilor este de 3 ani, cursuri de zi, acestea finalizându-se cu susținerea examenului de licență. Planurile de învățământ sunt structurate conform exigențelor academice, cuprinzând atât un modul teoretic, cât și unul practic. Modulul teoretic cuprinde discipline fundamentale, discipline de domeniu, discipline de specialitate, discipline complementare, discipline opţionale (diferențiate în funcție de unul din cele două module pentru care optează studenții) și discipline facultative. Modulul de pregătire practică se realizează prin două tipuri de practică (pedagogică și de specialitate în relație cu licența). Planurile de învățământ sunt actualizate în fiecare an academic spre a fi concordante permanent cu competențele viitorilor absolvenți spre a fi competitivi pe piața muncii din România și din spațiul european. Modulul teoretic cuprinde discipline fundamentale (Fundamentele Psihologiei, Fundamentele Pedagogiei, Fundamentele Psihopedagogiei speciale etc.), discipline de domeniu (Metodologia cercetării psihopedagogice), discipline de specialitate (Tehnologii informaționale și de comunicare, Statistica, Psihologia copilului, Psihologia educației, Psihopedagogia copiilor cu deficiențe de învățare, Introducere în logopedie, Terapia tulburărilor de limbaj etc.), discipline complementare, discipline opţionale (diferențiate în funcție de unul din cele două module pentru care optează studenții, precum: Terapie educațională pentru deficienți, Psihoterapii comportamentale, Recuperare și educație în polihandicap etc. la modulul Terapie și recuperare și: O.S.P. și expertiza capacității de muncă, Psihopedagogia supradotaților, Consilierea familiei și a persoanelor cu dizabilități etc. la modulul Evaluare și consiliere) și discipline facultative (Limbajul Braille, Psihopedagogia adultului cu handicap). Au fost pregătite pentru introducerea de noi cursuri în planul de învățământ - Terapia ocupațională pentru persoane în dificultate, Design universal și tehnologii pentru comunicare.

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI își propune să deruleze în

condiții optime programele de studii deja acreditate și să se dezvolte, restructurându-și programele existente sau propunând spre acreditare noi programe de studii. În continuare, în cadrul Departamentului de Științele Educației se derulează următoarele programe de studii:

- programul de licență în Pedagogie, reacreditat în 2014 - un program de studii de licență în Pedagogie în limba engleză (acreditat în 2014, dar care nu

școlarizează încă) - programul Double Degree care a debutat în anul universitar 2012-2013, ajuns la a VI-a generație,

program care în anul 2018 a câștigat Premiul I și Marele Premiu la Gala Premiilor Senat-ului U.B., la categoria ”programe inovatoare”.

12

Derularea de cursuri în limba engleză a crescut audienţa în rândul studenților internaționali (ERASMUS+) care au participat la cursurile oferite în cadrul programului Duble Degree, permițând: consolidarea ofertei de formare propuse pentru mobilitățile de tip Erasmus și altor studenți interesați de programele facultății noastre, contribuția la dezvoltarea dimensiunii de internaționalizare a facultății și la probarea unor capacități necesare în dezvoltarea unor alte tipuri de programe viitoare (joint degrees, mastere în cooperare, doctorat internațional), cadrelor didactice din România să predea unor studenți din alte culturi, în limba engleză, să adapteze și acomodeze stiluri de învățare și abordări de cultură a învățării diferite, provocatoare, revenirea în România a studenților danezi, pentru alte stagii de practică internaționale, în cadrul unor parteneriate de practică din București; perspective de viață îmbogățite, aspiraționale, pentru studenții DȘE, plasați astfel într-un context înalt competițional de învățare. Beneficiile în planul achizițiilor academice, dar și în termeni de dezvoltare personal, se regăsesc în feedbackul oferit de către studenți, profesori, angajatori și în analizele realizate. Absolvenții programului Double Degree desfășurat în colaborare cu VIA University College din Danemarca sunt deja integrați pe piața muncii în instituții de învățământ preuniversitar, Centrul Educațional Nordic- instituție de învățământ preșcolar care funcționează pe sistem danez. În general, prin programul de studii de licență sunt create premisele pentru o carieră în educație și formare sau în consiliere și pedagogie socială.

DEPARTAMENTUL PENTRU FORMAREA PROFESORILOR asigură formarea pedagogică inițială a studenților din toate facultățile Universității din București care pregătesc profesori pentru toate nivelurile învățământului: preșcolar, primar, gimnazial și liceal; primele două prin programul de PIPP, iar ultimele prin modulele psihopedagogice de nivel I si II.

III.1.2. PROGRAMELE DE MASTERAT

Programele de masterat ale Facultății de Psihologie și Științele Educației vizează specializări în management și evaluare, training, consiliere și dezvoltarea carierei, strategii inovative de învățare, psihologie clinică, psihodiagnoză, psihoterapie, psihologia muncii, psihologia educației, psihoterapia familiei, terapia logopedică, psihopedagogia școlii incluzive ș.a. după cum sunt ilustrate în următoarea prezentare grafică sugestivă:

13

Departamentul de Psihologie are următoarele 10 programe de master de specialitate (dintre care 2 programe de master în parteneriat cu științele educației respectiv administrarea afacerilor):

- Psihologie clinică - evaluare şi intervenţie terapeutică (25 locuri); - Evaluarea, consilierea şi terapia copilului, cuplului şi familiei (25 locuri); - Psihodiagnoză, psihoterapie experienţială unificatoare (PEU) şi dezvoltare

personală (25 locuri); - Psihologie organizatională și managementul resurselor umane (35 locuri); - Sănătate ocupaţională şi performanţă în organizaţii (35 locuri); - Psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor (40 locuri); - Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale (40 locuri); - Evaluare și intervenție psihologică în domeniul educațional (40 locuri); - Psihologia sănătății – cercetare clinică și optimizare comportamentală (35 locuri); - Psihotraumatologie și asistare psihologică (35 locuri).

In cadrul departamentului de Psihopedagogie specială se derulează cu succes 2 programe de master:

- Psihopedagogia școlii incluzive - are ca misiune fundamentală formarea de profesori de psihopedagogie specială de sprijin și itineranți la cele mai înalte standarde cerute de sistemul de învățământ special incluziv ce se dezvoltă rapid în prezent în țara noastră. Obiectivele programului sunt: asigurarea egalității șanselor în domeniul educației între elevii cu dizabilități și cei din învățământul de masă; pregătirea de specialiști pentru institutele create recent în țara noastră (de tipul Centrelor școlare pentru educație incluzivă și a Centrelor judeţene de asistenţă psihopedagogică); cunoașterea noilor strategii de predare din domeniul educației speciale incluzive recomandate de manualele elaborate de UNESCO pentru formarea profesorilor care lucrează cu elevi cu cerințe educaţionale speciale / pregătirea de specialiști pentru organizații neguvernamentale care desfăşoară programe din domeniul educaţiei speciale integrate / pregătirea academică a masteranzilor și formarea unor competenţe conforme standardelor calitative românești și europene, în perspectiva exercitării profesiei în condițiile competitivității, într-o societate în continuă schimbare.

- Terapia logopedică în procesele de comunicare are ca principală misiune aceea de a forma logopezi, specialiști în domeniul optimizării comunicării și a înlăturării distorsiunilor comunicării. Funcții și servicii profesional-academice: servicii profesional-didactice (pregătirea continuă a specialiștilor din domeniul de profil - terapie logopedică și a comunicării); servicii științifice: promovarea cercetării fundamentale, aplicative și de dezvoltare în cadrul științelor educației în general și în special în ceea ce privește terapia logopedică și a comunicării; servicii de consultanță și consiliere: oferirea de servicii profesional-ştiinţifice, instituțiilor școlare preuniversitare și altor instituții, comunității și persoanelor interesate; servicii de cooperare academică – profesională: dezvoltarea cooperării academice cu facultățile și instituţiile de cercetare de profil din România, din ţările europene și de pe alte continente; formarea de abilități de cercetare în domeniul limbajului și comunicării, a impactului acestor tulburări asupra personalității și comportamentului. La Departamentul de Științe ale Educației se derulează 6 programe de studii masterale:

- Formarea formatorilor; - Managementul și evaluarea organizațiilor și programelor educaționale – MEOPE; - Învățare, inovare și coaching în educație (program rezultat din restructurarea celui denumit

anterior Strategii inovative de învățare) – masterat didactic (în colaborare cu DFP); - Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor în Educație – TICE; - Educație timpurie – masterat interdisciplinar acreditat Științele educației-Psihologie; - Consiliere școlară și dezvoltarea carierei.

14

Prin programele de master, Departamentul de Științele Educației (Pedagogie) califică în management și evaluare, training, consiliere și dezvoltarea carierei, învățare, inovare și coaching în educație, educație timpurie, prin oferte educaționale coerent articulate cu cea a programului de studii de licență, urmărind dezvoltarea sistemului educaţional din România și creşterea calităţii resurselor umane care îl deservesc. DFP derulează următoarele programe de: “Educatie presecundară. Politici și strategii de dezvoltare ”, “Mentoratul în educatie” și “Educatie timpurie”, “Pedagogii alternative și artă teatrală în educație, ” și „Învățare, inovare și coaching în educație” (interdisciplinare). Departamentul de Formare a Profesorilor (DFP) este principala structură de formare a cadrelor didactice pentru învățământ (la toate palierele). DFP desfășoară: - programe de formare inițială pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar (prin programul de licența) și pentru învățământul secundar (gimnazial și liceal) prin cursurile de certificare psihopedagogică Nivelul I și II; - programe de masterat (“Educație pre secundară. Politici și strategii”, “Mentoratul în educație”) și interdisciplinare (“Educație timpurie”, “Pedagogii alternative și arta teatrala în educație, ” și „Învățare, inovare și coaching în educație”) - programe de formare continuă a personalului didactic din învățământ ( organizarea examenelor pentru obținerea Gradului didactic II, a colocviilor și inspecțiilor speciale pentru obținerea Gradului I). DFP este unicul promotor la nivel național a unei viziuni integrate asupra formării cadrelor didactice de la învățământul preșcolar până la învățământul superior. Misiunea DFP este de a contribui la creșterea calității sistemului de învățământ din România prin: - Formarea resursei umane înalt calificate, responsabile și motivate; - Elaborarea de politici educaționale transformatoare pentru sistem; - Implicarea în construcția socială a identității carierei didactice. III.1.3. PROGRAMELE DE DOCTORAT Toate departamentele furnizează specialiști cu reputație pentru Școala Doctorală a Facultății de Psihologie și Științele Educației. Dintre cei 29 de conducători de doctorat ai Școlii Doctorale, 13 coordonează în specializarea Psihologie și 16 în specializarea Științele Educației. Coordonatorii sunt membri în toate departamentele facultății, de ex. o parte sunt membri ai Departamentului de Științe ale Educației (de ex. prof. dr. Dan Potolea, prof. dr. Emil Păun, prof. dr. Viorel Nicolescu, prof. dr. Ioan Neacșu, prof. dr. Romiță Iucu, prof. dr. Ecaterina Vrășmaș, prof. dr. Gheorghe Tomșa), o parte sunt membri ai Departamentului de Psihologie (de ex. prof. dr. Nicolae Mitrofan, prof. dr. Iolanda Mitrofan, prof. dr. Ruxandra Rășcanu, prof. dr. Mihai Aniței, prof. dr. Mihaela Roco, prof. dr. Dragoș Iliescu), o parte sunt membri ai DFP (de ex. prof. dr. Ion Negreț, prof. dr. Marin Manolescu și prof. dr. Ion Ovidiu Pânișoară, prof.dr. Elena Stănculescu) și o parte sunt profesori ai Departamentului de Psihopedagogie specială (de ex. prof. univ. dr. Verza Emil, prof. univ. dr. Crețu Verginia și prof.univ.dr. Florin Emilian Verza). III.2. Rezultatele învățării Rezultatele învățării sunt formulate în termeni de competențe, care includ în structura lor cunoștințe, abilități și atitudini, a căror fundamentare este constituită din: - Cadrul European al Calificărilor, - Cadrul Național al Calificărilor, - competențele-cheie definite la nivel european, cu rol în învățarea pe parcursul întregii vieți;

15

- profilurile ocupaționale corespunzătoare calificărilor incluse în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior. O premisă fundamentală pentru inserția profesională a absolvenților este considerată corelarea rezultatelor învățării (competențele) cu structura programelor de formare și a solicitărilor pieței muncii. In acest context, s-a pornit de la structurarea unor profiluri de formare ale viitorilor absolvenți; acestea au fost definite tocmai pentru a sintetiza prevederile acestor documente reglatoare și a crea un reper pentru analiza/dezvoltarea programelor de studii – de licență și masterale. Analiza coerenței dintre oferta educațională corespunzătoare programelor de studii și profilul de formare, precum și definirea profilurilor de formare pentru programele de studii masterale sunt în derulare. Suplimentele la diplomă acordate absolvenților includ rezultatele învățării acestora în termeni de competențe, asociate cu oferta educațională (disciplinele de studiu urmate) și cu creditele transferabile corespunzătoare fiecărei discipline din planurile de învățământ. Acest document asigură transparența întregului parcurs de formare al studentului. În esență, întreaga ofertă educațională concepută pentru programele de studii de licență, ca și pentru cele masterale, incluzând tematica lucrărilor de licență și a dizertațiilor, vizează pregătirea absolvenților pentru o interacțiune optimă cu societatea, ca un context în care aceștia să își pună în act competențele dobândite pe parcursul școlarizării, într-o relație directă și imediată cu nevoile sociale prezente și viitoare. Spre exemplu, profilul de formare al absolventului de la specializarea Științele educației – Pedagogie include următoarele competențe:

- elaborarea, implementarea și evaluarea de programe și proiecte educaționale, sociale, de formare profesională etc.

- proiectarea, conducerea și evaluarea activităților didactice (curriculum, instruire, evaluare, managementul clasei de elevi) celor extracurriculare (parteneriate socio-educaționale, marketingul educațional etc.), în diverse contexte culturale și economice

- consilierea psiho-pedagogică și orientarea școlară și profesională, - asistarea psiho-educațională a persoanelor cu CES și a celor aflate în situație de risc, - construcția și valorificarea programelor de educație permanentă, de educație a adulților și de

dezvoltare personală - managementul resurselor umane (formare, dezvoltare și evaluare) - cercetarea în domeniul educației (asistent de cercetare) - fundamentarea interdisciplinară a proceselor de educație și formare (baze filosofice,

antropologice, culturale și interculturale). Departamentul de Psihologie se focalizează pe crearea competențelor de bază pentru profesia de psiholog, indiferent de aria de specializare în domeniu, urmând ca un student admis la programele de masterat să se poată forma în direcția aleasă. Ca urmare, în domeniul psihologie rezultatele învățării se raportează la RNCIS și la competențele psihologului cu drept de liberă practică (Legea 213/ 2004). Ariile de competență cuprind: evaluare psihologică, analiza datelor, intervenție psihologică, competențe transversale (dezvoltare profesională, dezvoltarea serviciilor, relația cu clienții etc.). Departamentul de Psihopedagogie specială este focalizat mai ales pe asistarea, educarea, terapia și recuperarea persoanelor cu nevoi speciale, oferind la master specializări în domenii precum terapia logopedică și incluziunea școlară și socială. Rezultatele învățării, sub aspectul lor formativ și aplicativ, se concretizează în abilități pentru: servicii de asistență/intervenție

16

psihologică, asistență socială, kinetoterapie, logopedie, masaj, reflexoterapie, art-terapie; recuperări în cazul unor diagnostice (autism, Down, ADHD, sindrom Turner, sindrom Rett); stimulare în cazul intelectului de limită; stimularea apariției, formării și dezvoltării vorbirii, limbajului și comunicării; intervenții în cazul tulburărilor de voce, a tulburărilor de pronunție și articulare, a tulburărilor de ritm și fluență, alalie, dislexie, disgrafie, recuperare în urma traumatismelor și accidentelor vasculare cu răsunet în aria comportamentului verbal; pregătirea pentru grădiniță, pregătirea pentru școală, intervenții în cazul eșecului școlar. Absolvenții programului de studii Psihopedagogie specială ocupă o diversitate de locuri de muncă: terapie logopedică, recuperarea diferitelor categorii de persoane cu dizabilități, programe de educație integrată, cercetare în domeniul educației speciale, activități în organizații nonguvernamentale (implementare şi evaluare de proiecte), terapie ocupațională, asistenţă psihopedagogică în instituții din domeniul sănătății, consilierea părinților copiilor cu deficiențe, orientarea profesională a tinerilor cu deficiențe, psihopedagogia supradotaţilor, învăţământ preuniversitar, special şi universitar. Absolvenţii programului de studii Psihopedagogie specială își desfășoară activitatea în diverse instituţii: şcoli speciale, centre logopedice, centre de zi, spitale, policlinici, organizaţii neguvernamentale şi organisme destinate protecţiei copilului şi persoanelor vârstnice etc. Aproximativ 80% dintre absolvenți sunt angajați în termen de doi ani de la data absolvirii la nivelul calificării universitare. Cel puțin 60% dintre absolvenții ultimelor două promoții ale studiilor universitare de licență sunt admiși la studii universitare de masterat, chiar la programele dezvoltate de departament. Departamentul are o procedura proprie de evaluare periodică a opiniei studenților cu privire la satisfacția acestora în ceea ce privește procesul educațional, serviciile studențești și infrastructura oferite de universitate. Circa 85% dintre studenți apreciază pozitiv mediul de învățare/dezvoltare oferit de către universitate și propriul lor traseu de învățare. III.3. Activitatea de cercetare științifică

Obiective de dezvoltare/Direcții de cercetare: Departamentul de Psihologie Obiectivele urmărite sunt:

creșterea numărului de articole publicate în reviste cotate ISI cu impact; creșterea competențelor de cercetare și redactare de articole; creșterea numărului de articole indexate în baze de date internaționale; accesarea surselor de finanțare a cercetării; participarea și câștigarea mai multor competiții

de grant; susținerea și ridicarea revistelor departamentului și facultății în clasificări; dezvoltarea de parteneriate / colaborări cu actori interni și externi pentru creşterea

productivității științifice; atragerea și implicarea studenților în activități de cercetare științifică;

dezvoltarea unor direcții de cercetare inovatoare. În perioada 2017- 2018 membrii departamentului de Psihologiei au contribuit cu: - 29 de articole cu factor de impact. - 12 articole BDI/ISI fără factor de impact. - 10 articole publicate în reviste străine sau românești cu peer-review și comitet internațional. - 46 de capitole în volume colective. - 2 cărți cu unic autor.

17

- 6 cărți în coautorat. - 9 volume coordonate. - 7 participări la proiecte obținute prin competiție națională. - 4 participări la proiecte obținute prin competiție internațională. - 2 membrii din departament implicați în studii de evaluare a unor politici publice. - 13 parteneriate inițiate cu diverse instituții sau ONG-uri. - 7 apariții în presă Departamentul de Științele Educației

Obiectivele urmărite în cadrul DȘE au fost menținute și nuanțate:

• dezvoltarea de cercetări relevante, riguroase, cu metodologii diverse şi cu impact pe probleme importante ale educaţiei pe tot parcursul vieţii, în contexte formale şi non-formale;

• integrarea procesului de cercetare şi a rezultatelor cercetării în activitatea didactică şi în programele de studii;

• identificarea unor problematici actuale cu impact în sfera educației și valorificarea lor în practica educațională (generația nativilor digital, impactul rețelelor de socializare, serious gaming, participare civică on-line, starea de bine a copiilor);

• transpunerea problemelor sistemului național de educație într-o problematică relevantă prin activitățile de cercetare, astfel încât să fie posibilă identificarea și furnizarea de răspunsuri și soluții teoretice și aplicative;

• fundamentarea științifică a problematicilor de interes pentru forurile decizionale din domeniul educației

• articularea activităţilor profesionale ale membrilor departamentului ca şi „comunitate de practici”;

• comunicarea rezultatelor cercetării pentru a influenţa politicile, practica şi percepţiile publice (conferinţe, dezbateri, ateliere, forumuri);

• folosirea activităţilor de cercetare pentru atragerea de resurse suplimentare; • investigarea sistematică a absolvenților asupra calității programelor de studii, în vederea

ameliorării acestora. Departamentul Psihopedagogie specială

Promovarea cercetării la nivel macro și la nivel micro, încurajarea cercetărilor de parcurs, individuale;

Analizarea redimensionării cercetării, în acord cu prioritățile reformei din domeniul educației speciale, realizarea de parteneriate naționale și internaționale pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor asumate;

Inițierea unor programe de cercetare dezvoltare cu diverse instituții ale societății civile, care se ocupă de problemele persoanelor Temele fundamentale de cercetare

● Studii comparative privind legislația, politicile și bunele practici din domeniu; ● Influențele "handicapului" asupra familiei ca sistem: resurse, atașament. Efectele

tulburărilor afective la părinții copiilor cu dizabilități; ● Îmbunătățirea calității educației inclusive; ● Propunerea unui sistem de prevenire prin informare și educare a familiilor în

instituțiile medicale specializate; ● Beneficiile comunicării augmentative și alternative la nivelul persoanei cu handicap,

dar și asupra comunităților; ● Importanța utilizării tehnicilor bazate pe e-Learning în educarea și terapia persoanelor

cu dizabilități. Noi tehnologii asistive specifice;

18

● Dezvoltarea competențelor profesionale și a capacității de inserție profesională a studenților absolvenți de psihopedagogie specială;

● Dezvoltarea de metode noi de predare pentru educația persoanelor cu dizabilități pe tot parcursul vieții.

Departamentul pentru Formarea Profesorilor - stabilirea și validarea unui corpus unitar, coerent și sistematic de cunoștințe teoretice în

domeniul științelor educației cu aplicabilitate în activitatea didactică a viitorilor profesori și a practicienilor din învățământ cu abordarea problemelor de cercetare actuale și stringente pentru învățământul românesc: ipoteze, strategii etc.;

- dezvoltarea unor noi modele de formare inițială și continuă a personalului didactic, eficiente și adaptate în contextul unor parteneriate consistente la nivel național și internațional;

- evidențierea aplicabilității unor modele teoretico-metodologice actuale (pedagogiile alternative, mentoratul în educație, motivarea pentru cariera didactică, proiectarea curriculară a activității didactice/lecției, didactici de specialitate, e-learning, teatrul în educație, etc.) Școala Doctorală

- Atingerea unor standarde internaționale în domeniul cercetării științifice; - Publicarea în reviste indexate ISI, cu factor de impact; - Participare la conferințe internaționale, în vederea diseminării rezultatelor științifice. În perioada de referință, FPSE a continuat tendința ușor ascendentă în ceea ce privește producția științifică, mai ales din perspectivă calitativă (creșterea relevanței și a impactului publicațiilor prin apariții în edituri din categorii superioare și în reviste indexate ISI, cu factor de impact).De menționat lucrarea "Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations", autor prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, din cadrul Departamentului de Psihologie, lucrare care a obținut Marele premiu al Senat-ului UB la categoria cel mai prestigios articol/cea mai prestigioasă publicație. De asemenea, a crescut semnificativ numărul de participări la conferințe științifice soldate cu publicații (ISI proceedings), unele dintre aceste participări beneficiind de sprijinul financiar din partea facultății.

Câteva detalieri:

Departamentul de Psihopedagogie Specială Cercetarea științifică constituie o prioritate pentru Departamentul de Psihopedagogie Specială. Acest lucru este valabil atât la nivel macro (cercetări care includ colective lărgite ale întregului departament sau majorității acestuia), cât și la nivel micro (cercetări individuale), cât și personale (cercetări indirecte, dezvoltate de către cadrele didactice prin activitatea directă cu studenții). În principal, membrii Departamentului PPS au dezvoltat investigații experimentale a căror recunoaștere a asigurat vizibilitatea națională și internațională, publicarea în reviste de prestigiu din domeniu și participarea la conferințe și simpozioane cu un impact semnificativ la nivelul mediului academic de profil. La nivelul departamentului Psihopedagogie specială s-a urmărit facilitarea accesului la baza de informații referitoare la cercetarea fundamentală și la cercetarea aplicativă din țară și din străinătate, dar și implicarea cadrelor didactice în proiecte și în parteneriate de cercetare. Anul universitar 2017-2018 a adus o creștere a vizibilitatii internaționale a departamentului, dar și a facultății și, implicit, a Universității din București, prin proiectul Networked Labs for Training in Sciences and Technologies for Information and Communication (NEWTON), finanțat prin programul Horizon 2020. In acest an au fost aplicate experimental lectii in Scoala Gimnaziala Speciala pentru Deficienti de Auz Sf. Maria ce au implementat un set de mecanisme

19

noi TEL (Technology-enhanced learning) care implică o stimulare multi-modală și multi-senzorială (realitate augmentată, gamification și învățare auto-dirijată). Toate acestea sunt adresate utilizatorilor din ciclurile primare, gimnaziale și profesionale, inclusiv elevii cu dizabilități auditive, vizuale și fizice în vederea personalizării și adaptării atât la nivelul conținutului, cât și al prezentării informațiilor ce urmează să fie achiziționate de către elevi, în scopul de a spori calitatea procesului de predare-învățare. Elevii participanți au evaluat propriile performanțe la disciplinele exacte (științe, tehnologie, matematică), 58,5% dintre aceștia au afirmat că rezultatele lor școlare în acest domeniu sunt peste medie, în timp ce 24,4% dintre ei au rezultate medii. De asemenea, elevii au exprimat percepțiile proprii privind starea afectivă și motivațională în contextul derulării activităților de învățare a științelor exacte (plictiseală, dificultate, entuziasm etc), necesitatea realizării unor schimbări, creșterea gradului de activism în activități și utilizarea tehnologiei. Aceleași aspecte au fost autoraportate si după realizarea unor secvențe de învățare care au implicat NEWTON ca suport. S-a demonstrat că după utilizarea NEWTON în învățare 31,7% dintre elevi au exprimat necesitatea utilizării tehnologiei în învățarea științelor exacte (comparativ cu 24,4% dintre elevi care resimțeau acesta nevoie înainte de participarea la modulele NEWTON). Creșterea activismului activităților a rămas constantă în învățarea cu și fără NEWTON (58,5% dintre elevi au exprimat aceasta nevoie în ambele condiții). După utilizarea NEWTON, dificultatea percepută în învățarea domeniului științe a scăzut. 39% dintre elevi au raportat o reducere a gradului de dificultate, comparativ cu 22% dintre participanți care au exprimat această percepție înainte de utilizarea NEWTON în activități. Învățarea cu NEWTON este mai puțin plictisitoare- 46.3% dintre elevi raportând acest aspect, comparativ cu 29,3% dintre elevi care au exprimat această opiniei înainte de implementarea NEWTON. De asemenea, în parteneriat cu Școala Speciala Sf. Nicolae s-a organizat Conferința Internațională NON4MAL 4 ALL, este organizată în cadrul proiectului ”NONFORMAL ACTIVITIES FOR INLCUSIVE GROUPS OF STUDENTS- NON4MAL 4 ALL-”, finanțat prin programul Erasmus+, KA2, grant nr. 2016-1-RO01-KA201-024566 Scopul acestei conferințe a fost de a multiplica vizibilitatea și impactul proiectului în mod considerabil și de a disemina în mod direct rezultatele acestuia, către stakeholderii cei mai importanți. S-a diseminat programul de formare ”Nonformal for All” destinat profesorilor, specialiștilor, care lucrează cu grupuri incluzive de elevi și doresc să dobândească abilități reale de a planifica, organiza și implementa efectiv jocuri și metode non-formale prin care să-i implice, să-i includă pe toți elevii, indiferent de nevoile lor speciale. Această strategie non-formală inlcuzivă se opune segregării și excluderii, deoarece în mod obișnuit, chiar dacă din punct de vedere educațional elevilor cu nevoi speciale integrați li se asigură sprijinul psihopedagogic necesar pentru parcurgerea curriculumului, aceștia sunt, de obicei, evitați sau chiar respinși din cercurile de joacă, de la evenimentele sociale și de la orice alte activități extracurriculare desfășurate în școală. A fost, de asemenea, diseminat Ghidul de bune practici ”Culegere de jocuri incluzive și activități non-formale pentru toți”, ce ilustrează rezultatele unei cooperări internaționale în domeniul implementării strategiilor non-formale de tip incluziv. Culegerea cuprinde descrierea detaliată a obiectivelor, resurselor, metodologiei de lucru și rezultatelor unor jocuri și activități non-formale experimentate în activitățile proiectului și adaptate grupurilor incluzive în care sunt integrați elevi cu dizabilități mintale, fizice, cu tulburări emoționale, comportamentale și de tip autist sau ADHD sau provenind din grupuri minoritare, multilingvistice, multicuturale, imigranți. Participanții au beneficiat de o reală experiență practică oferită prin workshopuri, dar și de exemple de bune practici valoroase în cadrul prezentărilor, această conferință constituind un plus

20

de valoare adăugată produselor intelectuale (cursul și ghidul de bune practice) deja oferite în mod gratuit prin resurse on-line (site-ul proiectului).

A continuat si in acest an universitar seria evenimentelor științifice realizate in parteneriat cu ATCA, prin:

- organizarea în 23 noiembrie 2018 a Workshopului de analiza aplicata a comportamentului ”Psihopatologia adultului” susținut de Robert Mellon, PhD, BCBA- autism

- co-organizarea Conferinței Internaționale ABA 2018 ce și-a menținut și la cea de-a șaptea ediție statutul de cel mai mare eveniment din Sud-Estul Europei dedicat analizei aplicate a comportamentului și celor mai noi practici în terapia de recuperare a copilului cu autism. Aproximativ 500 de specialiști în terapie comportamentală aplicată, psihologi, medici, logopezi și părinți au fost prezenți la evenimentul organizat de Asociația Help Autism și ATCA – Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată, desfășurat pe parcursul a trei zile, în perioada 20-22 aprilie. Patru lectori internaționali de prestigiu, din Irlanda, Italia, Marea Britanie și SUA și 44 de lectori români au prezentat 34 de lucrări în cadrul prelegerilor și workshop-urilor.

Din anul 2017 se derulează proiectul Erasmus Plus, cu titlul “Better Work in Old Age – Supporting Older Workers and Organizational Environment in Coping with Age Transitions and Work Requirements (BeOLD)” şi presupune o colaborare a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Universitatea Bucureşti cu organizaţii din România, Italia, Spania, Grecia şi Cipru. Acest proiect are ca scop elaborarea unei metodologii pentru consilierea vocaţională a lucrătorilor pentru vârstnici, constând într-un pachet de formare ce va fi folosit de către traineri, consilieri vocaţionali, educatori pentru adulţi care lucrează cu lucrători vârstnici. Inițierea unui program de mobilități Erasmus+ desfășurat împreună cu Academy of Music, Dance and Fine Arts, Plovdiv, Bulgaria (2017).Programul se centrează pe interesul comun față de activitățile de terapie prin muzică și permite schimbul de studenți și specialiști care doresc să aprofundeze aspectele ce țin de meloterapie, mai ales pentru copiii cu CES. Specialiști din cadrul departamentului au contribuit la realizarea platformei TIMLOGORO pentru diferite categorii de utilizatori cu deficienţe de vorbire, platformă ce va avea un grad ridicat de interactivitate şi antrenare a limbajului. Din anul 2016 proiectul îşi propune dezvoltarea, testarea şi validarea unor tehnologii informatice multiplatformă de terapie logopedică asistată de calculator. Pe lângă implicarea studenților în proiectarea, realizarea și valorificarea cercetărilor ocazionate de elaborarea lucrării de licență, de dizertație și a tezei de doctorat se urmărește atragerea acestora în proiecte de cercetare în domeniul psihopedagogiei speciale (spre exemplu: microcercetări în cadrul seminarului de Introducere în psihodiagnostic, cercetare aplicată la disciplina Psihopedagogia devianței și inadaptării comportamentale și în cadrul disciplinei Mediere școlară, cercetări privind efectele terapiei prin joc și a dramaterapiei asupra dezvoltării copiilor din grupuri vulnerabile prin parteneriatul cu Asociația Română de Psihopedagogie Aplicată, iar în cadrul Asociației Centrul Gifted Eduation se colaborează în vederea realizării de cercetări în domeniul psihopedagogiei supradotaților; aplicare de teste; scorare; analiza științifică a datelor; raportarea și diseminarea rezultatelor, precum și pentru promovarea rezultatelor şi diseminarea de informaţii în diferite formate -articole, multimedia, broşuri- a rezultatelor obţinute în urma parteneriatelor. Departamentul respectă codul de etică și integritate academică, cercetările realizate se desfășoară în conformitate cu normele de etică profesională pentru asigurarea permanentă a vigilenței față de eventuale fraude sau abateri de la deontologie în activitățile de cercetare, inclusiv măsuri active de prevenire și eliminare a oricăror forme de plagiat. Fiecare cadru didactic are anual cel

21

puțin o publicație sau o realizare didactică sau științifică. Instituția participă prin mass-media la diseminarea rezultatelor cercetării.

Departamentul de Științele Educației

Proiecte care reflectă temele fundamentale de cercetare

Valorificarea cercetării

Proiectul Erasmus+, intitulat ”Preparing primary teachers to lead inclusive learning” (PRETTi)

2017-2018: realizarea manualului/ handbook-ului destinat profesorilor din învățământul primar, cu scopul de a include o perspectivă teoretică cu privire la dificultățile de învățare în învățământul școlar de masă, exerciții practice și recomandări cu privire la modul de desfășurare a activităților la clasă, precum și informații referitoare la procesul de interacțiune cu părinții, profesorii itineranți, consilierii școlari și alți experți în domeniul cerințelor educative speciale

Access4 All Laboratory for Policies and Practices of Social Development in Higher Education

2017-2018: 4 rapoarte: Fostering Inclusion in HE through interactive training, Multilevel Stakekolder Engagement with the Pyramid Inclusion Model Fosters Access in Higher Education Institutes, Higher Education: co-collaborate, the key action for inclusion, și Developing a common vision of inclusion

Proiectul Erasmus+ Promoting Teachers' Success in Their Induction Period-PROTEACH

2017-2018: elaborarea unui chestionar care are ca scop investigarea opiniei cadrelor didactice debutante în legătură cu perioada de inserție profesională în cariera didactică (Chestionarul va fi aplicat cadrelor didactice debutante, în primul an de profesorat, începând cu luna martie a anului 2019. La elaborarea acestui chestionar au contribuit parteneri din Romania, Israel, Estonia, Austria și Marea Britanie.)

Proiectul RODAWELL (perioada de implementare: 2016-2019; obiectivul: îmbunătățirea nivelului de bunăstare socio-emoțională a copiilor și a calității învățării), cîștigător al Premiului Senat-ului UB la categoria autorul/proiectul/echipa de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate

Printr-un demers de tip cercetare-acțiune, a fost investigată realitatea psiho-socială din școli și grădinițe, cu scopul studierii efectelor intervenției educaționale RODAWELL la nivelul bunăstării socio-emoționale și comportamentale a copiilor. Investigarea științifică a valorificat un design cvasi-experimental longitudinal. O primă lucrare științifică ce reflectă aceste rezultate este în curs de redactare, trimisă la unul dintre jurnalele internaționale din top 50% indexate Clarivate Analytics, în luna decembrie 2018.

Scientix – iniţiativă a Comisiei Europene, derulată prin reţeaua ministerelor pentru Educaţie din Europa, European Schoolnet, în domeniul educaţiei pentru ştiinţe, care urmăreşte să promoveze metodele de predare inovatoare şi participative şi să stimuleze interesul elevilor pentru studiul domeniilor STEM (ştiinţă,

În perioada 2017-2018, au fost organizate: - Conferința Națională a Comunității Educație pentru

Științe – 3-4 noiembrie 2017 - Webinarii: Seismometrele – exploratori moderni ai

planetelor, - Ateliere – Învățarea bazată pe investigație în clasa de

elevi și Future Classroom Lab, - Prezentări în cadrul Școlii de Vară de Știință și

Tehnologie de la Măgurele - Resurse STEM on-line,

22

tehnologie, inginerie şi matematică) şi profesiile aferente

- Cercetare - Perspectiva cadrelor didactice asupra premiselor și priorităților educației pentru STEM – metodologie și aplicare chestionare – raport de cercetare în curs

Proiectul Erasmus + A New Way for New Talents in Teaching nr. 564718-EPP-1-2015-2-BG-EPPKA3-PI-POLICY (NEWTT, Erasmus+, KA 3), prin implementarea Programului de Conversie Profesională în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (al doilea an de studii pentru grupa de profesori TfR).

2017-208: două evenimente: a fost keynote speaker cu tema Parteneriat strategic TfR – FPSE (UB): - Programul de conversie profesională în Pedagogia

Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP) – la 2 ani de implementare, evenimentul de Exploatare din cadrul proiectului NEWTT, parte din Conferința Națională aniversară 5 ani de activitate Teach fo Romania „Educația rescrie povestea”, 6 noiembrie 2018, ediție desfășurată sub Înaltul Patronaj al Președinției României

- Professional conversion program in PPPE – after 2 years of implementation la NEWTT Project Dissemination International Conference, 5 decembrie 2018, Bruxelles, Belgia.

În perioada de referință, activitatea științifică a membrilor DȘE s-a obiectivat în: 3 articole în reviste indexate ISI cu factor de impact, 12 articole în proceedings indexate ISI, 4 articole în reviste indexate BDI, 2 cărţi de autor, 28 de capitole în volume colective. Au fost susținute lucrări și au existat contribuții în 29 conferinţe internaționale și în 2 de conferințe naționale. Participarea activă la diverse manifestări științifice este reflectată și de afilieri la organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaționale, participarea în programe ale UE, comisii ale CNATDCU, ARACIS, MEN etc., calitatea de membru în colectivul editorial al unor reviste ştiinţifice, precum și participarea în echipele ştiinţifice sau de organizare a unor conferinţe ştiinţifice. Obiectivele de cercetare ale DȘE s-au concretizat și în continuarea și finalizarea următoarelor proiecte, cu impact în sfera cercetării și în practica educațională:

- Proiectul Erasmus+, intitulat Preparing primary teachers to lead inclusive learning (PRETTi) vizează dezvoltarea unor noi abordări cu privire la rutele alternative de formare a cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor și abilităților necesare cu scopul creării unui ambient educațional incluziv. Contribuția adusă de reprezentanții Universității din București constă în proiectarea și pilotarea unui manual inovator ce va face referire la specificul dificultăților de învățare și, în același timp, va include o serie de exerciții de evaluare a dificultăților de învățare. În acest context, în perioada 2017-2018, la activitățile proiectului s-au centrat pe realizarea manualului/ handbook-ului destinat profesorilor din învățământul primar, cu scopul de a include o perspectivă teoretică cu privire la dificultățile de învățare în învățământul școlar de masă, exerciții practice și recomandări cu privire la modul de desfășurare a activităților la clasă, precum și informații referitoare la procesul de interacțiune cu părinții, profesorii itineranți, consilierii școlari și alți experți în domeniul cerințelor educative speciale.

- Proiectul Erasmus+ Access4 All Laboratory for Policies and Practices of Social Development in Higher Education are ca rezultate ale activității de cercetare derulate 4 rapoarte, precum: Fostering Inclusion in HE through interactive training, Multilevel Stakekolder Engagement with the Pyramid Inclusion Model Fosters Access in Higher Education Institutes, Higher Education: co-collaborate, the key action for inclusion, și Developing a common vision of inclusion.

23

- Proiectul Erasmus+ Promoting Teachers' Success in Their Induction Period-PROTEACH, în anul 2017-2018 s-a derulat înregistrând elaborarea unui chestionar ce are ca scop investigarea opiniei cadrelor didactice debutante în legătură cu perioada de inserție profesională în cariera didactică. Acesta va fi aplicat cadrelor didactice debutante, începând cu luna martie a anului 2019. La elaborarea acestui chestionar au contribuit parteneri din Romania, Israel, Estonia, Austria și Marea Britanie.

- Proiectul RODAWELL urmărește, pe parcursul celor 3 ani de implementare 2016-2019, îmbunătățirea nivelului de bunăstare socio-emoțională a copiilor și a calității învățării. Printr-un demers de tip cercetare-acțiune, investigarea realității psiho-sociale din școli și grădinițe este complementară cu schimbarea practicilor educaționale ale profesorilor și dezvoltarea instituțională. O componentă fundamentală a proiectului a fost cea de cercetare. Scopul proiectului de cercetare a fost studierea efectelor intervenției educaționale RODAWELL la nivelul bunăstării socio-emotionale și comportamentale a copiilor. Investigarea științifică riguroasă a stării de bine a copiilor din România, în cadrul unei cercetări cu design cvasi-experimental longitudinal. Aceasta a presupus testarea a 2 eșantioane de copii (grup de intervenție și grupul de control, în total peste 400 de participanți) prin măsurători repetate (evaluare inițială, post-intervenție și 2 măsurători tip follow-up) a unor indicatori de bunăstare socio-emoțională și comportamentală, utilizând instrumente consacrate în cercetările de psihologia dezvoltării din întreaga lume. Rezultatele parțiale indică efecte statistic semnificative de îmbunătățire a abilităților sociale și creșterea indicilor de dezvoltare în urma intervenției noastre (în special la copiii de grădiniță), cu potențiale implicații pentru politicile educaționale din România. O primă lucrare știintifică ce reflectă aceste rezultate este în curs de redactare si o vom trimite la unul dintre jurnalele internaționale din top 50% indexate Clarivate Analytics in luna decembrie 2018.

- Proiectul Erasmus + A New Way for New Talents in Teaching nr. 564718-EPP-1-2015-2-BG-EPPKA3-PI-POLICY (NEWTT, Erasmus+, KA 3), prin implementarea programului de Conversie Profesională în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (al doilea an de studii pentru grupa de profesori TfR).

- Scientix – iniţiativă a Comisiei Europene, derulată prin reţeaua ministerelor pentru Educaţie din Europa, European Schoolnet, în domeniul educaţiei pentru ştiinţe, având ca obiectiv să devină un spațiu de comunicare între actorii educaţionali în domeniul STEM, pe care îi invită să se alăture inițiativei. În prezent, platforma cuprinde Punctele Naţionale de Contact din peste 30 de ţări, ambasadorii pentru ştiinţe, un grup de lucru afiliat ministerelor educației, precum şi peste 300 de proiecte educaţionale finanţate din bani publici ce oferă acces la expertiza şi resursele dezvoltate. În intervalul 2017-2018 s-au derulat, cu implicarea reprezentanților din cadrul FPSE, activitățile:

- Conferința Națională a Comunității Educație pentru Științe – 3-4 noiembrie 2017 - Webinarii, - ateliere – Învățarea bazată pe investigație în clasa de elevi și Future Classroom Lab, - prezentări în cadrul Școlii de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele - Resurse STEM

on-line, - cercetare - Perspectiva cadrelor didactice asupra premiselor și priorităților educației pentru

STEM.

De asemenea, în cadrul centrului de cercetare CCPEE, în data de 4 noiembrie 2017, în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, a avut loc conferința națională intitulată „Acces și participare la educație”. Acest eveniment face parte dintr-o serie de inițiative care se vor derula sub egida Centrului de Cercetare și Promovare a Echității în Educație (CCPEE). Evenimentul s-a bucurat de prezenta specialiștilor din domeniu implicați în domeniul echitații educaționale. Printre evenimentele desfășurate anterior se evidențiază

24

dezbaterea Există discriminare în școală?, seminarul Colaborare și cooperare pentru echitatea în educație și dezbaterea Echitatea în educație. Cadrele didactice din departament au participat la 15 proiecte de cercetare naționale și internaționale, 2 proiecte de dezvoltare (POS DRU, POS CCE etc.), 4 proiecte LLP (Erasmus, Comenius, Leonardo etc.) și alte inițiative în domeniu. Au susținut lucrări și au avut contribuții în 5 conferinţe internaționale, în număr mai mic decât în anul anterior, și 24 de conferințe internaționale, organizate în România, în număr identic cu cel din anul anterior. Se remarcă apariția unei cărți publicate ca unic autor la editură din străinătate și cărțile publicate în colaborare la edituri din străinătate, în număr de trei (3). Participarea activă la diverse manifestări științifice este reflectată și de afilieri la organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaționale, participarea în comisii ale CNATDCU, ARACIS, MEN etc., calitatea de membru în colectivul editorial al unor reviste ştiinţifice, precum și participarea în echipele ştiinţifice sau de organizare a unor conferinţe ştiinţifice. În continuare, activitatea de cercetare se bazează pe interacțiunea membrilor departamentului, o mare parte dintre articolele publicate, proiectele derulate și lucrările prezentate în conferințe fiind produsul colaborării la nivel departamental. Astfel, cele mai multe dintre cifrele raportate mai sus reprezintă instanțe distincte, în care, însă, au fost implicați unul sau mai mulți membri ai DȘE (ex. la o conferință internațională au participat 5 persoane, însă conferința a fost raportată o singură dată). DȘE a continuat să contribuie la elaborarea, fundamentarea şi/ sau implementarea unor politici publice şi strategii sectoriale la nivel internaţional sau național: programe de licență dublă, programe de master interdisciplinare, politici educaţionale, politici sociale, politici de educație incluzivă, strategii de intervenție pentru grupuri vulnerabile, curriculumul național pentru învățământul liceal etc. Eforturile s-au obiectivat în contribuţii la revizuirea documentelor de politică a curriculumului național, managementul cercetării, educația timpurie, educația incluzivă, profesionalizarea specialiștilor din domeniul educației adulților, rolul mediilor virtuale în reconfigurarea învățării și a didacticii, redimensionarea rolurilor cadrelor didactice și formarea acestora, universitatea ca mediu de învățare etc. Studenții au fost implicați în activități de cercetare astfel:

- în Proiectul RodaWell – 4 studente doctorande; - în Proiectul Erasmus+ Access4 All Laboratory for Policies and Practices of Social Development

in Higher Education, 8 studenți la programul de licență; - la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice pentru Studenții din domeniul Științelor

Educației ”Educația la timpul viitor – scenarii și resurse”, ediția a VII-a (mai 2018) – 7 studenți voluntari de la licență și programele de master;

- la Conferința Națională a Comunității Educație pentru Științe, STEM – Parteneriat pentru Calitate, a doua ediție, 3-4 noiembrie 2017, București, Biblioteca Națională a României Participare în Comitetul de organizare a 4 masteranzi Formarea Formatorilor și MEOPE, anul I și II, și 7 studenți nivel licență, Pedagogie, anul II și III;

- la Conferința Internațională Rolul consilierului în comunitatea locală și globală, 16-18 februarie 2018, București, România, Organizatori: NBCC România și Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației (200 de participanți), http://conferintaconsiliere.nbcc.ro/ participarea în Comitetul de organizare a 3 masteranzi (Formarea formatorilor, anul I și II) și 9 studenți nivel licență, Pedagogie, anul II.

Strategia de cercetare în domeniul Psihologie a fost, de asemenea, revizuită. Direcțiile avute în vedere și adoptate de către departament sunt:

25

1. Identificarea revistelor-țintă cu impact în domeniul psihologiei. S-a realizat o listă de reviste vizate de cercetătorii departamentului. 2. Stabilirea unor teme majore de cercetare care să coaguleze efortul de investigare a unor problematici de interes actual, recoltarea datelor făcându-se pe cohort mari și longitudinal. 3. Organizarea activității de cercetare în Centrul de Cercetare al Departamentului (CCPA). 4. Organizarea activității din cadrul practicii de cercetare la studiile de licență și de master. 5. Apariția unor grupuri de cercetare organizate în laboratoare de cercetare. 6. Planificarea resurselor de cercetare pentru planul de achiziții anuale. 7. Recrutarea și angajarea de personal cu rezultate dovedite în cercetare. 8. Cooptarea în calitate de colaboratori ai departamentului a persoanelor cu interes pentru cercetare. S-au încheiat o serie de parteneriate instituționale cu spitale, organizații de afaceri, organizații militare (în domeniul militar s-a realizat primul studiu mare de prevalență a depresiei în rândul personalului militar, coordonator Cezar Giosan). 9. În cadrul școlii doctorale au fost invitați profesori cu competențe avansate în cercetare. Aceștia au predat doctoranzilor cursuri specializate, focalizate pe anumite tehnici de procesare a datelor și modele actuale de cercetare. 10. În cadrul școlii doctorale domeniul psihologie s-au schimbat cerințele față de doctoranzi, accentuându-se importanța livrabilelor în reviste cu impact, cerință care este condiție de finalizare a doctoratului. În continuare prezentăm selectiv contribuții ale membrilor departamentului.

I 1 Contribuții in extenso de tip article sau review, publicate în reviste indexate în Web of Science (ISI), al căror IF este mai mare sau egal cu p, realizate în calitate de autor principal. 11 contribuții Podina, I.R. & Fodor, L. (2018). Comparative effectiveness of multicomponent behavioral

eHealth interventions for weight-loss in overweight and obese adults: A critical review and meta-analysis. Health Psychology, 37(6):501-515.

Podina, I.R., Fodor, L., Cosmoiu, A., & Boian, R. (2017). An evidence-based gamified mHealth intervention for weight management in young adults with disordered eating: A placebo-controlled randomized trial protocol. Trials. 18(1):592

Burtăverde, V., Chraif, M., Anitei, M., & Dumitru, D. (2017). The HEXACO model of personaliy and Risky driving behavior. Psychological reports, 120 (2), 255-270.

Burtăverde , V., & De Raad, B. (2017). Taxonomy and structure of the romanian personality lexicon. International Journal of Psychology. Nov 2. doi: 10.1002/ijop.12464

Burtăverde, V., de Raad, B., & Zanfirescu, A. Ş. (2018). An emic-etic approach to personality assessment in predicting social adaptation, risky social behaviors, status striving and social affirmation. Journal of Research in Personality, 76, 113-123.

Iliescu, D., Dinca, M., & Bond, M. H. (2017). The Increment of Social Axioms over Broad Personality Traits in the Prediction of Dyadic Adjustment: An Investigation Across Four Ethnic Groups. European Journal of Personality. Online before print.

Iliescu, D., Macsinga, I., Sulea, C., Fischmann, G., Vander Elst, T., & De Witte, H. (2017). The five-factor traits as moderators between job insecurity and health: A vulnerability-stress perspective. Career Development International, 22(4), 399-418.

Ion, A., Nye, C. & Iliescu, D. (2017). Age and gender differences in the variability of vocational interests. Journal of Career Assessment. DOI: https://doi.org/10.1177/1069072717748646 Ion, A. & Iliescu, D. (2017). The measurement equivalence of personality measures across high- and low-stake test taking settings. Personality and Individual Differences, 110, 1-6.

26

Ion, A., Mindu, A., & Gorbănescu, A. (2017). Grit in the workplace: Hype or ripe? Personality and Individual Differences, 111, 163-168.

Butucescu A, Iliescu D. Patterns of change in fairness perceptions during the hiring process: A conceptual replication in a controlled context. Int J Select Assess. 2018;00:1–6.

I 2 Contribuții in extenso de tip article sau review, publicate în reviste indexate în Web of Science (ISI), al căror IF este mai mic decât p sau în reviste neindexate Web of Science (IF = 0), dar indexate în cel puțin două baze de date internaționale recunoscute, din care în cel puțin una se regăsește în format in extenso (full-text), realizate în calitate de autor principal. 7 contributii Golu, F. & Costea, A. (2018). Innovative Behaviour in Teaching and Teachers’ Job Satisfaction. Review of Socio-Economic Perspectives. Conference proceedings, 8, 46-56. Panișoara G., 2018, Study on the development of personality traits in children with language

disorders and children without language disorders BRAIN - Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience, Volume 9, Issue 1, p. 151-162, November, 2018), indexed in Web of Science (Clarivate Analytics, former Thomson Reuters).

Panișoara G., Sandu C., Panișoară I O., Chirca R. (2016). The Status of Positive Psychology Strengths within the Romanian School in the Digital Society, BRAIN - Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience, Volume 7, Issue 6

Podina, I. R., Faur, A. L., Fodor, L. A., & Boian, R. (2018). Usability And User Experience Testing Of The Cognitive-Behavioral Sigma Smartphone App For Weight Management. Journal of Evidence-Based Psychotherapies, 18(1)

Fodor, L., Cosmoiu, A., & Podina, I.R. (2017). Cognitive bias modification interventions for attention to and approach of appetitive food stimuli: A meta-analysis. Journal of Evidence Based Psychotherapies. 17(2), pp.85-104 (autor corespondent)

Ion, A. (2017). Well-being at work: Current status and what’s next, 15 (2), 90-94. Butucescu, A., Zanfirescu, A. S., & Iliescu, D. (2017). Construct validity of the IWP Multi-Affect Indicator scale in Romanian work environment. Psihologia Resurselor Umane, 15(1), 42-55.

I 3 Cărți publicate în calitate de autor principal în edituri clasificate A1 sau A2 (m A1 = 3; m A2 = 1) O contribuție A1. Iliescu, D. (2017). Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations. Cambridge, UK: Cambridge University Press.

În cadrul DFP, cercetarea științifică se păstrează ca dinamica importanta a activității in cadrul Departamentului. Contextele în care se realizează sunt foarte diverse și implicând colaborări individuale și ale unor grupuri de specialiști care abordează teme in lucrări comune. Există demersuri la nivelul întregului colectiv pentru realizarea unor lucrări ample, care sa implice specialiștii din cadrul Departamentului, dar și colaborări mai extinse: spre exemplu un volum “Pedagogia Învățământului Primar Și Preșcolar” care să implice tot colectivul DFP. În același timpan u fost încurajate colectivele mici pentru utilizarea intereselor comune în cadrul mai multor proiecte interdisciplinare și a Laboratorului de didactică „Ioan Cerghit”. Cadrele didactice din departament au început o muncă asiduă de colectare a materialelor pentru un volum colectiv al tuturor membrilor DFP privind pregătirea candidaţilor pentru examenele de grad didactic; acest demers a început la iniţiativa şi structura propusă de prof Manolescu şi prof Pânișoară. Anul de publicare - 2019

27

Temele de cercetare sunt focalizate pe următoarele direcții: formare și dezvoltare profesionala a cadrelor didactice și cariera didactică, TIC, comunicare educațională, educație și management, evaluare, curriculum și proiectare didactică, reflecție și devenire, școală și comunitate, dezvoltarea copilului în situații de risc, idei și personalități în educație. Câteva articole care ilustrează temele menționate:

● C. Bucur, L.E. Ciolan, C.A. Petrescu (2018) NOWADAYS PARENT - BETWEEN CHALLENGES OF PRESENT TIME AND BUILDING THE FUTURE. IATED. Proceedings of the 10th International Conference On Education and New Learning Technologiee. EDULEARN18 Proceedings

● Designing Education Situations that Use Digital Resources and Online Applications. In: Journal of Pedagogy, 2018-2. Institute of Educational Sciences, Bucharest Online: http://revped.ise.ro/category/2018-en/

● Sandu, C., Panisoara, G., Lazar, I., Fat, S. (2018). A tool for specialist to explore the quality of it assistance in speech. 11th annual International Conference of Education, Research and Innovation Seville, 12th - 14th of November, 2018

● Popovici, A., Mironov, C. (2018). STEM teacher beliefs on self-efficacy and revelant practices, în EDUWORLD 2018 Procedia (online)

● Apariţia unei lucrări de monografie a educaţiei locale a prof Manolescu ● Ciolan, L., R. Iucu, A. Petrescu, and C. Bucur (2018). “Romania – ECEC Workforce

Profile.” In Early Childhood Workforce Profiles in 30 Countries with Key Contextual Data, edited by P. Oberhuemer and I. Schreyer. Munich. ISBN 978-3-00-060262-7. 930-954

● Lazăr, I & Pânișoară I.O.(2018). Understanding the Role of the Modern Technologies in Education: A Scoping Review Protocol. Psychreg Journal of Psychology (PJP),Volume 2, Issue 2,74-86, https://doi.org/10.5281/zenodo.1788345

● Pânișoara, I.O. & Lazar, I. (2018). The Role of New Generation of Digital Textbooks and the European Standards in the Environmental Science Education in Handbook Cyber Behaviour Collection: Ethics and Aesthetics of the Interactive Contents Online and Off-line. Blue Herons Publishing House, DOI: 10.978.8896471/630

● Trif, V. (2018). 'Case Studies as Unconventional Meanings', capitol în Cavero, O.B. & Calvet, N.L. (coord.), New Pedagogical Challenges in the 21st Century – Contributions of Research in Education. ISBN 978-953-51-5488-4

În cadrul Școlii doctorale, cercetarea științifică din cadrul departamentului se face la nivel individual, sau în echipe, în funcție de interesul științific al membrilor. Activitatea de cercetare este programată individual, ca parte a traiectoriei fiecărui membru. Având în vedere specificul departamentului, cercetarea este legată de studenții Școlii doctorale, care produc lucrări științifice. În unele cazuri, studenți din ciclul de licență sau masterat pot participa ca voluntari la cercetările din cadrul Școlii doctorale. Studiile rezultate în urma activităților din cadrul Școlii doctorale sunt trimise a fi publicate în reviste naționale și internaționale indexate în baze de date cunoscute. De asemenea, este încurajată prezentarea rezultatelor științifice în cadrul conferințelor naționale și internaționale. III.4. Activitatea financiară a organizației Fluxurile financiare în perioada de referință a raportului s-au încadra în tendința pozitivă a ultimilor ani. Principalele dominante ale activității financiare au fost:

- Creșterea pe ansamblu a cheltuielilor, mai ales la nivelul cheltuielilor salariale, ca urmare a aplicării elementelor de legislație specifice; se poate sesiza, de asemenea, și o creștere a cheltuielilor materiale și de investiții;

28

- Menținerea constantă a ”intrărilor” în sistem la nivel de venituri, care au permis nu doar acoperirea cheltuielilor și a investițiilor, dar și creșterea rezervei financiare a facultății, care în momentul de față totalizează, cumulând conturile de depozit din Trezorerie și conturile comerciale, peste 14 mil RON pentru a sigura siguranța proiectelor de dezvoltare pentru viitor.

Din acest punct de vedere, FPSE s-a stabilizat într-un flux financiar relativ sănătos și predictibil. Principalele investiții derulate în perioada de referință au vizat (unele dintre ele se continuă): Dotări, echipamente:

- Achiziția de multiple teste psihologice, necesare mai ales pentru pregătirea studenților de la programele de studiu de licență și master, dar și pentru derularea unor activități de cercetare. Investiția începută în perioada de referință și care s-a încheiat la începutul acestui an calendaristic totalizează peste 75,000 EUR.

- Achiziția unor device-uri pentru realitate virtuală, necesare în pregătirea studenților pentru instruirea asistată de calculator și VLE (virtual learning environments).

- Achiziția de computere (laboratorul de psihodiagnostic + înlocuirea unor computere la laboratorul Zapan), de imprimante multifuncționale și de softuri (licențe și softuri profesionale, cum ar fi SPSS).

Cercetare, dezvoltare profesională:

- Finanțarea / co-finanțarea participării personalului academic la conferințe, congrese și alte activități cu caracter academic (conform procedurii interne de stimulare a performanței), din sursele alocare de Rectorat, dar și din surse proprii. Această investiție a depășit, în perioada de referință, suma de 14,000 EUR.

- Co-finanțarea unor proiecte internaționale câștigate prin competiție (Erasmus +, DG Justice, H2020 etc).

Scopul principal al capitalizării unor rezerve financiare este acela de a extinde spațiul facultății pentru a acomoda proiecte importante de dezvoltare, dar și formațiunile de studiu existente:

- Supra-etajarea clădirii de la Panduri (spații de învățământ, birouri) - Un etaj în cadrul fostului cămin din panduri (Clinica de Asistare și Intervenție Psiho-

Educațională) - Un etaj al Credis (UB Learning Center, CDFIS, Centrul Rodawell).

Principalele surse de venituri, în afara alocării bugetare, provin din:

- Consolidarea programelor de master și atragerea unui număr semnificativ de studenți la aceste programe (buget + taxă);

- Echilibrarea centrelor de cost existente și efectul măsurilor de echilibrare financiară de la Credis.

- Proiectele de cercetare - dezvoltare (Rodawell, TIMSS, Rose, Scientix, Erasmus +, etc. - Taxele colectate de la studenți.

Strategia financiară prevede o creștere a cheltuielilor de investiții și menținerea cel puțin constantă a veniturilor.

29

IV. Managementul calității IV.1. Strategii și proceduri pentru asigurarea calității FPSE respectă toate documentele privind managementul calității, promovând activ la toate nivelurile o cultură a calităţii în educaţie; există o comisie centrală şi comisii pe programe de studii care lucrează în mod integrat, se desfășoară acțiuni prin care se promovează respectul reciproc în relația student-profesor, iar instituția are proceduri potrivite pentru a soluționa nemulțumirile studenților. Studenţii sunt implicaţi în toate procesele şi structurile de asigurare a calităţii, la toate nivelurile instituţionale. Comisia CEAC desfășoară întâlniri periodice de informare/dezbatere/acțiune cu directorii de departamente, cât și cu Consiliile departamentelor, la întâlniri participând și membrii comisiei de evaluare a calității. IV.2. Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și activităților desfășurate La nivelul FPSE, iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de studii se realizează în conformitate cu procedura internă elaborată în acest sens, prezentată în anexe. Procedura vizează toate programele de studii și formare continuă oferite de FPSE, care se soldează cu o certificare (programe de licență, master, doctorat, cursuri postuniversitare/ postdoctorale, formare și dezvoltare profesională continuă, de tip LLL- lifelong learning). Toate prevederile acestei proceduri se aplică pentru toate departamentele din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației din București, atât pentru programele noi de studii, cât și pentru programele de studii existente, la toate formele de învățământ (ciclul de licență, masterat și doctorat, învățământ cu frecvență (IF), frecvență redusă (IFR), la distanță (ID). Conform procedurii menționate, ”programele de studii reprezintă serviciile oferite de facultate având ca finalitate dezvoltarea competenţelor necesare practicării unor profesii/activități profesionale complexe şi specifice. Conform metodologiei ARACIS, un program de studii constă în totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, conducere şi realizare efectivă a predării, învăţării şi cercetării dintr-un domeniu, care conduc la obținerea unei calificări universitare” (art. 7). Toate programele de studii se propun la inițiativa departamentelor și se analizează de către Comisia de Dezvoltare a Curriculumului, care înaintează propunerea Consiliului facultății spre avizare. Inițierea programelor de studii noi se bazează pe analize complexe privind mediul intern și extern al facultății, având ca scop diversificarea ofertei educaţionale în strânsă legătură cu cerinţele mediului social-economic, cu folosirea eficientă a resurselor existente şi în concordanţă cu Nomenclatoarele în vigoare ale domeniilor și specializărilor/ programelor de studii universitare.

(1) Analiza mediului intern este focalizată pe diagnoza stării curriculare existente la nivelul programelor de studii în derulare, pe evaluarea impactului acestora și a resurselor disponibile, precum și pe o prognoză care să influențeze în mod direct designul noilor programe, în concordanță cu strategia de dezvoltare a facultății, cu misiunea și obiectivele ei specifice.

(2) Analiza mediului extern se referă la evaluarea contextului general și a potențialului de recrutare al facultății. Scopul este identificarea nevoii de instruire și a serviciilor educaționale oferite de facultate, comparabile cu cele oferite de alte facultăți de profil din țară și din străinătate. Se au în vedere și recomandările și reglementările specific domeniului, elaborate de organisme naționale sau europene.

30

Obiectivele generale ale programelor de studii sunt în acord cu strategia instituțională a FPSE și se bazează pe corespondența dintre rezultatele așteptate ale procesului didactic, respectiv prin cercetare, în cazul doctoratului, și calificarea universitară. Programele de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat care se desfăşoară la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București trebuie să corespundă tuturor prevederilor legislaţiei şi documentelor normative în vigoare privind: domeniile şi specializările, formele de învăţământ, durata studiilor şi numărul de credite de studiu transferabile, planurile de învăţământ şi fișele disciplinelor, finalizarea studiilor şi eliberarea diplomelor / certificatelor / atestatelor, asigurarea calităţii procesului de învăţământ, personalul didactic, cunoştinţele şi competenţele dobândite de absolvenţi, autorizarea / acreditarea (Art. 8.) Un program de studii este iniţiat pe baza urmatoarelor motivaţii:

- realizarea programului este justificată de cerinţele existente sau viitoare ale pieţei muncii, - existența cererii potenţialilor beneficiari ai programului, - argumente privind proiectele economico - sociale ale comunităţii europene, - prescripţiile noilor legi, standarde, coduri, directive şi normative naţionale și/sau

europene care impun pregătirea de personal în domeniul corespunzător programului. - existența de logistică adecvată şi de personal didactic competent pentru desfăşurarea

programului. Art. 9. Un program de studii este prezentat sub forma unui pachet de documente care include: obiectivele generale și specifice ale programului; planul de învățământ cu ponderile disciplinelor exprimate prin credite de studii ECTS și cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de școlarizare; programele tematice sau fișele disciplinelor incluse în planul de învățământ, respectiv rezultatele așteptate ale procesului didactic, exprimate sub forma competențelor cognitive, tehnice sau profesionale și afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină, traseele flexibile de învățare, după caz; modul de examinare și evaluare la fiecare disciplină, ținând cont de rezultatele planificate; modul de organizare și conținutul examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competențelor cognitive și profesionale care corespund calificării universitare avută în vedere. Procesul de inițiere a unui program de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:

- analiza comparativă a programelor de studii similar, de la alte facultăți de profil din țară și din străinătate;

- elaborarea de propuneri la nivelul departamentelor, având în vedere cererile și sugestiile angajatorilor și absolvenților;

- supunerea propunerilor spre analiză și avizare Comisiei de Dezvoltare a Curriculumului și, ulterior, Biroului Executiv al Consiliului Facultății (BExCF) și Consiliului Facultății (CF);

- analizarea de către BExCF/ CF a oportunității înscrierii noului program de studii, conform listei domeniilor/ specializărilor existente în Nomenclatorul național, în domeniul de activitate și în politica educațională ale FPSE;

- supunerea propunerii de inițiere a unui nou program de studii pentru avizare Consiliului facultății, propunerea urmând a fi înaintată spre aprobare și validare Senatului Universității

Procedura menționată stipulează și rolul comisiei interne de dezvoltare a curriculumului. Principalele direcții de acțiune ale acestei comisii sunt: a. inițierea unor noi programe de formare, dezvoltare și calificare a cursanților facultății ;

31

b. revizuirea/ optimizarea periodică a echilibrului și articulării pe verticală și orizontală a programelor de studii prin reorganizarea disciplinelor cuprinse în planurile de învățământ; c. actualizarea conținuturilor curriculare propuse (cunoștințe, deprinderi, abilități, competențe etc.) în concordanță cu dinamica socio-culturală, economică și cu cerinţele pieţei muncii; e. promovarea metodologiilor de formare centrate pe student; f. eficientizarea metodologiilor de evaluare, apreciere și examinare. (art.11) IV.3. Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării Evaluarea rezultatelor învățării, examinarea şi notarea studenților se fac pe bază de criterii, regulamente şi tehnici care sunt riguros şi consecvent aplicate. Se are în vedere realizarea unor demersuri evaluative obiective, transparente și echitabile. În acest sens, cadrele didactice au instituit o practică deja integrată în activitățile didactice, respectiv la începutul cursurilor sunt discutate atât obiectivele de învățare, cât și modalitățile de evaluare, astfel încât acestea din urmă să fie cunoscute, agreate și asumate, și astfel să angajeze mai profund studenții în propriile procese de învățare și evaluare. Metodele de evaluare folosite sunt diverse şi încurajează gândirea critică, creativitatea, munca în echipă, studiile de caz. Reglementările pentru evaluare ţin cont de eventuale circumstanţe atenuante. Aspectele specifice evaluării sunt corelate cu regulamentele în vigoare privind activitatea studenților, disponibile public: - https://www.unibuc.ro/student-ub/regulamente-si-taxe/ și a celor menționate în Carta Universității din București (pag. 57); - http://fpse.unibuc.ro/images/Informatii%20utile/2018%20Regulament-privind-activitatea-profesionala-a-studentilor-2018.pdf - https://cesi.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/10/Carta-Universitatii-din-Bucuresti.pdf. Se urmărește, de asemenea, integrarea examinării în proiectarea predării şi învăţării, pe cursuri şi programe de studiu. Fiecare curs este astfel proiectat încât să îmbine predarea, învăţarea şi examinarea. Procedeele de examinare şi evaluare a studenţilor sunt centrate pe rezultatele învăţării şi anunţate studenţilor din timp şi în detaliu. Evaluarea diagnostică, formativă şi sumativă asigură continuitatea şi consecvenţa în învăţare. Evaluarea stimulează studenţii pentru învăţarea creativă, manifestată prin elaborarea de lucrări independente bazate pe cunoştinţele însuşite riguros (mici proiecte derulate individual sau în echipă, microcercetări, portofolii etc.). Prin intermediul evaluării, progresul studenților în învățare este monitorizat, iar etapele principale în achiziția și dezvoltarea competențelor acestora sunt specific marcate. Evaluarea, respectiv formele și modalitățile specifice prin care se realizează, este strâns corelată cu maniera de predare, fiind încurajate și promovate metode mai interactive, metode centrate pe student, asigurând oportunități de participare activă a acestora, în defavoarea prelegerii academice clasice. În general, evaluările cursurilor propun proiecte și teme de seminar cu punctaje alocate ce se cumulează pe parcursul semestrului într-un procent stabilit de titularul cursului în Fișa disciplinei (de ex.: 30-40% din nota finală). Sunt folosite, în cadrul unor cursuri corespunzând disciplinelor fundamentale, lucrările scrise și probele orale (uneori o combinație), permițând astfel o evaluare multi-dimensională – atât a cunoștințelor necesare unui domeniu, cât și a abilităților de structurare a discursului oral și a corelațiilor între cunoștințe, în cadrul unui dialog de tip evaluativ. Pentru acestea sunt elaborate instrumente de evaluare adecvate – grile de evaluare, bareme, fișe de auto-evaluare ș.a.

32

Sunt menținute dezbaterile cadrelor didactice din cadrul departamentelor asupra modalităților mai eficiente de evaluare, pentru a diminua efecte precum învățarea de suprafață (memorarea pe termen scurt), intențiile de plagiat în lucrările de tip referat sau eseu, învățarea mecanică (lipsită de înțelegerea conceptelor și, implicit, imposibilitatea de a realiza conexiuni între tematici, domenii). Prin urmare, sunt folosite modalități noi de evaluare, pentru a cuprinde dimensiuni importante ale evaluării, precum: - evaluarea rezultatelor învățării – în termeni de cunoștințe, abilități specifice, în special de

ordin cognitiv (capacități superioare ale gândirii, de tip analiză, sinteză, evaluare, creație), atitudini (față de învățare și față de domeniul sau disciplina de studiu) – toate cât mai relevante pentru profesionalizarea studenților, respectiv pentru învățarea practică;

- evaluarea procesului de învățare – cum învață studenții, documentarea proceselor și produselor învățării lor, utilizând preponderent funcțiile evaluării formative (pe parcurs) și formatoare (evaluare pentru învățare);

- creșterea ponderii autoevaluării și a inter-evaluării, ca repere pentru autonomia și responsabilitatea studenților;

- evaluarea centrată pe abilități mai degrabă decât pe cunoștințe, având ca scop profesionalizarea, de unde și nevoia unei învățări practice;

- valorificarea informațiilor evaluative și a rezultatelor învățării ca bază pentru consilierea privind învățarea, în special pentru acei studenți care înregistrează rezultate scăzute sau se află în situații de risc, îndeosebi privind continuarea studiilor, din cauze precum: angajament scăzut în învățare, rezistență slabă la efortul de învățare, atenție nefocalizată etc.

Pentru fixarea cunoștințelor și deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsurilor la testele de verificare, se apelează la exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) prin intermediul platformelor Coursera și Edmodo. De exemplu, în cadrul cursului TIC livrat în cadrul programului de licență în Științele educației, continuă abordarea graduală a temelor, fiind oferit feedback constat și administrarea de sarcini de lucru care vizează lucrul în echipă (share – pair). În evaluarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) se folosesc aplicații software capabile să testeze nivelul de însușire a cunoștințelor prin verificarea răspunsurilor. O interfață grafică prietenoasă va afișa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsurilor. Un punct tare pentru evaluarea studenților îl constituie curriculumul unora dintre cursurile programului de licență al Departamentului de Științele Educației, care include problematica evaluării, atât sub aspect teoretic, cât și aplicativ (construcție de itemi, planificare, scorare etc.), oferindu-li-se astfel instrumente adecvate pentru a face judecăți metaevaluative privind propriul proces de instruire. Lucrările de licență, dizertație și doctorat se realizează cu respectarea instrucțiunilor din Ghidurile specifice ce se găsesc pe site-ul facultății- http://fpse.unibuc.ro/studenti/informatii-utile. Examenul de licență:

• Psihologie - pentru finalizarea studiilor de licență s-a introdus proba scrisă tip examen grilă (250 întrebări cu un răspuns corect) din anul universitar 2015-2016. Pentru finalizarea studiilor de master se menține examenul de susținere a dizertației.

• Științe ale Educației o Psihopedagogie Specială - studiile de licență se finalizează prin: proba scrisă – Cunoștințe

fundamentale și de specialitate din domeniul Psihopedagogiei speciale (pe baza tematicii din Programa pentru examenul de licență, cunoscute de către studenți) şi proba orală – susținerea

33

lucrării de licență (conținând informații teoretice și date de cercetare. Studiile de masterat se finalizează prin susținerea lucrării de dizertație.

o Examenul de licență organizat de DȘE din cadrul FPSE se bazează pe două probe: proba 1: Examen oral – Cunoștințe fundamentale și de specialitate din domeniul educației; proba 2: Prezentarea și susținerea lucrării de licență. Examenul se organizează conform structurii anului universitar, în lunile iunie și februarie, conform metodologiilor și procedurilor de finalizare a studiilor. Studenții primesc, conform calendarului academic, tematica și bibliografia, structura examenului de licenţă, înainte cu 6 luni de susținerea probei I. În cadrul DȘE au loc consultări anuale privind actualizarea bibliografiei și a tematicii examenului de licență. Membrii departamentului își exprimă prin forumul de discuții online și în cadrul întâlnirilor de departament opțiunile cu privire la organizarea pe teme, stabilirea surselor bibliografice și elaborarea biletelor de examen. Numărul studenților înscriși pentru finalizarea studiilor în domeniul de licență, din păcate, este în continuare afectat de abandon generat de situații diverse – aspect avut în vedere spre ameliorare, mai ales prin intervenții din domeniul consilierii (aprox. 9%).

o La Departamentul de Formare a Profesorilor - PIPP, finalizarea studiilor se realizează prin examen de licență, respectiv dizertație. Examenul de finalizare a licenței cuprinde: probă scrisă (subiecte de natură teoretică și aplicativă din Cunoștințe fundamentale și de specialitate în pedagogia învățământului primar și preșcolar), proba de prezentare și susținere a lucrării de licență. Examenul de finalizare al studiilor doctorale este echivalent cu prezentarea tezei finale ce cuprinde cercetarea desfășurată pe parcursul școlii doctorale de către student. Procesul de evaluare este însă unul mai îndelungat, cu faze intermediare de prezentare a proiectelor din cadrul tezei finale – referate. Susținerea tezei are loc conform unui program stabilit, în fața unei comisii aprobate de UB. În măsura în care acest lucru este necesar, studentul își apară teza, răspunzând la întrebările comisiei privind teoria, metodologia, statistica sau alte aspecte incluse în teză. La fel de important, deși evaluarea este făcută în momentul prezentării tezei, teza este evaluată anterior de către comisie. Mai mult, teza în sine este rezultatul consultării cu coordonatorul doctoratului și cu îndrumătorii de doctorat ai fiecărui student. Aceste consultări au loc în mod regulat, atât prin întâlniri față în față cu studentul/studenții, cât și folosind tehnologia (de ex. prin e-mail, telefon, Skype sau alte mijloace). IV.4. Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral

Evaluarea performanțelor profesionale individuale anuale ale cadrelor didactice din cadrul FPSE se face cu respectarea normelor metodologiei specifice a Universității din București privind această activitate și în conformitate cu metodologia proprie a facultății, în cadrul procesului anual de evaluare a calității. Domeniile relevante în managementul calității avute în vedere sunt: activitatea didactică, activitatea de cercetare științifică, activitatea de management și administrație (servicii instituționale, activități administrative) și activitatea de interacțiune cu societatea.

Astfel, fiecare cadru didactic se autoevaluează şi este evaluat anual de către şeful de departament, colegi, studenți. - Autoevaluare: formularul de evaluare anuală multicriterială a fiecărui cadru didactic este

armonizat cu standardele de performanta CNATDCU. - Interevaluările colegiale au îmbrăcat forme diferite: feed-back BIFF (B – Behaviour, I –

Impact, F Future, F – Feelings), feed back focalizat (tip sandwich) pe o anumită performanță sau situaţie profesională sau printr-o formă standard de scrisoare colegială, cu 7 dimensiuni de feedback, completată de fiecare cadru didactic pentru un coleg evaluat, transmisă șefului

34

de departament, prin care aceasta ajunge la destinatar, asigurându-i-se astfel anonimatul. (DSE).A fost încurajată acordarea de feed back deoarece directorul departamentului a constatat că este nevoie de conștientizarea efectului de domino ce apare dacă nu sunt respectate termenele limită pentru sarcini la nivelul departamentului. În acest sens, în cadrul întâlnirilor din departament, profesorii au fost invitați să își exprime clar şi transparent opiniile despre contribuțiile la sarcini comune, sunt clarificare la începutul fiecărui an universitar responsabilităţile individuale referitoare la servicii instituționale cu caracter lunar (întocmirea referatelor de plata cu ora), anual (state de funcții) sau semestrial (orar). Cumulativ, rezultatele acestor evaluări se concretizează în evaluările anuale ale fiecărui cadru didactic. La Departamentul de Psihologie, evaluarea colegială s-a realizat online, permițând confidențialitate și evaluare obiectivă. Chestionarul online a fost setat să înregistreze datele în mod opțional, astfel încât fiecare cadru didactic putând să evalueze colegii cu care a colaborat.

- În privința evaluării cadrelor didactice de către studenți, a fost pus în aplicare un sistem de evaluare on-line, pilotat în anul 2016-2017, prin care se asigură o mai mare rată de participare a studenților și posibilitatea de a gestiona datele obținute într-un mod unitar. Astfel, a fost creată o adresă de e-mail dedicată, care va fi utilizată pentru transmiterea formularelor de feedback și pentru răspunsurile generate automat (evaluare.fpse@gmail.com). Cu ajutorul aplicației gratuite Google Forms, a fost transferat conținutul formularelor de feedback standard în format online. Pentru a facilita procesul, au fost extrase din orarul de pe semestrul I și II, anul universitar 2017-2018 toate cursurile, respectiv toți titularii de curs, pentru fiecare dintre aceștia realizându-se un formular de feedback distinct. Categoriile de întrebări sunt cele din formularul inițial de feedback (utilizat la nivelul UB), la care s-a adăugat secțiunea legată de activități extracurriculare/ loc de muncă. Avantajele deja înregistrate ale sistemului de evaluare on-line sunt:

- sprijinirea creării unei culturi a evaluării/ feedback-ului; - încurajarea participării studenților la procesul de evaluare; - utilizarea formularelor și în anii următori, cu modificări în funcție de planul de

învățământ și de acoperirea cu personal; - posibilitatea consolidării unei relații cu Alumni FPSE, ceea ce poate contribui

semnificativ la monitorizarea parcursului acestora după absolvire. - Această evaluare on line a fost realizată la nivelul departamentalelor de Științele

Educației, psihologie (există un raport cu rezultatele obținute de fiecare cadru didactic pentru fiecare disciplină predate - curs și seminar; în ședință de departament se face analiza rezultatelor), DFP.

Desfășurarea procesului de evaluare a cadrelor didactice de către studenți, ca și evaluările colegiale au permis identificarea unor aspecte pozitive și a unor noduri divergente care au condus la o mai buna colaborare și comunicare intre Director, cadrele didactice și studenți. A crescut numărul de colegi din DFP implicați în Școala Doctorală (în spațiul Psihologie, în spațiul Științele Educației, DFP dispunând deja de trei conducători de doctorat).Transparenta și implicarea studenților, ca și disponibilitatea cadrelor didactice de a facilita și integra pozitiv rezultatele evaluărilor sunt esențiale a reușitei în acest proces.

La nivelul Școlii doctorale, managementul calității se face prin respectarea procedurilor instituționale, generale și locale. Evaluarea studenților se face prin stabilirea unei metode coerente cu materia predată, este anunțată în avans și vizează aspectele predate și/sau care au făcut obiectul cursului, conform fișelor disciplinei.

35

Evaluarea cadrelor didactice din cadrul Școlii doctorale se efectuează de către studenți prin fișe anonime de evaluare ce vizează mai multe arii ale activității de predare. De asemenea, Directorul Școlii doctorale evaluează membrii Școlii doctorale, existând posibilitatea de a face evaluări colegiale la nivel de departament. Evaluarea se face pe criterii obiective, de performanță – indice Hirsch, publicații în reviste ISI, publicare de capitole sau cărți și pe criterii etice și/sau de conduită, în cazul în care există plângeri. IV.5. Accesibilitatea resurselor adecvate învățării FPSE asigură studenţilor resurse și servicii adecvate şi relevante pentru facilitarea învăţării şi pentru asigurarea unei vieţi studenţeşti de calitate. Se asigură resurse de învăţare - manuale, tratate, referinţe bibliografice, crestomaţii, antologii etc., pentru fiecare program de studii în biblioteci, centre de resurse etc., în format clasic sau electronic şi gratuit. Biblioteca dispune, pe lângă accesul electronic, de un număr corespunzător de volume din ţară şi din străinătate şi de abonamente la principalele reviste de specialitate din ţară şi străinătate pentru fiecare disciplină care definește un program de studii. Programul de acces este adaptat în funcţie de nevoile studenţilor. Aceștia sunt informați cu privire la existența resurselor respective O atenție deosebită se acordă incluziunii studenților cu dizabilităţi prin adaptarea resurselor şi programelor de predare şi învăţare. DPSE se implica astfel în proiecte ce îl promovează și ca actor social notabil în comunitate. IV.6. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității CEAC colectează, prelucrează şi analizează date şi informaţii privind starea calităţii educaţiei şi a vieţii studenţilor în spaţiul universitar. Deciziile de politică, strategie și administrative sunt fundamentate pe baza informațiilor colectate și analizate. De asemenea, se adună informaţii despre starea calităţii în alte instituții din ţară şi din străinătate, cu care se compară şi pe baza cărora formulează în mod diferenţiat repere - benchmarks mai ales prin raportare la celelalte departamente din țară cu aceeași specializare. IV.7. Transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite Prin mediile specifice de comunicare (electronice și afișaj în facultate) se asigură transparenţa publică a datelor şi informațiilor utile vieții academice. FPSE are site, pagină facebook pe care sunt disponibile documentele fundamentale si una web unde sunt disponibile Carta universitară, Codul de etică, regulamentele în vigoare, informaţii şi date, cantitative şi/ sau calitative, actuale, despre calificările, programele de studii, diplomele, personalul didactic şi de cercetare, facilităţile oferite studenţilor şi despre orice aspecte de interes pentru public, în general, şi pentru studenţi, în special. Studenţii beneficiază de un ghid al studentului, actualizat anual, cu toate informaţiile relevante despre parcursul lor academic, activităţile extracurriculare şi serviciile-suport disponibile, drepturile lor şi oportunităţile pe care le oferă facultatea. De asemenea, Absolvenții primesc gratuit Suplimentul la diplomă care conține toate informațiile prevăzute prin reglementările în vigoare.

36

IV.8. Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii Rolul Comisiei de evaluare și asigurare a calității (CEAC) se exercită în concordanță cu misiunea și opțiunile strategice ale Facultății de Psihologie și Științele Educației cu privire la optimizarea continuă a calității în domeniile pregătirii studenților și ale cercetării științifice. Componența CEAC include cadre didactice, studenți și reprezentați ai angajatorilor. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii. Comisia elaborează raportul anual de evaluare internă şi îl face public prin afişare sau publicare, inclusiv în format electronic şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei ținând cont de bunele practici ale domeniului din ţară sau din străinătate. Fiecare departament implementează permanent măsurile de îmbunătăţire a calităţii educaţiei propuse de CEAC şi colaborează cu alte universităţi și instituții din ţară sau din străinătate pentru identificarea şi adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate. De exemplu, departamentul Psihopedagogie specială colectează electronic, prelucrează şi analizează datele şi informaţiile relevante pentru evaluarea şi asigurarea instituţională a calităţii. Pe lângă datele şi informaţiile privitoare la starea calităţii, departamentul adună informaţii despre starea calităţii în alte universităţi din ţară şi străinătate, cu care se compară şi pe baza cărora formulează în mod diferenţiat repere (benchmarks). Departamentul utilizeaza mecanismele consultării stakeholderilor în procesul decizional. IV.9. Asigurarea externă a calității în mod periodic Toate programele de studii din cadrul FPSE au fost acreditate și evaluate de către comisiile ARACIS, îndeplinind toate condițiile cerute de legislația în vigoare, departamentul realizând periodic evaluarea externă a calității. Asigurarea externă a calității poate lua diferite forme și se poate concentra pe diferite niveluri de organizare, respectiv program de studii licență sau masterat.

V. Analize interne și comparative V.1. Analiza SWOT

Departamentul Psihologie Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Educ

ație

Personal pregătit, specializat, arie de expertiză extinsă

Personal insuficient, Grupe mari de studenți ce duce la dificultatea individualizării actului educativ

Se are în vedere angajarea de personal cu abilităţi de predare consolidate sau cu capacitate de dezvoltare rapidă. Au fost introduse noi cursuri opţionale Posibilitatea de a regândi actul educațional și modalitatea de evaluare

Scăderea generațiilor de studenți/ candidați Ponderea inechitabilă in evaluare in ceea ce privește raportul cercetare vs. evaluare

37

Cer

ceta

re şt

iinţif

ică

Există competenţe și relaţii de colaborare cu instituţii care pot oferi spaţiu de cercetare. Diversitatea de idei a cadrelor didactice poate crea direcții inovative de cercetare

Nu toate cadrele didactice au competenţe solide și rezultate notabile în planul cercetării; Nu există suport de training sau material pentru realizarea cercetării infrastructură de cercetare slabă, aproape inexistentă

Profilul de abilităţi ale cadrelor didactice, care pot fi valorificate în contextul unor proiecte astfel încât participarea pe activităţi delimitate să ofere posibilitate de implicare. Posibilitatea de a diferenția între norme de cercetare și norme de predare

Personal insuficient cu abilităţi de cercetare, este necesar a angaja personal cu astfel de competenţe Apariția unui vid de conținut Aabsența suportului instituțional

Man

agem

ent ș

i ad

min

istra

ţie

Distribuţia rolurilor este clară și unanim acceptată

Unele operaţiuni nu sunt consemnate în scris ca proceduri Spații insuficiente

Se pot elabora proceduri scrise

Problemele de achiziţie de materiale necesare activităţilor (ex. achiziţia de videoproiectoare este întârziată de procedurile de achiziţie

Inte

racţ

iune

a cu

so

ciet

atea

Departamentul are relaţii de colaborare cu instituţii academice și furnizori de practică.

Numărul de colaborări cu alte centre universitare prin proiecte finanţate este redus.

Menţinerea relaţiei cu absolvenţii, studiul oportunităţilor de pe piaţă posibilitatea de a oferi servicii către publicul larg

Schimbările sociale și criza economică afectează posibilităţile de angajare, astfel încât numărul candidaţilor ar putea scădea în următorii ani.

Departamentul de Pedagogie Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Educ

ație

Oferta educațională consistentă, actualizată, conformă solicitărilor societății

Absența unei oferte educaționale particularizate pentru studenții ne-tradiționali

Mediile virtuale accesibile, cu facilități pentru învățare

Nr. de studenți care nu susțin examenul de licență, deși frecventează cursurile

Cer

ceta

re

ştiin

ţific

ă

Creșterea numărului și a relevanței conferințelor naționale și internaționale la care participă membrii DȘE

Resurse insuficiente pentru cercetări relevante național și internațional, fundamentale

Accesul în creștere la evenimente și surse științifice de specialitate

Absența joncțiunilor epistemice între activitatea didactică și cea de cercetare

38

Man

agem

ent ș

i ad

min

istra

ţie

Mecanismul de tutorizare/ consiliere a studenților

Monitorizarea și tracking-ul studenților și absolvenților

Corelarea calificărilor și a ocupațiilor asociate programelor de studii, la nivel național

Absența evenimentelor cu specific academic, care să genereze coeziunea studenților și motivația lor pentru învățare

Inte

racţ

iune

a cu

soci

etat

ea .Numărul mare de

evenimente cu impact asupra comunității educaționale

Lipsa de receptivitate a decidenților în domeniul educației față de expertiza DȘE

Parteneriatele de practică și serviciile oferite altor instituții

Impactul negativ al deciziilor din domeniul educației asupra percepției DȘE

Departamentul de Psihopedagogie Specială Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Educ

ație

Programe de formare elaborate prin raportare la standardele naționale și internationale din domeniu si prin benchmarking cu departamentele de psihopedagogie speciala ale facultatilor de profil din tara;componenta practică asigurată prin colaborarea cu instituții și ONG-uri de profil; Implicarea studenților în evaluarea calității programelor de formare; creșterea atractivității domeniului evidențiată în creșterea numărului studenților înscriși în cadrul departamentului; majoritatea cadrelor didactice ale departamentului au o pregatire practica indelungata, lucrând anterior in institutii din domeniu.

Diversificarea programelor de master; oferta curriculară privind dezvoltarea competențelor transversale; diversificarea modalităților de acces la programul de formare pentru studenții angajați; numarul mic de posturi ocupate de cadre didactice titulare in cadrul departamentului; pensionarea unor cadre didactice cu mare experienta si contributii semnificative legate de evolutia domeniului.

Oportunități de dezvoltare prin accesare de fonduri extrabugetare prin programele UE; -Internaționalizarea învățământului superior; -Existenta unor legaturi diverse si solide cu diverse asociatii si ONG-uri care se ocupa de educatia si protectia persoanelor cu handicap si implicarea eficienta a membrilor departamentului in programele lor - Asigurarea vizibilității departamentului prin participarea la diverse acțiuni de mediatizare.

Constrângeri financiare ce afectează implementarea direcțiilor de dezvoltare ale departamentului, lipsa unor politici de sustinere financiară a dezvoltării capacităților instituționale; Evoluția demografică și scăderea numărului de studenți;Situația materială a studentului ce il determină să se angajeze, dar de puține ori in domeniu; Rata in crestere a abandonului universitar mai ales in primii ani de studiu;-Frecventa slaba la anii terminali de licenta si mastere.

39

Cer

ceta

re şt

iinţif

ică

Participarea departamentului ca organizator al unor evenimente stiintifice notabile; implicarea studenților ca voluntarisau în miniproiecte de cercetare; expertiza in domeniul studiilor doctorale; cresterea constantă a numărului publicațiilor indexate BDI la nivelul departamentului.

Personal insuficient și o mai echitabilă repartizare a sarcinilor privind coordonarea științifică - timp alocat; Slaba infrastructură necesară dezvoltării activităților de cercetare și unei mai bune implicări a studenților; Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice privind metodologia modernă de cercetare și de utilizare a tehnologiei specifice; Lipsa unui buget stabil/constant pe care departamentul sa-l poată utiliza în acest scop; Specializarea personalului privind accesarea si fondurilor si managementul proiectului de cercetare

O rețea de instituții și ONG-uri de profil deschise pentru realizarea în comun a unor cercetări aplicative; Oportunități de colaborare cu reprezentanți din domeniile conexe psihopedagogiei speciale; Oportunități de dezvoltare prin accesare de fonduri extrabugetare prin programele UE

Constrângeri financiare ce reduc accesul cadrelor didactice către acest palier de dezvoltare (costurile participării la conferințe internaționale, publicării în jurnale de specialitate indexate BDI, costurile autosusținerii demersurilor de cercetare etc.); Lipsa suportului extern pentru susținerea financiară a priorităților identificate în acest domeniu strategic de dezvoltare; Dificultăți privind valorificarea economică a rezultatelor programelor de cercetare.

Man

agem

ent ș

i adm

inist

raţie

Management participativ, transparentă și implicarea corpului profesoral in luarea deciziilor Angajarea unei persoane pentru sprijin administrativ și organizarea bazei de date la nivelul departamentului

Sarcini administrative care afectează bugetul de timp care ar putea fi alocat pentru activități didactice de calitate și pentru cercetare

Clarificarea sarcinilor personalului administrativ; centralizarea unor date, construirea unei rețele de comunicare la nivelul întregii facultăți FPSE

Structurile și mecanismele greoaie la nivelul Universității (pentru managementul proiectelor europene sau cu alte surse de finanțare)

40

Inte

racţ

iune

a cu

soci

etat

ea

Dezvoltarea unui număr tot mai mare de parteneriate cu instituții și ONG-uri din domeniu ce asigură latura aplicativă a programelor de studiu (DGASPC sector 4, ATCA, Music as Therapy.); Colaborarea cu viitori angajatori ai absolvenților; Cercetarea pieţei muncii, a nevoilor angajatorilor pentru a corela competenţele formate cu nevoile pieţei; Implicarea departamentului în buna inserție prin nominalizarea de tutori de an; Identificarea de sponsori din comunitate pentru sustinerea evenimentelor organizate de catre departament.

Identificarea și fidelizarea unor sponsori/stakeholderi pentru a dezvolta dialogul cu comunitatea; Specializarea și alocarea de responsabilități specifice de fundraising și marketing catre cadre didactice din departament

Creșterea receptivității comunității privind responsabilizarea ei socială; Dezvoltarea unor platforme de comunicare cu comunitatea si, implicit, cu posibili stakeholderi

Receptivitatea scăzută a comunității pentru susținerea financiară a direcțiilor de dezvoltare necesare departamentului;

Departamentul de Formarea profesorilor Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Educ

ație

* programe de formare stabile, mature, bine definite si cu o nișă favorabila * activități de formare multipla (de la licență la Gradul didactic I)

* unele programe de formare dispun de putini titulari

* interacțiuni cu metodiștii din mediul academic si preuniversitar

* dificultăți de identificare a metodiștilor specializați pe nișele de formare

Cer

ceta

re

ştiin

ţific

ă * multiple articole * publicare in echipe de cercetare

* anvergura scăzută a proiectelor pe fonduri EU

* formarea de centre de cercetare și echipe funcționale de cercetare multi și interdisciplinară

* dizolvarea eforturilor cadrelor didactice in activități administrative

41

Man

agem

ent ș

i ad

min

istra

ţie * deschidere,

comunicare * lipsa unor sisteme care să degreveze masiv intervenția umană și să automatizeze, simplifice si fluidizeze activitatea

* identificarea de noi resurse (umane și materiale) în cadrul DFP ce ar putea fi alocate pentru desfășurarea activităților manageriale si administrative

* încărcarea cu sarcini administrative a acelorași membri ai DFP

Inte

racţ

iune

a cu

soci

etat

ea

* intervenția și implicarea majorității membrilor DFP in acțiuni de a fi prezenți in mediul social- in funcție de oportunitățile oferite fiecăruia o viziune comuna si o abordare unitara fata de situațiile problematice existente la nivel social (dpdv educațional)

* lipsa unui sistem de acțiune față de problemele educaționale din societate

* obținerea unei vizibilități si promovări intense a DFP si a specialiștilor

* lipsa “forței” de a fi un glas important , un brand al opiniei educaționale in formarea profesorilor

Școala doctorală

Educ

ație

Interesul studenților pentru studii doctorale

O parte dintre profesori sunt la vârsta pensionării sau trecuți de această vârstă, ceea ce ridică necesitatea de a afilia noi profesori la școala doctorala

Posibilitatea de a angaja personal cu abilităţi de cercetare, schimbarea materiilor cu unele mai adecvate pentru munca de cercetare a studenților

Lipsa fondurilor pentru granturi și burse ale studenților, care să îi ajute pe aceștia să își dedice în întregime timpul doctoratului

Cer

ceta

re şt

iinţif

ică

Există colaborări cu cadre didactice de la alte universități, unele din străinătate. Există astfel un număr de parteneriate inter-instituționale indirecte. O parte din coordonatori sunt cercetători de top la nivel internațional în domeniul lor de specializare.

Nu toate cadrele didactice au rezultate notabile în planul cercetării. Acest lucru se poate traduce în dificultăți în modul în care studenții sunt sfătuiți să abordeze subiectele de cercetare sau o carieră în cercetare.

Studenții pot fi îndrumați să cerceteze ”hot topics” din domeniile lor pentru a crește șansele de publicare.

Parte din personal nu are multiple publicații ISI pe plan internațional.

42

Man

agem

ent ş

i adm

inist

raţie

Distribuţia rolurilor este clară. Există acces parțial la baze de date internaționale.

Unele operaţiuni nu sunt consemnate în scris ca proceduri (spre ex. întâlnirile cu studenții, toate mijloacele posibile de comunicare). Nu există săli special desemnate pentru Școala doctorală, nici structură specială pentru munca studenților doctorali. Lipsa mijloacelor tehnice limitează tipul de cercetare pe care studenții o pot efectua.

Se pot lua măsuri care să permită alocarea unui spațiu Școlii doctorale, precum și îmbunătățirea accesului la baze de date prin parteneriate internaționale.

Problemele de achiziţie de materiale necesare activităţilor de cercetare sunt limitate de lipsa fondurilor

Inte

racţ

iune

a cu

soci

etat

ea

Departamentul interacționează cu multiple părți ale societății, având în vedere populațiile care fac obiectul de studiu al studenților.

Numărul de colaborări cu alte centre universitare prin proiecte finanțate este redus; număr inexistent de doctorate în cotutelă.

Menţinerea relaţiei cu absolvenţii în vederea colaborării pe termen lung sau a integrării studenților la catedră.

Lipsa numărului de proiecte finanțabile prin fonduri naționale sau europene poate duce la limitarea proiectelor plătite care favorizează interacțiunea cu alte instituții.

V.2. Dinamici relevante în raport cu anii precedenți privind starea facultății (se vor comenta în mod special anexele)

La nivelul FPSE s-au văzut îmbunătățiri evidente în toate arealele de raportare și în mod deosebit în arealele cercetare și interacțiune cu societatea.

- S-au consolidat programele de formare – numărul candidaților a crescut anual, neexistând riscuri privind susținerea programelor;

- S-au consolidat abordările educaționale integrate fundamentate pe date de cercetare și intervenții multidisciplinare;

- A crescut numărul publicațiilor și s-a îmbunătățit vizibilitatea acestora la nivel național și internațional, dar și numărul proiectelor de cercetare; Activitatea științifică se menține într-un trend optim, crescător (vizibil prin studii în reviste cu impact, reviste BDI, proiecte);

- A crescut interesul pentru valorificarea eficientă a TIC în proiectarea, implementarea și evaluarea unei varietăți de programe, în special focalizate pe cercetare;

- S-a accentuat dezvoltarea culturii răspunderii individuale și instituționale (accountability), prin utilizarea sistematică a indicatorilor internaționali referitor la performanțe personale și departamentale (ex. Index Hirsch, publicații indexate în baze de date internaționale și a celor indexate ISI);

- S-au dezvoltat noi proceduri și regulamente scrise (organizarea examenelor grilă, consemnarea prezenței studenților, organizarea practicii, etc.);

- Au fost create noi relații de colaborare cu instituții sau parteneri interni și externi. De asemenea, s-a dezvoltat arealul parteneriatelor cu instituții publice și ONG-uri cu activitate relevantă în

43

domeniu, încurajându-se participarea studenților ca voluntari într-o mare varietate de activități ce presupun incluziunea persoanei cu nevoi speciale în societate.

- S-a înregistrat un nivel mai ridicat al participării studenților la activitățile de cercetare/ proiecte ale FPSE;

- A crescut numărului de colaborări intra-departamentale, în contextul activității de cercetare - S-au intensificat eforturile de consolidare a unei comunități educaționale, prin implicarea în

activitățile Consorțiului Universitaria. psihologie - În ierarhizarea instituțională psihologia de la UB și-a revenit spectaculos. Datele obținute în

urma analizei interne pe categorii de contribuții din perioada de raportare pentru ierarhizarea instituțională 2013-2016 arată următoarele rezultate: 52 de articole cu factor de impact; 14 articole în zona roșie, 22 de articole în zona galbenă si 16 în zona albă. 2998 de citări în perioada de raportare 2012/2013-2016. Cel mai mare index H la nivelul departamentului este 13. Cel mai mare index i10 la nivelul departamentului este 15. Membrii departamentului au publicat un număr de 121 de capitole în perioada de raportare 2013-2016. 178 de articole de tip ISI fără factor de impact și BDI.

- Anul 2017-2018 a adus îmbunătățiri evidente in toate arealele de raportare și în mod deosebit în arealele cercetare și interacțiune cu societatea. A crescut numărul publicațiilor și s-a îmbunătățit vizibilitatea acestora la nivel național și internațional, dar și numărul proiectelor de cercetare si dezvoltare. De asemenea, s-a dezvoltat arealul parteneriatelor cu instituții publice și ONG-uri cu activitate relevantă în domeniu, departamentul încurajând participarea studenților ca voluntari într-o mare varietate de activități ce presupun incluziunea persoanei cu nevoi speciale în societate.

V. 3 Analize comparative cu alte facultăți (benchmarking) Comparativ cu celelalte departamente de psihologie din țară, departamentul de Psihologie de la UB ocupă următoarele poziții:

- poziția de vârf ca formator de profil: prin numărul programelor de formare (10 programe de master de profil) și numărul de candidați și absolvenți (cel mai mare efectiv de programe, cea mai bună retenție a studenților),

- se situează în marja optimă superioară la cercetare științifică – luând ca reper media articolelor și proiectelor de cercetare pe departamentele de psihologie de la Universitățile de stat.

Datele din tabelul de mai jos sunt compuse din raportările individuale CNADTCU din perioada 2013-2016 ale departamentului de Psihologie UB și ale Departamentului de Psihologie UVT. Aceste date indică faptul că cele două departamente au raportat un numărul egal de articole ISI din zona roșie. UB a raportat un numărul dublu de articole ISI din zona galbenă și aproape de 3 ori mai multe articole ISI proceedings. Cu toate acestea trebuie precizat faptul că Departamentul de Psihologie al UVT este de 2 ori mai mic. Totodată se poate observa faptul că membrii departamentului UVT au acumulat un număr mai mare de citări la nivel de departament.

Tabelul Comparație raportări CNADTCU 2013-2016 UB-UVT.

ISI rosu ISI galben ISI alb IEEE Proceedi

UVT 14 11 11 36 28 4 79 4621 1342 14UB 14 22 16 52 85 0 137 2998 925 31

Comparație în funcție de raportarea CNADTCU

Total ISI Factor de

impact

ISI proceedings

Total articole

raportate

Număr total citări pe

departament

Cel mai citat

membru din departament

la data 07.04.2018

Număr membri

departament

44

Datele din tabelul 2 indică faptul că Departamentul de Psihologie al UB spre deosebire de Departamentul de Psihologie al UAIC a raportat pentru fiecare categorie de indicatori rezultatate mai bune.

Tabelul Comparație pe indicatori 2013-2017 UB-UAIC.

Datele din tabelul 3 indică faptul că Departamentul de Psihologie al UBB spre deosebire de Departamentul de Psihologie al UB a raportat pentru fiecare categorie de indicatori cu excepția articolelor ISI proceedings rezultate mai bune.

Tabelul Comparație pe indicatori 2013-2017 UB-UAIC.

Aceste date arată o creștere rapidă a psihologiei la UB. Dacă în 2012 psihologia abia cumula 4-5 studii cu impact, în anii următori a avut o creștere rapidă stimulate de noua conducere a departamentului.

La Departamentul de Psihopedagogie Specială se relevă faptul că 70% - 80% din disciplinele din Planul de învățământ al departamentului sunt comune cu cele ale Universității „Babeș-Bolyai“ – Cluj-Napoca, ale Universității „Ovidius“ – Constanța (trunchi de discipline fundamentale similare); astfel, este facilitat transferul studenților, echivalarea de examene, competitivitatea loială pe piața muncii etc. La nivelul planului de învățământ al DȘE se remarca o similitudine în cadrul ofertelor de studiu prezente în cadrul altor departamente similare din țară. DȘE se remarcă prin cursurile de Pedagogia învățământului superior, Antropologie culturală şi pedagogică, Analiză cantitativă de date, Introducere în proiectarea și evaluarea programelor de formare, Dezvoltarea și evaluarea competențelor profesionale și prin oferta de cursuri opționale, precum: Educație, comunicare și media, Imaginație și creativitate și Educație și economie. În ceea ce privește scorul h-index, la nivelul raportării CNATCU, media acestui indice, la nivel național, este de 4,43. În cea ce privește DȘE, media acestui indice este de 6,5. Raportându-ne la media națională, în cadrul departamentelor de științele educației din universitățile romanești, există un număr de 22 de posturi de profesor, 10 posturi de conferențiar, 19 posturi de lector și 9 posturi de asistent universitar. În perioada 2016-2017, DȘE din București este reprezentat de 5 profesori universitari, 6 lectori și 1 asistent universitar.

45

Școala doctorală din cadrul FPSE reprezintă una dintre cele mai căutate școli la nivel național. Conform clasamentelor, Universitatea din București se situează pe locul 1 la nivel național și pe locul 986 la nivel internațional (http://cwur.org/2015/romania.php). Totuși, Școala doctorală din cadrul Universității din București produce mai puține articole publicate și atrage mai puține granturi, comparativ cu Universitatea Babeș-Bolyai. VI. Concluzii/Propuneri

VI.1. Plan de măsuri

Direcții viitoare de dezvoltare a FPSE sunt structurate în Planul operațional al Facultății și operaționalizate la nivel de departamente; spre exemplu:

Pentru următoarea perioada, DȘE vizează următoarele direcții: - Structurarea și consolidarea echipelor de cercetare; - Coparticipare la elaborarea politicilor publice privind educația; - Cointeresarea membrilor DȘE în identificarea și valorificarea de resurse pentru cercetare; - Continuarea analizei ofertei curriculare a DȘE, atât pentru programul de studii de licență, cât și

pentru cele masterale, în vederea asigurării consistenței și coerenței interne, dar și pentru corelarea interdepartamentală și cea cu documentele reglatoare privind calificările oferite în învățământul superior;

- Elaborarea și aplicarea de instrumente specializate pentru evaluarea proiectelor derulate la nivelul/ cu implicarea DȘE;

- Identificarea de soluții pentru adaptarea ofertei educaționale la nevoile studenților ne-tradiționali.

Priorități estimate în cadrul DȘE: - Elaborarea unei strategii pilot pentru studenţii ne-tradiţionali (echivalarea unor studii,

recunoaşterea competenţelor dobândite în alte contexte, valorificarea studenţilor ca resurse de tip mentorat pentru colegii mai tineri);

- Revizuirea planurilor de învăţământ şi introducerea de structuri de tip cluster la mastere; analiza şi asigurarea coerenţei, complementarităţii experienţelor de învăţare din perspectiva arhitecturii curriculare, instruirii şi evaluării: înainte de începutul semestrului, cadrele didactice să discute despre obiectivele urmărite, activităţile propuse, conţinuturile utilizate şi contextele de învăţare;

- Utilizarea platformelor virtuale de învăţare în mod sistematic. Sunt utilizate platformele în special în cadrul activităţilor asociate cursurilor de IAC, TIC, Blended learning sau Teoria şi practica educaţiei civice (Edmodo), dar urmărim folosirea acestor resurse ca parte integrantă a activităţilor de învăţare;

- Complementar, acordarea unui volum mai mare de timp pentru acordarea de feed back personalizat, sprijinirea studenţilor şi cunoaşterea modului în care gestionează responsabilităţile de student;

- Conduită corectă în mediul academic, atât din partea cadrelor didactice, cât şi a studenţilor. Elaborarea şi aplicarea cu consecvenţă a unor proceduri referitoare la plagiat, drept de autor, redactarea lucrărilor academice, corectitudinea exprimării în scris, hărţuire, discriminare;

- Crearea unei platforme online în care profesorii şi studenţii să aibă acces la o bază de date comună, să folosească şi distribuie informaţii despre cursuri, resurse, orar (de ex. La Sociologie, găseşti date despre ora şi sala la care este un anumit profesor, etc.), să actualizeze date referitoare la cercetare sau interese profesionale. Acum, cadrele didactice folosesc alte platforme (Google Academic, ResearchGate). Existenţa unei baze de date la nivelul facultății ar facilita raportările pe bază de indicatori soliciate de ARACIS sau MEN;

- Valorificarea participării unor membri ai departamentului în diverse structuri (Comisia prezidenţială pentru educaţie, ARACIS, grupuri de lucru din ministere, etc.) prin lansarea de

46

mesaje coerente şi consistente din punct de vedere ştiinţific în mediul online şi continuarea încurajării exprimării de către studenţi, masteranzi şi doctoranzi ( de ex prin blogul Sucitorul de minţi);

- Transmiterea unor mesaje relevante şi consistente, bazate pe datele din cercetări, cu privire la teme şi probleme critice din domeniul educaţional (de exemplu starea de bine a copiilor, testări şi evaluare, curriculum, echitate în educaţie etc.) care să fie o alternativă la multitudinea mesajelor şi opiniilor exprimate pe reţelele de socializare;

- Continuarea intervențiilor de amenajare şi valorificare a spațiului facultăţii ca spațiu de învățare, dar şi de socializare şi lucru în echipă;

- Amenajarea unor spaţii de lectură, odihnă, întâlniri, luat masa în curtea facultății (pe peluză). Valorificarea proiectelor de amenajare a unor astfel de spații deja elaborate de studenți.

Psihopedagogie Specială consideram că este utilă dezvoltarea Departamentului de Psihopedagogie Specială în următoarele direcții:

În domeniul ofertei educaționale: - Diversificarea programelor de masterat, în funcție de noile evoluții înregistrate în cadrul

educației speciale; - Organizarea de noi cursuri de formare în domeniul psihopedagogiei speciale pentru cadrele

didactice și alte categorii de specialiști, din instituțiile de învățământ, conform noilor reglementări MEN;

- Realizarea unor cursuri postuniversitare de specializare pe domenii fundamentale ale psihopedagogiei speciale, autism, ADHD, logopedie, terapii moderne în psihopedagogie specială, în funcție de cerințele exprimate de specialiștii care lucrează în domeniu;

- Asigurarea unor cursuri de management pentru instituțiile de învățământ special, pentru directorii din școlile speciale și din învățământul integrat (Centrele de educație incluziva);

În domeniul cercetării științifice:

- Dezvoltarea de proiecte de cercetare în parteneriat cu instituții naționale și internaționale; - Creșterea vizibilității departamentului prin publicații și participări la manifestări științifice

În domeniul managementului și administrației: - Aplicarea unui sistem transparent, motivant şi echitabil de evaluare a activității didactice, științifice şi de cercetare, adaptat fişei postului şi nivelului de competență; - Creșterea rolului CEAC în elaborarea unor proceduri de audit intern; - Asigurarea funcționalității raportărilor unice;

În domeniul programelor de dezvoltare socială: - Finalizarea procedurilor de urmărire şi analiză a traseului studenților şi absolvenților (tracking). - Diversificarea modalităților de marketing universitar; - Creșterea vizibilității instituționale la nivel național și internațional.

Priorități estimate în cadrul departamentului de Psihopedagogie specială a se realiza în perioada 2018-2019 vizează:

- Identificarea de noi surse de finanțare pentru a susține parteneriatele cu universități din țară și din afară, continuarea și diversificarea colaborării în cadrul programelor importante ERASMUS+ (dar și alte categorii de programe);

- Organizarea de noi cursuri de formare în domeniul psihopedagogiei speciale pentru cadrele didactice și alte categorii de specialiști, din instituțiile de învățământ special și special integrat, conform noilor reglementări MEN;

- Realizarea unor cursuri postuniversitare de specializare pe domenii fundamentale ale psihopedagogiei speciale, autism, ADHD, logopedie, terapii moderne în psihopedagogie specială, meloterapie în funcție de cerințele exprimate de specialiștii care lucrează în domeniu;

47

- Asigurarea unor cursuri de management pentru instituțiile de învățământ special, pentru directorii din școlile speciale și din învățământul integrat;

- Prestarea de activități de consultanță pentru diferite proiecte realizate de MEN sau diverse ONG-uri din domeniul educației speciale și asistenței sociale pentru persoanele cu diverse dizabilități;

- Elaborarea unor cercetări și studii care să crească prestigiul departamentului.

Prioritățile stabilite la nivelul DFP vizează utilizarea judicioasă a resurselor DFP, aducerea a noi resurse de calitate și păstrarea elementelor de tradiție valoroase.

- Se vor intensifica modalitățile de colaborare pe toate planurile: o educațional (prin utilizarea resursei umane în mod variat și potrivit). În acest sens au fost făcute

demersuri, cadre didactice de la București predând la Buzău și Focșani, dar și invers; o la nivel de cercetare (activități comune de cercetare – un prim pas fiind finalizarea volumului de

Pedagogie a Învățământului Primar și Preșcolar); o la nivel administrativ.

Ca priorități în cadrul Scolii doctorale se menționează:

- Atragerea la nivelul departamentului de granturi, pentru o mai bună finanțare și dotare. - Modificarea curriculum-ului și a metodelor de evaluare, în vederea alinierii la standarde

internaționale.

Departamentul de psihologie are în vedere următoarele măsuri: 1. Dezvoltarea unui cadru instituțional centrat pe cercetare. Pentru a crește performanța în cercetare, în departamentul de psihologie s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani: recrutarea de personal cu competențe în cercetare, înființarea unor laboratoare de cercetare. La nivelul universității organizarea ICUB permite competiția de proiecte. Însă actual nu se poate vorbi de un cadru instituțional care are toate elementele necesare pentru managementul strategic al dezvoltării cercetării. Dacă privim în direcția universităților externe care au performanțe în cercetare constatăm că politica lor instituțională are în vedere crearea unui cadru instituțional în care personalul academic are timp, spații, resurse de cercetare. Un profesor din țările UE își petrece timpul în laborator și predă câteva ore pe săptămână. Plata lui nu rezultă exclusiv din activitatea de predare. Situația noastră este diferită prin legislație și prin organizarea universitare. La noi plata cadrelor didactice se face exclusiv pentru orele predate, care în general acoperă 2 norme și ocupă tot timpul. Foarte multe cadre didactice își completează venitul cu activități externe instituției/UB. Cercetarea și publicarea la noi în țară este o opțiune pentru perspectiva de promovare, nu o activitate instituțională sistematică. Deci cadrul instituțional pentru cercetare ar trebui să clarifice următoarele aspecte: 1.1. Plata cadrelor didactice la un nivel corespunzător titlului academic și al încărcării cu studenți. 2.2. Spații pentru cercetare. Alocarea de spații pentru documentare și activitate de cercetare. 2.3. Buget de pornire și achiziții pentru cercetare. Actual proiectele ICUB constituie un bun câștigat, un bun valoros însă este necesară o abordare sistematică care să meargă la nivelul departamentelor: fiecare cadru didactic să aibă posibilitatea să lucreze în instituție pentru activități de cercetare. Actual cercetarea se face în afara instituției (în general se face la domiciliu, unde fiecare își concepe și scrie studiile). Planul de achiziții trebuie să fie focalizat mai puțin pe consumabile (30%), ci preponderent pe utilități care se pot menține în timp. 2.4. Clarificarea distincției dintre personal de predare (care poate fi angajat pe post de lector) și personal de cercetare care accede la posturile superioare și își asumă obligații de cercetare, în același timp are cadru în care dezvoltă cercetarea).

48

1.5. Coordonatorii de doctorat care au rezultate cu doctoranzii să dispună de spațiu, resurse și timp de lucru pentru cercetare. 3. Politica de personal centrată pe dezvoltarea competențelor personalului. Actual la nivelul facultății se alocă fonduri pentru decontări de participări la evenimente științifice. În plus, este necesară alocarea de fonduri pentru pregătirea personalului și achiziția de materiale / cărți pentru creșterea calității predării. Pentru ca personalul academic să aibă maximum de randament în formarea tinerelor generații trebuie la rândul său să fie pregătit foarte bine. Peste 99% din personalul academic are retenție în universitate și nu constituie risc investiția în formarea sa. Este necesară investiția în cursuri de pregătire profesională și investiția în materiale / resurse necesare predării (baze de date și cărți din edituri internaționale). 4. Consolidarea strategiei de cercetare. Odată cu acreditarea Centrului de Cercetare al Departamentului vom consolida strategia de cercetare. Se elaborează proceduri de stimulare și organizare a cercetării la următoarele niveluri: nivel de master, laborator, practică de cercetare, școală doctorală, colaborare cu profesorii invitați și alumni. 5. Reforma curriculum-ului și activității de predare. Se are în vedere revizuirea tematică, optimizarea formei / tehnicilor de predare, modernizarea conținutului orelor și exercițiilor practice. 6. Management fundamentat pe roluri. Avem în vedere organizarea departamentală pe bază de roluri și echipe de lucru. Din experiența managerială acumulată am constatat că este necesar a împărți roluri administrative în consiliul de departament (mandate clare) și în departament. În perioada următoare vom implementa un sistem de management bazat pe roluri. În acest sistem, fiecare membru al departamentului va avea leadership sau participare la o echipă cu rol administrativ.

- proiectul PRACTICC - activităţi de coaching şi dezvoltare personală, consiliere şi orientare profesională şi tutorat dedicate studenţilor din anul I şi care vor fi treptat extinse spre toţi studenţii Facultăţii. VI.2. Priorităţi

În sinteză, principalele ținte pentru perioada următoare includ, dar nu se reduc la: - Consolidarea instituțională și academică a școlii doctorale, atât la nivel de resurse umane (noi

profesori abilitați conducători de doctorat), cât și la nivel de domenii de cercetare și coordonare de doctorate;

- Re-designul programelor de master conform structurilor deja utilizate de tip ”clustering”, care să ofere mai multă flexibilitate în pregătirea absolvenților, în concordanță cu cadrul calificărilor;

- Lansarea proiectului de construcție a Clinicii de Asistență și Intervenție Psiho-Educațională, prin obținerea unor proiecte de investiții;

- Continuarea investițiilor de infrastructură pentru a asigura un mediu propice de lucru pentru activitatea academică și de cercetare, atât pentru studenți, cât și pentru profesori.

- Consolidarea participării în proiecte Erasmus + / LLL și alte proiecte cu finanțare internațională.