fabricarea mobilei

7/25/2019 Fabricarea Mobilei

http://slidepdf.com/reader/full/fabricarea-mobilei 1/18

Proiect la Studiul Impactului

Ecologic



PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE AOBILEI



Cuprins

1. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A MOBILEI..4

1.1. Dererminarea necesarului e ma!erii "rime si ma!eriale #$l$si!e la #a%ricarea

m$%ilei..............................................................................................................4

1.1.1. Cheresteaua..............................................................................................................4

1.1.2. Furnirul...................................................................................................................... 4

1.1.3. Placajul...................................................................................................................... 4

1.1.4. Lemnul impregnat.....................................................................................................5

1.1.5. Lacurile......................................................................................................................5

1.1.6. Materiale tapiserie.....................................................................................................5

1.&. Descrierea "r$cesului !e'n$l$(ic.................................................................)

1.2.1. Receptie materie prima.............................................................................................7

1.2.2. Uscarea..................................................................................................................... 7

1.2.3. e!itarea...................................................................................................................7

1.2.4. Prelucrarea mecanica................................................................................................ 7

1.2.5. "le#uirea....................................................................................................................7

1.2.6. C$l$rarea...................................................................................................................%

1.2.7. Lacuirea.....................................................................................................................%

1.2.%. M$ntarea................................................................................................................... %

&. IDENTI*ICAREA ASPECTELOR DE MEDIU....................................14

+. STABILIREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI..............................1,

4. LISTA ASPECTELOR SEMNI*ICATI-E DE MEDIU...........................1

,. CONCLU/II..............................................................................1)

BIBLIOGRA*IE.............................................................................10



!" DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A OBILEI

!"!" Determi#area #ece$arului de materii prime $i materiale %olo$ite la %a&ricarea mo&ilei

Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei,

fiind relative ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel,el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive

mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se

vor mentine si dupa racirea lui.

De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care s-

au conservat de-a lungul timpului in bune conditii.

Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de

semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice sifizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o caltate

corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte.

!"!"! C'ere$teaua

Este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitare longitudinala a bustenilor cu

ajutorul gaterelor, fierastraielor circulare si a fierastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete

plane si paralele. Cheresteaua poate fi de rasinoase, foioase tari si foiase moi, avand grosimile

cuprinse intre !"-#$mm, latimile intre %-&$cm, iar lungimile intre $,'#-&m (in functie de specia

lemnoasa respectiva).

La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar,

rasinoase,etc, in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare,

cornise, socluri, etc.

!"!"( Fur#irul

Este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind intre $,"-%mm, in functie de

destinatia lui. *urnirele se pot obtine prin debitari manuale cu ferastraie, mecanic pe masini de

laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul, totusi, pierderile de material sunt mari si de aceea cea mai e+tinsa metoda este cea de taiere mecanica.

!"!") Placa*ul

Este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite intre ele cu ajutorul

unor cleiuri sau rasini sintetice. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv umflarea



si contragerea sunt reduse, fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca

urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, propritatile de prelucrare

sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv. Placajele cu

stratul e+terior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire e+otice de mahon, lemn satinat, zebra,

etc, iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje

sunt folosite, de e+emplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier la care stratul e+terior din

interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. n acest fel consumul de lemn este

minim, iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. .

!"!"+ Lem#ul impreg#at.

Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior

prin incalzire au loc reactii chimice intre celulele lemnoase si cele ale materialelor de

impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire, la actiunea factorilor chimici si a insectelor, putandu-se imprima in relief, curba sau

ondula.

!"!", Lacurile

unt utilizate in procesul de finisare a pieselor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si

de protejare a mobilei fata de caldura si apa.

Adezivii naturali (cei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-

formaldehidici cu intaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la careva fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau

ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile

!"!"- ateriale pe#tru tapi$erie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si

tapisarea e+terioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapiserie se folosesc brocarturi,

goblenuri, tesaturi, rips, ja/ard, piele, inlocuitori de piele



!. 0ECEP1E 2A1E0E P02A

". 3CA0EA C4E0E1ELE

&. DE51A0E

'. P0EL3C0A0E 2ECA6CA

P0EL3C0A0E 7E82E10CA

P0EL3C0A0E PE6103 AA25LA0E

#. LE*30E

%. C8L80A0E

9.LAC30E

:.2861A0E

;.L<0A0E

*ig !. chema procesului tehnologic de fabricare a mobile ( a scaunului ).

!"( De$crierea proce$ului te'#ologic

!"("! Receptie materie prima



Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv,obtinut prin debitare longitudinala a

bustenilor cu ajutorul gaterelor ferestraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta si

prezinta cel putin doua fete plane si paralele.Cheresteaua poate fi de rasinoase, de foioase tari si

foioase moi.Asadar cheresteaua nu constitie un factor de poluare pentru angajatii unei idecuparea

materilului intreprinderi de fabricare a mobilei.

!"("( U$carea

Dotarea fabricilor cu instalatii corespunzatore de uscare a cherestelei nu constituie un

factor de poluare pentru angajatii unei intreprinderi de fabricare a mobilei.

3scarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motivelemnul

uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed este mai usor ,mai simplu de lirat si prin

uscare contractandu-se isi schimba forma stabilitatea devenind definitva inainte de debitare.

!"(") De&itarea

0eprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese (repere), cu contur rectilinu sau

curbilinu, prevazute cu adaos de prelucrare necesar prelucrarilor ulterioare debitarea cherestelei

consta in insemnarea, sectionarea ,spintecarea si decuparea materialului e+ecutate cu ferastraie

de diferite tipuri. 0ezidurile si rumeguslul provenit din decuparea ,spintecarea si sectionarea

materialului constituie un facor de poluare pentru mediul intrepinderi.

!"("+ Prelucrarea meca#ica

0eperelor din lemn masiv consta intr-un sir de operartii,prin care, reperelor debitate li seconfera forma, dimensiunile si calitatea corespunzatoare a suprafeteloroperatiile se e+ecuta cu

masini de diferite tipuri (de intreptat ,de rindeluit, de burghiat de frezat)poate sa constitie un

facor de poloare pentru mediul intreprinderii.

Prelucrarea prin ansamblare ansamblarea elementelor prin incleiere, datorita prorietatilor

lor adezive au rolul de a imbina supafetele dintre doua piese.poate constiui un factor de poluare

olfactiv si gustaiv al angajatior intrpeinderii.

!"(", Sle%uirea

Prin care se elimina asperitatile de la operatiile anterioare se folosec granule

abrazive.poate constiui un factor de poloare a medilui intreprinderii.

!"("- Colorarea



e folosesc pentru pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea in

intregime a materilului lemnos.,constiuie un facotor de poloare ofalctiv si gustativ.

!"(". Lacuirea

unt utilizte in procesul de finisre ab pieslor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si

de potejare a mobilei fata de caldura si apa.Adezivi naturali (cei de oase,de piele) si

sinteici(poliacetat de vinil)trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va fi supusa mobila

si de mediul in care va fi utilizata(uscat umed temperaturi scazute ,ridicate)fara asuferi deformari

sau deteriorari neadmisibile.

!"("/ o#tarea mo&ilei

Prin care se asambeleza partile componente in produse se poate realiza prin incleiere

fi+are cu suruburi si cu cuie ,montare cu acesorii.6u constiuie un factor de poloare pentru

angajatii unei intreprinderii de fabricare a mobilei.2obila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobile cu

preturi scazute, lucrata mechanic, pana la piese lucrate manual.

Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare isi pune

decisiv amprenta asupra calitatii produselr finite de mobilier.

=n raport cu modul in care participa la e+ecutarea diferitelor produse, lucrari sau servicii

in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie sunt

a) procesele de munca de baza prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformareadiferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul

activitatii de baza a intreprinderii

b) procesele au+iliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura obtinerea unor produse sau

lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si

conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza

c) procesele de munca de servire au ca scop e+ecutarea unor servicii productive care nu

constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii au+iliare dar care prin realizarea lor

conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor au+iliare.

Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, illustrate, pot fi

impartite in trei mari grupe, si anume obtinerea elementelor massive, finisarea si montarea.

Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii



0u$carea c'ere$telei. 3nul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care

inflenteaza atat proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cat si pe cele ale

produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre && si

si peste #$> din masa totala. 3scarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara

din mai multe motive lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed este mult

mai usor si, deci, mai simplu de lirat si, prin uscare, constractandu-se, isi schimba forma,

stabilitatea devenind definitiva inainte de debitare.

La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o umiditate de :>.

3scarea se poate face atat pe cale naturala, prin e+punere la aer (este un proces indelungat care

dureaza cateva luni) cat si in cuptoare de uscare (proces care dureaza numai cateva zile). n

ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se

preveni deformarile0croirea &ruta 1de&itarea2 c'ere$telei, a furnirului si a celorlalte semifabricate(panel, placaj,

PAL, P*L etc) in piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi

etc) sau de fabricatie. Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in

pachet. 6erespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la

imposibilitatile asamblarii lor

0ti3irea4 rete5area $i %re5area se e+ecuta pentru obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor,

inlaturarea marginilor, efectuarea profilutilor de imbinare (gauri si cep, cozi de randunica etc)sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin

aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) in vederea

obtinerii unor ornamente in relief. ndependent se e+ecuta si o serie de elemente decorative in

relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin

daltuirea mecanica sau pri deformarea lemnului intr-o forma sau intr-o matrita metalica, la cald

(prin presare) si in conditii de umiditate

0%ur#iruirea pa#ourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dupa te+tura,

nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi

dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se imbina intre ele cu

hartie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara

furnirului respectiv



0co#$olidarea ca#turilor $i a$am&larea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a

panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea prin incleiere. Aceste

operatii se e+ecuta prin presare, la o temperatura de &$-&#$C.

A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt

urmatoarele

0$le%uirea4 c'ituirea4 &altuirea $i colorarea operatiilor lem#oa$e. lefuirea si chituirea se

efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor e+istente, in vederea absorbtiei

uniforme a baitului (in cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce

conduce la aparitia unor pete). 5aituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de

ma+im trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice in apa distilata. *olosirea unor

baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafete lemnoase. Colorarea sau pictarea se

poate face prin pulverizare (totala, a intregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea desabloane) serigrafe, pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc

-incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura

adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. ncleierea trebuie facuta fara prelingeri de

adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului astfel incat, la

desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu-se zone neincleiate, pete de la patrunderea

adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.0lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea prafului. Lacuirea

propriu-zisa se e+ecuta cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. n

functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni lucioase, transparente, semimate, mate, cu

luciu inalt, opac etc

0lu$truirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv in

emulsii de substante uleioase in apa) sau cu materiale abrazive.

3ltima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei ,

care consta in imbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentru

obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile.2ontarea se realizeaza cu cepuri

rotunde, cu suruburi sau prin incleiere. 1ot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi

clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice iarba de mare, fibre vegetale) sau

moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.).



Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea

materiilor prime si a materialelor au+iliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la

nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricatie. Aceste conditii se refera la prescriptii

constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si planitate a panourilor

libere sau montate in mobila.

Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele

-partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi

te+tura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte te+turi asemanatoare

-canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiatede culoarea

suprafetelor e+terioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca

cel folosit pentru suprafetele e+terioare

-in zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale, limitatori)trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv

-pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se

preintampina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor

-piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi, etc.) vor fi e+ecutate, de

preferinta demontabile.

Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa se respecte conditiile de forma a

pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. Ele trebuie safie e+ecutate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. 3sile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate

si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o

functionare usoara.

Asamblarea trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii

- sa fie e+ecutata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita

aparitia de zgomote in timpul e+ploatarii

- manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fi+ate solid prin cepuri

rotunde sau prin suruburi

- balamalele si broastele trebuie fi+ate solid prin suruburi pentru lemn

- usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau inchidere, sa nu se produca

smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau

a opritorului



- capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte

urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens

- capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile si care

prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.

6eri%icarea calitatii

<erificarea calitatii se realizeaza pe parcursul si dupa fiecare faza a procesului tehnologic.

nainte de demararea prelucrarii mecanice, semifabricatele se sorteaza si se inlatura

elementele cu defecte de structura sau dimensionala. La introducerea semifabricatelor in sectie,

controlul se face visual pentru depistatrea eventualelor crapaturi, carii, sufocari, putregaiuri si cu

ajutorul ruletei pentru verificarea dimensiunilor. emifabricatele trebuie sa prezinte

supradimensiuni de prelucrare conform documentatiei tehnice.

Pentru operatiile mecanice verificarea tehnica de calitate se face cu ajutorul urmatoarelor instrumente

? cu ruleta pentru operatiile de scurtare la dimensiunile din proiectul de e+ecutie, pentru gauriri,

cepuiri, etc.

? cu sublerul la strunjiri, la masurarea cepurilor si a scobiturilor

? verificatoare pentru gauriri, cepuiri.

La montaj, verificarea calitatii presupune inlaturarea scursurilor de adeziv si slefuirea

manuala cu hartie de slefuit.Co#trolul te'#ic de calitate la operatia de colorare 3i5ea5a depi$tarea urmatoarelor

de%ecte7

? fisuri

? gauri de carii

? pete de adeziv

? desprinderi de fibre

? urme ale sculelor de la prelucrarile mecanice

? pete de culoare

n timpul si dupa operatia de finisare, se urmareste depistarea si inlaturarea urmatoarelor

defecte

? neslefuiri intre suprafetele de lac

? scurgeri de lac



? @coaja de portocala ( aparitia unor cratere in stratul de lac)

? bule de aer in stratul de lac

? pelicula incretita

? pelicula cu rupture

? pelicula opalescenta

? pelicula valorata

? pelicula cu imprimari

? pelicula albita

? pelicula e+folita



(" Ide#ti%icarea a$pectelor de mediu

Tabel 1. Lista aspectelor de mediu

Nr"

Crt" De#umire proce$ A$pect de mediu

Impact a$upra

mediului

!. 0eceptie materie prima

0eziduri valorificabile(resturi de materii prime)si reziduri reciclabile,scurgeri decarburanti.

Aer,sol

". 3scarea cherestelei 7aze de ardere, energie Aer

&. Debitare 0esturi valorificabile (rumegus) Aer

'. Prelucrare mecanicaPrelucraregeometricaPrelucrare pentruansamblare

0esturi valorificabile(rumegus) substantevolatile,

Aer, sanatateaumana

#. lefuire 0esturi valorificabile(rumegus) granuleabrazive

Aer, sanatateaumana

%. Colorare ubstante chimice Aer, sanatateaumana

9. Lacuirea ubstante sintetice(poliacetat de vinile) gazede ardere,

Aer, sanatateaumana

:. 2ontarea 0eziduri valorificabile(resturi de produsefinite) reziduri reciclabile

Aer

;. Livrare Consum combustibil, no+e (gaze deesapament)

Aer, sanatateaumana



)" Sta&ilirea impactului a$upra mediului

Evaluarea aspectelor de mediu este prezentatB n tabelul ", analizB realizatB pentru

desfB urarea activitB ii n situa ie normalB, iar pentru situa ie acciedentalB n tabelul &.ș ț ț ț

Tabel 2. Evaluarea impactului aspectelor de mediu caracteristice procesului tehnologic de

fabricare a mobilei în situaţie normală

6r.Crt. Aspect de mediu 0 6r E P 1otal

!. 0eziduri valorificabile(0esturi dematerii prime, rumegus)

% !" " " # "9

". curgeri de carburanti % &% " % !# %;

&. Apa uzata !$ &% " % !# %;

'. Corpuri straine % "$ " " # &#

#. gomot % !% " " !$ &%

Tabel 3. Evaluarea impactului aspectelor de mediu caracteristice procesului tehnologic de

fabricare a mobilei în situaţie accidentală

6r.Crt. Aspect de mediu 0 6r E P 1otal

!. 0eziduri valorificabile(0esturi dematerii prime, rumegus)

!$ !' " " !# '&

". curgeri de carburanti !$ &% ' % !# 9!

&. Apa uzata !$ ': " % "$ :%

'. Corpuri straine !$ "$ " ' "$ #%

#. gomot !$ &% ' " &$ :"



+" Li$ta a$pectelor $em#i%icati3e de mediu

=n urma evaluBrii impactului asupra mediului s-a stabilit ca aspectele de mediu care, nurma evaluBrii impactului asupra mediului, au peste %$ de puncte, sB fie considerate aspecte

semnificative de mediu. Acestea sunt specificate n tabelul '.

Tabel 4. Lista aspectelor semnificative de mediu

Nr"Crt"

De#umire proce$ A$pect de mediu Situa8ie E3aluare impactNormal9 Accide#tal

9

!. 1ransportul materiei prime curgeri decarburanti

%;F9!

". Apa uzata tehnologicanstalatiile de recirculareapa din cadrul cabinelor devopsire

Apa uzata %;F:%

&. 1aierea lemnului gomot :"



," Co#clu5ii

DeGi aspectele de mediu generate de procesul tehnologic de fabricare a mobilei sunt

numeroase, nu toate au un impact semnificativ asupra mediului.

=n urma evaluBrii impactului acestora asupra mediului, am considerat ca aspectele de

mediu care au peste %$ de puncte, sB fie considerate semnificative. Astfel, apa uzatB provenitB de

la procesul tehnologic si scurgerile de carburanti sunt considerate aspecte semnificative de mediu

atHt n situaIie normalB cHt Gi n situaIie accidentalB.gomotul este semnifcativ doar in situatie

accidentala.



Bi&liogra%ie

!.*lorescu .P. , @1ehnologia *abricarii 2obilei @ , Ed. Didactica si Pedagogica 5ucuresti

".*lorescu .P. , 6icoara D. , @ *abricarea mobilei. 1ehnologii moderne , Ed. 1ehnica, 5ucuresti,

!;9&

&. 0ambu . , @1ehnologia Prelucrarii Lemnului <ol- , Ed. 1ehnica 5ucuresti

JJJ.amevita.md

JJJ.inl.ro

http://www.amevita.md/

http://www.amevita.md/

fabricarea mobilei

Documents