Semnifica\ii istorice pentru ziuade 16 martie< `n 1957 a încetat din via\[ sculptorul Constantin Brâncu;i

PAGINILE 3, 9

Cascadele din Maramure;impresioneaz[ prin dimensiuni spectaculoase ;i prin frumuse\e

PAGINA 7

IAnul XVII Nr. 822 Duminic[ 17 martie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Procurorii federaliamericani efectuează o anchetăpenală în privinţa tranzacţiilorde date ale companieiFacebook, încheiate cu uneledintre cele mai mari companiidin domeniul tehnologiei lanivel mondial, a informatmiercuri New York Times,relatează Reuters.

Un juriu din New York asolicitat registre din partea a celpuţin doi producători desmartphone-uri şi altedispozitive, a informatcotidianul, citând oamenifamiliarizaţi cu cererile şi fărăa numi companiile, potrivitMediafax.

Ambele companii senumără printre cele peste 150,printre care Amazon, Apple şiMicroso, care au încheiatparteneriate cu Facebookpentru accesul la informaţiilepersonale ale sutelor demilioane de utilizatori, potrivitraportului.

Facebook se confruntă cu oserie de procese şi anchete cuprivire la practicile sale deconfidenţialitate, inclusivinvestigaţii în curs dedesfăşurare efectuate deComisia Federală a Comerţuluidin SUA, Comisia pentru ValoriMobiliare şi Burse şi douăagenţii de stat din New York.

Pe lângă analizareatranzacţiilor cu date, probele seconcentrează pe dezvăluirileconform cărora compania aîmpărtăşit datele a 87 milioanede utilizatori cu CambridgeAnalytica, o firmă deconsultanţă britanică care alucrat în campaniapreşedintelui SUA, DonaldTrump. Facebook a transmis căei colaborează cu anchetatoriidin mai multe agenţii federale,fără să se refere în mod specialla această anchetă.

Pentru acest proiect, a fost nevoiede înființarea Microregiunii Țara Fă-gărașului, o strategie de dezvoltare aorașelor și satelor de la nord de cresteleFăgărașilor. Inițiativa creării Microre-giunii Țara Făgărașului aparține pri-

măriei municipiului Făgăraș. ~n lunafebruarie, în Cetatea fortificată din Fă-găraș aproape 30 de primari au asistatla înființarea microregiunii, în prezențacomisarului european pentru politiciregionale, Corina Crețu.

Rostul adânc al Postului Mare constă într-o că-lătorie ascetică, timp de patruzeci de zile, ca re-nunțare radicală la păcate prin Taina Spovedaniei,şi într-o cuminecare cât mai deasă şi conştientă cuTrupul şi Sângele Domnului, Iisus Hristos Cel răs-tignit și înviat, Care a biruit păcatul, iadul și moar-tea şi ne-a făcut părtaşi luminii celei neînserate şivieţii celei veşnice. După o săptămână de post şirugăciune intensă, Biserica ne oferă prilejul bine-cuvântat de a medita asupra semnificaţiilor pe carele cuprinde duminica de astăzi, numită a Ortodo-xiei. Este duminica în care suntem chemaţi săconştientizăm, în chip smerit şi demn, identitatea,unitatea şi actualitatea credinţei noastre. A fi orto-dox nu înseamnă numai apartenența formală la o in-stituție religioasă, ci înseamnă mai ales un mod deviaţă întrupat în tradiţia dogmatică, liturgică și fi-lantropică a Bisericii Ortodoxe. Înseamnă dreaptăcredință, dreaptă viețuire și dreaptă făptuire.

Vlaicu Popescu - un director inovator în înv[\[mântul tehnic ;i profesional

Maghiarii s[rb[toresc15 Martie din 1927

PAGINA 11

PAGINA 2

PAGINA 6

Pastorala Sfântului Sinodal BOR la Duminica Ortodoxiei din anul Domnului 2019

33 de primari s-au asociat pentrua construi o autostrad[ din fonduri UE

PAGINA 8

Facebook este anchetat de procurori pentru tranzac\iile de date

Joan Popp (31 iulie 1887 - 10 martie 1920)

Kossuth Lajos, conduc[torul Revolu\ieidin 1848 s-a `nt]lnitcu NicolaeB[lcescu la Satu Mare

IN MEMORIAMJoan Popp,

fratele pictorului Aurel Popp

PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/17 martie 2019

Discursul festiv al profesorului

Gimnaziului reformat

Bogothai Sámuella ;edin\a festiv[ a

Cercului KölcseyFiecare națiune își capătă pu-

terea din trecut, iar speranța dinviitor. Trecutul ei o însuflețește săînfrânte greutățile prezentului,iar speranța față de viitor îi asi-gură perseverența pentru ducereala bun sfârșit a lucrului început.

În faptele realizate de națiunea ma-ghiară, ea a avut un sprijin imens întrecutul ei, iar puternica speranță fațăde viitor a condus-o de la începuturileistoriei ei pierdute în legende încoacepână în zilele noastre. Iar în trecutul eiiubirea de libertate care a fost lucrulcel mai important pe care a menținut-o în viață printre atâtea lovituri și pe-ricole. Această iubire de libertate a în-suflețit-o când a obținut o nouă patrieși i-a dat putere ca să-și păstreze suve-ranitatea și independența față de oricefel de putere.

Ea se lupta pentru independențăcu Vestul și cu Estul, ducea lupte secu-lare pentru independență cu tătarii șicu turcii. Iar atunci când căuta sprijinla suveran, iar în loc de sprijin i se pu-nea în pericol independența, iarăși iu-birea înflăcărată de libertate era aceaforță care îi dădea arme în mână, chiarîmpotriva propriului rege.

Maghiarii nu au avut încredere înforțele proprii și au plătit un preț marepentru această slăbiciune. Mie mi separe de parcă o mână dumnezeiascăar fi lovit această națiune pentru aceas-tă neîncredere lașă față de sine. Și vădla fel un semn dumnezeiesc și în faptulcă națiunea s-a descurcat în aceastăluptă dublă – chiar cu mari pierderi –bazându-se pe forțele proprii.

Epuizată în puteri, cu drepturiciuntite, națiunea obosită s-a odihnittimp de trei secole. Își ridică capul dinnou doar atunci când se găsește în fațaunui pericol mortal, ca să vadă și săînțeleagă în sfârșit și domnitorul ei, cănu se poate nimici libertatea maghiară.Nu, pentru că loviturile aparent mor-tale nu au omorât națiunea ci i-au con-ferit puteri noi. Antrenând-o la fapte.Ea s-a trezit din somnul nenatural, șiscuturându-și capul, a silit la retragerepe cei care i-au periclitat libertatea.

Azi sărbătorim cea de a 52-a ani-versare a acestei treziri și transformareaei în fapte mari pentru obținerea liber-tății. Da, pentru că la 15 martie s-a îm-plinit tot ce pentru ce națiunea a luptattimp de o jumătate de secol după ce s-a trezit.

Însă ziua respectivă este nu doar orăsplată pentru aceste lupte de o jumă-tate de secol. Ea ne aduce aminte deistoria străveche a națiunii când ea îșirezerva niște drepturi față de primulei domnitor, de acele vremuri când ea

solicita în scris niște drepturi din partearegelui, dar și de acele timpuri când eapurta lupte victorioase față de domni-torul ei.

Deci, într-adevăr este vorba de li-bertate, de veșnica libertate maghiarăpe care o sărbătorim astăzi.

Știm cu toții cum s-a născut marelerezultat al acestei zile, victoria totală anațiunii maghiare. Știm cum a luptatnațiunea – în frunte cu cel mai maremaghiar – pentru fiecare pas, care acondus la libertate. Știm cum cel maiînfăcărat maghiar i-a scuturat pe toți,cum a îndemnat el la fapte chiar și pecei care la început s-au speriat de va-lurile uriașe ale acelui curent. Și știmcum a îndemnat o nouă mișcare pu-ternică din Franța și națiunea noastrăla pasul hotărâtor.

Ministrul HegedüsSándor `n ora;ul

nostruMinistrul Hegedüs Sándor sosește

azi în orașul nostru unde în calitatealui de președinte al corporației care fi-nanțează Gimnaziul reformat va par-ticipa la ședința acesteia (…)

Faptul că un ardelean ocupă funcțiade președinte al corporației de finan-țare a Gimnaziului reformat, este înperfectă concordanță cu vechile tradiții

ale gimnaziului nostru, pentru că prin-tre fondatorii și dezvoltatorii acestuigimnaziu au fost niște familii de nobilimari din Ardeal, ca cei Wesselényi,Bethlen sau Rhédey, și acestora se da-torează în mare măsură faptul că acestgimnaziu a putut funcționa de secoleprintre luptele confesionale, azi fiinduna dintre cele mai vechi școli din ța-ră.

Vizita ministrului Hegedüs are oimportanță deosebită și în privința vii-torului orașului nostru. Suntem con-vinși că ochiul ager al ministrului vaobserva, că acest oraș din nord-est areo misiune importantă aici, care are unloc de frunte privind instituțiile de cul-tură, însă din punct de vedere indus-trial și comercial el duce lipsa unor re-surse vitale, care i-ar putea asigura dez-voltarea. Industrie mare nu avem de-loc, iar mica industrie de aici suferădin cauza presiunilor economice dinpartea fabricilor.

Și este imposibil ca ministrul cu unadânc simț al adevărului și cu o gândireliberă cu care cântărește în mod inde-pendent realitățile să nu observe aceamare anomalie de ordin industrial șicultural că orașul nostru așezat în mij-locul comitatului, nu este totuși reșe-dința acestui comitat, cu toate că așe-zarea geografică, populația lui și multealte considerente ar indica să fie reșe-dința comitatului. Fără această schim-bare forțele dezvoltării se pierd în modartificial.

(…) (Hegedüs s-a născut la Cluj, a fost

ziarist și autor de editoriale la un ziarfondat și condus de marele scriitor Jó-kai Mór, a fost deputat liberal, timp detrei ani ministrul comerțului, şi aca-demician. Ca ministru al comerțului acontribuit mult la dezvoltarea indus-triei autohtone și la modernizarea in-frastructurii.)

:edin\a Consiliuluilocal

La adunarea ordinară a consiliuluiorașului liber regal Satu Mare din 12martie a. c. s-a constatat o participarenumeroasă, cu toate că acum nu apro-pierea unor alegeri i-a îndemnat pemembri să fie prezenți.

După deschidere s-a dat citire ra-portului lunar al primarului, din carese remarcă mențiunea notarului șef căo delegație a orașului a intervenit laminister în vederea compensării im-pozitului regal, iar minsterul de finanțea aprobat 40.000 coroane recompensăpentru oraș. Notarul șef a mai informatpe cei prezenți că s-a eliberat autoriza-ția pentru construirea căii ferate elec-trificate, și că lucrările vor începe înluna aceasta. S-a efectuat evaluarea dinpunct de vedere de patrimoniu a clă-dirii vechi a tribunalului, iar profesorulSchulek (un renumit arhitect al vremii)a declarat că respectiva clădire nu re-prezintă nicio valoare de patrimoniuși nu se merită reparația ei nici ca clă-dire publică.

Ministerul comerțului a aprobatexpropierea terenurilor aparținând Po-ligonului și lui Pap János (în vedereaextinderii Grădinei Kossuth - Romei)și a fost desemnată o comisie care săîncerce obținerea unui acord amiabilcu proprietarii.

Au fost puse în aplicare regulile pri-vind funcționarea bordelurilor, schim-barea fiind doar atât că expresia de fo-rinți a fost schimbată în expresia decoroane.

Adunarea a aprobat regulile pri-vind construcțiile, și le-a transmis laminister spre aprobare.

S-a iscat o discuție mai aprinsă înlegătură cu pavarea străzilor interoare.Întrebarea a fost dacă se va trece de lao pavare cu piatră naturală la cea cuceramită, care ar fi mai adecvată cir-culației. O comisie formată încă dinanul trecut pentru studierea acestui as-pect, a recomandat ceramita, ea fiindcea mai adecvată și cea mai ieftină pen-tru orașul nostru. În pofida unor părericontrare, adunarea a hotărât trecereala folosirea ceramitei pentru pavaj pen-tru că cele două firme care au făcutdeja oferte pentru livrarea acestui ma-terial, au dovedit prin acte durabilitatealui. Un consultant a fost însărcinat săorganizeze o licitație între cele douăfirme ofertante pentru obținerea unuipreț cât mai bun. Lucrările vor demaraîn anul în curs. (Este vorba de acea pa-vare galbenă care mai rezistă și azi pestr. Ștefan cel Mare și în alte părți dinoraș.) (…)(Szamos, 15 martie 1900)

Traducere< Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

La 15martie 1848 aizbucnit re-volu\ia ne-sângeroasă laPesta în frun-te cu poetulPetőfi (atunciîncă nu s-avorbit de Bu-dapesta, uni-rea celor do-uă ora;e, Pes-ta ;i Buda din cele două maluri ale Du-nării urmând să aibă loc oficial în 1873prin unirea Pestei cu Buda ;i cu BudaVeche, noul ora; numindu-se la înce-put invers< Pest-Buda).

După înăbu;irea revolției în 1849prin intervenția ru;ilor, a urmat o pe-rioadă dură de represalii din parteaAustriei, care a început cu executareacelor 13 generali ai armatei revoluțio-nare maghiare la Arad. A urmat apoi,în 1867, a;a zisa „reconcilere” a națiuniimaghiare cu domnitorul, adică cu îm-păratul austriac Franz Jozef, care a fostîncoronat cu coroana Sf]ntului ;tefanrege al Ungariei, act care confera legi-timitate domnitorilor Ungariei de-alungul istoriei. A început perioada dua-lismului austro-ungar.

Însă chestiunea revoluției din 1848a rămas un subiect sensibil ;i pe maideparte, cu toate că în dualismul amin-tit, Ungaria a beneficiat de o anumităindependență, fiind legată de Austriadoar prin politica externă, monetară;i militară. În rest, atât Austria cât ;iUngaria – prin guverne ;i parlamenteproprii – au avut o amumită autono-mie. De exemplu politica față de mi-norități ;i ;colară revenea fiecărei părți,de aici a izvorât ;i politica de dezna-ționalizare - cât era posibil - a Ungarieifață de naționalități, români, slovacietc.

După consolidarea situației, în anul1898, s-a hotărât prin lege sărbătorirearevoluției din 1848, dar nu a zilei de 15martie, ci a legilor emise de domnitorîn aprilie 1848, care a conținut printrealtele desființarea iobăgiei în Ungaria.Abia în 1927 s-a decis ca 15 martie săfie o sărbătoare națională, lucru ce arămas în vigoare până în anul 1951,după ce a devenit o zi lucrătoare în co-munism, doar cu evocări sporadice. Înanii 1972, 1973, 1986 ;i 1988 cei careau sărbătorit 15 martie public, au fostsupu;i unor represalii din partea pute-rii comuniste. 15 martie a devenit ofi-cial zi nelucrătoare din 1989 în Ungaria;i de atunci se consideră sărbătoareamaghiarilor de pretutindeni.

Veres Istvan

15 Martie a devenits[rb[toare

na\ional[ abia `n anul 1927

ISTORIESzamos 15 martie 1900< Azi sărbătorim cea de a 52-a aniversare a acestei treziri și transformareaei în fapte mari pentru obținerea libertății. Da, pentru că la 15 martie s-a împlinit tot ce pentru cenațiunea a luptat timp de o jumătate de secol după ce s-a trezit.

Hegedüs Sándor, Cluj 22 aprilie 1847 - Budapesta , 28 decembrie 1906

~n anul 1900 Ministrul Hegedüs Sándora s[rb[torit 15 Martie `n Satu Mare

Evocarea zilei de 15 Martie `n presa s[tm[ren[ din anul 1900

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

17 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}IPan Halippa adună în jurul lui tot mai mulți admiratori și adepți, care vor constitui

mai târziu, oamenii cu care se va întemeia, la 17 martie 1917 Partidul Național Moldovenesc,care va deveni motorul renașterii naționale, după cum precizează marele istoric și ompolitic care a fost I. Inculeț. După cum reiese din memoriile lui V. Haneș incluse în volumulScriitori basarabeni ediția din 1942, Halippa care era secretarul partidului, președinteactiv fiind Pavel Gore, iar vicepreședinte V. Herța, a desfășurat o fructuoasă activitate.

Pan Halippa s-a născut la 1 au-gust 1883 în satul Cubolta, județulSoroca, Basarabia și a murit la 30aprilie 1979 la București. Școalaprimară o face în satul de baștină,cu învățătorul George Bîrcă, caredeși era român, trebuia să-i învețepe copii în limba rusă, deoarecelimba maternă nu era admisă înșcoală.

Pan Halippa deprinde însă limba ro-mână în familie. Urmează SeminarulTeologic, mai întâi la Edineț, apoi la Chi-șinău, cu predare în limba rusă, dar undeînvață pe lângă greacă și latină, limbilemoderne, germana și franceza. Atuncicând se pregătea să dea examenele lașcoala din Edineț, l-a avut ca preparatorpe fratele său mai mare, savantul și seve-rul pedagog Ion Halippa.

Spre regretul întregii familii și al con-sătenilor, Pan Halippa abandonează ca-riera duhovnicească și pleacă la Dorhat,azi Tartu, unde se înscrie la Facultatea defizică și matematică, pe care-o întrerupedin cauza Revoluției ruse din 1905. Stu-dent în anul trei, Pan Halippa aderă lagreva generală a studenților din Rusia șipleacă la Moscova, pentru a participa laCongresul Uniunii Țăranilor din întreagaRusie. Este arestat și închis la Batîrca, du-pă care este expediat în Basarabia.

Anul 1906 a fost unul de cotitură înviața lui Pan Halippa, el participând laîntrunirile unor cercuri clandestine deintelectuali patrioți. În această perioadă,ajunge la concluzia că nu este destul să sepună problema răsturnării țarismului, șieste nevoie, în primul rând, să fie unitetoate forțele fizice și spirituale întru pros-perarea Neamului, lucru care începe săse prefigureze, odată cu venirea lui Sterela Chișinău, în 1906 când înființează pri-ma gazetă în limba română, Basarabia,în jurul căreia s-a creat un nucleu de pu-bliciști, între care și Pan Halippa, care,pe parcursul anilor, au păstrat vie flacărademnității naționale. Până la urmă, da-torită radicalismului impus în redacțiede Halippa și Vuitu, care erau socialiștirevoluționari, revista este suspendată, înmartie 1907, dar, în ultimul ei număr,Halippa publică imnul deșteptării națio-nale< “Deșteaptă-te române, din somnulcel de moarte.”

Pan Halippa adună în jurullui tot mai mulți admiratori și adepți

Peste scurt timp, apare Viața Basara-biei, Pan Halippa participând la redacta-rea primelor șase numere, alături de Ale-xie Nour. După dispariția și a acestei re-viste, a primit cu bucurie propunerea luiN. Alexandri de a traduce din rusă în ro-mânește opera lui Tolstoi. Pentru aceastapleacă împreună , în toamna anului 1908,în România, vizitând Bucureștii și Iașii șiînscriindu-se până la urmă la Facultateade Litere și Filosofie a Universității dincapitala Moldovei, pentru a se specializaîn practica lingvistică română atât de ne-cesară la traducerea lui Tolstoi. Aici, îiare ca profesori pe A. Xenopol, P. Rîșcanu,Matei Cantacuzino, A. Philippide, G.Ibrăileanu și C. Stere.

Revine la Chișinău și publică împreu-nă cu N. Alexandri, cu apariție de douăori pe lună, revista Cuvânt moldovenesc,la începutul anului 1914. Halippa publicăsub același titlu și o gazetă săptămânală.Prin intermediul celor două publicații,Pan Halippa adună în jurul lui tot mai

mulți admiratori și adepți, care vor con-stitui mai târziu, oamenii cu care se vaîntemeia, la 17 martie 1917 Partidul Na-țional Moldovenesc, care va deveni mo-torul renașterii naționale, după cum pre-cizează marele istoric și om politic carea fost I. Inculeț. După cum reiese din me-moriile lui V. Haneș incluse în volumulScriitori basarabeni ediția din 1942, Ha-lippa care era secretarul partidului, pre-ședinte activ fiind Pavel Gore, iar vice-președinte V. Herța, a desfășurat o fruc-tuoasă activitate.

La Congresul preoțesc, care s-a ținutla Chișinău, în primăvara lui 1917, PanHalippa este delegat din partea nouluiPartid Național Moldovenesc. Aici el pro-pune autonomia Basarabiei, lucru carese aprobă cu entuziasm. În continuare,participă la Congresul învățătorilor (7-10 mai), la Congresul cooperatorilor (21-24 mai) și la Congresul moldovenesc os-tășesc (20 oct.). La toate aceste congresese votează autonomia Basarabiei.

Pan Halippa participă la Congresulțăranilor din întreaga Rusie, iar împreunăcu încă 15 delegați pleacă, în iulie 1917,la Petrograd, unde ia legătura cu guvernulCherenschi și pune problema naționali-zării învățământului, pentru ca anul șco-lar 1917 – 1918 să fie făcut în limba ro-mână. Negăsind înțelegere la Cherenschi,au fost contactați Troțki și Lenin, dupăcum afirmă Halippa în Cuvântul meu lamagnetofonul Academiei în ziua de 6martie 1973, care au dat formula< “Pro-cedați cum vă dictează conștiința națio-nală și interesul politic, dar hotărârea săfie luată prin Sfatul Țării”. Ulterior, bol-șevicii s-au dezis de promisiunea făcută,inventând noi lozinci dezavantajoase Ba-sarabiei. Totuși, în contextul Revoluțieirusești din 1917, basarabenii și-au întoc-

mit o cameră legislativă proprie, sub de-numirea de Sfatul Țării, deschiderea eifăcându-se la 21 octombrie 1917, orele10. La orele 20, după dezbateri îndelun-gate și furtunoase, la care au participatcu fervoare, Pantelimon Halippa și I. Pe-livan, s-a votat autonomia Basarabiei,care a existat până la 24 ianuarie 1918,ziua Unirii Principatelor, când se declarăindependența.

Pan Halippa a fost deputat de Soroca,vicepreședinte și președinte al SfatuluiȚării 1918, ministru în mai multe rân-duri, șeful Partidului Național Țărănescdin Basarabia. C. Stere, Octavian Gogasau Nicolae Iorga aveau o părere foartebună despre el și rolul jucat de el, în pro-cesul Unirii din 1918 și după aceea, încadrul României Mari. Academia Româ-nă îl primește la 15 octombrie 1918, camembru corespondent, rămânând înaceastă calitate și pe timpul României so-cialiste.

~n 1950 este arestat ;i `nchis timp de doi ani la Sighet

În 1950 însă regimul comunist îl ares-tează și este închis timp de doi ani la în-chisoarea din Sighet, pentru ca în 1952să fie predat Uniunii Sovietice, unde estecondamnat de către un tribunal militar,la 25 de ani de muncă silnică în Siberia,învinuindu-l că a fost trădător al țării so-vietice. După trei ani de lagăre siberieneeste amnistiat și se întoarce în România,unde este aruncat din nou în închisoare,la Gherla, pentru încă 2 ani. Vitregiilesorții nu-s în stare însă să-i zdruncine te-meliile.

Moștenirea literară a lui Pan Halippaeste la fel de importantă ca și moștenirea

politică. Ea cuprinde peste 280 de poeziiși traduceri, o sumedenie de schițe și me-morii, dar în volum a reușit să publicedoar Flori de pârloagă, tipărit în 1921 laIași și prefațat elogios de Mihail Sado-veanu. Această modestă carte e o mărtu-risire că Basarabia, câștigând un om po-litic a pierdut un poet. A mai pregătit do-uă volume de versuri< Cântare omului șiPământul nădejdilor mele. Prima pla-chetă a fost distrusă, la tipografie, în tim-pul unui bombardament, iar cea de-a do-ua a fost surprinsă de armatele sovieticeîn 1940, într-o tipografie din Chișinău.Poezia lui Pan Halippa se află sub zodiamorală a datoriei față de țară, de pămân-tul străbun al Basarabiei, repetând o seriede teme și obsesii, tipice liricii vindicativeși profetice, atât de strălucit ilustrate deGoga. Versurile din Flori de pârloagă auo expresie autentică a suferinței, fără săfie însă produsul unei originalități artis-tice pe măsură. Poetul este profetul carecântă jalea mulțimilor și care anunță deș-teptarea iminentă și prefacerea absolutăobligatorie în plan istoric. Altfel spus,poezia lui Pan Halippa are o aură, o undăde tulburare născută dintr-o notă de im-plicare în suferința colectivă a mulțimi-lor.

Lucrări de referință

Marii critici l-au interpretat pe Pan-telimon Halippa în mod diferit< dacă Ge-orge Călinescu găsește simpatică la el,vorbirea apăsată ca la basarabeni în ge-nere, “care sună pentru urechile noastrede azi cum trebuie să răsune pentru fran-cezi franțuzeasca canadienilor” (Istorialiteraturii române de la origini până înprezent, ediția a II-a, p. 941), dacă pentruEugen Lovinescu reprezintă doar “dovezide continuitate culturală românească în-tr-o epocă de înstrăinare” (Istoria litera-turii române contemporane, 1989, p. 68-69), pentru Nicolae Iorga e un “vechiscriitor sincer într-o formă naivă, dar buntraducător din rusește” (Istoria literaturiiromânești contemporane, 1985, p. 280).Cele mai rezistente sunt poeziile sale deinspirație religioasă, care se înscriu or-ganic în albia profetismului, misticismu-lui și rusticismului basarabean, conturatăpregnant în creația lui Alexie Mateevici,Tudose Roman, Magda Isanos, NicolaiCostenco. Mesianismul său este tunător,incendiar, fantoma christică fiind nu doarmântuitoare, ci și incitatoare la acțiunisociale și etice revendicative. Miezul denoapte este un timp zero, reîncepător deistorie. În 2001 apare la Chișinău volumulPublicistică.

Lucrări de referință< Basarabia subîmpăratul Alexandru I (1812 – 1825),Chișinău, 1914> Flori de pârloagă (1912– 1920), pref. de Mihail Sadoveanu, 1921>O cuvântare ținută în Parlamentul țării,București, 1924> Soia. Sfaturi pentru ță-rani, Chișinău, 1939> Pământul nădejdi-lor mele, Chișinău, 1940> Bogdan Petri-ceicu Hașdeu, Chișinău, 1939> Muncă șiînvățătură, Chișinău, 1940> Basarabia.Schiță geografică, Chișinău, f.a.

Bibliografie<

1. Cimpoi, Mihai – Istoria literaturii ro-mâne din Basarabia, Editura Litera In-ternațional, București – Chișinău, 20032. * * * * * * - Enciclopedia marilor per-sonalități din istoria, știința și cultura ro-mânească de-a lungul timpului, VolumulII, G – O, Editura Geneze, București, 2000

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Pan Halippa a fost deputat de Soroca, vicepreședinte și președinte al SfatuluiȚării 1918, ministru în mai multe rânduri, șeful Partidului Național Țărănescdin Basarabia

136 de ani de la na;terea lui Pantelimon Halippa, poet, publicist ;i om politic

Este unul din făuritorii Unirii Basarabiei cu RomâniaConstantin Brâncuşi s-a născut la 19

februarie 1876 în satul Hobiţa, comunaPeştişani, din judeţul Gorj, într-o casă con-struită în întregime din lemn. Mama şi-adorit foarte mult ca fiul ei să devină preotîn satul natal, însă n-a apucat să-şi vadăfeciorul propovăduind Cuvântul Evanghe-liei şi gospodar de frunte, la casa lui, în-conjurat de copii, aşa cum era obiceiul înviaţa ţăranului român.

În 1904 părăseşte România “fără altemijloace decât cunoştinţele însuşite“, iardupă o lungă călătorie prin Austria, Un-garia şi Elveţia ajunge în capitala Franţei.Deşi la început mijloacele de vieţuire deaici au fost anevoioase, lucrând şi ca ospă-tar, norocul îi surâde din nou tânărului ar-tist, care primeşte o bursă din partea Mi-nisterului Instrucţiunii Publice, la propu-nerea ambasadorului României la Paris,Grigorie Ghika. Face parte din rândulmembrilor Asociaţiei “Cercle des etudiantsroumains” alături de< George Enescu, Tra-ian Vuia, Aurel Vlaicu, Nicolae Dărăescu,Camil Ressu. Foarte importantă pentrucariera tânărului artist este experienţa pecare o are în atelierul celebrului sculptorfrancez Rodin. Avea doar 30 de ani. Aiciîl cunoaşte printre alţii şi pe Henri Coandă,cu care va lega o strânsă prietenie. Brâncuşipărăseşte atelierul maestrului său la datade 27 martie 1907, pentru a-şi deschidepropriul atelier. Este momentul în care ar-tistul român trăieşte întoarcerea cu faţacătre izvoarele folclorice. De acum înainteva începe cascada marilor realizări artis-tice< “Ansamblul de la Buzău“, „Rugăciu-nea“ (operă care marchează „momentuldepăşirii influenţei lui Rodin“), “Sărutul“,“Cuminţenia Pământului“. Toate aceste lu-crări îl vor impune pe Constantin Brâncuşipe piedestalul lumii artistice.

Din 1910 renunţă la modelaj şi pictură,pentru a practica cioplitul direct. Una din-tre operele lucrate este “Sărutul”. Printrelucrările de mare valoare ale artistului maiamintim< “Muza adormită”, “Pasărea mă-iastră”, „Prometeu”. Lucrează mai apoi la onouă operă, “unul dintre cele mai celebreşi cuprinzătoare portrete ale secolului XX”,aşa cum spunea A. H. Barr, “MademoisellePogany”.

În 1918, marele artist realizează, înmemoria eroilor căzuţi în timpul PrimuluiRăzboi Mondial, prima versiune în lemna „Coloanei fără şfârşit“. Abia în anul 1937,după ce fusese curtat de însuşi maharajahulYeswant Raotolcar Bahadur, care dorea să-i constriască un templu, artistul se întoarceîn ţară la invitaţia Aritinei Tătărăscu,preşedinta Ligii Femeilor Gorjene, pentrua executa Monumentul de la Târgu Jiu,proiect început încă din 1918. Astfel, rea-lizează tripticul “Masa Tăcerii“, „PoartaSărutului“ şi “Coloana fără sfârşit” (1937-1938). Pe lângă binecunoscuta temă po-pulară, care se face simţită în mai toateoperele marelui artist, ansamblul de la Târ-gu Jiu îmbracă şi o dimensiune spirituală<exprimarea sentimentului cosmic mani-festat prin reunirea celor patru elementefundamentale ale lumii – apă (pornind dela râul Jiu), pământ („Masa tăcerii“ careîncorporează pământul), focul (flacăra careasigură triumful asupra morţii, în „PoartaSărutului“) şi aer (avântul “Coloanei fărăsfârşit“, care escaladează văzduhul în dru-mul spre veşnicie). Simbolul Ansambluluibrâncuşian de la Târgu Jiu poate îmbrăcaşi o dimensiune biblică< cele douăsprezecescaune, aşezate de jur împrejurul mesei, îisimbolizează pe cei 12 Apostoli, „Poartasărutului“ descrie unitatea organică dininteriorul familiei, iar „Coloana fără desfârşit“ descrie ascensiunea permanentă asufletului, care se odihneşte deplin înveşnicie. La 16 martie 1957, marele artistromân Constantin Brâncuşi a trecut înveşnicie în atelierul din Paris. Artistul ro-mân care „în piatră, în blocul ei mut“ asimţit „ritmurile universale“, a fost înmor-mântat în Cimitirul Montparnasse. Dupătrecerea în eternitate, faima sa şi a operelorsale nu a încetat să sporească. Chiar şidupă zeci de ani, lucrările sale ocupă unloc de cinste printre marile creaţii artisticeale lumii.

În 16 martie 1957a încetat din via\[

sculptorulConstantin Brâncu;i

4 Informa\ia de Duminic[/17 martie 2019

17 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

6 Informa\ia de Duminic[/17 martie 2019

PORTRETDe-a lungul carierei sale, Vlaicu Popescu a avut rezultate deosebite, care se reflectă într-un bogat

palmares profesional< profesor de fizică, titular la Colegiul Naţional Doamna Stanca (2009), graduldidactic I. Totodată, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca i-a conferit titlul știinţific de doctor în inginerieelectrică (2010). În urma promovării concursului de director (2016 - cu punctajul cel mai mare la nivelde judeţ), este director la Liceul Tehnologic Unio - Traian Vuia. Menţionăm și statutul de lectoruniversitar la Universitatea de Vest Vasile Goldiș Arad, filiala Satu Mare (2011).

Studioul de televiziune Infor-maţia TV a fost onorat în mai multerânduri la emisiunile sale cu pre-zenţa dr. Vlaicu Popescu, profesorde fizică și director al Liceului Teh-nologic Unio - Traian Vuia Satu Ma-re.

Cu acele prilejuri, aveam să cu-nosc un director de liceu cu adevăratdedicat muncii cu elevii dornici săînvețe o meserie. El a pus umărulpentru a le crea acestor elevi toatecondițiile necesare pentru a-și însușimeseria visată. Este ceea ce sperămcă se va deduce din lectura rânduri-lor de mai jos.

Înterlocutorul ne relatează cum a în-drăgit fizica încă din primele ore în care i-a fost predată, iar primele experimente i-au întărit convingerea că fizica merită stu-diată. Pasiunea pentru fizică a venit natu-ral, aşa cum e materia care, în anii tinereții,i-a răspuns la cele mai multe întrebări.Chiar dacă i s-a părut complexă, pentru ela fost uşor de înţeles. Fizica a devenit astfelmateria care i-a permis să înţeleag[ ce seîntâmplă în jur, cu atât mai mult cu cât,întotdeauna a fost curios cu privire la mo-dul în care lucrurile se învârt în jurul său.Asta deoarece, în opinia sa, fizica explicăcu teorii simple şi elegante chiar şi celemai complexe şi aparent greu de înţelesfenomene.

De asemenea, fizica nu se limitează laaspecte teoretice, ci poate fi înţeleasă șiprin experimente.

Vlaicu Popescu este absolvent al Uni-versităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca,Facultatea de Fizică (diploma de licenţăîn fizică cu media 10) anul 1981. Ulteriora absolvit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Studii Academice Postuniversi-tare< Informatică Aplicată şi Programareanul 2003> Universitatea de Vest VasileGoldiş din Arad, Diploma de Master înDrept Administrativ şi Statutul Funcţio-narului Public anul 2006> Universitateadin Oradea, Studii de Masterat în dome-niul Management educaţional, anul 2005.

De-a lungul carierei sale, a avut rezul-tate deosebite, care se reflectă într-un bogatpalmares profesional< profesor de fizică,titular la Colegiul Naţional Doamna Stan-ca (2009), gradul didactic I. Totodată, Uni-versitatea Tehnică Cluj-Napoca i-a conferittitlul ştiinţific de doctor în inginerie elec-trică (2010). În urma promovării concur-sului de director (2016 - cu punctajul celmai mare la nivel de judeţ), este directorla Liceul Tehnologic Unio - Traian Vuia.Menţionăm şi statutul de lector universitarla Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad,filiala Satu Mare (2011).

Recunoaştere profesională

Având în spate o bogată activitate pro-fesională, așa cum se va vedea în rândurilede mai jos, Vlaicu Popescu nu putea să nufie remarcat şi, desigur, recompensat cudiplome, premii, distincţii. ”Cea mai maresatisfacţie a mea privind întreaga activitatedupă o viaţă de studiu este aprecierea se-menilor”, ne spune interlocutorul. Astfel afost inspector de specialitate fizică- chimie(2002-2005), inspector management edu-caţional (2005), inspector şcolar generaladjunct (2005- 2009), propus consilier înMinisterul Educaţiei, iar pentru abnegaţiaşi devotamentul depus în slujba în-văţământului românesc, la propunereaMinistrului Educaţiei şi Cercetării, prindecret prezidenţial, i s-a conferit OrdinulMeritul pentru Învăţământ de Comandor(2004).

Documentare temeinicăîn Germania

Pentru a implementa învăţământulprofesional dual la Liceul Tehnologic Unio- Traian Vuia, Vlaicu Popescu a întreprinso vizită de documentare în Germania, țarăcare a inițiat și a perfecționat cu mult suc-ces acest tip de școlarizare.

“Învăţământul profesional în sistemdual, ne explică interlocutorul, este un par-teneriat şcoală - operator economic, menitsă revitalizeze şcoala profesională din Ro-mânia, care se desfăşoară în cadrul liceelortehnologice. A fost gândit pe modelul dualgerman, iar firmele germane din Româniaau sprijinit introducerea acestui sistem.Avantajele sunt clare și nete< forța de mun-că este pregătită exact pentru nevoile,uneori anticipate, ale angajatorului, iar ele-vul are la absolvire un loc de muncă asi-gurat.

Sistemul funcționează foarte bine înGermania. Nici nu e de mirare că, la ad-miterea în școala profesională din Ger-mania, e o concurență acerbă și mulți elevide gimnaziu se străduiesc să ia note bunetocmai pentru a reuși admiterea la o școalăprofesională. Prin contrast, vă puteți im-agina bătaie pentru locurile la școlile pro-fesionale de la noi? Așadar să ne întrebămpe bună dreptate dacă poate fi învățămân-tul dual de tip nemțesc soluția pentru for-marea profesională inițială de la noi.

În acest scop, în perioada 21- 25 fe-bruarie 2018, am participat patru directoride la liceele tehnologice și patru agențieconomici care au în planul de învățământclase profesionale în sistem dual, la unschimb de experiență în localitatea Aalen,regiunea Ostalbkreis din landul Baden-Wurttemberg, Germania (1.232 km). Sco-pul acestui demers a fost pregătirea parte-neriatului între Ostalbkreis și județul SatuMare în domeniul învățământului profe-sional în sistem dual, precum găsirea punc-telor comune de colaborare în acest do-meniu.

Totul e foarte bine pus la punct în Ger-mania, fiecare instituţie are un rol bine de-finit în acest proces de selectare a elevilor.Astfel, în clasa a VIII-a, elevii ştiu exact cemeserie îşi aleg. În zona Aalen, spre exem-plu, şomajul a trecut, în câţiva ani, de la9,6, la 2,7, adică este la un nivel aproape

neglijabil. Instituţiile implicate în acestproiect sunt Camera de Comerţ, Agenţiapentru ocuparea forţei de muncă şi firmeledin zonă. Nu există inspectorate şcolarecare să decidă în locul elevilor, nu este oimplicare a ministerului, totul rămâne ladecizia factorilor locali. Elevul este cel careîşi alege viitorul profesional şi parcursulşcolar”, ne spune Vlaicu Popescu.

Implicarea în campania de promovare a liceului

Liceul Tehnologic Unio - Traian VuiaSatu Mare a deschis o nou[ etapă din cam-pania de promovare a şcolii în spaţiul pu-blic, în rândul elevilor, al părintilor şi a ca-drelor didactice printr-un slogan ce vor-beşte de la sine< «Paşaport pentru viitor».Există parteneriate de colaborare cu şcolilegimnaziale. Oferta educațională este trans-misă direct elevilor din şcolile gimnazialedin municipiul Satu Mare, prin interme-diul unei echipe formate din profesori şielevi. Astfel, până la sfârșitul lunii aprilie,profesori și elevi ai Liceului TehnologicUnio - Traian Vuia vizitează zilnic şi inte-racționează în mod direct cu elevii claselora VIII-a din şcolile sătmărene şi limitrofe.Metodele de promovare a imaginii şcoliisunt interactive, plecându-se de la clasicelebroşuri și afişe, la prezentarea într-un modatractiv a liceului, prin comunicare des-chisă şi prietenoasă între profesorii și eleviiparticipanți la întâlnire.

Există un trend ascendent în ceea cepriveşte numărul elevilor< anul 2013 - 270de elevi, anul 2017 - 463 de elevi şi estimămîn 2019 - peste 500 de elevi.

Ore de educație antreprenorială cu-prinse în planul - cadru pentru clasa a XI-a profesională - 30 de ore pe an (o oră pesăptămână). Profesorii care predau aceastămaterie au urmat cursuri organizate prinCasa Corpului Didactic.

Promovarea liceului se mai face și prinintermediul unei reviste școlare, intitulatăsugestiv Profesia.

Directorul Vlaicu Popescu s-a gânditși la o alternativă de continuare a studiilorpentru unii dintre elevii liceului pe care îlconduce. Iată cce ne spune interlocutorul<

”Şcolile postliceale reprezintă o alternativăpentru absolvenţii claselor a XII-a, carenu au obţinut diploma de bacalaureat, darcare doresc să-și continue studiile. Avândîn vedere că absolvirea unei şcoli postli-ceale înseamnă obţinerea nivelului 5 decalificare într-un anumit domeniu, acesttip de învăţământ oferă pieţei muncii per-sonal de calitate şi de înaltă calificare. Ast-fel, Liceul Unio - Traian Vuia Satu Mareoferă trei specializări< de tehnician instruc-tor auto (durata de şcolarizare - un an ju-mătate), tehnician operator pe maşini cucomandă numerică (durata - un an) şi ad-ministrator de reţele locale şi de comuni-caţii (durata - un an și jumătate). Toatecele trei specializări sunt acreditate, ne-existând aceste profile la alte şcoli în judeţ.Cele trei profile autorizate sunt solicitatenu doar de operatori economici, ci suntcăutate şi de tinerii absolvenţi de liceu. Fir-mele sunt dispuse atât să sprijine efectuareapracticii, cât şi să angajeze absolvenţii.

Ofertă atractivă pentru elevi

Pentru elevii care își doresc să devinăbuni meseriași în domeniul preferat, di-rectorul Vlaicu Popescu a pregătit un textsintetic în care subliniază avantajele celorcare optează pentru această instituție deînvățământ. Astfel, oferta pentru în-văţământul profesional și profesional însistem dual, oferta Liceului TehnologicUnio - Traian Vuia poate fi sintetizată încâteva trăsături definitorii< seriozitate, res-pect, meserie. Să le luăm pe rând.

Seriozitatea constă în profesori binepregătiţi. Titularii şcolii sunt 39 cadre di-dactice calificate din care șapte profesoriingineri (șase cu gradul I şi unul cu gradulII), patru maiștri pentru pregătire şi in-struire practică (toţi cu gradul didactic I).

Respectul față de elevi se reflectă și înpreocuparea de a le asigura cele necesarenu doar la cursuri, ci și în cadrul unor ac-tivităţi extraşcolare. Astfel, există un con-siliu al elevilor care comunică direct cudirectorul în toate problemele care-i pri-vesc, în pauze, muzica este aleasă de elevi,există un chioșc de interior foarte bineasortat, de tip occidental. Sala de sport be-

neficiază de dotări la nivel naţional, undesub îndrumarea profesorului de sport, ele-vii pot desfăşura activităţi sportive (existăcampionate de fotbal, handbal...). În liceuse mai desfășoară activități culturale și seredactează revista școlară Profesia.

Meserie. Preocuparea conducerii li-ceului față de însușirea temeinică a mese-riei constă în asigurarea instruirii în labo-ratoare bine dotate cu videoproiectoare şicalculatoare, iar practica se efectuează înatelierele şcoală şi la agenţii economici careîi angajează pe cei mai buni. Elevii dinclasa a XI-a profesională beneficiază de 2ore de conducere auto pe săptămână, fiindiniţiaţi cu cele trei maşini ale şcolii, iar ceice doresc obţinerea permisului de condu-cere categoria B au reducere de tarif dinpartea şcolii. (Liceul are autorizaţie şifuncţionează cu «Şcoală de şoferi»). Ab-solvenţii pot fi calificaţi şi în alte meseriiîn termen de 5 luni de zile (domeniul con-strucţii, turism, mecanică). De asemenea,există şi nivel post-liceal prin şcoala demaiștri.

Dacă la toate acestea mai adăugămfaptul că elevii de la profesională primesco bursă de 200 de lei pe lună, la care seadaugă prin contractul cadru cu operatoriieconomici o stimulare financiară și an-gajare (minimum 200 de lei), precum șidecontul navetei, se poate spune că liceuloferă elevilor săi condiții cât se poate deatractive de studiu.

Aprecieri privind sistemul deînvăţământ din zilele noastre

Îndelungata sa carieră didactică i-apermis directorului să își formeze un punctde vedere bine fundamentat în ceea ce pri-vește plusurile și minusurile sistemului.Redăm în cele ce urmează câteva dintreideile sale.

“Sistemul nostru actual de învățământsuferă din cauza degringoladei de după1989, când toată lumea a făcut «reforme»fără cap și coadă, în ritm prea alert, fără săaibă răbdarea de a le vedea urmările. În-vățământul preuniversitar nu reușește unlucru elementar, anume să școlarizeze toțicopiii, după cum prevedea până și legeainstrucțiunii a lui Alexandru Ioan Cuza,din 1864, care stabilea că învățământulprimar, de patru clase, era obligatoriu șigratuit. De aceea, gradul de analfabetismîn România a ajuns la niveluri îngrijoră-toare. Disciplinele vechi sunt mutilate, re-duse, în favoarea unor pseudo-discipline.

O a doua deficiență este instabilitateaplanurilor de învățământ și a programelorșcolare. Nimeni nu mai știe ce și cum în-vață, se scot și se introduc materii pestenoapte, se elimină discipline consacratede la Renaștere încoace, în favoarea a felde fel de improvizații.

Realitatea seacă a statisticilor educaţieiarată aşa< potrivit studiilor PISA din 2012şi 2015, în jur de 40% dintre copiii românide 15 ani sunt analfabeţi funcţional.Aceştia reprezintă grosul celor 57,8% din-tre elevii din ciclul secundar superiorînscrişi în clase cu profil tehnologic şi înşcoli profesionale din România (date Eu-rostat pentru 2015). Cred că nu ne-am gă-sit «calea» sau poate ne-am pierdut-o. Pen-tru o minimă investiţie în viitor e nevoiede ceea ce de obicei lipseşte clasei politice<iniţiativă, viziune, competenţă, capacitatede dialog şi curaj”, încheie interlocutorul.

Îndreptându-și atenția și spre viitor,Vlaicu Popescu trăiește cu speranţa că, în-tr-un viitor apropiat, Primăria și ConsiliulLocal Satu Mare vor aproba şi demara lu-crările Proiectului European ,,Reabilitare- Clădiri pentru Centrul de ÎnvăţământProfesional în sistem dual al Liceului Teh-nologic Unio - Traian Vuia”, un începutde campus şcolar profesional (unic înTransilvania).

V. Nechita

Directorul Vlaicu a fost inspector de specialitate fizică- chimie (2002-2005), inspector management educaţional (2005),inspector școlar general adjunct (2005- 2009), propus consilier în Ministerul Educaţiei, iar pentru abnegaţia și devota-mentul depus în slujba învăţământului românesc, la propunerea Ministrului Educaţiei și Cercetării, prin decret prezi-denţial, i s-a conferit Ordinul Meritul pentru Învăţământ de Comandor (2004)

Vlaicu Popescu - un director inovatorîn înv[\[mântul tehnic ;i profesional

Fizica explică cu teorii simple şi elegante chiar şi cele mai complexe şi aparent greu de înţeles fenomene

17 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

La noi a venit primăvara, dar lamunte, la altitudini mai mari, încele mai multe locuri încă e iarnăîn toi, peisajul fiind dominat destratul de zăpadă, care nu se dă bă-tut prea ușor. Dar e martie, deciputerea frigului nu mai ține preamult, ca atare, își pot pregăti bo-canci chiar și cei care nu se duc îndrumeție pe nămeți.

Probabil, o parte dintre dumneavoas-tră, stimați cititori, vă veți întreba, de cevrem să vorbim acum, abia la început deprimăvară, despre niște peisaje, care varaoferă cele mai plăcute revelații. Răspunsule simplu< pentru că multe dintre ele, fiindînconjurate de o vegetație bogată, cândnatura se trezește la viață, nu se mai văd.

Mulți sătmăreni se miră când aud căîn județul vecin, în Maramureș există câ-teva cascade superbe. Nici nu una, ci maimulte! Ba chiar, aici se află una dintre celemai înalte cascade din România, respectivdin Europa de Est, fiind vorba de CascadaCailor.

Cascada Cailor este una din cele mai frumoase cascade din \ar[

Cascadele din Maramureş impresio-nează atât prin dimensiunile spectaculoasecât şi prin frumuseţea peisajului ce le în-conjoară. Deşi sunt adevărate minuni alenaturii, acestea sunt foarte puţin cunos-cute, promovarea lor în traseele turisticefiind practic inexistentă. Cele mai multesunt aproape necunoscute, chiar și de cătrelocalnici, cu toate că ele sunt relativ ușoraccesibile.

Cascada Cailor, una dintre cele maifrumoase cascade din ţară, este situată peversantul nordic al muntelui Rodna, înapropierea staţiunii Borşa Complex, la cir-ca 20 de minute de mers pe jos de la capătulsuperior al stației telescaunului. Se află lao altitudine de 1300 de metri şi cu o căderede apă de circa 90 de metri. Apa cade întrei trepte, formând la fiecare c]te un micbazin în stâncă. Numele are la origine olegendă locală. Aceasta spune că în trecut,locuitorii îşi duceau hergheliile de cai lapăscut pe muntele Piatra Rea, locul de un-de izvorăşte pârâul ce formează cascada.Dar, un urs înfometat ataca în mod con-stant animalele, iar acestea, căutând o calede scăpare, s-au aruncat în prăpastie.

Cascada Şipot are un debit mare ;i căderea de apă de zece metri

Cascada Şipot, aflată pe raza localitățiiSăpânţa, este o altă cascadă impresionantădin munții Maramureșului. Debitul foartemare şi căderea de apă de zece metri îm-preună cu lacul ce s-a format la baza saprin căderea apei, oferă o privelişte idilică.Este accesibilă chiar și cu mașina, afl]ndu-se lângă drumul forestier.

Cascada Covătari este accesibil[ doar dup[ parcurgerea unuitraseu pe jos

La o distanță relativ mică de ea, tot înapropiere de localitatea Săpânţa se află șicascada Covătari, care se caracterizeazăprin debitul bogat şi constant şi o înălţimede aproximativ 15 metri. Aceasta nu maieste accesibilă cu mașina, cei care dorescsă o vadă au de mers câțiva kilometri pejos, dar au de parcurs un traseu ușor.

Cascada Strungi impresioneaz[prin peisaje mirifice

Cascada Strungi este situată la o alti-tudine de 1025 de metri, pe Valea Bârlan.

Având o în[lţime de 20 de metri, impre-sioneaz[ atât prin mirificele peisaje dinsezonul cald, cât şi prin perdeaua de gheaţăformată în locul curgerii de apă pe timpde iarnă.

La cascada Strungi se poate ajungedinspre Sighetu Marmației, pe marcaj lacabana Agriș și de acolo la cascadă, însăacest traseu nu se recomandă celor careacum pornesc în prima lor drumeție mon-tană.

Rezerva\ia Cheile Tătarului,unul dintre cele mai importante obiective din Maramureș

Cheile Tătarului este unul dintre celemai importante obiective turistice din Ma-ramureș. Este o rezervație naturală situatăla 30 km de Baia Mare ce se întinde pe olungime de câteva sute de metri, fiind sin-gurele chei în andezit din țară.

Accesul se face din stațiunea turisticăIzvoare, urmând drumul forestier sprenord, spre Poiana lui Dumitru.

O cale de acces puțin mai ușor prac-ticabilă este pe același drum forestier, darpornind din centrul comunei Mara, sprevest. Rezerva\ia Cheile Tătarului este stră-bătut[ de râul Runcu, pe cursul căruia afost începută construirea barajului unuilac de acumlare, care ar fi acoperit zonacheilor cu apă, dar de câțiva ani lucrărileprogresează destul de încet, astfel forma-țiunile din chei mai pot fi văzute.

Două superbe cascade la Cavnic

Orașul Cavnic, cu toate că pe vremeacând mineritul era activitatea ecomomicăde bază aici avea semnificativ mai mulțilocuitori, a devenit cunoscut abia după ceturismul și sporturile de iarnă au luat elanaici. La ora actuală este o stațiune turisticăîn plină dezvoltare, însă doar iarna, căcipe timp de vară e insuficient exploatată.

Iarna, turiștii care ar dori să vizitezeorașul și împrejurimile, cu greu găsesc unloc de cazare, dar vara, orașul devine dinnou liniștit, cu toate că lanțul MunțilorGutâi au foarte multe de oferit celor carecaută să se relaxeze privind frumusețilenaturii.

Creasta Cocoșului, o arie protejată de interes național

Creasta Cocoșului, relicvă a unui vechicrater vulcanic de mari dimensiuni, întinsăspre vârful Gutâi este o arie protejată deinteres național, o rezervație naturală detip mixt, pe teritoriul administrativ al co-munei Desești, foarte ușor accesibil turiș-tilor care pornesc în drumeție dinspre Ca-vinc. Aria naturală se află în partea cen-tral-nordică a județului Maramureș și ceanord-vestică a Munților Gutâi pe teritoriulsud-estic al satului Mara, la circa 30 kmnord, față de orașele Baia Mare. Aceastărezervație este situată la o altitudine mediede 1200 m, punctul cel mai înalt al Crestei

are 1450 m, fiind considerat vârful propriuzis. Este caracterizată printr-o grupare destânci ascuțite cu o formă crenelată întin-zându-se pe o lungime de 200 de m pe di-recția NV - SE. Denumirea este dată delocalnici datorită aseamănării crestei pri-vite dintr-un anumit unghi cu o creastăde cocoș. La baza Crestei se află o zonă cuaspect de podiș, denumită Poiana Boului,respectiv două ochiuri de mare< TăulChendroaiei numit şi Tăul de sub Gutâireprezintă “lacurile nivale” (unii îl consi-deră “lac periglaciar”), situate la o altitu-dine de 1043 m. Aici găsim două ochiuride apă de doar 5 pe 10 respectiv 5 pe 15m, reminiscenţe ale unui fost lac care eramult mai mare, dar prin colmatare, în-mlăştinire, s-a transformat într-un tinovbombat, care are circa 2,7 hectare. În preaj-ma zonei lacustre cu apă liberă, există deciun tinov, o mlaştină oligotrofă, grosimeaturbei ajungând la 8 metri.

Cascada Piciorul Calului, o crea\ie superb[ a naturii

Casca Văii de pe Izvor, sau CascadaPiciorul Calului, cum o numesc localnicii,făcând referire hazlie la Cascada Cailor,este o creație splendidă a naturii, care laprima vedere pare a fi artificială, dar apaizvorâtă dintr-o veche galerie de mină și-a croit aici cale de ieșire.

Se află pe raza orașului, la câteva mi-nute de mers de la pârtiile de schi, foarteușor accesibilă de la ruinele fostei topitoriide aur Logolda, un loc încărcat de istorie,

care spune foarte mult despre evoluțiaacestui orășel din inima munților.

Înaintând pe poteca ce șerpuia prinpăduri, zgomotul apei spintecă liniștea încare brazii foșnesc ușor, în orice anotimpai vizita zona.

La un moment dat, brazii lasă loc uneimici depresiuni de unde putem vedea cas-cada în toată splendoarea ei…Apa țâșneștecu putere printr-o fostă galerie a minei cefuncționase aici pe vremuri. Se izbește deperetele stâncos de andezit, iar jos formea-ză un mic lac cu tente turcoaz.

Când mina era încă funcțională, apaera direcționată pe niște construcții delemn aflate în fața cascadei. Prin anii ’80,la un moment dat debitul apei a crescut înașa măsură, încât a măturat conductele delemn… Ce a rămas este o cascadă splen-didă, de 40 de metri înălțime, bine ascunsăîn pădure.

Cascada în formă de evantai, asemeni unui voal

Cascadele Pietrele Șoimului se află înpartea inferioară a orașului, fiind și aceasta,relativ ușor accesibilă.

Pornim din centrul Cavnicului, pestrada Vasile Lucaciu lăsând în dreaptaColegiul Economic “Pintea Viteazul”.Treptat, blocurile fac loc caselor și gospo-dăriilor minierești. Spre vest - sud - vestapar turnurile separate de vâlcele ori ca-nioane ale Pietrelor Şoimului iar la nord -vest, vârful Mogoşa (1246 m).

Se traversează valea Berbinciorii la ul-timul pod de beton. În urmă rămâne de-alul Berbincioara cu molizi, urcând pe ouliţă abruptă se ajunge într-o străduță, de-asupra orașului și conturându-se minunatapanoramă a lanțului Gutâi. La est se vădconstrucţiile fostei flotaţii din Cavnic, apoiabruptul vârfului Tisei. O cabană apare înzona unei captări de apă potabilă, pe lângăaceasta urcă, spre vârful Mogoşa, vechiulDrum al Cătanelor. Se iese într-o pajiştetraversată de afluenţii Pârâului lui Mihai.Un drum de căruţă ușurează deplasarea.Se traversează afluenţii care îi are pârâullui Mihai și de aici e aproape conul aluvio-nar al primului vâlcel al Pietrelor Şoimului.Din acest punct, direcţia de deplasare vafi constant spre sud până în Secătura, pesub Pietrele Şoimului. În dreapta, formatdin doi megaliţi, apare un bord (grotă mi-că) - refugiu pastoral. La stânga, sub lizieră,sunt cele dintâi sălașe dar și un pârâu cetaie ca un canion abrupt, în formă de Z,cu cascadă în trepte, Pietrele Șoimului.Cascada în formă de evantai este asemeneaunui voal.

Zona montană a județuluivecin mai ascunde numeroase splendori

Se continuă pe curbă de nivel spre S,iar spre lizieră apare poteca spre Secătura,în dreapta ei o cruce de fier. Urmează tra-versarea zonei accidentată cu megaliţi şibolovani piroclastici. Aici curge pârâul ce-lui de-al doilea canion, cu sinuoase casca-de. Se urcă pe lângă pârâu și se intră în ca-nion. Traseul este accidentat, având de evi-tat mici marmite și stâncării. La un mo-ment, albia grohotoasă face imposibilă ac-cederea spre următorul prag în care se pră-văleşte apa cascadei de 10-12 m înălţimeşi o lăţime de circa 1 m, formând în bazăo marmită.

Zona montană a județului vecin maiascunde numeroase splendori.

Dar pe măsură ce le vom desoperi, vile vom prezenta și pe acestea, precum șipe cele binecunoscute, dar de care, poatenici nu ne aducem aminte atunci cândstăm pe gânduri, ce am putea vizita prinapropiere în puținul timp ce-l avem la dis-poziție.

Eva Laczko

Cascadele din Maramureş impresionează atât prin dimensiunile spectaculoase cât şi prin frumuseţeapeisajului ce le înconjoară. Deşi sunt adevărate minuni ale naturii, acestea sunt foarte puţin cunoscute,promovarea lor în traseele turistice fiind practic inexistentă. Cele mai multe sunt aproape necunoscute,chiar și de către localnici, cu toate că ele sunt relativ ușor accesibile.

Cascada Cailor, una dintre cele mai frumoase cascade din ţară, este situată pe versantul nordic almuntelui Rodna, în apropierea staţiunii Borşa Complex, la circa 20 de minute de mers pe jos de lacapătul superior al stației telescaunului.

Cascadele din Maramure; impresioneaz[ prindimensiuni spectaculoase ;i prin frumuse\e

8 Informa\ia de Duminic[/17 martie 2019

PASTORAL~Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler

și preaiubiţilor credincioși din cuprinsul Patriarhiei Române,Har, bucurie și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh,

iar de la noi părintești binecuvântări!Cinstiți slujitori ai Sfintelor Altare,Iubiţi fraţi și surori întru Domnul,

Ne aflăm, din punct de vedereliturgic, într-o perioadă de o pro-fundă şi uimitoare frumuseţe du-hovnicească. Este vremea Postu-lui Mare, în care ne străduim, fie-care după putinţa noastră, să re-câștigăm ceea ce am pierdut prinacceptarea păcatului în viaţanoastră. Adică, starea de rai, dehar şi de puritate a inimii, dobân-dite plenar şi real în Taina Sfân-tului Botez şi actualizate perma-nent prin celelalte Taine ale Bise-ricii Ortodoxe.

Rostul adânc al Postului Mare constăîntr-o călătorie ascetică, timp de patru-zeci de zile, ca renunțare radicală la pă-cate prin Taina Spovedaniei, şi într-o cu-minecare cât mai deasă şi conştientă cuTrupul şi Sângele Domnului, Iisus Hris-tos Cel răstignit și înviat, Care a biruitpăcatul, iadul și moartea şi ne-a făcutpărtaşi luminii celei neînserate şi vieţiicelei veşnice.

După o săptămână de post şi rugă-ciune intensă, Biserica ne oferă prilejulbinecuvântat de a medita asupra semni-ficaţiilor pe care le cuprinde duminicade astăzi, numită a Ortodoxiei. Este du-minica în care suntem chemaţi săconştientizăm, în chip smerit şi demn,identitatea, unitatea şi actualitatea cre-dinţei noastre.

A fi ortodox `nseamnădreaptă credință, dreaptăviețuire și dreaptă făptuire

A fi ortodox nu înseamnă numaiapartenența formală la o instituție reli-gioasă, ci înseamnă mai ales un mod deviaţă întrupat în tradiţia dogmatică, li-turgică și filantropică a Bisericii Orto-doxe. Înseamnă dreaptă credință, dreaptăviețuire și dreaptă făptuire. Ortodoxiaeste acea frumuseţe despre care vorbeşteunul dintre importanţii teologi ai vea-cului 20 în următoarele cuvinte< „Da,există o frumuseţe deosebită, spirituală,care, neputând fi prinsă în formule logi-ce, este în acelaşi timp singura cale ade-vărată care ne permite să definim ce esteşi ce nu este ortodox.

Cunoscătorii acestei frumuseţi suntpărinţii duhovniceşti, maeştrii în «artaartelor», cum numesc asceza Sfinţii Pă-rinţi. Aceştia, ca să spunem aşa, «au că-pătat îndemânare» în ceea ce priveştediscernerea valorii vieţii duhovniceşti.Gustul ortodox, forma ortodoxă se simt,dar nu pot fi supuse calculului aritmetic>Ortodoxia se vădeşte, nu se dovedeşte.Iată de ce pentru oricine doreşte săînţeleagă Ortodoxia, nu există decât osingură cale< experienţa ortodoxă direc-tă”.

Ortodoxia este  „sarea pământu-lui” (Matei 5, 13), despre care ne vorbeșteDomnul Iisus Hristos în Evanghelie. Esteplinătatea adevărului şi integritatea viețiiomului. Ortodoxia este, în același timp,dreaptă credință și dreaptă viețuire. Eaeste viața lui Hristos prezentă și lucră-toare în viața creștinului ortodox evlavios(cf. Galateni 2, 20, Coloseni 3, 3). Aceastătrăire în duhul lui Hristos se vede maiales în viețile sfinților.

Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,Această frumuseţe a adevărului cre-

dinței și a sfințeniei vieții creștine o ce-lebrăm în duminica de astăzi. Genezaacestei sărbători are în spatele ei luptadogmatică şi duhovnicească de peste unsecol (726-843) a cinstitorilor sfinteloricoane cu cei care denigrau şi dispreţuiausfintele icoane, numiți iconoclaști.

Începând cu împăratul Leon al III-lea Isaurul (717-741), iconoclasmul a de-venit politica religioasă oficială a curţii

imperiale din Constantinopol, ceea ce adeterminat reacţia apologetică foartepromptă şi articulată a Sfântului IoanDamaschin (675-749), careredactează Trei tratate împotriva icono-claştilor, fundamentând realitatea şi sen-sul icoanei pe adevărul dogmatic al În-trupării Fiului veșnic al lui Dumnezeu.

Astfel, Sfântul Ioan Damaschin afir-mă că icoana este imaginea care repre-zintă natura uman[ văzută a Fiului luiDumnezeu cel nev[zut<  „Odinioară –spune el – Dumnezeu cel necorporal şifără de formă nu era zugrăvit deloc.Acum, însă, prin faptul că «DumnezeuS-a arătat în trup», fac icoana chipuluivăzut al lui Dumnezeu. Nu mă închinmateriei, ci mă închin Creatorului ma-teriei, Creatorului Care S-a făcut pentrumine materie şi a primit să locuiască înmaterie şi a săvârşit prin materie mân-tuirea mea. Nu voi înceta a cinsti materiaprin care s-a săvârşit mântuirea mea (…). Nu defăimăm materia, căci nu este ne-vrednică de cinste”.

Sinodul al VII-lea Ecumenic din sep-tembrie-octombrie 787 a pus capăt unuilung şir de persecuţii şi exiluri pentrucei care cinsteau icoanele. Artizanii aces-tui moment de restaurare a cinstirii icoa-nelor au fost împărăteasa Irina (752-802)şi patriarhul Tarasie al Constantinopo-lului.

Având drept temei tradiția biblică șipatristică, prin definiția dogmatică aacestui Sinod s-a stabilit că, după cumeste cinstită Sfânta Cruce, trebuie cinstiteși Sfintele Icoane< „ca asemenea mode-lului cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci,tot aşa să fie înălţate cinstitele şi sfinteleicoane, fie din culori sau din mozaic saudin orice alt material potrivit, în sfintelelui Dumnezeu Biserici, pe sfintele vase,pe sfintele veşminte, pe ziduri şi pe lemn,în case şi lângă drumuri; şi anume icoanaDomnului şi Dumnezeului şi Mântuito-rului nostru Iisus Hristos şi a PreacurateiStăpânei noastre, Sfintei Născătoare deDumnezeu, cinstiţilor îngeri şi tuturor

sfinţilor şi cuvioşilor bărbaţi”.Liniștea ortodocșilor cinstitori ai

sfintelor icoane nu a durat mult, deoarecea fost tulburată odată cu încoronarea îm-păratului iconoclast Leon Armeanul, ca-re a împărățit între anii 813-820. Rezis-tența teologică împotriva iconoclaștilordin această perioadă a fost asumată decătre Sfântul Teodor Studitul (759-826),care a lămurit temeiul hristologic al cin-stirii icoanelor în cuvinte simple<

„Ştim că Fiul lui Dumnezeu, făcân-du-Se om cu adevărat, a fost asemeneanouă în toate. Şi fiindcă omul poate fizugrăvit, asta înseamnă că şi Hristos poa-te fi zugrăvit. Iar icoana zugrăvită ne estelumină sfântă, amintire mântuitoare no-uă celor ce Îl vedem născându-Se, bote-zându-Se, săvârşind minuni, răstignin-du-Se, îngropându-Se, înviind şi înălţân-du-Se la cer, nerătăcind că acestea nu arfi aşa, conlucrând cu privirea la contem-plarea minţii şi susţinând prin amândouăcredinţa în taina mântuirii”.

Din anul 843, prima Duminicădin Postul Mare a devenitziua de amintire a ortodoxieiasupra tuturor ereziilor

Victoria definitivă a cinstirii SfintelorIcoane a fost stabilită după aproape trei-zeci de ani de prigoană și denigrare dinpartea iconoclaştilor faţă de acestea. Ast-fel, în prima duminică a Postului Mare,11 martie 843, împărăteasa Teodora șide curând alesul patriarh al Constanti-nopolului, Metodie (843-847), susținuțide poporul ortodox, în urma unei întru-niri teologice despre cinstirea icoanelor,care a avut loc cu câteva zile înainte, aumers împreună în procesiune triumfalăde la Biserica Vlaherne la Catedrala Sfân-ta Sofia, proclamând, în mod oficial şidefinitiv, cultul Sfintelor Icoane.

Astfel, începând cu anul 843, primaDuminică din Postul Mare a devenit pen-tru întreaga Biserică Ortodoxă ziua de

amintire a victoriei credinţei ortodoxeasupra tuturor ereziilor, rostindu-se, închip solemn, de pe soleea catedralei Sfin-tei Sofia, la sfârşitul Sfintei şi Dumneze-ieştii Liturghii, Sinodiconul Ortodoxiei,care conţine aclamaţii la adresa apărăto-rilor dreptei credinţe şi anateme la adresaereticilor.

Dreptcredincioşi creştini,Duminica Ortodoxiei ne descoperă

un adevăr esenţial al vieţii noastre creşti-ne< Dumnezeu-Fiul Se face om din iubiredesăvârşită faţă de noi, asumându-Şi fireanoastră cu toate trăsăturile ei specifice,în afară de păcat. Astfel, Hristos, aşa cumspune Sfântul Maxim Mărturisitorul, „niSe dăruieşte pe Sine nouă, oamenilor, caîntipărire a virtuţii şi ca icoană vie a bu-năvoirii şi iubirii faţă de El şi între noi,spre a-i îndupleca pe toţi pentru a răs-punde la fel”.

Deci, înomenirea Fiului veșnic al luiDumnezeu are ca scop unirea omului cuDumnezeu pentru a dobândi viața veș-nică. Prin urmare, ca și Sfânta Evanghe-lie, icoana ne dezvăluie iubirea lui Dum-nezeu pentru toți oamenii. În acest sens,Sfântul Ioan Damaschinul spune< „Ceeace este cartea pentru ştiutorii de carte,aceea este icoana pentru neştiutorii decarte. Şi ceea ce este cuvântul pentru auz,aceea este icoana pentru văz, căci cu aju-torul minţii ne unim cu icoana”.

Sfântul Apostol Pavel Îl numește peHristos „chipul lui Dumnezeu celui ne-văzut”(Coloseni 1, 15) pentru noi, ceicare am fost creaţi „după chipul şi ase-mănarea lui Dumnezeu” (Facere 1, 26),adică după prototipul nostru, Care esteHristos. El este icoana lui Dumnezeu celnevăzut, iar noi suntem configuraţi du-hovniceşte după această Icoană, adicădupă chipul lui Hristos.

În acest sens, Sfântul Teodor Studitulprecizează că cinstirea icoanei lui Hristosse îndreaptă către Persoana lui Hristos,nu către materia icoanei Lui< „Icoana luiHristos nu este altceva decât Hristos, evi-dent afară de diferenţa de substanţă, cums-a arătat deja de mai multe ori. De aceeaşi închinarea ei este o închinare la Hris-tos, întrucât nu e închinat ceva din ma-teria icoanei, ci numai Hristos Cel ase-mănat în ea. Iar cele ce au o singură ase-mănare au şi o singură închinare”[7].

Întrucât noi, oamenii, suntem creațidupă chipul lui Hristos, în tot ceea ce fa-cem trebuie să fim în legătură cu proto-tipul nostru, adică să luăm aminte laEvanghelia lui Hristos şi la modul de vie-țuire al lui Hristos, să împlinim poruncileiubirii lui Hristos și să ne împărtășim cuTrupul şi Sângele Lui. Doar în felul acestadevenim icoane vii și sfințite ale lui Dum-nezeu.

Din păcate, nu reuşim întotdeaunasă respectăm pe semenii noştri ca fiindși ei “după chipul lui Dumnezeu”, adicăsunt icoane vii ale lui Hristos. De ce?Pentru că suntem captivi, fără niciun simţcritic, civilizaţiei vizualului artificial, con-siderând că imaginea exprimă adevărul.Putem constata foarte uşor că trăim înera videocraţiei, când „cuvântul e detro-nat de imagine”.

Cu cât suntem astăzi invadaţi de maimulte imagini trecătoare, fugitive, cu atâtsărăceşte conţinutul comunicării, al co-muniunii dintre oameni. Totul devineimagine a materialului limitat și efemer,adică ne „informăm văzând”, fără să mairealizăm că „imaginile pot înşela maimult decât cuvintele” şi că „pentru omulvăzător (şi numai atât) nevăzutul nu exis-tă”.

De aceea, o imagine proprie, o foto-grafie a sinelui devine pentru mine unidol< o postez pe toate reţelele de socia-lizare, aştept cu nerăbdare să fie cât maidistribuită şi mai apreciată, ceea ce co-incide cu faptul de a mă afirma între cei-lalți. Postez cât mai multe fotografii, deciexist. Important este să fiu văzut de către

alţii, nu să fiu privit în mod personal deochii celorlalţi. De aici începe să se nascăidolatria< îmi place să fiu adulat, apreciatîn funcţie de imaginile pe care vreau eusă le selectez și să le livrez în spaţiul publicşi care s-ar putea să nu exprime de faptcine sunt eu cu adevărat dincolo de im-aginea exterioară.

Într-un asemenea context, DuminicaOrtodoxiei, a comuniunii icoanelor sfin-te, este mai mult decât actuală, deoareceicoana sfântă trimite spre o persoanăsfântă veșnic vie. Doar prin prisma icoa-nei sfinte, imaginea sau civilizaţia vizua-lului se poate elibera de autosuficiență,narcisism și materialism opac. Deoareceadevăratul rost al icoanei nu este ca să ovedem, transformând-o într-un obiectde contemplație estetică, ci să ne ajute casă trăim în prezența lui Dumnezeu și asfinților, noi dorim să fim văzuți, ascultațiși iubiți de Dumnezeu cel veșnic şi detoți sfinții lui Dumnezeu, nu doar de oa-meni trecători și schimbători.

Când îl înțelegem pe omulde lângă noi ca fiind icoanasau chipul lui Dumnezeu

Pe de altă parte, când îl înțelegem peomul de lângă noi ca fiind icoana sauchipul lui Dumnezeu, atunci nu ne maipermitem imaturitatea spirituală de a-lcalomnia, de a-l dispreţui, de a-l înşela,de a-l discredita, de a-l judeca, ci îl iubimcu nădejdea vindecării lui sufleteşti, aşacum Hristos ne-a iubit, în mod unic şiplenar, pe Cruce şi ne-a făcut părtaşi sla-vei Învierii Sale. Numai o asemenea per-spectivă ne va ajuta să înţelegem că icoa-na „sfințește vremurile şi locurile> dintr-o locuinţă, ea face o biserică> din viaţalăuntrică a unui credincios, o viaţă înpermanentă stare de rugă, liturghie in-teriorizată şi neîntreruptă”.Dreptmăritori creştini,

Aşa cum ştiţi, a devenit o tradiţie deîmpreună-ajutorare statornică, începândcu această primă duminică din Post, Du-minica Ortodoxiei, organizarea unei co-lecte pentru Fondul Central Misionar învederea susţinerii proiectelor pastorale,misionare şi social-filantropice ale Bise-ricii Ortodoxe Române. De aceea, vă în-demnăm cu toată dragostea, cafiecare „să dea cum socoteşte cu inimasa, nu cu părere de rău, sau de silă, căciDumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voiebună” (2 Corinteni 9, 7), sprijinind, prinobolul dumneavoastră, lucrarea misio-nară a parohiilor izolate, în care locuiescdoar oameni în vârstă, a mănăstirilor să-race şi a eparhiilor din ţară şi din dias-pora, cu posibilităţi financiare precare,care au nevoie de lăcaşe de cult în vedereapăstrării identităţii de credinţă şi de ne-am, pentru ca, în felul acesta, după cumne spune Sfântul Apostol Pavel, „să pu-tem să aducem mângâiere şi noi celorcare se află în tot necazul” (2 Corinteni1, 4).

Îi mulțumim Domnului pentru toatebinefacerile Sale revărsate peste noi și nerugăm să ne ajute să trăim Postul Sfinte-lor Paști ca un urcuș duhovnicesc spreunirea cu Hristos Cel răstignit și înviat.În încheiere, vă îndemnăm folosind cu-vintele Sfântului Apostol Pavel< „fraţilor,bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă, aduceți-vămângâiere, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pa-ce, şi Dumnezeul dragostei şi al păcii vafi cu voi. Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cusărutare sfântă. Harul Domnului nostruIisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeuşi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cuvoi cu toţi” (2 Corinteni 13, 11-13).

Preşedintele Sfântului Sinodal Bisericii Ortodoxe Române,

† D a n i e l,Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,Locțiitorul tronului Cezareei Capadocieişi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Românela Duminica Ortodoxiei din anul Domnului 2019

Rostul adânc al Postului Mare constă într-o călătorie ascetică, timp de patruzecide zile, ca renunțare radicală la păcate prin Taina Spovedaniei, şi într-ocuminecare cât mai deasă şi conştientă cu Trupul şi Sângele Domnului, IisusHristos Cel răstignit și înviat, Care a biruit păcatul, iadul și moartea şi ne-a făcutpărtaşi luminii celei neînserate şi vieţii celei veşnice, ne spune Patriarhul Daniel

17 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 9

~n 16 martie se împlinesc 195de ani (1821) de când Tudor Vla-dimirescu, ajuns la Bolintin, lansa„Proclamaţia către bucureşteni”,prin care îi chema la lupta antioto-mană. Această dată a fost înscrisăşi pe documentul programatic alRevoluţiei de la 1821, intitulat „Ce-rerile norodului românesc”.

La 21 martie a intrat în Bucureşti, iarîn următoarele zile şi-a aşezat tabăra mi-litară pe platoul de lângă Mănăstirea Co-troceni, lăsând garnizoane de panduri şila mănăstirile Mihai Vodă, Antim şi la Mi-tropolie.

„Către toţi locuitorii din oraşiul Bu-cureştilor, parte bisericească şi mirenească,boierească şi negustorească, şi către tot no-rodul.

Pricinile care m-au silit a apuca armele,sânt< pierderea privilegiurilor noastre şijafurile cele nesuferite care le pătimea fraţiinoştri. Mai naintea intrării mele în Bucu-reşti, cu cale am socotit să vă vestesc maiîntâi ca din partea norodului uitare de istovcelor mai nainte lucrate> şi să vă chiem petoţi ca să vă uniţi cu norodul şi să lucraţicu toţii dinpreună obşteasca fericire, făr’

de care norocire în parte nu poate fi.Fraţilor! Câţi n-aţi lăsat să se stingă în

inimile dv. sfânta dragoste cea către patrie,aduceţi-vă aminte că sunteţi părţi ale unuineam> şi că, câte bunătăţi aveţi, sânt res-plătiri din partea neamului către strămoşiinoştrii pentru slujbele ce au făcut. Ca săfim şi noi vrednici acestei cinstiri ale ne-amului, datorie netăgăduită avem să uitămpatimele cele dobitoceşti şi vrăjbele carene-au defăimat atât, încât să nu mai fimvrednici a ne numi neam. Să ne unim darcu toţii, mici şi mari, şi ca nişte fraţi, fii ai

unia maici, să lucrăm cu toţii împreună,fieştecare după destoinicia sa, câştigareaşi naşterea a doua a dreptăţilor noastre.

Vericarele va îndrăzni a face cea maimică împotrivire în lucrarea acestei naşteride al doilea, unul ca acela, fraţilor, să sepedepsească cumplit ca să cunoască ade-văraţii patrioţi şi osârdia celor ce voiesc asluji patriei cu dreptate şi făr’de vicleşug,cu cale am găsit a se întări legătura cea deobşte pentru binele norodului şi prin ju-rământ, care să şi trimite ca să-l iscăliţi,adeveraţii fii ai patriei.”

Antim Ivireanul (n. 1640 Iviria— d. 1716, asasinat în Rumelia) afost un autor, tipograf, gravor, teo-log, episcop și mitropolit român deorigine georgiană.

Mitropolit de București, autor al unorcelebre Didahii, ce reprezintă o colecție depredici folosite la Marile Sărbători de pestean, Antim Ivireanul a fost o personalitateculturală remarcabilă a literaturii românevechi. A fost cel care a înființat prima bi-bliotecă publică în Bucureștiul de astăzi,în secolul XVIII.

Luat de tânăr în robie de turci și dusla Constantinopol, este ulterior eliberat,trăind în preajma Patriarhiei ecumenice,unde a învățat sculptura în lemn, caligrafia,pictura, broderia, precum și limbile greacă,arabă și turcă> probabil, tot acum a fost că-lugărit sub numele Antim și hirotonit ie-romonah.

Prin 1689 - 1690 a fost adus de Con-stantin Brâncoveanu în Țara Românească.Aici a învățat limbile română și slavonă,precum și meșteșugul tiparului. În 1691 is-a încredințat conducerea tipografieidomnești din București, în care a imprimat4 cărți.

După 1696 a fost numit egumen laMănăstirea Snagov, unde a mutat tipogra-fia, imprimând 15 cărți (7 grecești, 5 ro-mânești, una slavonă, una slavo-română,una greco-arabă). Între 1701 și 1705 și-a reluat activitatea la București, unde a ti-părit alte 15 cărți (11 grecești, 2 românești,una slavo-română, una greco-arabă), întrecare< Ceaslovul greco-arab (1702) și NoulTestament (1703), prima ediție a acestuiaîn Țara Românească.

Pe data de 16 martie 1705 a fost alesepiscop de Vâlcea, unde la tipografia de laMănăstirea Govora, tipărește alte 9 cărți(3 românești, 3 slavo-române, 3 grecești)<Tomul bucuriei, (1705, grecește), Litur-ghierul și Evhologhionul (1706, într-unsingur volum, ambele reprezentând pri-mele ediții românești al acestora în Mun-tenia, Învățătura pe scurt pentru taina po-căinței (1705, românește, lucrare origina-lă).

La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitro-polit al Ungrovlahiei, fiind instalat în func-ție pe 22 februarie al aceluiași an. În aceastăcalitate, înființează ca și la Râmnicu Vâlcea

o tipografie la Târgoviște, unde a tipăritun număr de 18 cărți (5 grecești, una sla-vo-română, una slavo-româno-greacă, 11românești).

Prin cele 63 tipărituri, lucrate de el în-suși, coordonate sau patronate, în limbidiferite și de o mare diversitate, prin nu-meroșii ucenici pe care i-a format, esteconsiderat - alături de Diaconul Coresi -cel mai mare tipograf din cultura medie-vală românească.

A avut un rol însemnat în introducereacompletă și definitivă a limbii române înslujbă. Deși româna nu era limba sa nativă,a reușit să creeze o limbă liturgică româ-nească limpede, care a fost înțeleasă de

contemporanii săi și este folosită până as-tăzi.

Ctitor de lăcașuri de cult

Este ctitorul mănăstirii cu hramul "ToțiSfinții" din București – numită azi Mânăs-tirea Antim - (1713 - 1715), pe care a în-zestrat-o cu toate cele trebuitoare, unuldintre cele mai remarcabile monumentede arhitectură, pictură și sculptură din Ro-mânia. Pe seama veniturilor generate deaceasta, a alcătuit un testament, intitulat"Învățături pentru așezământul cinstiteimănăstiri a tuturor sfinților, capete 32", învederea organizării unei impresionanteopere de asistență socială.

Caterisirea și martiriul său>canonizarea în 1992

Fiind un apărător energic al drepturi-lor Bisericii ortodoxe și a poporului român,dar mai ales din pricina atitudinii sale fățișantiotomane, în toamna anului 1716, lacererea primului domn fanariot, NicolaeMavrocordat, a fost înlăturat din scaun,închis, caterisit de patriarhul ecumenic șicondamnat la exil pe viață în mănăstirea"Sfânta Ecaterina" din Muntele Sinai. Îndrum spre locul exilului, a fost ucis de os-tașii turci și trupul aruncat undeva în râulMarița sau în Tungea, dincolo de Adria-nopol.

Abia după 250 de ani, în 1966, Patriar-hia Ecumenică a ridicat această nedreaptăcaterisire și a fost reabilitat. Antim Ivirea-nul a fost proslăvit ca sfânt (canonizat) decătre Sinodul Bisericii Ortodoxe Româneîn 1992 (prin actul sinodal din 20 iunie,proclamarea oficială a canonizării avândloc la 21 iunie 1992). Este prăznuit în fie-care an la 27 septembrie.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne a declarat anul 2016 ca „an omagialal Sfântului Antim Ivireanul, tipograf șiom de cultură din secolul al XVIII-lea”, cuocazia comemorării a 300 de ani de la mar-tiriul acestuia. Patriarhul Daniel al BisericiiOrtodoxe Române a slujit, la 27 septembrie2016, Sfânta Liturghie pe Dealul Patriarhieiîmpreună cu Patriarhul Ioan alAntiohiei (en), aflat în vizită în Româniapentru a participa la manifestările dedicateSfântului Antim Ivireanul.

Se împlinesc 195 de ani de când Tudor Vladimirescu,ajuns la Bolintin, lansa “Proclama\ia c[tre bucure;teni”

Mitropolitul Antim Ivireanul ;i rolul s[u în prop[;irea culturii române

16 MARTIE~n 1966, astronauții americani Neil Armstrong și David Scott, aflați la bordul navetei Gemini 8,au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena.

GrigoreSergiu (Bu-jor) Nedel-covici (n. 16martie1936, Bâr-lad) este unromancierși eseist ro-mân, stabi-lit din 1987la Paris,Franța.

A absolvit în 1959 Facultateade Drept din București. A fost avo-cat la Baroul de Avocați din Plo-iești, de unde a fost radiat din mo-tive politice (după arestarea tată-lui), fiind obligat să munceascătimp de 12 ani pe diverse șantiereși uzine din țară< Bicaz, Brașov,București.

Din anul 1987 alege calea exilului,trăiește la Paris, unde continuă să scrie.Susține un ciclu de conferințe în StateleUnite și publică în Canada (La RevueCité Libre) eseul Întâlnirea cu secolulal XXI-lea. Din 1987, face parte din co-legiul de redacție al revistei Esprit, undepublică articole și eseuri. Este căsătoritcu Carmen Lăzăroiu, fosta soție a luiDinu Patriciu.

Dintre operele publicate în Româ-nia, amintim< Ultimii, roman, 1970,Fără vâsle, roman, 1972, Noaptea, ro-man, 1974, Grădina Icoanei, roman,1977, Zile de nisip, roman, 1979, Som-nul Vameșului, roman, 1981, Îmblân-zitorul de lupi, roman, 1991, Oratoriupentru imprudență, nuvele, 1992,Noaptea de solstițiu, piesă de teatru,1992, Aici și acum, publicistică, 1996,Jurnal infidel. Ieșirea din exil 1992-1997, jurnal de exil, 1998, Iarba zeilor,nuvele, 1998, 2+1, teatru, 1999, Lecto-rul de imagini, album de fotografii,2006.

Opere publicate `n Fran\a;i premii pe care le-a primit de-a lungul vie\ii

Printre operele publicate în Franța,se reg[sesc< Al doilea mesager, roman,1985, Le matin d'un miracle, roman,1993, Le provocateur, 2000

În 1981, romanul "Zile de nisip" es-te ecranizat ("Faleze de nisip"), dar fil-mul este imediat retras în urma criti-cilor lui Ceaușescu. În 1982, devine re-dactorul-șef al "Almanahului Literar"și șeful secției de proză al AsociațieiScriitorilor din București.

Romanul "Al doilea mesager", in-terzis de cenzura din România, aparela Editura Albin Michel de la Paris șiobține Premiul Libertății oferit de PEN-Club Français. Acest roman a fost ecra-nizat în România de regizorul MirceaVeroiu în 1992, pelicula fiind intitulată"Somnul insulei".

De-a lungul timpului, a fost distinscu numeroase premii< Premiul Asocia-ției Scriitorilor din București, 1974,pentru romanul Noaptea> Premiul Uni-unii Scriitorilor, 1979, pentru romanulZile de nisip; 1993, pentru romanulDimineața unui miracol> Premiul Li-bertății, acordat de Pen Club Français,1986, pentru romanul Al doilea mesa-ger> Premiul Academiei Româno-Ame-ricane de Artă și Știință, 1992, pentruromanul Al doilea mesager> Chevalierde l'Ordre des Arts et Lettres, 1990.

~n anul 1936 s-an[scut romancierul;i eseistul rom]n

Grigore Sergiu(Bujor) Nedelcovici

1457< A fost executat Ladislau de Hune-doara, fiul mai mare al lui Iancu de Hu-nedoara, de către nobilimea maghiară.

1521< Navigatorul portughez FernandoMagellan a ajuns pentru prima dată în In-sulele Filipine.

1705< Antim Ivireanul a fost ales episcopde Râmnic, hirotonisirea având loc în ziuaurmătoare. Una dintre primele măsuri pecare le-a luat în această calitate a fost in-stalarea unei tipografii la Râmnic.

1821< Tudor Vladimirescu, ajuns la Bo-lintin, a lansat „Proclamația către bucu-reșteni", prin care chema pe aceștia la luptaantiotomană.

1939< Al doilea război mondial< Trupelegermane au preluat puterea în Cehoslova-cia.

1945< Orașul german Würzburg a fost dis-trus în proporție de 90% de un bombar-dament britanic, în numai 20 de minute;5.000 morți.

1965< A avutloc premierafilmului Pă-durea spîn-zuraților, înregia lui Li-viu Ciulei,film distinscu premiulpentru regiela Festivalulde la Can-nes.

1966< Astro-nauții ame-ricani NeilArmstrongși DavidScott, aflați labordul nave-tei Gemini 8,au reușit prima conectare a unei navetespațiale cu echipaj uman cu un alt obiect,o rachetă Agena.

1997< Semnarea Acordului privind redu-cerea emisiilor de gaze cu efect de seră,adoptat la Conferința ONU de la Kyoto(Japonia), la 11 decembrie 1997.

1995< Mississippi a ratificat formal Amen-damentul al 13-lea, devenind ultimul statdin SUA care a aprobat abolirea sclaviei.Amendamentul al 13-lea a fost ratificatoficial în 1865.

1999< Comisia Europeană prezidată deJacques Santer și-a anunțat demisia, faptfără precedent în istoria instituției euro-pene. Decizia a intervenit ca urmare a unuiraport foarte critic, care stabilea marea res-ponsabilitate colectivă a Comisiei în ca-zurile de fraudă semnalate la sfârșitul anu-lui 1998. În data de 24 martie 1999, fostulpremier italian Romano Prodi a fost des-emnat pentru succesiunea lui Santer.

2005< Israel a predat oficial Ierihonul că-tre Autoritatea Palestiniană.

2011< La cinci zile după cutremurul dinJaponia, împăratul Akihito, a avut primaieșire publică, într-un discurs televizatcalificat drept "fără precedent". Suveranulnipon s-a declarat profund îngrijorat înlegătură cu criza cu care se confruntă țarasa în urma seismului și a tsunami-ului șia cerut solidaritate.1883< Carol Ardeleanu, prozator român(d. 1949)1897< Margareta Sterian, pictoriță, poetăromână (d. 1992)1903< Jules Cazaban, actor român (d.1963)1913< Radu Brateș, poet și prozator român(d. 1973)1923< Sergiu Cunescu, politician român(d. 2005)1924< Horia Șerbănescu, actor român deteatru și film (d. 2010)

Semnifica\ii istoricepentru ziua

de 16 martie

~n data de 16 martie 1705, a fost alesepiscop de Vâlcea, unde la tipografiade la Mănăstirea Govora, tipărește alte9 cărți

Proclama\ia se adresa tuturor locuitorilor din oraşiul Bucureştilor, partebisericească şi mirenească, boierească şi negustorească, şi către tot norodul

Filmul P[durea Sp]nzura\ilor a fost distinscu premiul pentru regie laFestivalul de la Cannes

10 Informa\ia de Duminic[/17 martie 2019

ISTORIA RELIGIILOR“Şi într-adevăr, harul lui Dumnezeu începuse

să se răspândească şi peste celelalte popoare, maiîntâi în Cezareea Palestinei, unde Corneliu, celdintâi, a primit credinţa în Hristos, el şi casa lui,printr-o descoperire dumnezeiască şi în urma stră-daniilor apostolului Petru.”

Papa Francisc a anunţat că Va-ticanul va deschide arhivele secreteale lui Pius al XII-lea din cel de-AlDoilea Război Mondial, în lunamartie 2020. Mulţi se aşteaptă caevenimentul să lămurească pentrutotdeauna de ce nu a reuşit Bisericacatolică să joace un rol mai activîmpotriva Holocaustului.

Cercetătorii au solicitat în mai multerânduri accesul la arhivele din timpul celuide-Al Doilea Război Mondial, pentru aidentifica măsurile luate de Pius al XII-lea (1939 - 1958) împotriva Germanieinaziste în legătură cu uciderea evreilor.Biserica catolică a fost chiar acuzată detăcere complice, arată France24, preluatde Mediafax.

“Am hotărât ca deschiderea arhivelorVaticanului pentru perioada în care a fost

în funcţie Pius al XII-lea să aibă loc pe 2martie 2020", a anunţat actualul suveranpontif.

Această dată marchează împlinirea a81 de ani de când Eugenio Pacelli a devenitpapa Pius al XII-lea.

“Biserica nu se teme de istorie", a com-pletat papa Francisc, amintind că man-datul lui Pius al XII-lea a coincis cu "unuldintre cele mai triste şi mai întunecatemomente ale secolului al XX-lea". LiderulBisericii catolice a spus că a luat aceastăhotărâre după ce a înţeles că o cercetareistorică serioasă va putea să pună "într-olumină corectă, cu criticile de rigoare, mo-mentele de slavă ale acestui papă ca şi,fără îndoială, clipele de probleme grave şihotărâri chinuitoare, de preocupare creşti-nă şi umană".

Contradicţiile din jurulPapei Pius al XII-lea

Papa Pius al XII-lea a fost criticat pen-tru că nu a condamnat mai răspicat uci-derea evreilor în timpul regimului nazist.

Reprezentanţii Yad Vashem, CentrulMondial de Comemorare a Holocaustuluidin Ierusalim, au afirmat că „laudă" ho-tărârea, „care va da ocazia unei investigaţiiobiective şi transparente, ca şi a unor studiiextensive privind poziţia Vaticanului, înparticular, şi a Bisericii catolice, în general,în timpul Holocaustului".

În 2012, Centrul a schimbat prezen-tarea lui Pius al XII-lea în cadrul muzeului,menţionând faptul că atitudinea sa în tim-pul Holocaustului rămâne „un subiectcontroversat în rândul savanţilor". Cer-cetătorii au spus că „se aşteaptă la un accestotal la documentele păstrate în arhive".

Oficial, Vaticanul a păstrat o poziţieneutră în timpul războiului. Unii istoricispun că Pius al XII-lea a salvat zeci de miide evrei italieni, dând indicaţii mănăsti-rilor să îi adăpostească. Într-un interviu,

Francisc a arătat că fostul papă a ascunsevrei în Castelul Gandolfo, reşedinţa pa-pală din apropierea Romei. „Acolo, în ca-mera papei, pe patul său, s-au născut 42de copii, copii evrei ai persoanelor prigo-nite care se adăposteau acolo". enable Ja-vaScript if it is disabled in your browser.

Potrivit episcopului Sergio Pagano,şefului arhivelor de la Vatican, pregătirilepentru acest eveniment au început în tim-pul pontificatului lui Benedict al XVI-lea,predecesorul lui Francisc, în 2006.

Publicaţia L'Osservatore Romano anotat că Vaticanul a sperat că toate de-mersurile vor fi încheiate până în 2015,însă numărul mare al documentelor şilipsa de personal a provocat mari întâr-zieri. Pagano a afirmat că râvna arhivisticăpentru „o perioadă decisivă pentru bise-rică şi pentru lume" va permite istoricilorsă descopere „strădaniile supraomeneştiale umanismului creştin".

Francisc a afirmat că, după studiul ar-

hivelor din timpul războiului, deciziilefostului papă pot să pară unora ca „reţin-ute", dar erau tentative „de a păstra, învremuri de profund întuneric şi cruzime,flacăra plăpândă a iniţiativelor umanitare,a diplomaţiei discrete, dar laborioase".

Ideea pasivităţii Bisericii catolice ar fişi o consecinţă a unei piese de teatru scrisede Rolf Hochhuth în 1963 şi adaptată deregizorul grec Costa-Gavras în 2002, subtitlul „Amen" (cu filmări desfăşurate înRomânia), care ar fi afectat imaginea luiPius al XII-lea.

Foştii suverani pontifi Ioan al XXIII-lea (1958 - 1963), Paul al VI-lea (1963 -1978) şi Ioan Paul al II-lea (1978 - 2005)au fost deja declaraţi sfinţi, dar beatificarealui Pius al XII-lea, primul pas pentru re-cunoaşterea sfinţeniei în catolicism, esteun proces care întârzie din cauza contro-verselor legate de mandatul său din timpulrăzboiului.

În condiţiile nivelului redus aldezvoltării societăţii în Iudeea însecolul I î.e.n, integrată în Impe-riul roman, cu un rege local Irod,în ţinutul Palestinei, cu o popu-laţie ce se închina potrivit tradiţii-lor strămoşeşti mai multor idoli,erau posibilităţi pentru idolatri-zarea oricăror principii şi mituri.

Părintele acestei ideologii a creştinis-mului, Ioan Botezătorul promova venirealui Mesia, bazată pe tradiţia religioasă iu-daistă. Ioan va deveni botezătorul lui Iisusîn apele Iordanului, apoi după botez vorapare alţi ataşaţi ai cauzei şi învăţăturiloratribuite lui Iisus, numiţi ulterior apostoli.Dacă învăţăturile au venit tocmai de lapersoana Iisus sau nu, sau sunt o facerepentru propagarea unui mit rămâne deînţeles. Legendele şi mitul despre viaţalui Iisus (Crist) este de datoria fiecăruiasă le descifreze. Cert este că din aceste le-gende s-a dezvoltat o ideologie religioasănumită creştinism bazată pe întâmplărimistice care a fost pe mâna profitorilordin structurile religioase formate. Apos-tolii şi alţi misionari profitori ai ideologieicreştine şi bineînţeles mitul şi ideologia,s-au răspândit în toate părţile ca orice le-gendă - mit - ştire - ideologie.

Istoria vieţii lui Iisus şi la oraactuală este o incertitudine, spune profesorul

Iisus, potrivit autorilor evangheliilorsinoptice, s-ar fi născut în aşezarea Na-zaret. Ca alternativă, unii spun că Iisus s-ar fi născut în Betleem de Galileea, oaşezare la 10 km de Nazaret, deoareceBetleemul Iudeei nu poate fi luat în seamădin lipsă de dovezi arheologice că ar fifost locuit în timpul lui Iisus. Istoricii fi-xează data naşterii în al-31-lea an de dom-nie a Împăratului Octavian Augustus, saula anul 753 de la întemeierea Romei. Du-pă alte cercetări data naşterii lui Iisus arfi cu 4-5 ani mai înainte, nereuşindu-seo datare concretă. Istoria vieţii lui Iisus şila ora actuală este o incertitudine - o le-gendă - un mit - care ridică semne de în-trebare şi contradicţii ce nu au fost şti-inţific elucidate. Data naşterii incertă,naşterea din fecioară, minunile săvârşite,predicile, crucea şi răstignirea, moarteaşi învierea, sunt elemente de doctrină.Eusebiu din Cezareea 260-340 d. C, epis-

cop şi scriitor al creştinismului scrie înlucrarea “Istoria bisericească” ,,Iisus estefiul lui Iosif ”.

“Sfânta scriptură spune că toată duratapropovăduirii Domnului a avut loc pevremea arhiereilor Ana şi Caiafa, ceea cevrea să spună că toată durata “Învăţăturii”sale s-a desfăşurat când au servit aceştiarhierei, ceea ce înseamnă că întreaga luipropovăduire nu a durat chiar patru aniîmpliniţi.

“Şi într-adevăr, harul lui Dumnezeuîncepuse să se răspândească şi peste ce-lelalte popoare, mai întâi în Cezareea Pa-lestinei, unde Corneliu, cel dintâi, a primitcredinţa în Hristos, el şi casa lui, printr-o descoperire dumnezeiască şi în urmastrădaniilor apostolului Petru. După

aceea au venit la credinţă un mare numărde păgâni din Antiohia, cărora le-au pro-povăduit cei împrăştiaţi de prigoana por-nită împotriva lui Ştefan, aşa încât Bise-rica din Antiohia a ajuns să fie curândînfloritoare şi populată, dovadă că încăde atunci se aflau în ea mulţime de proo-roci refugiaţi din Ierusalim, între ei Bar-naba şi Pavel, precum o mulţime de alţifraţi, căci tot acolo a şi apărut atunci, cadintr-un izvor bogat şi puternic, numelede creştin”. După cum ne relatează Euse-biu de Cezareea, creştinismul începe înCezareea Palestinei din Iudeea, locul fap-telor lui Iisus şi găseşte teren la iudeii decultură arabă din Ierusalim, iudeii de cul-tură greacă din Ierusalim, care fugăriţidin Ierusalim devin misionari în zonele

lor culturale şi de apartenenţă. Aşa ar fiapărut comunităţi creştine în lumea ara-bă, în Antiohia şi Grecia apoi şi la Roma.Aşadar izvorul bogat şi puternic al creşti-nismului se află în Cezareea Palestinei,de unde ar tebui să fie recunoscut pri-matul creştinismului.

Eusebiu de Cezareea vorbeşte despreo împărţire a evanghelizării pământuluiîntre apostoli. Toma predică în ţinutulparţilor Iranul de astăzi, Matei în Etiopia,Bartolomeu în India, Andrei în Scytia,Ioan în Asia, Petru în Pont, Galatia, Biti-nia, Capadochia, Asia, Roma, Paul înGrecia, Iliria şi Roma. Sfinţii apostoli Pe-tru şi Pavel întemeiază comunităţi creşti-ne în diferite centre ca Galileea, Samaria,Antiohia etc, ajungând în anul 41 e.n. laRoma. În urma propăvăduirii creştinis-mului sunt întemniţaţi la Roma. Incepândcu anul 50, se nasc comunităţile religioasecreştine din Tesalonic, Corint, Atena.

Dacă în vremea lui Iisus, romanii nuau acceptat un alt rege local cum s-a au-todefinit Iisus rege în ţinutul Iudeei, ştiindcă sunt judecaţi cei cu asemenea intenţii,atunci se înţelege că romanii n-au accep-tat faptele lui Iisus şi apoi propovăduirea,,Învăţăturii” la Roma, iar ,,în anul 67 subîmpăratul Nero, apostolii Petru şi Pavelsunt martirizaţi, răstigniţi pe cruce cu ca-pul în jos, neacceptând să fie răstigniţi caIssus. ~n anul 70 Ierusalimul a fost distrus,iar centrul credinţei creştine s-a mutat laRoma”, apoi urmează răspândirea creşti-nismului pe măsura aderării la ideologieşi intereselor de grup sau individuale. Încadrul Imperiului roman, exista religiazeităţilor romane care domina societatearomană în raport cu alte credinţe şi prac-tici religioase. Toate practicile în afarazeităţilor romane cunoscute erau prigo-nite. În această situaţie se afla şi credinţacreştină. Cei ce credeau în zei formau im-ensa majoritate a populaţiei din ImperiulRoman, dispunând de puterea politicămult timp în continuarea sec. II şi III.

~n sec. I e.n. în ImperiulRoman apar marile mişcări de popoare

Încă din sec. I e.n. în Imperiul Romanapar şi marile mişcări de popoare, (mişcă-rile sarmate, scite, alţi colonişti) dar şi încelelalte secole, războaiele cu dacii, qaziişi marcomani, ceea ce va duce la marimobilizări şi războaie, cu schimbări depoziţii şi tulburări la graniţele de nordale imperiului, inclusiv folosirea terito-

riilor lor şi a generaţiilor din aceste teri-torii, pentru desfăşurarea teatrelor de lup-tă. Sfârşitul sec. II e.n. găseşte ImperiulRoman în situaţii de reorganizări şi efor-turi de a face faţă atacurilor zise barbare.În acest context teritoriul Imperiului Ro-man era supus credinţelor de tot felul.

Iar în secolele I-II-III, creştinismul laRoma nu poate fi considerat decât subformă de religie propovăduitoare în ra-port cu politeismul roman, cu toate căerau comunităţi creştine şi în restul Im-periului Roman. Existenţa creştinismuluica şi cult credincios pe învăţăturile atri-buite lui Iisus este în ascensiune la sfârşitulsecolului III, când încep să apară mani-festările de toleranţă. Edictul de toleranţădin 313 e.n de la Milan, nu este prima ac-ceptare a cultului creştin. Împăratul Con-stantin foloseşte fenomenul creştinismu-lui pentru perspectiva politică dându-şiseama de existenţa unor structuri creştinece îl puteau sprijini atât înăuntru cât şiînafara Imperiului roman şi mai cu seamăa rolului ce putea fi jucat de către acesteaîn perpetuarea domniei « pentru măreţiaîmpăraţilor şi convenirea doctrinei, sta-pâni ai lumii ».

La Sinodul de la Niceea 325 e.n. creşti-nismul a fost decretat, de către împăratulConstantin cel Mare, religie oficială aImperiului Roman.

Iudeii nu acceptau nici ei preceptelenoii învăţături, văzând în ea subminareaLegii lăsată de Moise.

Din volumul< Unitate religioasă şiconservatorism la Homorodu de Mijloc,Satu Mare 2016

***1 Sorina Munteanu din revista „BisericaPireului“2 Eusebiu de Cezareea, Scrieri, Istoria

bisericească, Cartea I. p.49. 3 Idem, p. 55.4 Eusebiu de Cezareea, Scrieri, Istoria

bisericească. Cartea a-II-a, p. 70.5 Eusebiu de Cezareea, Scrieri, Istoria

bisericească. Cartea a-III-a p. 99. 6 Idem 7 Rozalia Cosma, Gheorghe Cosma, Cre-dinţă şi cultură… Satu Mare 2011 p. 34,35.8 Red. Acad. Andrei Oţetea – Istoria po-porului român, Editura Ştiinţifică, Bucu-reşti 1970, p. 52.9 Rozalia Cosma, Gheorghe Cosma, Cre-dinţă şi cultură.., Satu Mare 2011 p. 38. 10 Idem, p. 36. Prof. Ioan Andreica

Se deschid arhivele secrete ale Papei Pius al XII-lea din cel de-Al Doilea R[zboi Mondial

Profesorul Ioan Andreica, fondatorul revistei Mesagerul Albastru

Situa\ia cre;tinismului în Palestina;i Imperiul Roman în sec. I-III e. n.

17 martie 2019/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Laserul de la Măgurele, proiect cofi-nanţat din fonduri europene, a atins 10PetaWatts, cea mai mare putere din lume,potrivit Mediafax.

Executivul a organizat, miercuri, uneveniment pentru a marca această premie-ră mondială.

„Este o zi mare pentru noi, o zi foarte

importantă, comunicăm rezultatele ulti-melor teste de putere ale sistemului laserde la Măgurele, pot spune că s-a atins oputere mai mult decât am visat noi - 10.88PetaWatts, pentru cei care nu au noţiunede multipli și submultipli, sunt 10 milioanede miliarde de waţi, a zecea parte din în-treaga putere a Soarelui pe Pământ con-centrată într-o rază de lumină. De aici șimarea realizare tehnică și știinţifică, careconstituie o premieră mondială. Cu aju-torul acestui laser, putem să creăm feno-mene noi, să urmărim comportarea ma-teriei în condiţii extreme, condiţii care pâ-nă acum nu au fost pe Pământ, probabilcă în Univers există și încercăm astfel sădeslușim unele dintre tainele Universului",a declarat Nicolae Zamfir, directorul pro-iectului Laserului de la Măgurele.

Componenta românească a Proiectu-lui ELI este axată pe domeniul fizicii nu-cleare (ELI-NP) și se construiește la Mă-gurele, în cadrul Institutului pentru Fizicăși Inginerie Nucleară – Horia Hulubei(IFIN-HH).

„Vreau să felicit echipa de la Măgurele,zeii și-au făcut datoria, mai rămâne ca noi,oamenii de rând, să fim în stare să bene-ficiem de ceea ce ne dau ei. Ţine doar denoi. Ceea ce se întâmplă aici nu este uneveniment important pentru România, nupentru Europa, ci, după părerea mea, esteun eveniment foarte important pentruomenire. În 2013, l-am întrebat pe domnulacademician Zmafir ce se întâmplă aici. Ce se întâmplă aici ne plasează la frontieracunoașterii. Mâine poate să fie cu totul șicu totul altfel", a declarat Marian Petrache,președintele Consiliului Judeţean Ilfov.

„Avem toate motivele să ne mândrimcu faptul că oamenii de știinţă români, ală-turi de specialiști de talie internaţionalăau reușit construirea celui mai puternic la-ser din lume. Beneficiile implementăriiproiectului Extreme Light Infrastructuresunt multiple. Specialiștii au făcut un pasuriaș în căutarea unor răspunsuri practiceîn domenii importante precum înlocuireatehnologiilor costisitoare în domeniulenergiei sau cercetarea unor metode re-voluţionare în domeniul medical. Felicitechipa de cercetători de la ELI-NP și îi asi-gur de întreaga susţinere a Guvernului”, atransmis premierul Viorica Dăncilă.

Sistemul, a cărui instalare în clădireaELI-NP a început în septembrie 2016, s-aaflat în procedura de testare finală, atin-gându-se, în acest moment, puterea pro-pusă de 10 PW, cea mai mare putere dinlume. La începutul lunii februarie, cerce-tătorii de la Institutul Naţional pentru Fi-zică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”,ce sunt parte a proiectului european ELI-NP, au reușit să atingă o putere stabilă a la-serului de 7 petawaţi. Denumit pe scurt„Laserul de la Măgurele”, ELI-NP este for-mat din două componente: prima esteformată din două lasere de mare putere șiun generator de radiaţii gamma cu carac-teristici performante.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Numărul bancherilor din Uni-unea Europeană care au câştigatîn 2017 peste un milion de euroa crescut la aproape 5.000, chiardacă au fost introduse limite cuprivire la bonusurile ce pot fi plă-tite angajaţilor din sectorul fi-nanciar, arată un studiu publicatluni de Autoritatea Bancară Eu-ropeană (EBA), transmite Reu-ters.

Majoritatea lor sunt în Marea Bri-tanie, dar, cum ţara urmează să iasădin UE, unii bancheri cu salarii ridi-cate se vor muta din Londra în altecentre financiare din Europa conti-nentală.

Din 2014, bonusurileacordate angaja\ilorb[ncilor sunt plafonate

Luni, EBA a anunţat că 4.859 debancheri au fost plătiţi în 2017 cu pesteun milion de euro, inclusiv bonusurile,

numărul lor fiind în creştere faţă de2016, când au fost 4.597.

După ce în timpul crizei financiare

plătitorii de taxe au salvat băncile carese confruntau cu spectrul falimentului,Uniunea Europeană a introdus limite

cu privire la bonusurile ce pot fi plătiteangajaţilor din sectorul financiar, careau dus la modificarea sistemului derecompensare printr-un accent maimare pe partea fixă a remuneraţiei.Din 2014, bonusurile sunt plafonateşi nu pot depăşi valoarea salariului debază sau de două ori acea sumă, dacăacţionarii sunt de acord.

Aproape trei sferturi dintre bancherii milionari din UElucrau în 2017 în Anglia

EBA subliniază că raportul dintrepartea variabilă şi partea fixă a remu-neraţiei acordată bancherilor milio-nari a continuat să scadă în 2017 pânăla 101,08%, de la 104% în 2016, 118%în 2015 şi 123% în 2014. Aproape treisferturi (73,3%) dintre bancherii mi-lionari din UE lucrau în 2017 în MareaBritanie (3.567 de bancheri, în creşterecu 380 faţă de 2016). Urmează Ger-mania (390 de bancheri), Italia (201de bancheri), Franţa (233 de bancheri)şi Spania (161 de bancheri), scrie Ager-pres.

După ce în timpul crizei financiare plătitorii de taxe au salvat băncile care seconfruntau cu spectrul falimentului, Uniunea Europeană a introdus limite cuprivire la bonusurile ce pot fi plătite angajaţilor din sectorul financiar

33 de primari s-au asociat pentru a construi o autostrad[ pe fonduri UEPentru acest proiect, a fost nevoie de înființarea Microregiunii Țara Făgărașului, o strategiede dezvoltare a orașelor și satelor de la nord de crestele Făgărașilor

Laserul din M[gurelea atins cea mai mare

putere din lume

Primarii localităților din ju-dețele Sibiu și Brașov par să firenunțat la ideea că statul vaconstrui curând o autostradă sauun drum expres între cele douăreședințe de județ și vor să con-struiască un drum de mare vite-ză între Mândra (jud. Brașov) șiȘelimbăr (jud. Sibiu) cu bani eu-ropeni.

Pentru acest proiect, a fost nevoiede înființarea Microregiunii Țara Fă-gărașului, o strategie de dezvoltare a

orașelor și satelor de la nord de cres-tele Făgărașilor. Inițiativa creării Mi-croregiunii Țara Făgărașului aparțineprimăriei municipiului Făgăraș.

~n luna februarie, în Cetatea for-tificată din Făgăraș aproape 30 de pri-mari au asistat la înființarea micro-regiunii, în prezența comisarului eu-ropean pentru politici regionale, Co-rina Crețu. În total, din microregiunefac parte 33 de localități, dintre careorașele Avrig și Tălmaciu din județulSibiu și Făgăraș și Victoria din județulBrașov, precum și 29 de comune< 19dintre acestea sunt din județul Brașov

(Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Li-sa, Mândra, Părău, Comăna, Recea,Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbătade Sus, Șoarș, Ucea, Viștea, Voila, Ji-bert, Ticuș) și zece din județul Sibiu(Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Po-rumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Tur-nu Roșu, Tălmaciu, Șelimbăr, Boiţa,Bruiu, Roșia).

Nici autoritățiledin România nu se înghesuiesă depună proiecte pentrua cere bani de la UE

Ideea principală a acestei micro-regiuni este cooperarea dintre primă-rii și atragerea de fonduri europenepentru proiecte benefice unor zonemai largi, având în vedere că banii dela bugetul central nu vin întotdeaunacând e nevoie de ei. În același timp, nici autoritățile dinRomânia nu se înghesuie să depunăproiecte pentru a cere bani de la UE>conform comisarului Corina Crețu,aproximativ 80% din banii destinațiRomâniei nu au fost absorbiți, potri-vit Observatorulph.ro.

Aproape 5.000 de bancheri din Europa au c];tigatîn 2017 peste un milion de euro de “c[ciul[”

Pentru acest proiect, se intenționează înființarea Microregiunii Țara Făgărașului, o strategie dedezvoltare a orașelor și satelor de la nord de crestele Făgărașilor. Inițiativa creării MicroregiuniiȚara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș. ~n luna februarie, în Cetatea fortificatădin Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisaruluieuropean pentru politici regionale, Corina Crețu. În total, din microregiune fac parte 33 de localități,dintre care orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov.

~n luna februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politiciregionale, Corina Crețu

12 Informa\ia de Duminic[/17 martie 2019

Vești bune pentru cei doi în-drăgostiți, dar și pentru familiilelor. Cei doi se iubesc de câțiva aniși acum, în martie 2019, au ofi-cializat tot.

Jennifer Lopez s-a logodit cu AlexRodriguez. Cele două vedete au făcutanunțul în mod public pe conturile lorde Instagram. Fostul jucător profesio-nist de baseball a cerut-o de soție peJennifer Lopez. Inelul pe care vedeta l-a primit are un diamant uriaș pe el.

După 2 ani de relație, vedetele auserbat aniversarea într-o vacanță, înBahamas. Acolo, Alex Rodriguez și-afăcut curaj și i-a pus întrebarea cea ma-re. Emoționată, Jennifer Lopez a spusda. Cei doi au anunțat logodna printr-o poză cu mâinile celor doi și inelul cudiamante, pe Instagram.

Cuplul a aniversat doi anide rela\ie

„A spus da”, a scris Alex Rodriguez,în vârstă de 43 de ani, pe Instagram,mesaj căruia i-a atașat o poză cu dia-mantul impresionant primit de Jenni-fer Lopez, în vârstă de 49 de ani.

Ulterior, cântăreața a distribuit șiea postarea, căreia i-a alăturat opt emo-ticonuri în formă de inimă neagră.

Cuplul a aniversat doi ani de relațiepe 3 februarie, potrivit revistei People.Jennifer Lopez are 49 de ani și a maifost căsătorită de 3 ori. Aceasta are ge-meni, un băiat și o față de 11 ani, cucântărețul Marc Anthony. Alex Rodri-guez are 43 de ani și este dominican.A avut o carieră sportivă de succes laNew York Yankees. În prezent, esteanalist de baseball și are două fiice, in-formează digi24.ro.

Cine e Jennifer Lopez

Jennifer Lopez, învârstă de 49 de ani, s-a lansat iniţial caactriţă, înainte dea deveni o vede-tă a muzicii pop.După ce a deve-nit cunoscutăîn anii 1990 curolul din sitco-mul „În LivingColor”, JenniferLopez a deve-nit un star detalie mondia-lă, remarcân-du-se în filmeprecum „Sele-na”, „Trenul cubani”, „Ana-conda”, „Eu cucine mă mă-rit?”, „Came-rista”, „Plan derezervă” şi „Pre-găteşte-te, că vine!”.

Şi-a lansat albumulmuzical de debut, „Onthe 6”, în 1999. JenniferLopez s-a remarcat şi încalitate de jurat al emisiu-nii-concurs „AmericanIdol”, dar şi cu numeroasealbume pop, care s-auvândut în peste 80 de mi-lioane de exemplare. Jen-nifer Lopez este şi o fe-meie de afaceri cu unsimţ antreprenorial dez-voltat, artista lansându-şipropria companie de pro-ducţie, o linie vestimentarăşi o gamă de parfumuri.

Jennifer Lopez s-a logodit cu Alex Rodriguez