factori fundamentali de influenta asupra cursului de schimb
DESCRIPTION
ProiectTRANSCRIPT
STUDII APROFUNDATE
ECONOMIE MONETARĂ
INTERNAŢIONALĂ
FACTORI FUNDAMENTALI DE INFLUENŢĂ
ASUPRA CURSULUI DE SCHIMB
IAŞI
2009
2
CUPRINS
11Cursul valutar concept functii formehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3
12Factori de influenţă asupra cursului de schimbhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip8
13Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutarhelliphelliphelliphelliphelliphellip13
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor
macroeconomice icircn ţările icircn tranziţiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip16
15Previziuni asupra cursului valutarhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip18
3
11 Cursul valutar concept funcţii forme
Schimburile economice internaţionale fiind exprimate icircn valută presupun cunoaşterea
cursului valutar şi a factorilor ce exercită influenţă asupra lui
Cursul valutar reprezintă raportul valoric dintre moneda unei ţări şi moneda altei ţări
sau preţul unei valute exprimat icircn altă valută Icircntr-o altă formulare cursul valutei exprimă
preţul la care o monedă naţională se schimbă cu o altă monedă Raportul de schimb dintre
valute are un caracter sintetic deoarece permite compararea produsului intern brut a
preţurilor a salariilor şi a productivităţii muncii
Cursul de schimb al valutei icircşi exprimă menirea prin urmatoarele funcţii
funcţia de instrument de valoare a bunurilor şi a serviciilor din relaţiile conomice
internaţionale
funcţia de instrument de conversie şi de comparare a puterii de cumparare a
monedelor din diferite ţări
funcţia de mecanism de influenţă icircn relaţiile economice internaţionale prin care pot fi
stimulate exporturile restracircnse importurile şi modificat echilibrul valutar
Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumparare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări
Icircn relaţiile economice internaţionale raportul de schimb al valutei diferă icircn funcţie de
locul de formare marime şi de alţi factori
Cursul oficial se caracterizează prin faptul că se stabileşte de autoritatea monetară a
unei ţări fie la paritate fie la un nivel convenţional Icircn perioda exprimării valorii monedelor icircn
aur cursul valutar se forma icircn funcţie de cantitatea de aur a monedelor iar banca centrală se
angaja să icircl menţină mai multă vreme la acelaşi nivel fiind cunoscut sub denumirea de curs
fix
Cursurile fixe se menţineau la acelaşi nivel prin intervenţia autorităţii monetare pe
piaţa valutară respectiv prin vanzarea şi cumpararea de valută din rezervele oficiale
Cursurile flotante se individualizează prin faptul că se formează pe piaţa valutară icircn
funcţie de influenţele factorilor economici monetari şi financiari avacircnd un nivel variabil şi
flexibil
4
Cursurile fluctuante exprimă formarea raporturilor de schimb dintre valute şi anumite
limite icircn mod liber (limite de fluctuare mai mari decacirct cele din perioada cursurilor fixe) iar pe
masura atingerii lor autoritatea monetară intervine pe piaţă pentru a limita variaţia cursului de
schimb
Cursul unic se aplică la toate operatiile unui stat iar cursurile multiple reprezintă
raporturi de schimb care se diferenţiază icircn funcţie de natura tranzacţiilor internaţionale Din
practicarea cursurilor multiple rezultă restricţii valutare icircn raporturile comerciale a unui stat
cu alte state
Tipologia cursului de schimb are la bază criterii care se referă la
1 condiţiile modificării cursului de schimb
2 locul stabilirii cursului de schimb
3 termenul la care cursul este valabil
4 obiectivele de analiză
1 Icircn ce priveşte condiţiile modificării deosebim
a cursul de schimb flotant (fluctuant) ndash format pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta privind valuta respectivă icircn condiţii similare celor de pe piaţa
mărfurilor Generalizarea acestui tip de curs s-a produs dupa 1973 şi se menţine
şi icircn prezent icircn una dintre variantele flotare administrată controlată (bdquomanaged
floatingrdquo bdquodirty floatingrdquo) icircn sensul că icircn situaţia unor evoluţii perturbatoare
statul intervine prin intermediul băncii centrale care icircntr-o formă declarată sau
mascată vinde sau cumpară valute influenţacircnd astfel cursul de schimb icircn sensul
stabilităţii acestuia flotare pură icircn care intervenţia statului pentru efectuarea de
bdquocorecţiirdquo nu este presupusă
b Cursul de schimb fix (stabil) existent icircn multe ţări icircnainte de 1973 presupune
obligativitatea guvernelor (pentru statele membre in FMI) de a menţine variaţia
cursului de schimb aflat sub influenţa factorilor pieţei icircntre limitele de 1
(ulterior s-a stabilit 225) icircn jurul parităţii monetare oficiale Menţinerea icircntre
astfel de limite se realizează prin vacircnzări sau cumpărări de valute de către banca
centrala
De asemenea sunt icircntalnite variantele
5
- curs de schimb ancorat (bdquopeggedrdquo) de o valută forte (icircn raport cu care este stabilită o
zonă monetară) sau de un coş valutar (DST) icircn raport cu care moneda fluctuează
- sistem de parităţi glisante ndash icircn sensul corelării cursului de schimb cu evoluţia unor
indicatori economici importanţi (PIB IGP)
- acorduri de cooperare monetară ce presupun o icircnţelegere icircntre mai multe ţări
privind paritatea
2 Icircn raport cu locul stabilirii cursului unei monede putem deosebi
a cursul de schimb oficial ndash stabilit icircn modul unilateral de către autoritatea
monetară din ţara respectivă Legat de cursul de schimb oficial se icircntacirclnesc şi termenii de curs
de schimb nominal (prin care se specifică preţul unităţii monetare pentru principalele valute icircn
raport cu moneda natională) curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele ţărilor
cu moneda neconvertibilă) şi fixing (curs de caracter oficial stabilit de un grup restracircns de
specialişti solicitaţi de banca centrala are caracter de curs mediu in ziua t)
b cursul de schimb al pieţei ndash reprezintă cursul stabilit pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta Icircn acelaşi sens este folosit termenul de curs de schimb bancar sau cotaţie
oficială a pieţei
Cursul de bursă reprezintă cursul stabilit icircn ţările icircn care preponderent icircn negocierea
preţului monedelor este sistemul burselor
Cursul de casă (la ghiseu) reprezintă cursul publicat la care banca efectuează
preschimbarea icircn bani lichizi a diverselor valute Daca se are icircn vedere icircn ce postură se
situează casa de schimb sau banca icircn acţiunea de vanzare-cumparare de moneda se utilizează
termenul curs de cumparare (icircnscris icircn poziţia I şi icircntotdeauna mai mic decacirct cursul de
vacircnzare reprezentacircnd preţul icircn monedă naţională la care se cumpară o unitate valutară
straină) respectiv curs de vanzare (icircnscris in pozitia II superior celui de cumparare
exprimand pretul la care este vanduta de către bancă sau casa de schimb valuta straină)
Diferenţa dintre aceste două cursuri reprezinta ecartul marja (bdquospreadrdquo)
Cursul de schimb tolerat (cursul negru sau gri) se stabileşte la aşa-numita bursă
neagră icircn situaţii icircn care se impun restricţii privind operaţiunile instituţiilor legale de schimb
sau icircn cazul unor monede neconvertibile care nu sunt cotate la bănci sau burse
3 Icircn raport cu termenul (momentul) la care cursul este acceptat deosebim
6
- cursul de schimb la vedere (bdquospotrdquo) se referă la cursul stabilit icircn ziua respectivă şi
care este afişat
- cursul de schimb la termen (bdquoforwardrdquo) reprezintă cursul care va fi luat icircn calcul
la virarea banilor icircn conturi acţiune care se consideră că se va desfasura după trecerea unui
interval mai mare de 48 ore
- cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la
inceputul zilei respective si care de regula nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei
precedente
- cursul de icircnchidere ndash aplicat icircn cazul ultimelor operaţiuni din ziua la care un astfel
de curs se referă Deseori acest gen de curs serveşte drept element de referinţă icircn contracte
precum şi la stabilirea valorii DST publicată icircn ziua următoare
- cursul la sfarşitul perioadei ca şi cursul mediu se poate referi la nivelul cursului
din ultima zi a săptămanii lunii trimestrului respectiv la media cursurilor dintr-o perioadă
(zi saptamana etc) şi prezintă interes icircndeosebi icircn descrieri şi analize statistice
Referitor la cursul de schimb şi timpul la care se referă icircntalnim icircn limbajul
dealerilor expresii precum
- over night ndash cursul de schimb de astăzi pentru macircine (la deschidere)
- tom next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare (macircine) şi ziua viitoare
(poimaine)
- spot next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare
Publicarea cursurilor de schimb se realizează sub forma listelor de cursuri Acestea
sunt redate sub forma de afişaje electronice (pentru populatie) sau comunicări interbancare
internationale realizate de instituţii specializate (Reuters Tele Rate etc) dar şi icircn ziare reviste
de specialitate pliante ale băncilor
4 Icircn raport cu obiectivele de analiză economică deosebim
- cursul de schimb efectiv ndash se determină ca o medie aritmetică ponderată
(folosindu-se ponderi justificate economic) a modificărilor valutei respective icircn raport cu
celelalte valute importante
- cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine
pe o unitate de valuta K) se determină icircnmulţind cursul de schimb nominal cu raportul dintre
indicele de preţuri icircnregistrat icircn ţara R şi indicele de preturi inregistrat icircn aceeasi perioada icircn
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
2
CUPRINS
11Cursul valutar concept functii formehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip3
12Factori de influenţă asupra cursului de schimbhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip8
13Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutarhelliphelliphelliphelliphelliphellip13
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor
macroeconomice icircn ţările icircn tranziţiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip16
15Previziuni asupra cursului valutarhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip18
3
11 Cursul valutar concept funcţii forme
Schimburile economice internaţionale fiind exprimate icircn valută presupun cunoaşterea
cursului valutar şi a factorilor ce exercită influenţă asupra lui
Cursul valutar reprezintă raportul valoric dintre moneda unei ţări şi moneda altei ţări
sau preţul unei valute exprimat icircn altă valută Icircntr-o altă formulare cursul valutei exprimă
preţul la care o monedă naţională se schimbă cu o altă monedă Raportul de schimb dintre
valute are un caracter sintetic deoarece permite compararea produsului intern brut a
preţurilor a salariilor şi a productivităţii muncii
Cursul de schimb al valutei icircşi exprimă menirea prin urmatoarele funcţii
funcţia de instrument de valoare a bunurilor şi a serviciilor din relaţiile conomice
internaţionale
funcţia de instrument de conversie şi de comparare a puterii de cumparare a
monedelor din diferite ţări
funcţia de mecanism de influenţă icircn relaţiile economice internaţionale prin care pot fi
stimulate exporturile restracircnse importurile şi modificat echilibrul valutar
Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumparare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări
Icircn relaţiile economice internaţionale raportul de schimb al valutei diferă icircn funcţie de
locul de formare marime şi de alţi factori
Cursul oficial se caracterizează prin faptul că se stabileşte de autoritatea monetară a
unei ţări fie la paritate fie la un nivel convenţional Icircn perioda exprimării valorii monedelor icircn
aur cursul valutar se forma icircn funcţie de cantitatea de aur a monedelor iar banca centrală se
angaja să icircl menţină mai multă vreme la acelaşi nivel fiind cunoscut sub denumirea de curs
fix
Cursurile fixe se menţineau la acelaşi nivel prin intervenţia autorităţii monetare pe
piaţa valutară respectiv prin vanzarea şi cumpararea de valută din rezervele oficiale
Cursurile flotante se individualizează prin faptul că se formează pe piaţa valutară icircn
funcţie de influenţele factorilor economici monetari şi financiari avacircnd un nivel variabil şi
flexibil
4
Cursurile fluctuante exprimă formarea raporturilor de schimb dintre valute şi anumite
limite icircn mod liber (limite de fluctuare mai mari decacirct cele din perioada cursurilor fixe) iar pe
masura atingerii lor autoritatea monetară intervine pe piaţă pentru a limita variaţia cursului de
schimb
Cursul unic se aplică la toate operatiile unui stat iar cursurile multiple reprezintă
raporturi de schimb care se diferenţiază icircn funcţie de natura tranzacţiilor internaţionale Din
practicarea cursurilor multiple rezultă restricţii valutare icircn raporturile comerciale a unui stat
cu alte state
Tipologia cursului de schimb are la bază criterii care se referă la
1 condiţiile modificării cursului de schimb
2 locul stabilirii cursului de schimb
3 termenul la care cursul este valabil
4 obiectivele de analiză
1 Icircn ce priveşte condiţiile modificării deosebim
a cursul de schimb flotant (fluctuant) ndash format pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta privind valuta respectivă icircn condiţii similare celor de pe piaţa
mărfurilor Generalizarea acestui tip de curs s-a produs dupa 1973 şi se menţine
şi icircn prezent icircn una dintre variantele flotare administrată controlată (bdquomanaged
floatingrdquo bdquodirty floatingrdquo) icircn sensul că icircn situaţia unor evoluţii perturbatoare
statul intervine prin intermediul băncii centrale care icircntr-o formă declarată sau
mascată vinde sau cumpară valute influenţacircnd astfel cursul de schimb icircn sensul
stabilităţii acestuia flotare pură icircn care intervenţia statului pentru efectuarea de
bdquocorecţiirdquo nu este presupusă
b Cursul de schimb fix (stabil) existent icircn multe ţări icircnainte de 1973 presupune
obligativitatea guvernelor (pentru statele membre in FMI) de a menţine variaţia
cursului de schimb aflat sub influenţa factorilor pieţei icircntre limitele de 1
(ulterior s-a stabilit 225) icircn jurul parităţii monetare oficiale Menţinerea icircntre
astfel de limite se realizează prin vacircnzări sau cumpărări de valute de către banca
centrala
De asemenea sunt icircntalnite variantele
5
- curs de schimb ancorat (bdquopeggedrdquo) de o valută forte (icircn raport cu care este stabilită o
zonă monetară) sau de un coş valutar (DST) icircn raport cu care moneda fluctuează
- sistem de parităţi glisante ndash icircn sensul corelării cursului de schimb cu evoluţia unor
indicatori economici importanţi (PIB IGP)
- acorduri de cooperare monetară ce presupun o icircnţelegere icircntre mai multe ţări
privind paritatea
2 Icircn raport cu locul stabilirii cursului unei monede putem deosebi
a cursul de schimb oficial ndash stabilit icircn modul unilateral de către autoritatea
monetară din ţara respectivă Legat de cursul de schimb oficial se icircntacirclnesc şi termenii de curs
de schimb nominal (prin care se specifică preţul unităţii monetare pentru principalele valute icircn
raport cu moneda natională) curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele ţărilor
cu moneda neconvertibilă) şi fixing (curs de caracter oficial stabilit de un grup restracircns de
specialişti solicitaţi de banca centrala are caracter de curs mediu in ziua t)
b cursul de schimb al pieţei ndash reprezintă cursul stabilit pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta Icircn acelaşi sens este folosit termenul de curs de schimb bancar sau cotaţie
oficială a pieţei
Cursul de bursă reprezintă cursul stabilit icircn ţările icircn care preponderent icircn negocierea
preţului monedelor este sistemul burselor
Cursul de casă (la ghiseu) reprezintă cursul publicat la care banca efectuează
preschimbarea icircn bani lichizi a diverselor valute Daca se are icircn vedere icircn ce postură se
situează casa de schimb sau banca icircn acţiunea de vanzare-cumparare de moneda se utilizează
termenul curs de cumparare (icircnscris icircn poziţia I şi icircntotdeauna mai mic decacirct cursul de
vacircnzare reprezentacircnd preţul icircn monedă naţională la care se cumpară o unitate valutară
straină) respectiv curs de vanzare (icircnscris in pozitia II superior celui de cumparare
exprimand pretul la care este vanduta de către bancă sau casa de schimb valuta straină)
Diferenţa dintre aceste două cursuri reprezinta ecartul marja (bdquospreadrdquo)
Cursul de schimb tolerat (cursul negru sau gri) se stabileşte la aşa-numita bursă
neagră icircn situaţii icircn care se impun restricţii privind operaţiunile instituţiilor legale de schimb
sau icircn cazul unor monede neconvertibile care nu sunt cotate la bănci sau burse
3 Icircn raport cu termenul (momentul) la care cursul este acceptat deosebim
6
- cursul de schimb la vedere (bdquospotrdquo) se referă la cursul stabilit icircn ziua respectivă şi
care este afişat
- cursul de schimb la termen (bdquoforwardrdquo) reprezintă cursul care va fi luat icircn calcul
la virarea banilor icircn conturi acţiune care se consideră că se va desfasura după trecerea unui
interval mai mare de 48 ore
- cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la
inceputul zilei respective si care de regula nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei
precedente
- cursul de icircnchidere ndash aplicat icircn cazul ultimelor operaţiuni din ziua la care un astfel
de curs se referă Deseori acest gen de curs serveşte drept element de referinţă icircn contracte
precum şi la stabilirea valorii DST publicată icircn ziua următoare
- cursul la sfarşitul perioadei ca şi cursul mediu se poate referi la nivelul cursului
din ultima zi a săptămanii lunii trimestrului respectiv la media cursurilor dintr-o perioadă
(zi saptamana etc) şi prezintă interes icircndeosebi icircn descrieri şi analize statistice
Referitor la cursul de schimb şi timpul la care se referă icircntalnim icircn limbajul
dealerilor expresii precum
- over night ndash cursul de schimb de astăzi pentru macircine (la deschidere)
- tom next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare (macircine) şi ziua viitoare
(poimaine)
- spot next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare
Publicarea cursurilor de schimb se realizează sub forma listelor de cursuri Acestea
sunt redate sub forma de afişaje electronice (pentru populatie) sau comunicări interbancare
internationale realizate de instituţii specializate (Reuters Tele Rate etc) dar şi icircn ziare reviste
de specialitate pliante ale băncilor
4 Icircn raport cu obiectivele de analiză economică deosebim
- cursul de schimb efectiv ndash se determină ca o medie aritmetică ponderată
(folosindu-se ponderi justificate economic) a modificărilor valutei respective icircn raport cu
celelalte valute importante
- cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine
pe o unitate de valuta K) se determină icircnmulţind cursul de schimb nominal cu raportul dintre
indicele de preţuri icircnregistrat icircn ţara R şi indicele de preturi inregistrat icircn aceeasi perioada icircn
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
3
11 Cursul valutar concept funcţii forme
Schimburile economice internaţionale fiind exprimate icircn valută presupun cunoaşterea
cursului valutar şi a factorilor ce exercită influenţă asupra lui
Cursul valutar reprezintă raportul valoric dintre moneda unei ţări şi moneda altei ţări
sau preţul unei valute exprimat icircn altă valută Icircntr-o altă formulare cursul valutei exprimă
preţul la care o monedă naţională se schimbă cu o altă monedă Raportul de schimb dintre
valute are un caracter sintetic deoarece permite compararea produsului intern brut a
preţurilor a salariilor şi a productivităţii muncii
Cursul de schimb al valutei icircşi exprimă menirea prin urmatoarele funcţii
funcţia de instrument de valoare a bunurilor şi a serviciilor din relaţiile conomice
internaţionale
funcţia de instrument de conversie şi de comparare a puterii de cumparare a
monedelor din diferite ţări
funcţia de mecanism de influenţă icircn relaţiile economice internaţionale prin care pot fi
stimulate exporturile restracircnse importurile şi modificat echilibrul valutar
Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumparare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări
Icircn relaţiile economice internaţionale raportul de schimb al valutei diferă icircn funcţie de
locul de formare marime şi de alţi factori
Cursul oficial se caracterizează prin faptul că se stabileşte de autoritatea monetară a
unei ţări fie la paritate fie la un nivel convenţional Icircn perioda exprimării valorii monedelor icircn
aur cursul valutar se forma icircn funcţie de cantitatea de aur a monedelor iar banca centrală se
angaja să icircl menţină mai multă vreme la acelaşi nivel fiind cunoscut sub denumirea de curs
fix
Cursurile fixe se menţineau la acelaşi nivel prin intervenţia autorităţii monetare pe
piaţa valutară respectiv prin vanzarea şi cumpararea de valută din rezervele oficiale
Cursurile flotante se individualizează prin faptul că se formează pe piaţa valutară icircn
funcţie de influenţele factorilor economici monetari şi financiari avacircnd un nivel variabil şi
flexibil
4
Cursurile fluctuante exprimă formarea raporturilor de schimb dintre valute şi anumite
limite icircn mod liber (limite de fluctuare mai mari decacirct cele din perioada cursurilor fixe) iar pe
masura atingerii lor autoritatea monetară intervine pe piaţă pentru a limita variaţia cursului de
schimb
Cursul unic se aplică la toate operatiile unui stat iar cursurile multiple reprezintă
raporturi de schimb care se diferenţiază icircn funcţie de natura tranzacţiilor internaţionale Din
practicarea cursurilor multiple rezultă restricţii valutare icircn raporturile comerciale a unui stat
cu alte state
Tipologia cursului de schimb are la bază criterii care se referă la
1 condiţiile modificării cursului de schimb
2 locul stabilirii cursului de schimb
3 termenul la care cursul este valabil
4 obiectivele de analiză
1 Icircn ce priveşte condiţiile modificării deosebim
a cursul de schimb flotant (fluctuant) ndash format pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta privind valuta respectivă icircn condiţii similare celor de pe piaţa
mărfurilor Generalizarea acestui tip de curs s-a produs dupa 1973 şi se menţine
şi icircn prezent icircn una dintre variantele flotare administrată controlată (bdquomanaged
floatingrdquo bdquodirty floatingrdquo) icircn sensul că icircn situaţia unor evoluţii perturbatoare
statul intervine prin intermediul băncii centrale care icircntr-o formă declarată sau
mascată vinde sau cumpară valute influenţacircnd astfel cursul de schimb icircn sensul
stabilităţii acestuia flotare pură icircn care intervenţia statului pentru efectuarea de
bdquocorecţiirdquo nu este presupusă
b Cursul de schimb fix (stabil) existent icircn multe ţări icircnainte de 1973 presupune
obligativitatea guvernelor (pentru statele membre in FMI) de a menţine variaţia
cursului de schimb aflat sub influenţa factorilor pieţei icircntre limitele de 1
(ulterior s-a stabilit 225) icircn jurul parităţii monetare oficiale Menţinerea icircntre
astfel de limite se realizează prin vacircnzări sau cumpărări de valute de către banca
centrala
De asemenea sunt icircntalnite variantele
5
- curs de schimb ancorat (bdquopeggedrdquo) de o valută forte (icircn raport cu care este stabilită o
zonă monetară) sau de un coş valutar (DST) icircn raport cu care moneda fluctuează
- sistem de parităţi glisante ndash icircn sensul corelării cursului de schimb cu evoluţia unor
indicatori economici importanţi (PIB IGP)
- acorduri de cooperare monetară ce presupun o icircnţelegere icircntre mai multe ţări
privind paritatea
2 Icircn raport cu locul stabilirii cursului unei monede putem deosebi
a cursul de schimb oficial ndash stabilit icircn modul unilateral de către autoritatea
monetară din ţara respectivă Legat de cursul de schimb oficial se icircntacirclnesc şi termenii de curs
de schimb nominal (prin care se specifică preţul unităţii monetare pentru principalele valute icircn
raport cu moneda natională) curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele ţărilor
cu moneda neconvertibilă) şi fixing (curs de caracter oficial stabilit de un grup restracircns de
specialişti solicitaţi de banca centrala are caracter de curs mediu in ziua t)
b cursul de schimb al pieţei ndash reprezintă cursul stabilit pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta Icircn acelaşi sens este folosit termenul de curs de schimb bancar sau cotaţie
oficială a pieţei
Cursul de bursă reprezintă cursul stabilit icircn ţările icircn care preponderent icircn negocierea
preţului monedelor este sistemul burselor
Cursul de casă (la ghiseu) reprezintă cursul publicat la care banca efectuează
preschimbarea icircn bani lichizi a diverselor valute Daca se are icircn vedere icircn ce postură se
situează casa de schimb sau banca icircn acţiunea de vanzare-cumparare de moneda se utilizează
termenul curs de cumparare (icircnscris icircn poziţia I şi icircntotdeauna mai mic decacirct cursul de
vacircnzare reprezentacircnd preţul icircn monedă naţională la care se cumpară o unitate valutară
straină) respectiv curs de vanzare (icircnscris in pozitia II superior celui de cumparare
exprimand pretul la care este vanduta de către bancă sau casa de schimb valuta straină)
Diferenţa dintre aceste două cursuri reprezinta ecartul marja (bdquospreadrdquo)
Cursul de schimb tolerat (cursul negru sau gri) se stabileşte la aşa-numita bursă
neagră icircn situaţii icircn care se impun restricţii privind operaţiunile instituţiilor legale de schimb
sau icircn cazul unor monede neconvertibile care nu sunt cotate la bănci sau burse
3 Icircn raport cu termenul (momentul) la care cursul este acceptat deosebim
6
- cursul de schimb la vedere (bdquospotrdquo) se referă la cursul stabilit icircn ziua respectivă şi
care este afişat
- cursul de schimb la termen (bdquoforwardrdquo) reprezintă cursul care va fi luat icircn calcul
la virarea banilor icircn conturi acţiune care se consideră că se va desfasura după trecerea unui
interval mai mare de 48 ore
- cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la
inceputul zilei respective si care de regula nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei
precedente
- cursul de icircnchidere ndash aplicat icircn cazul ultimelor operaţiuni din ziua la care un astfel
de curs se referă Deseori acest gen de curs serveşte drept element de referinţă icircn contracte
precum şi la stabilirea valorii DST publicată icircn ziua următoare
- cursul la sfarşitul perioadei ca şi cursul mediu se poate referi la nivelul cursului
din ultima zi a săptămanii lunii trimestrului respectiv la media cursurilor dintr-o perioadă
(zi saptamana etc) şi prezintă interes icircndeosebi icircn descrieri şi analize statistice
Referitor la cursul de schimb şi timpul la care se referă icircntalnim icircn limbajul
dealerilor expresii precum
- over night ndash cursul de schimb de astăzi pentru macircine (la deschidere)
- tom next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare (macircine) şi ziua viitoare
(poimaine)
- spot next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare
Publicarea cursurilor de schimb se realizează sub forma listelor de cursuri Acestea
sunt redate sub forma de afişaje electronice (pentru populatie) sau comunicări interbancare
internationale realizate de instituţii specializate (Reuters Tele Rate etc) dar şi icircn ziare reviste
de specialitate pliante ale băncilor
4 Icircn raport cu obiectivele de analiză economică deosebim
- cursul de schimb efectiv ndash se determină ca o medie aritmetică ponderată
(folosindu-se ponderi justificate economic) a modificărilor valutei respective icircn raport cu
celelalte valute importante
- cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine
pe o unitate de valuta K) se determină icircnmulţind cursul de schimb nominal cu raportul dintre
indicele de preţuri icircnregistrat icircn ţara R şi indicele de preturi inregistrat icircn aceeasi perioada icircn
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
4
Cursurile fluctuante exprimă formarea raporturilor de schimb dintre valute şi anumite
limite icircn mod liber (limite de fluctuare mai mari decacirct cele din perioada cursurilor fixe) iar pe
masura atingerii lor autoritatea monetară intervine pe piaţă pentru a limita variaţia cursului de
schimb
Cursul unic se aplică la toate operatiile unui stat iar cursurile multiple reprezintă
raporturi de schimb care se diferenţiază icircn funcţie de natura tranzacţiilor internaţionale Din
practicarea cursurilor multiple rezultă restricţii valutare icircn raporturile comerciale a unui stat
cu alte state
Tipologia cursului de schimb are la bază criterii care se referă la
1 condiţiile modificării cursului de schimb
2 locul stabilirii cursului de schimb
3 termenul la care cursul este valabil
4 obiectivele de analiză
1 Icircn ce priveşte condiţiile modificării deosebim
a cursul de schimb flotant (fluctuant) ndash format pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta privind valuta respectivă icircn condiţii similare celor de pe piaţa
mărfurilor Generalizarea acestui tip de curs s-a produs dupa 1973 şi se menţine
şi icircn prezent icircn una dintre variantele flotare administrată controlată (bdquomanaged
floatingrdquo bdquodirty floatingrdquo) icircn sensul că icircn situaţia unor evoluţii perturbatoare
statul intervine prin intermediul băncii centrale care icircntr-o formă declarată sau
mascată vinde sau cumpară valute influenţacircnd astfel cursul de schimb icircn sensul
stabilităţii acestuia flotare pură icircn care intervenţia statului pentru efectuarea de
bdquocorecţiirdquo nu este presupusă
b Cursul de schimb fix (stabil) existent icircn multe ţări icircnainte de 1973 presupune
obligativitatea guvernelor (pentru statele membre in FMI) de a menţine variaţia
cursului de schimb aflat sub influenţa factorilor pieţei icircntre limitele de 1
(ulterior s-a stabilit 225) icircn jurul parităţii monetare oficiale Menţinerea icircntre
astfel de limite se realizează prin vacircnzări sau cumpărări de valute de către banca
centrala
De asemenea sunt icircntalnite variantele
5
- curs de schimb ancorat (bdquopeggedrdquo) de o valută forte (icircn raport cu care este stabilită o
zonă monetară) sau de un coş valutar (DST) icircn raport cu care moneda fluctuează
- sistem de parităţi glisante ndash icircn sensul corelării cursului de schimb cu evoluţia unor
indicatori economici importanţi (PIB IGP)
- acorduri de cooperare monetară ce presupun o icircnţelegere icircntre mai multe ţări
privind paritatea
2 Icircn raport cu locul stabilirii cursului unei monede putem deosebi
a cursul de schimb oficial ndash stabilit icircn modul unilateral de către autoritatea
monetară din ţara respectivă Legat de cursul de schimb oficial se icircntacirclnesc şi termenii de curs
de schimb nominal (prin care se specifică preţul unităţii monetare pentru principalele valute icircn
raport cu moneda natională) curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele ţărilor
cu moneda neconvertibilă) şi fixing (curs de caracter oficial stabilit de un grup restracircns de
specialişti solicitaţi de banca centrala are caracter de curs mediu in ziua t)
b cursul de schimb al pieţei ndash reprezintă cursul stabilit pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta Icircn acelaşi sens este folosit termenul de curs de schimb bancar sau cotaţie
oficială a pieţei
Cursul de bursă reprezintă cursul stabilit icircn ţările icircn care preponderent icircn negocierea
preţului monedelor este sistemul burselor
Cursul de casă (la ghiseu) reprezintă cursul publicat la care banca efectuează
preschimbarea icircn bani lichizi a diverselor valute Daca se are icircn vedere icircn ce postură se
situează casa de schimb sau banca icircn acţiunea de vanzare-cumparare de moneda se utilizează
termenul curs de cumparare (icircnscris icircn poziţia I şi icircntotdeauna mai mic decacirct cursul de
vacircnzare reprezentacircnd preţul icircn monedă naţională la care se cumpară o unitate valutară
straină) respectiv curs de vanzare (icircnscris in pozitia II superior celui de cumparare
exprimand pretul la care este vanduta de către bancă sau casa de schimb valuta straină)
Diferenţa dintre aceste două cursuri reprezinta ecartul marja (bdquospreadrdquo)
Cursul de schimb tolerat (cursul negru sau gri) se stabileşte la aşa-numita bursă
neagră icircn situaţii icircn care se impun restricţii privind operaţiunile instituţiilor legale de schimb
sau icircn cazul unor monede neconvertibile care nu sunt cotate la bănci sau burse
3 Icircn raport cu termenul (momentul) la care cursul este acceptat deosebim
6
- cursul de schimb la vedere (bdquospotrdquo) se referă la cursul stabilit icircn ziua respectivă şi
care este afişat
- cursul de schimb la termen (bdquoforwardrdquo) reprezintă cursul care va fi luat icircn calcul
la virarea banilor icircn conturi acţiune care se consideră că se va desfasura după trecerea unui
interval mai mare de 48 ore
- cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la
inceputul zilei respective si care de regula nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei
precedente
- cursul de icircnchidere ndash aplicat icircn cazul ultimelor operaţiuni din ziua la care un astfel
de curs se referă Deseori acest gen de curs serveşte drept element de referinţă icircn contracte
precum şi la stabilirea valorii DST publicată icircn ziua următoare
- cursul la sfarşitul perioadei ca şi cursul mediu se poate referi la nivelul cursului
din ultima zi a săptămanii lunii trimestrului respectiv la media cursurilor dintr-o perioadă
(zi saptamana etc) şi prezintă interes icircndeosebi icircn descrieri şi analize statistice
Referitor la cursul de schimb şi timpul la care se referă icircntalnim icircn limbajul
dealerilor expresii precum
- over night ndash cursul de schimb de astăzi pentru macircine (la deschidere)
- tom next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare (macircine) şi ziua viitoare
(poimaine)
- spot next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare
Publicarea cursurilor de schimb se realizează sub forma listelor de cursuri Acestea
sunt redate sub forma de afişaje electronice (pentru populatie) sau comunicări interbancare
internationale realizate de instituţii specializate (Reuters Tele Rate etc) dar şi icircn ziare reviste
de specialitate pliante ale băncilor
4 Icircn raport cu obiectivele de analiză economică deosebim
- cursul de schimb efectiv ndash se determină ca o medie aritmetică ponderată
(folosindu-se ponderi justificate economic) a modificărilor valutei respective icircn raport cu
celelalte valute importante
- cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine
pe o unitate de valuta K) se determină icircnmulţind cursul de schimb nominal cu raportul dintre
indicele de preţuri icircnregistrat icircn ţara R şi indicele de preturi inregistrat icircn aceeasi perioada icircn
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
5
- curs de schimb ancorat (bdquopeggedrdquo) de o valută forte (icircn raport cu care este stabilită o
zonă monetară) sau de un coş valutar (DST) icircn raport cu care moneda fluctuează
- sistem de parităţi glisante ndash icircn sensul corelării cursului de schimb cu evoluţia unor
indicatori economici importanţi (PIB IGP)
- acorduri de cooperare monetară ce presupun o icircnţelegere icircntre mai multe ţări
privind paritatea
2 Icircn raport cu locul stabilirii cursului unei monede putem deosebi
a cursul de schimb oficial ndash stabilit icircn modul unilateral de către autoritatea
monetară din ţara respectivă Legat de cursul de schimb oficial se icircntacirclnesc şi termenii de curs
de schimb nominal (prin care se specifică preţul unităţii monetare pentru principalele valute icircn
raport cu moneda natională) curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele ţărilor
cu moneda neconvertibilă) şi fixing (curs de caracter oficial stabilit de un grup restracircns de
specialişti solicitaţi de banca centrala are caracter de curs mediu in ziua t)
b cursul de schimb al pieţei ndash reprezintă cursul stabilit pe piaţa valutară icircn raport cu
cererea şi oferta Icircn acelaşi sens este folosit termenul de curs de schimb bancar sau cotaţie
oficială a pieţei
Cursul de bursă reprezintă cursul stabilit icircn ţările icircn care preponderent icircn negocierea
preţului monedelor este sistemul burselor
Cursul de casă (la ghiseu) reprezintă cursul publicat la care banca efectuează
preschimbarea icircn bani lichizi a diverselor valute Daca se are icircn vedere icircn ce postură se
situează casa de schimb sau banca icircn acţiunea de vanzare-cumparare de moneda se utilizează
termenul curs de cumparare (icircnscris icircn poziţia I şi icircntotdeauna mai mic decacirct cursul de
vacircnzare reprezentacircnd preţul icircn monedă naţională la care se cumpară o unitate valutară
straină) respectiv curs de vanzare (icircnscris in pozitia II superior celui de cumparare
exprimand pretul la care este vanduta de către bancă sau casa de schimb valuta straină)
Diferenţa dintre aceste două cursuri reprezinta ecartul marja (bdquospreadrdquo)
Cursul de schimb tolerat (cursul negru sau gri) se stabileşte la aşa-numita bursă
neagră icircn situaţii icircn care se impun restricţii privind operaţiunile instituţiilor legale de schimb
sau icircn cazul unor monede neconvertibile care nu sunt cotate la bănci sau burse
3 Icircn raport cu termenul (momentul) la care cursul este acceptat deosebim
6
- cursul de schimb la vedere (bdquospotrdquo) se referă la cursul stabilit icircn ziua respectivă şi
care este afişat
- cursul de schimb la termen (bdquoforwardrdquo) reprezintă cursul care va fi luat icircn calcul
la virarea banilor icircn conturi acţiune care se consideră că se va desfasura după trecerea unui
interval mai mare de 48 ore
- cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la
inceputul zilei respective si care de regula nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei
precedente
- cursul de icircnchidere ndash aplicat icircn cazul ultimelor operaţiuni din ziua la care un astfel
de curs se referă Deseori acest gen de curs serveşte drept element de referinţă icircn contracte
precum şi la stabilirea valorii DST publicată icircn ziua următoare
- cursul la sfarşitul perioadei ca şi cursul mediu se poate referi la nivelul cursului
din ultima zi a săptămanii lunii trimestrului respectiv la media cursurilor dintr-o perioadă
(zi saptamana etc) şi prezintă interes icircndeosebi icircn descrieri şi analize statistice
Referitor la cursul de schimb şi timpul la care se referă icircntalnim icircn limbajul
dealerilor expresii precum
- over night ndash cursul de schimb de astăzi pentru macircine (la deschidere)
- tom next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare (macircine) şi ziua viitoare
(poimaine)
- spot next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare
Publicarea cursurilor de schimb se realizează sub forma listelor de cursuri Acestea
sunt redate sub forma de afişaje electronice (pentru populatie) sau comunicări interbancare
internationale realizate de instituţii specializate (Reuters Tele Rate etc) dar şi icircn ziare reviste
de specialitate pliante ale băncilor
4 Icircn raport cu obiectivele de analiză economică deosebim
- cursul de schimb efectiv ndash se determină ca o medie aritmetică ponderată
(folosindu-se ponderi justificate economic) a modificărilor valutei respective icircn raport cu
celelalte valute importante
- cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine
pe o unitate de valuta K) se determină icircnmulţind cursul de schimb nominal cu raportul dintre
indicele de preţuri icircnregistrat icircn ţara R şi indicele de preturi inregistrat icircn aceeasi perioada icircn
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
6
- cursul de schimb la vedere (bdquospotrdquo) se referă la cursul stabilit icircn ziua respectivă şi
care este afişat
- cursul de schimb la termen (bdquoforwardrdquo) reprezintă cursul care va fi luat icircn calcul
la virarea banilor icircn conturi acţiune care se consideră că se va desfasura după trecerea unui
interval mai mare de 48 ore
- cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la
inceputul zilei respective si care de regula nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei
precedente
- cursul de icircnchidere ndash aplicat icircn cazul ultimelor operaţiuni din ziua la care un astfel
de curs se referă Deseori acest gen de curs serveşte drept element de referinţă icircn contracte
precum şi la stabilirea valorii DST publicată icircn ziua următoare
- cursul la sfarşitul perioadei ca şi cursul mediu se poate referi la nivelul cursului
din ultima zi a săptămanii lunii trimestrului respectiv la media cursurilor dintr-o perioadă
(zi saptamana etc) şi prezintă interes icircndeosebi icircn descrieri şi analize statistice
Referitor la cursul de schimb şi timpul la care se referă icircntalnim icircn limbajul
dealerilor expresii precum
- over night ndash cursul de schimb de astăzi pentru macircine (la deschidere)
- tom next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare (macircine) şi ziua viitoare
(poimaine)
- spot next ndash cursul la vedere pentru ziua următoare
Publicarea cursurilor de schimb se realizează sub forma listelor de cursuri Acestea
sunt redate sub forma de afişaje electronice (pentru populatie) sau comunicări interbancare
internationale realizate de instituţii specializate (Reuters Tele Rate etc) dar şi icircn ziare reviste
de specialitate pliante ale băncilor
4 Icircn raport cu obiectivele de analiză economică deosebim
- cursul de schimb efectiv ndash se determină ca o medie aritmetică ponderată
(folosindu-se ponderi justificate economic) a modificărilor valutei respective icircn raport cu
celelalte valute importante
- cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine
pe o unitate de valuta K) se determină icircnmulţind cursul de schimb nominal cu raportul dintre
indicele de preţuri icircnregistrat icircn ţara R şi indicele de preturi inregistrat icircn aceeasi perioada icircn
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
7
tara K De menţionat că indicele de preţuri se poate referi fie la varianta care include preţurile
la consumatori (PPC) fie la preţurile produselor industriale (PPI) sau la preţul unităţii de
muncă
- cursul de schimb de echilibru implică neintervenţia guvernului pe piaţa valutară
(flotare pură) şi este reprezentat pe termen scurt de cursul dominant icircn sistemul cursurilor
bilaterale respectiv pe termen lung de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit
semnificativ la echilibrul balanţei de plăţi externe pentru o perioadă suficient de icircndelungată
(2-3 ani)1
Icircn vederea asigurării unui curs optim al valutelor statul poate interveni pe pietele
valutare2 Prin intervenţia pe piaţa valutară se icircntelege activitatea bancii centrale de a cumpara
sau vinde unele valute icircn scopul ridicării respectiv scăderii cursului acestor valute icircn raport cu
moneda naţională prin influenţarea cererii si ofertei Rolul autoritaii monetare consta in a
interveni prin vacircnzarea sau cumpararea pe piaţa valutei celei mai solicitate icircn vederea
readucerii cursului la nivelul anterior Statul intervine indirect folosind taxa scontului Astfel
daca intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului statul
creşte taxa scontului ceea ce determină creşterea nivelului general al dobacircnzilor pe piaţa
respectiva atragacircnd icircn felul acesta capitalul strain Prin această intervenţie este facilitata
patrunderea valutei străine icircn ţară Acest proces se poate
aplica şi invers O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata autoritatea
monetara completand oferta de valuta in cazul icircn care aceasta este insuficienta sau
completand icircn caz contrar cererea de valuta Interventia pe piata poate fi discretionara
atunci cacircnd statul are intentia să intervină oricacircnd şi la orice curs sau limitat la o anumitp
perioadp şi la un anumit nivel al cursului
Devalorizarea reprezintă micşorarea oficială a valorii unei monede Aceasta are
drept consecinţă micşorarea puterii de cumparare a monedei şi modificarea raportului de
preschimbare faţă de alte monede
Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă pe un interval dat
icircşi diminuează puterea de cumparare icircn raport cu alte monezi
1 Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
110-114
2 Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si Enciclopedica
Bucuresti 1978 pag 88-89
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
8
Icircn relaţiile de comert exterior devalorizarea şi deprecierea favorizează exportul şi
acţionează ca o fracircnă la import
Revalorizarea reprezintă majorarea oficiala prin lege a valorii unei monede şi are
drept consecinţă directă creşterea puterii de cumparare a monedei revalorizate şi modificarea
raportului de preschimbare faţă de alte valute Ca şi devalorizarea revalorizarea este tot mai
rar utilizată
Reprecierea valutară reprezinta fenomenul prin care o monedă pe un interval de
timp dat icircşi mareşte puterea de cumparare
Icircn relaţiile de comerţ exterior atacirct revalorizarea cacirct şi reprecierea acţionează ca o
fracircnă la export şi icircncurajează impoturile
12 Factori de influenţă asupra cursului de schimb
Puterea de cumpărare a unei monede depinde de bunurile şi serviciile oferite şi de
nivelul preţurilor Paritatea puterii de cumpărare reflectă bunurile şi serviciile ce se pot
achiziţiona cu unităţile monetare din două ţări3
Factorii care influenţează formarea cursului de schimb s-ar putea sintetiza astfel
- situatia balanţei de plăţi ndash dacă o ţară icircnregistrează deficit al balanţei de plăţi externe
economia naţioanlă nu poate să asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda
nationala existente in strainatate Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara oferta
de valuta depaseste cererea si moneda se depreciază Daca ţara prezintă excedent al balanţei
de plăţi sumele icircn valută se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor şi a serviciilor din
străinătate cererea de valută este mai mare decacirct oferta şi moneda se apreciază
- raportul dintre cererea şi oferta de valută ndash cererea de valută depinde de valoarea
importurilor de serviciile internaţionale necesare de termenele de rambursare a creditelor de
nivelul dobacircnzilor şi de ieşirile de capitaluri Oferta de valută este determinată de exportul de
mărfuri de icircncasările din servicii internaţionale de icircncasările din rambursări de credite şi
dobacircnzi şi de intrările de capital
- creşterea masei monetare icircn circulaţie ndash contribuie la deprecierea valutei măsurile de
reducere a masei monetare determina aprecierea monedei
3 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 63-64
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
9
- extinderea sau reducerea creditului ndash influenţează economia naţională şi implicit
cursul de schimb
- dobanda ridicată ndash descurajează solicitarea de credit diminuează masa monetară icircn
circulaţie şi generează efecte pozitive asupra cursului de schimb
- raportul dintre preţurile de export şi preţurile bunurilor importate
- creşterea inflaţiei interne ndash determina deprecierea valutei scăderea indicelui inflaţiei
se reflectă pozitiv asupra cursului valutei
- deficitele şi excedentele bugetare
- politica de impozite şi structura cheltuielilor bugetare ndash stimulează sau restracircng
producţia internă consumul icircn sectorul public şi influenţează cursul de schimb
- măsurile de politică economică ndash favorizează sau icircngrădesc schimburile economice
internaţionale şi implicit exercită influenţe asupra cursului de schimb
- cumpararea sau vacircnzarea de valută pe piaţa valutară de către bănci
- productivitatea ridicată- se reflectă icircn competitivitate icircn creşterea exporturilor şi icircn
asigurarea echilibrului extern influenţacircnd implicit cursul de schimb
- investiţiile dirijate spre ramurile cu productivitate şi eficienţă ridicată
- aprecierile favorabile sau neicircncrederea
- gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor4
Raportul de schimb dintre valute este o variabilă care depinde de factori interni şi
externi Din punct de vedere al naturii lor factorii care influenţează cursul de schimb pot fi
economici monetari financiari şi psihologici5
a) Produsul intern din ţară şi din străinătate
Schimburile de bunuri şi servicii pe plan internaţional exercită influenţă icircnsemnată
asupra cursului de schimb al monedei unei ţări Exporturile unei ţări sunt dependente de
produsul intern din străinătate (Y) deoarece implică o cerere de bunuri din străinătate iar
importurile sunt o funcţie de produsul intern al unei ţări (Y) deoarece nivelul lor va depinde
de evoluţia produsului intern Icircn aceste condiţii balanţa comercială a unei ţări va depinde de
ecartul dintre produsul intern din străinătate şi produsul intern al unei ţări (Y-Y) datorită
4 Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura Sedcom Libris
Iasi 2001 pag 68-70
5 Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009 pag 4-7
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
10
influenţei exercitate asupra exporturilor şi importurilor Atunci cacircnd produsul intern din
străinătate creşte icircn comparaţie cu produsul intern al unei ţări YgtY poate să stimuleze
creşterea exporturilor şi formarea unui excedent al balanţei contului curent care va influenţa
pozitiv moneda ţării respective
Icircn cazul creşterii produsului intern dintr-o ţară icircn proporţie mai mare decacirct produsul
din străinătate Y gt Y datorită creşterii importurilor se icircnregistrează deficit la balanţa
contului curent şi moneda ţării respective se deprecieză
b) Preţurile şi influenţa lor asupra cursului de schimb
Teoria parităţii puterilor de cumpărare a considerat că oscilaţiile preţurilor relative ale
bunurilor dintr-o ţară faţă de cele din străinătate reprezintă un factor important ce exercită
influenţă asupra cursului de schimb
Versiunea absolută a teoriei parităţii puterilor de cumpărare a ţinut seama de legea
preţului unic care acţionează pe pieţele internaţionale concurenţiale fără obstacole ale
schimbului şi fără costuri de transport sau de tranzacţie Icircn virtutea acestei legi un bun produs
din ţara bdquoArdquo şi un produs din ţara bdquoBrdquo datorită concurenţei şi arbitrajelor agenţilor naţionali
preţul său icircn ţara bdquoArdquo(p) trebuie să fie identic cu preţul din ţara bdquoBrdquo(p) după convertirea prin
intermediul cursului de schimb (Cs)
Cursul de schimb bdquoCsrdquo reflectă valoarea unei unităţi monetare a ţării bdquoBrdquo icircn moneda
ţării bdquoArdquo
p = Cs sdot p de unde
Icircn cazul icircn care preţul unui produs exprimat icircn moneda ţării bdquoArdquo este mai mare decacirct
preţul produsului icircn moneda ţării bdquoBrdquo p gt Cs p se manifestă o creştere a cumpărărilor desdot
produse din ţara bdquoBrdquo Cursul monedei ţării bdquoArdquo este determinat de concurenţă să se alinieze la
preţul monedei ţării bdquoBrdquo
Icircn condiţiile icircn care bunurile naţionale şi cele din străinătate sunt perfect substituibile
schimburile sunt libere şi costurile de transport sau de tranzacţie nu exercită influenţă
paritatea puterilor de cumpărare se apropie la cele două monede
Icircn condiţiile legii preţului unic ce se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor preţul unui
anumit bun poate fi icircnlocuit prin nivelul general al preţurilor (P) şi rezultă influenţa preţurilor
asupra cursului de schimb prin raportul dintre indicele preţurilor interne şi indicele preţurilor
din străinătate (P)
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
11
Cursul de schimb icircntre monedele celor două ţări apare ca o expresie a raportului
dintrenivelul general al preţurilor din ţările respective
Versiunea relativă a teoriei parităţii puterilor de cumpărare scoate icircn evidenţă
conexiunea dintre variaţia cursului de schimb şi variaţia preţurilor ( inflaţia ) Potrivit acestei
teorii variaţia procentuală a cursului de schimb este determinată de ecartul dintre rata inflaţiei
interne şi rata inflaţiei din altă ţară Icircn cazul icircn care inflaţia icircntr-o ţară este mai mare decacirct
inflaţia din altă ţară contribuie la deprecierea monedei iar o inflaţie mai mică icircntr-o ţară decacirct
inflaţia din străinătate atrage aprecierea cursului de schimb al monedei ţării respective
Dacă preţurile se multiplică cu doi icircn ţara bdquoArdquo şi rămacircn neschimbate icircn ţara bdquoBrdquo
deplasarea cererii spre produsele din ţara bdquoBrdquo va contribui la creşterea preţului monedei ţării
bdquoBrdquo şi a preţurilor pacircnă cacircnd acestea convertite icircn moneda ţării bdquoArdquo să fie multiplicate cu
acelaşi nivel
Icircn cazul icircn care rata inflaţiei din ţara bdquoArdquonotată prin P şi rata inflaţiei din ţara bdquoBrdquo prin
P preţurile icircn moneda ţării bdquoArdquo se multiplică prin 1+ P şi preţurile exprimate icircn moneda ţării
bdquoBrdquo se vor multiplica cu 1+ P
Paritatea puterilor de cumpărare presupune ca preţurile bunurilor exprimate icircn moneda
ţării bdquoArdquo să se multiplice prin acelaşi coeficient icircn ţara respectivă şi icircn străinătate
(1+ P) = (1+ P )sdot (1+ Cs)
c) Masa monetară şi impactul ei asupra preţurilor şi cursului de schimb
Adepţii monetarismului au considerat că variaţiile nivelului general al preţurilor sunt
determinate de masa monetară icircn circulaţie icircntr-o anumită ţară icircn comparaţie cu masa
monetară din altă ţară
Oferta nominală de monedă ( M ) dependentă de viteza de circulaţie a monedei ( V )
trebuie să fie icircn concordanţă cu nivelul general al preţurilor ( P ) şi cu venitul real care asigură
utilizarea deplină a forţei de muncă ( Ype )
M V = P Ype
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
12
Icircn condiţiile icircn care produsul intern (Y) se menţine la un nivel care asigură utilizarea
deplină a forţei de muncă datorită flexibilităţii perfecte a preţurilor de pe pieţele factorilor de
producţie viteza de circulaţie a monedei (V) reflectă comportamentele stabile ale cererii de
monedă şi poate fi constantă Icircn situaţia acestor ipoteze variaţiile masei monetare (M) pot
genera modificări ale indicelui generalal preţurilor (P) din ţările respective
P = M şi P =M
După abordarea monetaristă a cursului de schimb variaţia inflaţiei dintr-o ţară faţă de
inflaţia din alte ţări reflectă modificarea masei monetare icircn circulaţie icircn cele două ţări
P ndash P = M ndash M
Icircn acest context paritatea relativă a puterilor de cumpărare dintre monedele a două ţări
(cursul de schimb) se poate exprima fie ca diferenţă icircntre nivelul general al preţurilor din
ţările respective fie ca diferenţă icircntre masa monetară din cele două ţări
Cs = P ndash P = M ndash M
d) Rata dobacircnzii şi influenţa ei asupra cursului de schimb
Icircn contextul unor pieţe financiare concurenţiale şi a unor capitaluri mobile dintr-o ţară
icircn alta ar trebui să se manifeste paritatea randamentelor plasamentelor financiare icircntre
diferitele ţări
Icircn cazul icircn care datorită politicilor monetare diferite se manifestă ecarturi ale ratelor
dobacircnzii icircntre ţări mişcările de capital ar trebui să asigure paritatea ratelor de randament
De exemplu o creştere a ratei dobacircnzii icircn ţara bdquoArdquo ( i ) icircn raport cu rata dobacircnzii icircn
ţara bdquoBrdquo ( i ) atrage deplasarea capitalurilor din ţara bdquoBrdquo spre ţara bdquoArdquo Investitorii din ţara
bdquoArdquo pot cumpăra moneda ţării bdquoBrdquo şi plasa sumele icircn ţara bdquoArdquo Cererea suplimentară din
moneda ţării bdquoArdquo va determina o apreciere a acesteia care corespunde deprecierii monedei
ţării bdquoBrdquo
Icircn situaţia unei rate a dobacircnzii mai mare icircn ţara bdquoBrdquo decacirct dobacircnda din ţara bdquoArdquo vor
intra capitaluri icircn ţăra bdquoBrdquo şi cursul de schimb al monedei ţării bdquoBrdquo va scădea Icircn condiţiile
unor politici monetare neutre icircn cele două ţări o parte a ajustării cursului de schimb se poate
face prin intermediul ratelor dobacircnzii
Un ecart durabil icircntre ratele dobacircnzii este posibil dacă se aplică restricţii la mobilitatea
capitalurilor ( controlul schimburilor şi plasamentelor icircn străinătate substituirea imperfectă a
instrumentelor financiare naţionale şi din străinătate )
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
13
Icircn absenţa unor obstacole icircn calea mobilităţii capitalurilor o variaţie a ratei dobacircnzii
nu este posibilă decacirct dacă agenţii economici anticipează o variaţie a cursului valutar care
compensează icircn icircntregime această variaţie Dacă se desemnează prin ecirc variaţia procentuală
anticipată a cursului valutar paritatea ratelor dobacircnzii presupune ca
i ndash i + ecirc = 0
sau
ecirc = i - i
bull icircn cazul icircn care dobacircnda din străinătate i gt i (i - i)gt0 agenţii anticipează o
apreciere a monedei străine ( ecirc gt 0 ) costul mai ridicat al cumpărării monedei străine
compensează rata dobacircnzii mai ridicată a plasamentelor icircn străinătate
bull icircn situaţia icircn care dobacircnda dintr-o ţară este mai mare decacirct dobacircnda din străinătate( i
poate să fie superior lui i (i - ilt0) aprecierea anticipată a monedei naţionale ( ecirc lt 0)
anulează avantajul plasamentelor naţionale
Icircn condiţiile icircn care agenţii economici se aşteaptă la o remunerare diferită după
influenţa variaţiei anticipate a cursului valutar se manifestă intrări sau ieşiri de capitaluri care
modifică cursul valutar
13 Rolul Băncii Centrale icircn reglarea cursului valutar
Banca Naţională a Romacircniei are un rol intrinsec icircn menţinerea stabilităţii financiare
date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi
prudenţială Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atacirct prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa cacirct şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării icircn condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică
Totodată este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor icircntregului sistem financiar
icircn ansamblul său şi pe componentele sale deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi precum evaluarea incorectă a
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
14
riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi
stabilitatea economică6
Potrivit art2 din Legea nr3122004 una din principalele atribuţiile ale Băncii
Naţionale a Romacircniei este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs
de schimb
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată acesta
fiind icircn concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi
permiţacircnd un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta
economia
Icircn perioada de tranziţie a Romacircniei la economia de piata politica valutară a
reprezentat o pacircrghie importantă icircn cadrul programelor de stabilizare macroeconomică
evoluţia cursului de schimb primind o atenţie sporită din partea băncii centrale Se constată
pe de o parte tendinţa de a utiliza cursul de schimb ca ancoră antiinflaţionistă această
strategie fiind utilizată cu precădere icircn prima parte a perioadei de tranziţie (1992-1997) Pe de
altă parte icircn diverse perioade deprecierea cursului de schimb a reprezentat un instrument
important pentru eliminarea tensiunilor induse icircn activitatea economică de către dezechilibrul
balanţei comerciale
Similar strategiei graduale aplicată icircn cazul liberalizării preţurilor şi tarifelor pentru
bunuri şi servicii regimul valutar cunoaşte şi el modificări repetate rezultatul fiind trecerea
de la un regim de curs de schimb administrat (icircnceputul lui 1992) la un regim de flotare
controlată (1997) Modificările mecanismului şi regimului valutar au constituit paşi importanţi
6 httpwwwbnroroStabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114aspx
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
15
icircn liberalizarea pieţei valutare şi icircn creşterea icircncrederii populaţiei icircn moneda naţională Cele
mai importante etape au fost
1048707 mai 1992 noul regim valutar autorizează agenţii economici să păstreze integral resursele
valutare şi să le utilizeze pentru tranzacţii de cont curent
1048707 anul 1994 icircn aprilie este icircmbunătăţit mecanismul valutar prin liberalizarea de facto a
licitaţiei valutare interbancare iar icircn august a fost creată piaţa interbancară continuă şi
integrată fără intervenţii administrative ale Băncii Naţionale
1048707 anul 1997 liberalizarea completă a cursului de schimb (februarie-martie) şi adoptarea unui
nou regulament valutar (decembrie)
Fiecare măsură de liberalizare a pieţei valutare a fost urmată de o depreciere nominală
importantă a monedei naţionale rezultat al dezechilibrelor manifestate pe piaţă icircntre cererea şi
oferta de valută Icircn opinia operatorilor (bănci comerciale şi banca centrală) dezechilibrele
reflectau un curs de schimb al leului supraevaluat Icircn primii ani (pacircnă icircn 1992)
supraevaluarea monedei naţionale era justificată şi de caracterul administrativ al alocării
valutei icircn cadrul economiei cursurile mult mai ridicate practicate pe pieţele paralele (ldquopiaţa
grirdquo ldquopiaţa neagrărdquo)
Din 1997 politica de curs de jure a fost de flotare controlata a monedei naţionale Pana
in 2004 politica de curs de schimb a BNR fiind una de intervenţie frecventa pe piaţa valutara
ceea ce a determinat o flexibilitate redusa a cursului de schimb si o predictibilitate sporita
Icircncepacircnd din 2000 BNR a icircnlocuit valuta de referinţa (dolarul SUA) cu un cos de valute
format din 60 EURO si 40 USD aceste ponderi fiind justificate de importanta celor doua
valute in comerţul exterior al Romacircniei si in tranzacţiile financiare Structura coşului de
valute s-a modificat in 2004 la 75 EURO si 25 USD iar din 2005 valuta de referinţa a
devenit EURO
Conform strategiei economice pe termen mediu elaborata de Guvern si BNR cursul de
schimb s-a utilizat incepand cu 2000 mai mult ca ancora antiinflationista si mai puţin ca
instrument de ajustare a dezechilibrelor externe canalul de transmisie a politicii monetare prin
cursul de schimb (engl exchange rate pass-through) către inflaţie dovedindu-se foarte
eficient Astfel in perioada 2000-2006 moneda naţionala s-a apreciat in termeni reali si
nominali in ultima perioada atacirct fata de EURO fata de USD cat si fata de coşul valutar
Icircn anul 2004 strategia de curs de schimb a BNR s-a modificat cursul de schimb
devenind mult mai flexibil Banca Naţionala intervenind pe piaţa valutara mai puţin frecvent
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
16
si mai puţin predictibil Astfel din noiembrie 2004 cursul ROLEUR a icircnceput sa se aprecieze
chiar si in termeni nominali (in 2005 fata de 2004 cursul de schimb ROLEUR s-a apreciat
nominal cu cca 73 si in termeni reali cu circa 146) Aprecierea nominala a cursului de
schimb s-a datorat in mare parte sentimentului de apreciere existent pe piaţa valutară datorită
liberalizării anunţate a contului de capital din aprilie 2005 si asteptarii unor influxuri ridicate
de capital datorate diferenţialului de dobacircnda ridicat dintre leu şi alte valute Intenţia declarata
a BNR in 2005 a fost de a interveni pe piaţa valutara doar pentru a asigura un nivel optim de
cca 5 luni de importuri pentru rezerva internaţionala Icircn realitate rezervele internaţionale au
depăşit chiar 6 luni de importuri la sfacircrşitul anului 2005 ca urmare a intervenţiilor masive ale
BNR din lunile februarie si august 2005 estimate la circa 2 mld euro interventie motivata de
aprecierea excesiva a monedei nationale in termeni nominali
14 Influenţa cursului de schimb asupra performanţelor macroeconomice
icircn ţările icircn tranziţie
Icircn literatura de specialitate nu există un răspuns foarte clar la problema alegerii optime
a regimului de curs de schimb Alegerea depinde de obiectivele economice ale decidenţilor
sursa şocurilor la care este supusă economia caracteristicile structurale ale economiei şi
influenţa factorilor politici Fiecare tip de regim de curs de schimb are avantaje si dezavantaje
si are sau nu succes intr-o anumita tara functie de caracteristicile intrinseci ale economiei
Influenţa regimului de curs de schimb asupra procesului de convergenta
O serie de autori susţineau că un regim de curs fix poate fi asociat de multe ori cu
performanţe mai bune icircn domeniul inflaţiei dar cu performanţe mai slabe icircn domeniul
creşterii economice Icircn acelaşi timp un regim flotant este asociat cu o dezinflaţie mai icircnceată
dar cu o creştere economică mai mare Se poate concluziona astfel că un regim de curs fix
favorizeaza convergenta nominala iar un regim de curs flotant favorizeaza convergenta reala
Aceasta concluzie nu este valabila intotdeauna Astfel icircn prima parte a anilor rsquo90 ai
secolului XX aproape toate tarile in tranzitie din Europa si-au redus inflatia substantial dar
tarile cu regim de curs fix au avut un succes doar cu putin mai insemnat in acest domeniu in
comparatie cu tarile cu regim de curs de schimb flotant Spre mijlocul anilor rsquo90 ai secolului
XX toate aceste ţări au icircnregistrat creţteri economice ridicate indiferent de regimul de curs
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
17
de schimb adoptat Dupa 1995 dezinflaţia a fost mai puternica icircn tarile cu regim fix desi şi
tarile cu regim de curs flotant au redus inflatia cu ajutorul unor politici restrictive
De asemenea icircn ţările cu regim flotant de curs de schimb dezinflatia a fost sustinuta si
de introducerea tintirii inflatiei ca regim de politica monetara De asemenea pentru tarile cu
regim flotant aprecierea in termeni reali si chiar nominali a cursului de schimb datorita
efectului Balassa-Samuelson ăi intrărilor de capital a sustinut procesul dezinflaţionist
Ca o primă concluzie succesul icircn procesul de convergenţă nominală şi reală nu are o
legatura directă cu un anumit regim de curs de schimb a carei alegere depinde mai mult de
caracteristicile fiecarei economii
Rolul regimului de curs de schimb icircn liberalizarea contului de capital
Ca urmare a procesului de liberalizare a contului de capital multe ţări icircn tranzitie din
Europa s-au confruntat si se confrunta in continuare cu intrari de capital sub diverse forme fie
prin investiti straine directe ca intrari pe termen lung fie intrari de fluxuri speculative pe
termen scurt cu impact ridicat asupra echilibrelor macroeconomice In acest context politica
de curs de schimb a jucat şi joaca un rol foarte important in managementul acestor intrari de
capital alaturi de stabilirea unui calendar prudent al liberalizarii contului de capital si de alte
instrumente utilizate de catre autoritatile statului Liberalizarea fluxurilor de capital face
aproape imposibila sustenabilitatea unui regim de curs de schimb fix din cauza posibilelor
atacuri speculative De aceea multe ţări au migrat catre regimuri de curs de schimb mai
flexibile pe masura ce icircnaintau icircn procesul de deschidere a contului de capital iar această
flexibilizare a permis icircnlaturarea controlului fluxurilor de capital (a se vedea cazul Poloniei)
Totuşi icircn acest caz o eventuală necesara icircntărire a politicii monetare prin creştere de
dobacircnzi este constransă de presiunea de apreciere a cursului de schimb care poate deterioara
competitivitatea externa si adanci deficitul de cont curent De asemenea in cazul in care
cursul de schimb este flexibil şi se icircnregistrează intrări volatile de capitaluri aceasta se
transmite si in volatilitatea cursului de schimb cu impact negativ asupra comertului exterior
investitiilor străine şi eficacităţii politicilor monetare
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
18
Ţările care au pastrat cursuri de schimb fixe au fost nevoite sa introduca restrictii
pentru fluxurile de capital care au fost eliminate abia după ce cursul de schimb s-a mai
flexibilizat (exemplul Ungariei la mijlocul anilor 90 care a scos restricţiile de fluxuri de
capital abia după anul 2000)
Influenţa regimului de curs de schimb asupra competitivitatii externe
Icircn ceea ce priveşte impactul regimului de curs de schimb asupra competitivităţii
externe regimul de curs de schimb poate fi de asemenea important Deteriorarea
competitivităţii externe reprezinta o cauză a adacircncirii deficitului de cont curent care poate
pune probleme de sustenabilitate din prisma modului in care se finanteaza acesta Tarile in
tranzitie inregistreaza deficite de cont curent ridicate ca expresie a unor importuri mai mari
necesare dezvoltarii Aceste deficite sunt acoperite de regula prin investitii străine directe
Problema de sustenabilitate apare de regulă ca expresie a faptului ca aceste investitii străine
directe provin icircn cea mai mare parte din privatizari care se vor finaliza la un anumit moment
şi se pune problema dacă vor exista icircn continuare investiţii straine directe sub formă de
bdquoinvestiţii de la zerordquo care să finanţeze deficitele externe ridicate
Ca urmare a faptului că ţările icircn tranziţie icircnregistrează intrări de capitaluri ridicate
aceste capitaluri apreciază cursul real de schimb Icircn funcţie de regimul de curs de schimb
aceasta apreciere reala poate fi obtinuta prin apreciere nominala sisau diferential de inflatie
mai mare acircn ţara respectivă faţă de zona euro Dacă icircnsă aceasta apreciere a cursului de
schimb nu este compensata de cresteri de productivitate ea va afecta in mod negativ
competitivitatea externa şi va determina adancirea deficitului de cont curent Din experienta
internationala s-a observat ca de regula ţările cu regim de curs fix au aprecierea cursului de
schimb şi deficite de cont curent mai mari decat cel cu regim flotant
15 Previziuni asupra cursului valutar
Evoluţia icircn viitor a proceselor economice reprezintă un obiectiv important icircn
cercetarea economică Icircn ceea ce priveşte studiul anticipativ al evoluţiei preturilor hartiilor de
valoare inclusiv al valutelor tranzactionate pe piaţa internaţională acesta castigă ăn interes
fiind legat direct de posibilitatea obţinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor
pierderi greu de recuperat
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
19
Prognoza cursului de schimb se bazează atacirct pe elemente de teorie economică
privind paritatea puterii de cumparare şi icircn consecinţă pe evoluţia unor indicatori
fundamentali pentru economie (inflaţie rata dobacircnzii deficitul balanţei de plăţi) cacirct şi pe
studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced ca succesiune in timp modificarii
cursului de schimb Pretul unei hacircrtii de valoare şi mai ales cursul de schimb fiind indicatori
sintetici care bdquoagregardquo actiunea unui numar relativ mare de factori se poate accepta ideea
folosirii modelelor econometrice Icircn astfel de modele cursul de schimb apare icircn postura de
efect iar factorii determinanţi sunt cei recomandati de teoria economică Unele necunoscute
cu privire la acuratetea datelor statistice confirmarea ipotezelor metodelor de estimare
factorii episodici sau greu de cuantificat generaţi deseori de comportamentul uman etc fac
ca prognozele să nu fie icircntotdeauna pe masura asteptărilor icircn pofida fundamentarii matematice
relativ riguroase
Icircn ceea ce priveşte determinarea prin calcule a viitoarei evoluţii există o clasă de
metode care se dispensează de factori consideracircnd ca seria cronologica cu un număr suficient
de mare de termeni este suficient de bdquoelocventardquo şi deci bdquoa lasa datele sa vorbeasca despre ele
inselerdquo ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt) Experţii
din domeniul analizei seriilor cronologice (bdquotechnical analysisrdquo) au dezvoltat o serie de
procedee indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic dar care
aplicate cu discernamant conduc la rezultate satisfacatoare
Analiza evolutiei fenomenelor in timp cunoscută pe Wall Street sub denumirea de
bdquoTechnical Analysisrdquo urmareste cunoasterea bdquopulsului pieteirdquo in vederea anticiparii evolutiei
viitoare
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode ndash unele fiind dintre cele mai
simple bazate pe observatii empirice privind bdquocomportamentulrdquo pietei altele fiind relativ
complicate presupunand calcule laborioase
Dintre consideraţiile empirice bazate pe experienţa dar şi pe fler menţionăm
recomandările de genul
- icircn activitatile comerciale pe termen scurt se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt
mai scazute (bdquodown daysrdquo) in timp ce in zilele de vineri preturile sunt mai mari (bdquoup
daysrdquo) Daca preturile icircncep sa scada spre sfarşitul saptamanii (vineri) aceasta
semnalează o tendinţă de scădere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni
indeosebi)
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
20
- icircn decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preţurilor icircn sensul ca in lunile
ianuarie iulie noiembrie si decembrie preţurile sunt mai mari in timp ce in februarie
mai iunie şi octombrie preturile scad Ca urmare cei care cumpara in mai-iunie se
asteapta la o creştere icircn vară (summer rally) aşa cum cei care cumpară icircn octombrie
mizează spre o creştere spre sfarşitul anului (year end rally)
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evoluţia preţurilor sau a indicilor
sintetici
Prognozele obţinute icircn urma apliăarii bdquotechnical analysisrdquo au in vedere istoricul
evolutiei psihologia celor care vand sau cumpara valute interpretarea unor indicatori-semnal
Concluziile la care a ajuns RN Elliot conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste
tehnici care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor
pot fi rezumate asfel fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente
evolutive repetabile relativ usor de recunoscut şi care pot fi aplicate de cunoscătorii
psihologiei participanţilor de pe pieţele devizelor si hartiilor de valoare in general Ca urmare
putem deosebi unele elemente comune precum şi o tipologie a oscilatiilor icircnscrise pe
diagrame ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale
pietei Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam
a acelaşi set de circumstanţe face ca participanţii să acţioneze aproximativ identic
b un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida decacirct că se va stinge
c tendinţa evolutivă merita incredere
d scăderile de nivel sunt mereu corectate Ca urmare se apreciaza frecvent ca o cadere
in ziua t este foarte probabil urmata de o revenire
e speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a
vinde) ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara) dar si de
perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil
f oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari şi ele se caracterizează prin
armonicitate sincronicitate proportionalitate
Icircn ceea ce priveşte tipologia modalitatilor de evolutie icircn timp este necesar să
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si
caderile (bottoms) Se poate trasa o linie care uneste caderile ndash linie suport si o linie care
uneste varfurile ndash linie de rezistenta Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
21
- evoluţie consolidata - icircn sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de
cele două linii denumită şi bdquoevoluţie icircn platourdquo
- evoluţie cu tendinţă - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel
- evoluţie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce icircn ce mai mici ceea ce
semnaleaza modificarea tendintei
- evoluţie cap-umeri (bdquohead and shouldersrdquo) icircn care unul sau doua varfuri preced un
varf dominant urmat simetric de alte două vacircrfuri mici
- evoluţie tip bdquosteaguri si fanioanerdquo (bdquoflags and flattersrdquo) icircn care tendinţa descrie salturi
semnificative la anumite intervale situandu-se pe alte paliere evolutive
Icircn literatura economică recentă apar cu o frecvenţă tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (bdquoexpected valuesrdquo) şi la rolul lor icircn comportamentul agentilor
economici Icircn domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare aprecierile mai mult
sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta icircn viitor au o deosebita
importanta icircn luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite
cumpararea sau vanzarea de titluri valute etc
Diversitatea punctelor de vedere dar şi multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie dar si la
faptul ca solutiile cele mai bune icircn acest domeniu se lasa asteptate Data fiind curiozitatea
dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului curiozitate care pentru cei preocupati
de piata valutara este potentata de tentaţia cacircştigului metodele de prognoza continua sa se
perfectioneze şi aceasta cu deosebire icircn domeniul financiar-valutar Nu sunt rare cazurile icircn
activitatea comerciantilor fie şi de valute icircn care anticiparea pretului (cotatiei) de către unii
bdquoavizatirdquo sau poate inspiraţi icircnainte ca piaţa să icircl stabilească i-a făcut să cacircştige milioane de
pe urma unor astfel de predicţii7
7 Eugen Stefan Pecican - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti 2000 pag
198-202 215
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro
22
Bibliografie
Kiritescu Costin - Relatiile valutar-financiare internationale Editura Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1978
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara banci si econometrie Editura Economica Bucuresti
2000
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale Editura
Sedcom Libris Iasi 2001
Voinea Gheorghe ndash Economie Monetară Internaţionă Iaşi 2009
wwwbnroro