«WittTrl [fh'l

f Nicolae Cristea.wsi,u4iji ur ■--i’ii it'v k

O boală grea de abia câteva zile a răsturnat în 7 Febr. n. dimineaţa din şirul luptătorilor noştri naţionali pe unul dintre cei mai falnici, pe bătrânul ase­sor consistorial Nicolae Cristea. Cu ochii înrouraţi de laorămi, partidul na­ţional român îşi pleacă steagul de doliu în faţa cosciugului vrednicului soţ de luptă şi de suferinţă, treout atât de re- pentin Ia cele eterne.

Cine va răsfoi pe viitor istoria lup­telor noastre de o jumătate s îc o I în­coace, pe fiecare pagină va găsi nu­mele lui Nicolae Cristea, încadrat în ne- peritoare merite şi fapta săvîrşite pen­tru progresul şi ridicarea naţiunii sale la treapta ce ’i-se cuvine în şirul po­poarelor moderne.

N’a esistat mişcare politică, cultu­rală ori socială, la care mult regretatul Cristea că nu fi contribuit cu cele mai nobile forţe ale sufletului seu entusiast. A suferit nevoile şi durerile vieţii şi din temniţa maghiară parte ’şi-a luat şi el, alăturea de atâţia vrednici soţi de suferinţe şi m artiragiu...

Din vieaţa răposatului Nicolae Cristea dăm următoarele date biografice:

Regretatul Nicolae Cristea s’a năs­cut la 14/26 Oct. 1834 în Ocna de lângă Sibiiu, din părinţi agrioultori. Şcoalele primare le-a început în Oona, le-a con- tinuat apoi în Sibiiu, la şcoala elem.

rom.-oat. Gimnasiul ’l-a făcut asemenea în Sibiiu la gimn. rom.-cat., oare mai târ­ziu se transformă în gimn. da stat. Deja în a II. ol. gimn. a obţinut un stipendiu de stat de 60 fi., pe oare 'l-a avut până a isprăvit şi cursul de teologie'. Terminând teologia, Nicolae Cristea a fost denumit cancelist consistorial în Sibiiu. In acest timp a suplinit pe secretarul cons. Nioo­lae Popea, actualul episcop al Caranse­beşului, care însoţise pe Metropolitul Şaguna la Viena.

Dorul de muncă şi cunoştinţe ’l-a îndemnat oa îa toamna a. 1860 se se înscrie pe lângă postul seu şi la aca­demia de drepturi din Sibiiu, de unde însă nu peste mult s’a retras. La a. 1861 a fost trimis cu stipendiu dieoesan de 300 fl. la universitatea din Lipsea, unde cu multe greutăţi şi neajunsuri s’a luptat. Văzând cei competenţi năcazurile, ou cari talentatul şi zelosul tinăr se lupta în străinate, prin intervenţii de seamă, a fost denumit de cantor la capela română din Lipsea.

Iubitor şi entusiasmat de interesele naţiunii sale, N. Cristea dejaoa student universitar a început să lucreze pentru interesele naţionale. .‘La 1862/3 a întrat ca membru în societ. > Allgemeiner wissen- schaftlicher Verein*, unde la nenumărate ooasii’şi-a manifestat cunoştinţele şi iu­birea de neam.

După isprăvirea studiilor, N. Cri­stea s’a rentors acasă. In toamna a. 1863 a fost denumit de profesor suplent la teologia şi pedagogia sem. Andreian din Sibiiu. La 1865 a luat redactarea »Te- legrafului Român*, muncind ou mare zel în aoeastă calitate timp de 18 ani. In aoest timp ’i-s’a deschis teren mai

vast in luptele politice. îndemnat de es- perieaţele şi cunoştinţele câştigate, a lucrat ou abnegaţie la punerea basei plasei de mijloo la Români. Astfel spri- jinit de interesul deşteptat de dînsul la a. 1867 a întrunit meseriaşii români din Sibiiu şi după întărirea statutelor ’i-a constituit în reuniune. In decurs de30 ani a fost presidentul acestei reu­niuni.

Pe acest timp cad schimbările po- litioe în patrie. Nicolae Cristea era pe partea acelora, oari ziceau, că ori şi unde Românilor ooasie li se dă pe teren legal să lupte pentru drepturile naţionale. Ro­mânii să nu abstea dela lupta continui In conferenţa dela Miercurea 1869 a luat parte cu tot fooul inimei sale, do­

ritoare de isbândă.Inaoelaş an s’a căsătorit ou Elente-

ria Manole din Braşov. Anul următor a participat la adunarea generală a învăţ, germani în Viena. In aoelaş an a fost hirotonit preot şi numit profesor defi­nitiv, conducând, totodată şi redactarea •Tel. Rom.c La 1873 a fost ales asesor cons. In oonferenţa eleotorală din 1881 N. Cristea a fost ales de delegat, în care a ţinut un înfiăoărat discurs, aooentuând între altele lipsa şcoalei politice la noi. La 1883, în urma unui articol fulminant contra prim-ministrului Tisza Kâlmân, răposatul Metrop. Miron ’l-a scos dela redacţiunea «Teleg. Rom.« N. Cristea a avut satisfacţia ovaţiunilor entuiiaste ce au urmat acestei demisii.

In congresul bisericesc dela 1886, a făout propunerea, ca congresul naţio- nal-biserioeso să intervină pe lângă si­nodul archiereilor metrop. rom. gr.-or. din Ungaria şi Transilvania, ca preoţi i

FOITA.Doină.

D in Chicediu.Culeasă de («regorln 15ricin. înv.

Jos la ţeara Moldovei La curţile Evii,Beau voinici şi ohefueso Şi pe Eva o peţeso,Când fuseră pe la oină La Eva-’i ţinea lumină,Când era la miez de noapte Eva trăgâna de moarte,Când era la oântătoriIi mergea privighitori,Pe oând ziuă se făcea Mândre clopote trăgea, Duminecă pe la prânz Mândră oaste ’i-s’o strîns.

Strigă mirele din poartă: >Eşi tu Evă până-afară Şi-’ţi cuprinde nănaşii C’aşa-’i rîndu miresii*.Şi eşi tatăl Evii,De suspin abia vorbind De lacrămi abia văzend: »Eva ou drag ar venî,Da zeu Eva a murit Eva-’i moartă după masă Tot în haine de mătasă, Cu păr galbin despletit Cum 'i*a fost ei mai urît, Cu peru până ’n oăloâie, Tot în haine de anglie*. El strigă a doua oară: >Deschide-’mi Evă poarta, S8 întru eu ou oastea, Şi-’ţi cuprinde nănaşii C’aşa-’i rîndu miresii*.Şi eşî mama Evii,De suspin abia grăind De laorămi abia văzend: >Eva cu drag ar venî,

Da zău Eva a murit,Tot în casă după masă, Tot în haine de mătasă, Cu păr galbin despletit Cum ’i-a fost ei mai urît, Cu păru până-’n oăloâie Tot în haine de anglie*. EI strigă a treia oară: »Ean eşi Evă până-afară Şi-'mi deschide porţile Să întru ou oştile,Şi-’mi deschide portiţa Să întru cu ostiţa,Şi-’ţi cuprinde nănaşii C’aşa-’i rîndu miresii*.Şi eşi sora Evii,De suspin abia vorbind, De lacrămi abia văzând: »Da zău Eva ar venî,Da zău Eva a murit, Eva-’i moartă după masă Tot în haine de mătasă, Cu păr galbin despletit Cum i-a fost ei mai urît,

Pag. 62 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 6

râmaşi văduvi >ă se poată călători, fără de a fi opriţi în alujba lor preoţească.

Dela întemeierea »Tribunei« a foat şi el între bărbaţii vrednici, cari baaă au pua acestui înaemnat ziar al noatru. ’Şi-a continuat apoi munca îndemnului pentru intereaele neamului ca membru in comitetul naţional! A urmat prooe- aul Memorandului, memorabil in viaţa noaatră politică. N. Oriatea a foit şi el judecat şi a îndurat miaeriile temniţelor ungureşti din Vaţ. După împlinirea pe- depaei, impusă de aaupritori, Nicolae Oriatea 'şi-a acris broşura »La Ţintă, meditaţiuni politice*.

Astfel aă vede lămurit, că regre­tatul decedat a lucrat toată vieaţa oon- ştienţioi şi cu devotament servind oau-. ■ele măreţe, întru ajungerea noaatră la ţinta plăsmuită din drepturile noa­stre strămoşeşti şi legale.

9

Duminecă la orele 2 şi jum. a fost petrecut la eternul looaş regretatul şi iubitul asesor Nicolae Cristea. De multă vreme încoace nu s’a mai văzut mani- festându-se atâta simpatie şi reouno­ştinţă oa din acest trist prilej. Toată in­teligenţa română din Sibiiu în frunte ou I. P. S. Sa Metropolitul Meţian, cor­pul profesoral, consistoriul, preoum şi mulţi străini, elevii saminariali, reuniu­nea meseriaşilor în frunte ou presi- dentul Victor Tordăşianu cu drape­lul reuniunei îmbrăcat în negru, au asiatat la tristul ceremonial. Au foat re- presentate chiar şi unele comune din jur, intre oari: Răşinarul, Poiana, Guş- teriţa, Oona-Sibiiului, Turnişorul s. a. Dintre amicii, aoţi de luptă şi sufe­rinţe din temniţele ungureşti, am văzut ca asistent pe dl Rubin Patifa, advocat in Alba-Iulia.

Lungul şi imposantul cortej fune­rar a înaoţit sioriul la biserica din su- burbiul Ioiefin, unde s’a ţinut servioiul, în presenţa supremului cap biserioeso, a î. P. S. Sale Metropolitul Meţian.

A .tac c o n tr a m i l i t a r i s m u lu i .Reichsrath-ul din Viena a avut Sâm- bâtă o şedinţă toarte agitată. Din par­tea Cehilor doi oratori au atacat ar­mata ii tripla alianţă în modul cel

Cu peru până-’n călcâie,Tot în haine de anglie;De nu orezi, vino şi vezi,De nu credeţi vorba mea Haida vedeţi-o pe ea,De nu crede-’ţi ouventu Haid’ vedeţi-’i aălaşu».El în casă oă s’a dus,Desvăli de pe obraz,Văzu moarte ou năcaz,Dosveii de pe mânuri Văzu moarte ou junghiuri,

' Desvăli de pe pioioare,Văzu moarte-’nşelătoare.El din graiu aşa-a grăit;>Ia nănaşă oheiţa Şi descuie lădiţa,Ia preţu dela doi boi Şi cumpără joljiu pe noi,Şi cumpără joljiu mai lat,Să ştiu o’am fost împărat,Şi cumpără joljiu subţire Să ştiu o’am fost şi eu mire<.

mai vehement. Procedura penală m i­litară actuală au pretins se fie schim­bată. Felul de tratament cu soldaţii este insuportabil. Mărirea contingen­tului de recruţi în fiecare an de dra­gul triplei alianţe, Cehii o consideră de o jertfă condamnabilă şi ruinătoare pentru monarohie.

S i t u a ţ i a î n T o r o n ta l . Anoheta lui Kaffka făoută în Torontal a’a ter­minat. Ministrul de interne a ordonat cercetare disciplinară în douăsprezece caşuri. Afară de acelea în douăzeoi-şi-nouă de oasuri a îndrumat comisia administra­tivă să pornească cercetare. Dintre ace- ste oaauri multe compromit antistîi co­munale întregi. întreg comitatul e res­taurat. Fişpănul Ronay Ieno a abzis. Seria nelegiuirilor, abusurilor şi pun­găşiilor oomise în adminiatrarea acestui comitat e îngrozitoare. Prim-ministrul Szell a luat chestiunea foarte sever şi e firm hotărît aă curăţe radioal comi­tatul de toţi mişeii. — Numai înainte. Să iee toate comitatele în şir!

R E V IZ U IR E A L E G II D E NAŢIONA­L IT A T E . P a r t i d u l k o a s n th is t a l u a t h o tă - r î r e u , c ă fncft In d e c u rs u l d i s c a ţ ie l b a d - g e ta re s6 p r e s ta te c a m e re i a n p ro ie c t d e r e s o lu ţ ia n e r e f e r i t o r l a revisuirea, le g ii d e na ţionalita te . ________

P e n t r u l im b ă . Mişcarea înce­pută de 'Polonii din P o s e n a trecut şi la cei din R u s ia . Studenţii poloni dela gim nasiul din S ie d lo e au rupt în bucăţi manualele ruseşti de religiune şi pretind, ca in viitor studiul religiei se li-se propună î n l im b a p o lo n ă . Au spart ferestrile gim nasiului şi au atacat chiar şi pe director. în Z a - m o se , I V iln a B i a l a , studenţii gimnasişli deasemenea au provocat pe profesorul . de religie se ţină prele­gere în limba lor maternă. Autorită­ţile ruseşti au luat cele m ai estinse mă­suri pentru ca să înăbuşească mişcarea entusiastei tinerimi.

Crlsă m in is te r ia lă ? De repejite ori, foile m aghiare au adus ştirea, oă m inistru l de comerciu, Hegediis Sândor în curend îşi va pă­răsi portofoliul. Din parte oficioasă svonul ace­sta se desm inte. Cu toate acestea lumea crede, că o rem aniare m inisterială se va faee în ou- rend. ________

P e r s e e u ţ i u n i c o n tr a P o lo n i ­lo r Mişcarea Polonilor continuă încă. în Varşovia m ai zilele trecute au fost mari demonstraţii în favorul Polonilor apăsaţi şi persecutaţi de guvernul din Prusia. Pe de altă parte condamnă­rile puse la cale de Prusiaei continuă. Redactorul ziarului „ V ia r n i( din B o - c h u n i, Anton B r e i s k y , apoi redacto­rul dela »Gazeta 2ornska* şi soţia sa sunt puşi sub acusă, pentru-că au edat o colecţie de cântece naţionale polone. V o ic e c h o w sk y şi B e n d le v ic i , librari din T h o r n , au fost condamnaţi la o lună încuisoare, pentru un tablou, oare înfăţişa soartea nenorocitului popor polon. Contra studenţilor poloni dea­semenea s’au pornit persecuţiunile.

Senatul universităţii din B e r l i n a eliminat pe m ai mulţi studenţi p o ­loni, cari au luat parte la demonstra­

ţiile antigermane contra profesorului S c h ie m a n .

Patru d in aceşti studenţi au fo st espulsaţi d in Prusia, ea fiin d agitatori primejdioşî.

Astfel voeşte guvernul berlintz s i înăbuşească însufleţită mişcare n a ţio ­nală a Polonilor d in Posen.

N a ţ ia i n p e r ic o l . De un timp înooaoe tema de căpetenie a ziarelor maghiare este cheatia săcuiasoă. In Săoui guvernanţii noştri văd zidul de apărare al naţiei oontra Românilor şi a Saşilor. Slăbirea acestora însemnează deci u n mare pericol pentru naţia maghiară »al- cătuitoare de state. Cel mai nou «peri­cole pentru Săouime, patrioţii îl văd în . .. America. Românii trezvîi şi muncitori, merg la America, acolo adună bani, aă plătesc de datorii şi cumpără moşii dela scăpătaţii Săoui. După părerea lor f i Săouii ar trebui să emigreze, altfel vor peri cu toţii. Deja aoum a ajuns luorul acolo, înoât Săouii abia mai au păment, şi cât au, eate împovărat şi legat pe la bănci. Să lase deoi guvernul «politioa mare şi giugiuiirea naţionalităţilor* şi să se ooupe ou salvarea economică a Săouilor, altfel aceştia nu vor avă la urmă nioi cu oe pleca in . . . America. Aşa esclamă patrioţii noştri.

C o n g r e s u l ' l u r c i l o r t i n e r i . D in Paris ni-se scrie cu datul de & Februarie n următoarele :

Astăzi la congresul Turcilor tineri a vorbit Albanezul I a ş a r S . E r e - b a r a , representantul Albanezilor d in Albania şi România. A spus că d in ­tre toate popoarele d in imperiul o to ­man, poporul albanez e cel m ai neno­rocit şi cel m ai neîndreptăţit din T u r­cia, — pe când Bulgarii, Serbii, Gre­cii etc. au şcoale, biserici etc.

Apoi a vorbit contra com itetului bulgar d in Sofia, zicend, că comitetul e compus din criminali etc.

Revenind la Rom ânii d in Turcia a zis, că şi ei sunt neîndreptăţiţi ca ş i Albanezii. E l cere cu insistenţă recu­noaşterea poporului albanez oa naţiune in imperiul otoman.

A accentuat m ai departe, că comi­tetul macedonean din Sofia e instru ­mentul Rusiei. Noi Albanezii — zice el— protestăm contra comitetului bul­gar, căci acest comitet a compromis toate comitetele din Europa.

A lbania trebue se meargă paralel cu interesele Turciei, dar’ in schimb Turcia să recunoască pe poporul a lba­nez oa pe toate naţiunile d in Turcia, num ai atunci ne vom împăca şi în ­ţelege cu Turcia.

A l i a n ţ a b u lg a r o -s â r b ă . Un redactor al ziarului „ T e le g r a fu d in Sofia a interviewat pe residentul serb din Sofia , G ia ja , despre eventuala alianţă bulgaro-serbă, al cărei mare aderent este residentul.

Giaja a vorbit cu mare însufle­ţire despre alianţă, care ar fi să se în ­cheie sub egida Rusiei. E l crede, că chestia e coaptă şi singura controversă ar fi referitor la M a c e d o n ia . D at■* aoeasta se poate delătura, p rim ind M a­cedonia autonomie. A lianţa e de lipsa,

Nr. 6 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 63

căci în acest cas ambele state ar pută ave o armată de o jumetate de milion soldaţi şi considerând şi protectoratul Rusiei, nimenea nu le-ar pute împe- deca a merge pe calea, ce le convine.

TOAST POLITIC. La prfinzul de gală dat Sn Petersburg în onoarea arehiducelul Frnncisc Ferdinand, Ţarnl Nicolae Il-a (i- aat nn toast fn sănătatea monarchnlni nostru Francisc Ios if şi aprinţnlnl moşte­nitor. Acesta a r f s p u n s mulfnmlnd pen­tru strfilncita primire, «e ’i-s’a fflent şi to«nd fn s8n«tatea 'fem inini şi a familiei

acestuia.

Din România.S&rbarea zilei de 24 Ian. v.Joi în 24 Ianuarie v. *’au împlinit

34 de ani dela săvîryirea unuia din oele mai mari evenimente ale istoriei nea­mului nostru: unirea Munteniei yi Mol­dovei, în România de azi.

Aniversarea acestei zile a’a sărbă­torit in toată România de oătrâ yooale fi oorporaţiuni.

•Ziua de 24 Ian. v. a mai fost ler-

batâ, afară de regatul RomânieJ, yi de oătrâ colonia română din Sofia, capi­tala Bulgariei, despre al cărei resultat, dela un corespondent al nostru, primim urm ătoarele:

Colonia română din Sofia a avut In ziua de 24 Ianuarie st. v. o sărbare şcolară foarte frumoasă. In localul yooa* lei, în jurul agentului diplomatic al Ro­mâniei, dlui N. Mişu, era adunată aproape toată colonia, pentru a sărba memoria marilor bărbaţi, oari au luat parte la actul «Unirii principatelor române*. Preo­tul român I. Sgala a oficiat în localul şcoalei un Te Deum yi Sfinţirea apei, ear’ corul ycoalei, dirigeat de d-nul V. Stroesou, a eiecutat cântările religioase. Efectul a fost foarte mare, căci Româ­nii macedoneni de aici — neavend bi­serică românească — dela înfiinţarea ycoalei, nu au putut asculta sărbare re­ligioasă ţinută în limba românească.

După l e Deum a urmat cuvântare ooasională ţinută de directorul ycoalei române dl G. C. Ionescu. Dl Ionescu se foloseşte de astfel de momente pen­tru a desfăyura în a in te a Românilor ma­cedoneni pagini frumoase din istoria Românilor, contribuind astfel la desvol- ţarea conytienţei naţionale. Mare este astăzi numărul acelora, oari ascultând vorbele călduroase yi înţelepte ale har­nicului director au esolamat: trăeasoă România! yi pe când de altă-dată se nu­meau Greoi, Sârbi etc., astăzi spun cu m ândrie: sunt Român.

Corul ycoalei a mai oântat diferite oântece ocasionale; elevii mai mari au jucat p iesa : >Moy loan Roată*; sărba­rea s'a sfîryit prin cântecul »Deyteaptă-te Române*.

Succesul sărbării a fost m are; d-nul a g e n t diplomatic a mulţumit corpului didaotio pentru activitatea oe depune în interesul şcoalei; dl Al. Tripon a mul­ţumit asemenea oorpului didactic în nu- jnele coloniei. —r *

D in L u m e .Bulgaria şi Macedonia.In Bulgaria eară au început să

ucidă tâlharii lui Sarafoff. După-oum să vesteyte, un profesor din Macedonia, Carangiuloff, a ucis pe ministrul de şcoale Canceff şi apoi s’a împuyoat şi pe el.

Ştirea despre asasinarea lui Can­ceff a produs o mare oonsternaţie in Sofia. O adevărată teroare domneşte în guvern şi printre înalţii, funcţionari.

Sunt temeri serioase că omorîrea lui Canceff să nu fie decât preludiul unei serii de atentate ursite de revolu­ţionarii macedoneni, oari îşi iau cuvântul de ordine dela Sarafoff.

O anchetă serioasă a fost deschisă. Perchisiţiuni număroase s’au făcut. Sunt iminente un mare număr de arestări printre Macedonenii presenţi la Sofia.

La înmormântarea ministrului Can­ceff s’au întâmplat mari nerînduieli în Sofia. Când a trecut conductul pe lângă hotelul fraţilor Ivanoff, s’a iscat între Macedonenii întruniţi acolo o ceartă mare. Sau scos cuţite, s’au puyoat ou revolvere, aşa oă publicul a fost cuprins de o mare panică. Consulii străini au fost încunjuraţi numai decât de cavasii lor, cari 'i-au apărat cu revolverele în mâni. La mormânt a vorbit îndată după ministrul-president Daneff un Macedo­nean, cerând pentru ucigaş înmormân­tare, cum ’i-s’a făcut şi lui Canceff. Vor­bitorul n’a fost întrerupt de nime, nici n ’a fost arestat.

După-oum comunică coresponden­tul din Constantinopol al ziarului »Neue Freie Presse*, e temere, că la primă­vară va isbucni în Macedonia revolu­ţia, care va sili puterile la intervenire.

Italia şi Francia vor înfiinţa în Uskub consulate.

Francia.«Figaro* publică o scrisoare a prin­

ţului Victor Napoleon cătră generalul Tomassin, fostul comandant al corpului4 de armată. In scrisoarea, oare repre- sentă un program politic, combate prin­cipele regimul parlamentar. E pentru reducerea serviciului militar yi-’şi esprimă stima pentru concordat şi simţul reli­gios. Declară, că politica esternă trebue să fie o politică a păcii şi provoaoă la urmă pe amicii sei să lucre din toate pu­terile pentru revisuirea constituţiei. El ■tă la disposiţia naţiunii.

Anglia şi Transvaalul..Nota adresată de guvernul olandez

guvernului englez, oferă bunele oficii ale aceluia, mărginindu-se însă acţiunea Olandei în a pune în legătură pe mijlo­citorii celor doi beligeranţi.

Guvernul englez ar pută propune delegaţilor buri din Europa de a merge să ia înţelegere cu şefii buri din Africa- de-sud, yi apoi, prevăzuţi cu depline pu­teri pentru a începe negocieri de pace, ■ă se reîntoarcă în Europa. Daoă ace­ste propuneri sunt acceptate de guver­nul englez, o autorisatie de liberă tre­cere printre liniile engleze trebueşte dată delegaţilor buri yi libertatea de a comunica, prin semne convenţionale,

prin telegraf, pentru a se pută fixa locul de întâlnire ale delegaţilor cu ye- fii buri.

Răspunsul Angliei la mijlocirea Olandei menţine deolaraţiunea de mai nainte de a nu accepta intervenţiunea vre-unei puteri străine. Delegaţii buri pot cere autoriaaţia de a se duce în Afrioa-de-sud, direct dela guvernul en­glez, care rămâne de a apreoia, dacă este loo de a se acorda o asemenea au- torisaţie. Guvernul englez socoteşte, însă oă mijlooul cel mai eficace pen»ru a sta­bili o înţelegere, este de a pune în ra­port direct pe yefii buri din Africa yi lordul Kitchener, oare are deja ordine precise de a transmite la Londra ime­diat ori-ce propunere a şefilor buri, pen­tru a termina răsboiul. Guvernul însă a horît, ca negocierile în această pri­vinţă tă se facă in Africa.

Din Bruxela se depeşează, că cer- ourile normative bure privesc situaţia, după publioarea schimbului de note în­tre guvernul olandez şi englez, de ne* schimbată. Stejn, Schalk-Burger şi ce- ialalţi generali buri nu vor arăta nioi o dorinţă pentru înoheierea păcii. Nici representanţii Burilor, cari petrec în Europa, nu vor cere dela Anglia salv- conduct. Răsboiul se va continua deci.

In clubul Iunior Constituţional a ţinut lordul Salisbury o vorbire, în care între altele zice, că el nu-'şi poate de loo închipui, la ce ţintă a voit să ajungă guvernul olandez ou paşii, ce ’i-a între­prins în chestia răsboiului sud-african.

Anglia a început de curând un lucru pe oare trebue să-’l duoă în deplinire. De altmintrelea ea ar acoepta cu bucu­rie ori-ce restabilire a păcii, îndată-ce s’ar recunoaşte drepturile regelui yi se garantează siguritatea ţării.

«Daily Telegraphc asigură că Olanda renunţă la ori-ce alt demers în fovoarea Burilor, căci primul ministru Kuyper s’a convins oă nici o putere nu va interveni.

Din Sidney (Australia) se anunţă, că în yedinţa de înohidere a »Ligei po­litice a lucrătorilor» s’a aprobat, dupăvii discuţii, cu 39 voturi contra 25, o ordine de zi în favoarea autonomiei Burilor, a amnestierii rebelilor din oo- lonia Capului yi a reconstruirii fermelor

Ordinea de zi va fi comunicată ye- fului partidului liberal în parlamentul imperiului.

O telegramă sosită la Bruxela ve­steşte o nouă biruinţă mare a Burilor. Englezii au perdut peste 150.

După-oum se depeşează din Bru- xell8, Kriiger a primit zilele treoufe un raport oficial dela Schalk-Burgher, care presintă starea Burilor ca foarte favo­rabilă. Numărul Burilor înarmaţi e peste 20.000. Burii din Natal şi Olandezii din Cap se alătură In continuu la cetele transvaaliene.

Ştiri mărunte-Comitetul justiţiar al casei representanţi-

lor din Washington a presentaţ un raport de­spre proiectul de lege contra anarchismului.

Doue personagii serbeşti, cari au venit în tr’adins la Viena, au avut întrevederi cu cer­curile oficiale spre a deschide calea unei apro­pieri între Serbia şi Austria.

Rusia-de-sud e inundată de proclamaţiuni revoluţionare. _____

D,64 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 6

SCRISORT,Lucruri frumoase.

Sfintem eară în plăcuta posiţie de a pută publioa o scrisoare, în care se arată isprăvile, ce le poate face un preot chiar şi câud o samă de oameni nepricepuţi caută sg pună pedeci în calea lui Scrisoarea e următoarea :

S ilh a , în Ianuarie 1902.

De multe-ori am auzit în sf. evan- gelie cetindu-se vorbele: »Celoe rabdă până în sfîrşit, acela se va mântui< şi când aud acestea întotdeauna mă gân­desc la părintele nostru, care ne păsto­reşte de vre-o 20 de ani. D-sa pieâ la noi de preot între cele mai grele împre­jurări, venit fiind ca capelan şi ginere la preotul bătrân, care avea duşmani pu­ternici in şi afară de comună. Pentru aceasta trebui să sufere ginerele seu fe­luri de feluri de greutăţi puse anume la cale, ca sg nu poată face nici un iporiu. Ori-ce pornire bună era nimi­cită din partea duşmanilor, dar' tinărul preot înzestrat cu o rivnă nespus de mare pentru chemarea preoţească nu a perdut curajul ci a lucrat cu îndoite puteri, ca să arete oamenilor că nu hui­duit ci spriginit trebue un asemenea preot Trebile comunei erau în cea mai mare nerînduială, afară de o bise­rică frumoasă, — dar’ goală de ori-ce podoabă, — nu era nici capital biseri­cesc, nioi fonduri, nioi fundaţiun:.

Cu puteri uriaşe s ’a luptat pentru edificarea unei şcoale nouă, înmulţirea capitalului biserioei, întemeierea de fon­duri şi fundaţiuni, împodobirea şi în- frumseţarea bisericei, edificarea casei parochiale, încât astăzi sporul dobândit în timpul acesta se uroă 1a 20000 cor. Oare ou cât mai mare ar fi fost aoest ■poriu, dacă preotul nostru avea de la început spriginul de lipsă nl tuturor creştinilor. Mai marii no*tri bisericeşti cunoscând rîvna de chemare a preotu­lui la a ia P o p o v ic i şi văzând in scurtă vreme sporul oe ’l-a făout îl distinse încă la anul 1886 ou brâu roşu, dând oamenilor răi să înţeleagă, oă e vrednio de cinste acest preot. Dar’ nul ci o mi­nară şi mai departe unii dintre ai no­ştri ou duşmănia. Numărul lor însă se împuţina tot mai mult precum se trage ceaţa în zile de toamnă şi lasă sg străbată razele calde ale soarelui. Convingerea despre resultatele frumoase Ia oare am ajuns, numai prin conducerea înţeleaptă a preotului, cuceri şi inimile ce mai erau împetrite şi în ziua de Anul-Nou des de dimineaţă surprinseră pe preot între bubuitul trasourilor o mulţime de popor,

conduşi de aceia, oari erau până aci cei mai neîmpăcaţi duşmani, — în frunte cu corul vocal, — întimpinându-’l cu arii naţionale ca: >Deşteaptă-teromâne» eto, ear’ la urmă un tinăr corist tălmăci prin cuvinte frumoase simţămintele po­porului. Preotul neaşteptat la aşa oeva le răspunse in cuvinte potrivite, oă tot ce a făout numai şi numai ou spriginul oamenilor buni a făout.

Era zi de Marţi, lume multă străină trecea la Lugoj la tîrg, dar’ fără voie a’au oprit să vadă aoeastă scenă neo- bicînuită, sg vadă oum ştiu creştinii pre- I ţui pe păstorul lor, dacă acela s’a făout

vrednic de cinste. Cel-oe va răbda până în sfîrşit se va mântui, aşa zioe şi preo­tul nostru : »numai răbdând şi suferind multe am putut ajunge aoest spor*.

Dar’ sg şi poate făli preotul nostru cu sporul făout în mijloo sf. biserică

ţ împodobită şi înfrumieţată oa şi o mi-1 reasă, oare e mai frumos gătită, la

dreapta şcoala modernă, ear’ la stânga pomposul edificiu de casă parochială spun'treogtorului, oă numai un condu­cător cum se cade le-a putut aduoe la îndeplinire.

în laturi şi oele mai din urmă rg- măşiţe de neîncredere! şi cu zel sg lu­crăm cu toţii la înflorirea comunei noa­stre şi a neamului nostru E a r’ iubitu­lui nostru părinte sufletesc îi dorim sg trăeasoă înoă mulţi ani între noi.

Un cântăreţ.

t Metrop. Iosif Naniescu.în 8 Febr. n. a. o. a răposat la

Iaşi metropolitul Moldovei şi al Suoe- rei, I. P. S. Iosif Naniescu.

După cum se va vedă din biogra­fia, ce ’i-o publicăm, n’a fost odrasla unei familii mari ş iră a pjuns oăpetenie bisericească poate mulţumi numai aju­torului Celui-de eus şi vrednioiei lui.

Rgposatul metropolit a ;fost fiiul unui preot sărac din satul Rîzlăii, Bă- sărabia. A vgzut lumina zilei în 1825 pe la apusul soarelui într’o ploiasă zi de Iulie.

Pe maioa sa o chema Teodosia, fiioă şi ea de preot şi o femeie blândă. Tatăl seu, preotul Anania, sa trăgea din- tro veohe familie răză|easoă poreolită Mihalaohe, din oare unul din membrii ei pe vremuri, fusese stegar în oastea Voevodului Ştefan.

Părintele Anania, tatăl adormitului înalt prelat, ’şi-a dat obştescul cflrşit înoă la vîrsta de 28 ani, —'e l suferea de idimă, — aşa că Ionioă, aşa era nu­mele do botez al prea sfântului, — a rămas la vîrsta numai de un an şi ju ­mătate orfan, dimpreună cu un alt fră­ţior numai de vre-o şase luni.

Preoteasa rămasă vădană şi mai fără nioi un sprijin, ’i-a oresout ou multe jertfe şi suferinţe.

De mio loan era inteligent şi plin de vioiciune. La vîrsta de noug ani aflân- du-se la soăldat la un iaz cu mai mulţi băieţaşi de vîrsta lui, a scăpat pe unul din ei, oare era sg se înece într’un oohiu, scoţându-’l de ohioă la mal. Altă-dată maică-sa Teodosia măsurându-’l pe spete ou »Sf tul Nicolae .cel din cuiu* pentru- oă îşi rupsese cioareoii în tr’un cireş, >a şi spălat puţinăc şi n a mai dat pe aoasă decât după vre-o două săptămâni, oând a fost găsit la o stînă, de oătră un ou- mătru al părinţilor lui.

Fiind isteţ şi înzestrat ou o me­morie admirabilă, ştia sute de pagini pe derost din *Psaltire< şi »Ceaslov<.

Avea o îndemânare deosebită la de­semn. Nu odată maioa-sa nu ’l-a dojenit, oă-’i acoperea păretii dela spatele casei cu tot soiul de chipuri de oameni şi vite, oase, oirg, căruţe, pa oari le zu­grăvea cu cărbune ou uimitor meş­teşug.

în tr’un rînd a zugrăvit ou căr­bune pe SJândurioa netezită bine, ohi-

pul mumei Iui, cu atâta acSmănare, încât biata mumă ’l-a lăudat şi după oe ’i-a dat un sorooovgţ, a luat soândurioa şi a aşezat-o frumos în oasă pe masă, pen­tru a o păstra.

Ionioă însg faţă de oopiliţele din sat era sfiioios minune mare, nu putea suferi femeile înoă de mio. Tot de mic arăta o deosebită tragere de inimă spre tagma călugărească. Maioa-sa nu voia sg audă de aşa oeva.

După vre o zeoe ani hălădiţi în plânsetul nevoilor, la umbra veduviei, o rază de lumină luoi îa oăsoioara lor şi înviorează sufletul mamei Teodosia. Dă D-zeu şi un moş al ei, Archiman- dritul Teofilaot, din mănăstirea Frumu- şici-Basarabia, ii uşurează casa, luând pe Ionioă Ia sf. mănăstire, să-’I ţie pe lângă el şi să-’l înveţe carte biseri­cească.

Isteţ oum era şi asoultătorîn scurtă vreme Ionică a învăţat sg oânte Ia strană şi oum avea glas frumos se zice oă era podoaba sf-tei mănăstiri.

După un an, adeoă prin 1831, un­chiul seu Teofilaot stabilindu-se la bise­rica sf. Spiridon din Iaşi a adus şi pe tinărul Ionioă.

In Iaşi a stat tinărul Ionică la mo­şul seu până pe la 1834.

După un an tinărul loan se ho- ţăreşte să se călugăreasoă, oeea-ce sg şi întâmplă la episcopia din Buzeu, unde a căpgtat în călugărie numele Iosif.

Când se înfiinţează în Buzeu semi­narul, călugărul Iosif, dornio de lumină întră în şcoală şi e unul dintre oei dintâiu elevi ai acestei şooale bisericeşti.

Freoventează seminarul dela 1838 până la 1840. In urmă îşi desgvîrşeşte studiile în colegiul naţional de Sf. Sava din oapitalâ.

înaintând pe treptele bisericeşti, a fost înălţat în a. 1860 de metropolitul Ni fon la rangul de arhim andrit. Dela 1864 —1873 a fost profesor la gimnasul •Gheorghe Lazăr* şi »Mateiu Basarabc în Buoureşti. In anul 1873 a fost ales episcop al Argeşului, în a. 1875 metro­polit al Moldovei şi Sucevei.

Doug sunt faptele mai însgmnate alepăstoririi lui : restaurarea seminarului Veniamin şi zidirea biserioei catedrale din Iaşi.

Metropolitul Iosif a murit sărao. Singura avere a lui a fost o bibliotecă mare, dăruită academiei române. A lăsat însg altoeva, ceea-oe ii este comoară în cer: lacrămile a mii de săraci, cari pri- miau milă dela el.

Până acum câteva luni din revăr­sat de ziuă Ia porţile Metropoliei stă­teau sute de săraoi, printre ei mulţi bă­trâni şi bătrâne, oameni scăpătaţi. Aş­teptau sărmanii nerăbdători până la ora8, când Prea sfântul apărea la o ferea­stră în pridvorul din faţă. Portarul descuia poarta şi îngăduia întrarea în curte a aoestui popor sărman. Iubitul Prea Sfânt, la fereastră în rasa-'i simplă călugăreasoă, pe deasupra ou tradiţio­nala lui sourteioă blănită, în cap ou o căoiuliţă de pănură zimbind ou duioşie poporului oerşitor, împărţia la toţi câteo monedă de argint, după-oum era şi starea săraoului.

Nr. 6 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 65

P A R T E A ECONOMICĂ.Răsadinţele (mclegarele).

Pentru a avă de timpuriu legume, ceea-ce în apropierea oraşelor e de mare însemnătate pentru frumosul câştig, ce putem dobândi, e bine Bă înfiinţăm ră- sadnice fie oât de mici.

Mai înainte de a arăta forma şi mo­dul de înfiinţare a unei răsadniţe, tre­bue să «punem, că ea nu este altceva decât prepararea unui strat de păment oald, unde seminţele de legume sămă- nate de timpuriu pot creşte adăpostite de îngheţurile târzii de primăvara, până la momentul plantării lor la locul de întrebuinţare.

Epooa oea mai favorabilă, când se poate începe înfiinţarea acestor răsad­niţe, este la finea lunei Februarie ■au primele zilei ale lunei Martie.

Forma unei răsadniţe este oea pă­tra tă , când are aceeaşi lăţime, şi drept­unghiulară, oând este mai mult lungă decât lată. în ambele caşuri, lăţimea unei răsadniţe nu trebue să treaoăde 1 m. 50 om. ear' lungimea se schimbă după trebuinţa plantelor ce avem a sS- măna.

Răsadniţa e bine să nu treacă de1 m. 50 cm. lăţime, pentru-oa să putem cu mai multă înlesnire îngriji mioile plante sămănate, având depărtare egală d e laturile de «us şi de jos de 75 cm. Astfel oă un om fiind pe laturile răsad­niţei poate îngriji foarte bine plantele, fără a fi lipsă a căloa în ea.

Locul, unde se înfiinţează o ase­menea răsadniţă, trebue să fie totdea­una adăpostit, adecă în dosul unui zid sau ori-ce alt adăpost, şi să fie es- pus spre miază-zi, pentru a ave soare în tot timpul.

Pentru a forma o răsadniţă trebue ■ă facem o cutie de soânduri de brad «au stejar, înaltă de partea dela spate de 40—50 om. ear’ la partea din faţă de 20—30 cm., având astfel o formă în­clinată.

Cutia va ave şi dînsa forma pă­tra tă sau drept unghiulară avend ca dimensiuni cele arătate sau după tre-

Legenda pământului şi a muncii*).Atotputernicul Dumnezeu, după-oe

a făout ceriul cel fără de capăt şi pă­mântul cel inounjurat de ape şi de toate câte sunt în tr’însele, a făout în urmă p e om şi a hotărît oa el să fie stăpân peste toate făpturile şi vietăţile pămân- tului, apelor şi văzduhului. De aoeea a chemat Dumnezeu pe toate făpturile ■ale înaintea sa şi li-a spus tuturora, ce îndatorie le impune de împlinit.

Aşa a rînduit Dumnezeu, oa oerul ae fie pentru răspirarea oamenilor şi a vietăţilor, şi loo de petrecere pentru gburătoare, şi ca plântele să tragă din el prin frunze hrana trebuincioasă.

Soarelui ’i-a dat Dumnezeu porunoa, CQ el prin razele sale de foo să încăl­zească aerul, pământul şi apele, şi oa el *&-’şi reverie lumina sa asupra tuturor

•) Comunicată de Sandu Popescu, goipo- cdsr din Straja.

buinţă. Ea va fi deschisă, atât la par­tea de deasupra, cât şi dedesubt, închisă fiind numai po laturi.

Odată cutia astfel formată, se aşează pe partea de deasupră din distanţă în distanţă şi de sus în jos nişte stînghii de lemn scobite, în oare să îmbuoe fere- ştrile de sticlă, întoomai ca ramele unei te­reştri ; însă cu deosebire ca ferestrile să se deschidă pe la capătul de sus, ear' nu pe delaturi, fie că ar fi puse în ţîţîni la partea de jos, fie oă sunt numai îmbu­cate.

Ferestrile nu trebue să fie prea late, ca să se poată ridica de un om, ele trebue să aibă 1 m. 50 cm. lungime şi 60—70 cm. lăţime. Ochiurile dela fe- restri se fao cât de mici, ca că nu fie aşa de costisitoare în cas de spargere.

Ferestrile trebue făcute în aşa mod, oa să acopere în totul cutia în partea deasupra. Ele e mai bine să se îmbuoe pe din afară ou marginile cu­tiei şi a laţilor, oa să fie ferite de pu­trezire.

Numărul laţilor variază după nu­mărul ferestrilor, pentru două ferestri ajunge un laţ pentru trei ferestri doi şi s. m.

După aceasta aşezăm cutia la lo­cul destinat a face răsadniţa, cu partea cea mai înaltă spre z?d. Ea Bă fie pusă ceva mai sus, ca locul dimprejur, ca să între apa în ea.

în urmă săpăm o groapă în pă­mânt, atât ca cutia să nu oadă în ea, de 60—70 cm. adâncime, scoatem acest pământ, umplem groapa cu gunoiu de cal, bătendu’l bine ou pioioarele.

Pe delaturile cutiei, în părţile de afară se pune earăşi băligar de cal şi se apasă bine ou piciorul, ca să ţină căl­dura.

De-asupra gunoiului din groapă se pune un strat de păment gras, in gro­sime de 20—25 cm. Astfel se ţine aco­perit cu scânduri 5—6 zile.

După 6—8 zile, pământul din ră­sadniţă începe a se încălzi puţin şi atunci se face sămănatul.

La sămănare trebue grijit, oa să nu amestecăm seminţele de diferite le­gume, oi fiecare soiu de sămânţă se va

făpturilor dumnezeeşti, aflătoare sub bolta ceriului.

Pe luna oea schimbătoare şi pe stelele cele fără de număr le-a însărci­nat Dumnezeu, oa ele să fie lumină­torii nopţilor, ca cele sălbatice şi fri­coase, eşind din ascunsele lor vizunii să-’şi poată afla hrana în vremea nop­ţilor.

Mărilor celor fără de fund şi lin stătătoare şi apelor oelor curgătoareli-a zis Dumnezeu, ca în ele să se adă- posteasoă fel de fel de peşti şi vietăţi, ca ele să stingă setea oamenilor şi a vietăţilor şi în urmă oa prisosul apelor lor să se ridice în formă de abur în aer şi apoi la vreme de trebuinţă, să cadă pe păment in formă de ploaie fi omăt

In urmă veni şi pământul la rînd, ca să iee şi el spre ştiinţă îndatorirea lui şi Dumnezeu 'i-a zis: »Tu negrule pământ să hrăneşti ou ierburile mirosi­toare şi ou pomii cei roditori, ce vor

sămăna deosebit, adecă despărţite prin un foarte mio spaţiu, şi punând un semn pentru fiecare fel de seminţe.

înainte de a sămăna trebue grijit oa pămentul din răsadniţă să fie oât de bine mărunţit şi aşesat cât de d rep t

Sămănatul aci se face în două mo­duri adecă • sau în şănţuleţe sau prin împrăştiere, dară de obiceiu se alege cel din urmă mod.

Seminţele înainte de a le sămăna este bine a le amesteca cu năsip sau pă­ment m ărunt

Trebue eă îngrijim, ca seminţele să nu fie sămănate prea des, căci atunci pe deoparte plantele ar creşte prea subţiri, ear’ pe de alta ne va da prea mult de lusru cu răsăditul plante­lor în răsadniţă.

După oe am sămănat, se apasă pă­mântul uşor fie cu mâna, fie cu o scân­dură, sau chiar se poate acoperi cu un strat foarte subţire de păment mărunt.

în fine se udă pământul şi apoi se acopere răsadniţa cu ferestre.

Până la răsărirea seminţelor, tre­bue tă udăm astfel ca pămentul să aibă o umezeală potrivită. Udatul trebue făcut aşa, ca apa din stropitoare să cadă în formă de ploaie uşoară, oăci altfel pe unele seminţe le îngroapă prea adine în pământ, ear’ pe altele le scoate afară, ceea-ce va da o răsărire a se­minţei neegală şi defectuoasă.

După răsărire, îngrijirea de dat plan­telor în răsadniţă este aerisarea şi udatul.

Aerisarea micilor plante se face în fiecare zi mai ales când este soare, se deschid ferestrele pe la capetele de sus, proptindu-se cu o bucată de lemn sau scândură.

Ridicarea ferestrelor se face după mărimea plantelor, adecă când plantele sunt mici, ele se ridică mai p u ţin ; ou oât ele oreso mai mari, ou atât ferestrele se ridică mai mult, pentru-că plantele au mai multă nevoie de aer.

Timpul cel mai favorabil de a ri­dica ferestrele este după-ce a răsărit soarele.

In zilele când eBte prea frig, fere­strele se ridică şi se ţin mai puţin de­schise. Noaptea în tot oaşul ferestrele vor rămână închise, şi dacă peste noapte bănuim oă va fi un frig mai mare, fe-

răsări din tine şi se vor hrăni dinglîia ta, pe toate vietăţile, dobitoacele şi pe toţi oamenii lumii<.

Auzind pămentul aoeastă poruncă dumnezăiască s’a cutremurat de frică, după oare cutremur s’a schimbat nete- da-’i faţă îu munţi şi văi, şi a z is : Doam­ne! mă prind să hrănesc, să oreso şi adăpostesc toate erburile, pomii, vie­tăţile şi dobitoacele lumii dară nu mă prind să hrănesc şi sumedenia de om, ce va fi ou vremea pe păm ent Nu mă prind să hrăneso om, fiindcă oă el, rîn ­duit de Tine stăpân peste toate de pe pământ, nu va voi să mă lucreze şi să mă grijească şi aşa să-’şi agonisească oele de trebuinţă gurei şi pânteoelui, oi va.aştepta, oa toate să ’i-le dau de-a gata, aşa oum s’ar zice mură în gură. De aceea, atotputernice Doamne, nu mă prind să-’l hrănesc pe om, fă bine şi în- datoreşte tu aceasta pe luminosul soare, pe blânda lună, pe strălucitoarele stele ■au pe întinsele şi nemărginitele mări*.

Pag. 66 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 6

restrele se acopere fie ou rogojini, fie ou obloane de scânduri anume făcute. Aooperirea se face seara şi dimineaţa le luăm.

In caşul însg, când în unele zile timpul este destul de călduros, atunoi se pot lua ferestrele de tot jos, eară seara le punem la loo.

Dacă nu vom face aerisatul la timp şi în toate zilele, plantele se îngăl- bineso şi putrezesc.

Când plantele au ajuns aproape de scos din răsadniţă, pentru a fi plantate la locul de cultură, se iau ferestrile de tot ziua şi noaptea, în timp de 10—12 zile, pentru-ca ele ee se întărească bine. Dacă în acest timp este de temut vre-un îngheţ peste noapte, nu trebue să uităm de a pune ferestrile.

Udatul se face treptat în răsad­niţă, aşa că plantele să nu sufere, ci să aibă totdeauna umezeala trebuin­cioasă.

Udatul prea mult este nefolositor. Udatul este bine aă se faoă când timpul este frumos şi călduros.

Cu modul acesta vom avea până în luna Aprilie răsaduri de diferite le­gume.

Legumeie, cari se pot sămăna în răsadniţă, sunt.* varză, castraveţi, ar- deiu, pătlăgele roşii şi vinete, pe­peni etc.

T-“ P. D. Bellea.

Stîrpirea omidelor.Dacă ne uităm şi acum pe iarnă la

pomii din grădinile noastre, vedem, că nu toate frunzele din aaeia au căzut jos, oi în unii au rămas mai multe, ear’ în alţii mai puţine. — Oare pentru-ce nu vor fi căzut şi acelea? — Pentru-oă acelea sunt legate acolo de omide cu un rociu fin, ca de păiengin, aşa că nici vânturile cele mai puternice, nioi viforele de zăpadă nu eunt în stare să le doboare de acolo, ba chiar şi omul une ori numai ou anevoie le poate des­face de pe vîrful crengilor.

Dacă luăm astfel de frunze, ce atârnă şi aoum pe crengile pomilor, ve­dem la oele mai multe firele, cu oari au

Auzind Dumnezeu aoeste cuvinte pline de grijă, rostite de înspăimenta- tul păment, a cunosout, că pământul vorbeşte bine, de aceea a zis cătră dîn- •u l: »Nu te teme, măcar că ’l-am pus pe om domn peste toată lumea, el to­tuşi va fi dator să te luoreze. Şi numai dacă te va lucra vei fi dator să-’l hră­neşti. Dacă te-ai prins să hrăneşti şi să creşti toate făpturile lumii, apoi să ştii că am hotărît, că omul să-’şi tragă hrana sa cea de căpetenie din acele făpturi, eară ce-’i va fi de lipsă să-’i dai tu !*

Auzind pămentul aoeastă orînduire preaînţeleaptă ae moloomi.

Şi chemând Dumnezeu pe om îna­intea feţei sale ’i-a zis: »Eată te-am făcut domn peste toate făpturile lumii şi de aceea ’ţi am dat minte plină de înţelepciune; toate aoeste făpturi vor fi supuse ţie şi îţi vor sluji spre hrană şi îmbrăcăminte. Tot aşa îţi supun ţie şi întinsul pământ şi dintr’insul îţi vei

fost legate de creangă, ear' daoă le desfacem, vedem în mijlocul lor un fel de sămânţă neagră, die mărimea grăun­ţelor de mac. Acelea sunt tinerele omide, cari iernează acolo şi nu pier nioi de gerul de peste iarnă.

Dacă am lua apoi de probă astfel de frunze cu omide ou tot şi le-am băga în tr’o sticlă astupată, ear’ pe aceasta am pune-o în apropierea fo­cului, ca să stee în decurs de câteva zile, am vedea cum încep a se desvolta omidele de căldura focului şi cum înoep a se sui pe pereţii sticlei în sus. Tot aşa fac acelea şi primăvara, când soa­rele începe a luci şi a încălzi mai tare: se desfac de frunzele cele uscate şi de acolo târându-se pe crengile pomilor concrescute cu frunze şi flori moi, tinere şi fragede, înoep a ie mânca laoom, aşa încât une-ori lasă crengile de tot pleşuge.

— Oare cum au ajuns omidale ace­lea în mijlooul frunzelor ?

— Fluturii de pomi, cari îşi depun ouăle lor,în decursul lunilor de vară, pe frunzele pomilor, aceia le-au depus acolo. Din oaueie acelea se desvoaltă încă prin Iuliu şi August nişte omide mici, cari încep a aduna frunzele de pe margini cătră mijloc, apoi a le lega de crengi cu un fir de bale, pe care îl lasă din gura lor.

Nu toate omidele se desvoaltă în modul arătat. Sunt unele, oari iernează numai ca ouă. Pe acelea le aşează şi leagă pe frunze mamele lor, fluturii, din cari adese-ori, când desfacem frunzele adunate, mai putem afla unele părţi de ale acelora, precum sunt aripile.

Sunt apoi unii fluturi, oari nu-’şi depun oauăle pe frunzele pomilor, oi pe sooarţa acelora sau în crepăturile pari­lor de gard. Oauăle astfel depuse le lipeso acolo tot cu un fel. de pânză, oa de paingin şi daoă omul le sgărie pu­ţin ou unghia, ’i se pare, oă e ceva iască lipită acolo. Ouăle acelea sunt ale unui flutur numit: Ocneria şi se află la un loo câte 400—500, din cari apoi se desvoaltă primăvara tot atâtea omide călătoare, cari în decursul verei mă­nâncă lacom la frunzele pomului şi dacă le gată dintr’unul, se mută într'altul, ba une ori chiar şi în altă grădină.

scoate tu hrana ta, însă numai în su­doarea feţei tale vei mânoa pânea ta.

Eară Dumnezeu ’i-a mai zis: »Aoeasta însamnă : Vei munci şi lucra, vei mânoa— nu vei lucra, vei răbda!*.

Şi de atunci, se zioe că munca s’a în­frăţit cu pământul şi umblă beată zi şi noapte şi cutriera fără odihnă văi, şe- suri, dealuri, păduri, şi câmpii şi se îm­bie fiecărui om, ce întâlneşte în oalea-'i nesfirşită, ca să-’i fie prietină bună, fă- găduindu-’i, oă ea îl va faoe avut şi ou trecere mare între oamenii cei de faţă, ba chiar pomenit de cei viitori şi bine- văzut la Dumnezeu ; însă veoînio pri- beaga muncă mereu se vaetă şi amar se plânge, că puţini îi caută şi primesc prietinia ei şi că cei mai mulţi se în­frăţesc pe vieaţă cu nepretina ei de moarte, adeoă cu >lenea.<

Dlmifrir Don.

Afară de aoestea, mai sânt un fel de omide, ale căror oauă le pun fluturii pe crengile mai subţiri ale pomilor in formă de inele, într’un număr de oâte 300—400 şi din cari apoi se desvoaltă omidele fiuturului aşa numit Gatropaoha neustris.

Ca toate insectele, aşa şi fluturii aceştia de pomi trec prin metamorfoza (sohimbarea) cunosoută a insectelor şl anum e: din oauăle depuse ®o desvoaltă mai ântâiu omide, din acestea nimfe (păpuşi), ear’ din acestea după 14 zile se desvoaltă fluturul în toată forma lui.

După-ce am văzut, că unde-’şi de­pun şi unde se ţin omidele de pomi, precum şi oaueie acelora, să vedem oum ar trebui să purcedem, oa să le putem stîrpi mai uşor şi mai cu temeiu.

Cel mai uşor mod de stîrpire al omidelor şi al oauălor acelora este cu­legerea ouiburilor de prin pomi şi a r­derea acelora. Pe unde oulegerea nu se poate face ou mâna din causa înăl- ţimei pomilor sau din causa, oă aceia sunt prea subţiri şi se pot rupe sub greutatea omului, acolo se între­buinţează foarfecile de omide, cari se leagă pe o poce(par)lungă şi cu ajutorul unei sforioele se pot întrebuinţa cu suc­ces la retezarea cuiburilor de omide, oa şi când se ouleg cu mâna.

Cuiburile de omide oulese de pe pomi se adună la un loc şi se ard în­dată acolo în grădină, dacă cumva nu e primejdie, ca să se întindă focul şi la atare gard din apropiere. De ase­menea se ard şi nimioeso şi frunzele aflate prin soorbura sau scoarţa cea crepată a pomilor, de oare-oe aoelea înoă pot se conţină oauă sau omide.

Cuiburile omidelor numite Ocneria, cari adecă se află pe sooarţa pomilor, se rad cu anumite perii de drot sau în lipsa acestora cu un cuţit, în tr’un vas şi apoi se aruncă de-adreptul în flaoăra focului, ca să se ardă şi nimiceasoă fără amânare. Cu prilejul rasului aoelora se băgăm de seamă, ca să nu oadă pe lângă vasul oe uvem pe jos, căci în oa­şul acesta după-oe dă căldura şi de pe jos înviează şi se pot desvolta omide din ele.

Dar’ nu numai pe crengile şi scoarţa pomilor sunt depuse o grămadă de

Mânzul Ţiganului.Un Ţigan dela un sat Om sărao, dar’ învăţat Văzând oum să-’nbogăţeso, Ţăranii care munceso,Şi auzind că din găină Poate fi o gazdă bună,Dacă el e oruţător Om harnic şi strîngător. Având şi el o găină,Ori din furat, ori din milă Cu ai sei se sfătuia,Dacă a oua găina Şi apoi ea va clooi Cu puii oar’ oe va fi ?

Apoi după-ce oua Cloşca sub pat o băga,Că acolo-’î loo ferit,Poţrivit pentru olooit.Seara şi dimineaţa, înoă din pat vorovea Cum să facă, să tomneasoă,

3îr. <5 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 67

omide şi ouă de ale acelora, ci şi prin c răpăturile acelora, apoi pe *ub muşchii, cari îmbracă une-ori trupina pomilor mai bătrâni. De aceea eoonomul har-

:mc le va căuta cu îngrijire peste tot locul şi le va aduna şi nimici fără cruţare.

De multe-ori se întâmplă, că pe ^ângă toată strădania omului ou cule­gerea cuiburilor de omide pot sâ mai T®mână de acele8, cari apoi îndată-ce d ă primăvara, încep să rosdă frunzele oele tinere ale acelora. Astfel de omizi ae culeg şi nimicesc şi mai târziu, atunoi p e primăvară.

La stîrpirea omidelor omul mai a re şi alţi tovarăşi, pe cari nu-'i prea bagă în teamă şi cari se ţin prin gră­dinile lui. Acei tovarăşi sunt cu mult snai uşori şi mai sprinteni oa el şi nule trebue nici scară, ca sâ se poată uroa p r in pomi, şi nici foarfeci, oa să le taie §i nimicească. Tovarăşii aceştia ai omului sun t unele din pasările noastre de gră­dină, cari pe lângă slujba aceasta fru ­moasă, oă ne stârpesc omidele, ne mai fac şi musică de cinste. De aceea ele n u trebue alungate de prin grădini, ci adăpostite, ca nişte buni şi adevăraţi to­v a ră ş i de lucru.

Cu privire la stârpirea omidelor articlul de legeXII. din anul 1894 § 50 dispune, că fiecare proprietar de g ră­d in i sau vii ou pomet este obligat a ■tîrpi omidele aflătoare în pomi înoă înainte de oe dă mugurul aoelora, dar’ la tot caşul până la sfîrşitul lui Martie3 ub pedeapsă de 100 coroane, ear’ la cas, când nioi după pedeapsa aoeasta :au ar voi a le stîrpi primăria comunală are drept a dispune culegerea şi nimi­cirea acelora pe cheltuiala numitului

.proprietar.De aceea atragem de ou vreme lua­

rea aminte a economilor noştri asupra stîrp irei omidelor, prin oare deoparte îşi fao bine chiar lor înşişi, de altă parte

;nu pot să vină în oonfliot (ceartă) nioi ou legea mai sus pomenită.

Ioan Georgescn.

Meseriaşii din România.O luptă grea au avut şi au să

poarte meseriaşii români din România faţă de meseriaşii străini, oare ’i-au oo- pleşit. îndeosebi au o grea poliţie faţă de numărul cel mare al meseriaşilor ji­dani. Î q România Jidanilor le e oprită oouparea de funcţiuni şi aşezarea la sate. Ei s’au aruncat atunoi ca lăcuştele asupra oraşelor, îndeosebi asupra celor din Moldova, îmbrăţoşind comeroiul şi me­seriile. Inmulţindu-se meseriaşii români, şi văzend concurenţa sugrumătoare a străinilor s’a pornit de mai mult timpo mişcare de mântuire şi anul aoesta s’a înjghebat o societate, care are să cuprindă pe toţi meseriaşii şi cei-ce se interesează de înaintarea meseriilor în România. Mijloacele, ce ’şi-Ie p ro­pune societatea pentru ajungerea sco­pului, sunt aşa de bune, încât numai învăţătură putem lua şi noi, de aceea le comunicăm şi cetitorilor noştri.

Eată oe se zioe în statute:Ar. 1. Se înfiinţează în România

>Liga naţională* a meseriaşilor şi comer­cianţilor români cu sediul central în Buoureşti şi cu secţiuni în toată ţeara.

Art. 2. Liga naţională are de scop statornicirea activităţii celor trei mari ramuri de îndeletnioiri sociale şi anume meseria, industria şi comeroiul, pe temelii trainice şi puternice, pen- tru-oa fieoarje cetăţean român să-’şi poată îmbunătăţi traiul din punct de vedere material, moral şi cultural. Pen­tru atingerea acestui scop, Liga va fi călăuzită de următoarele prinoipii:

1. Respeotul religiunii şi întărirea credinţei în popor pe basa învăţăturilor din evangelie ;

2. Respeotul oonstituţiunii preoum şi al tuturor legilor ţării, oari ooniaorâ principiile de libertate, egalitate şi fra­ternitate.

3. Creşterea şi întărirea avuţiei româneşti în mânile Rom ânilor; deş­teptarea conştiinţei cetăţeneşti şi na­ţionale ;

4. Organisarea corpurilor pe base m oderne;

5. Esploatarea tuturor produselor ţărei în mod raţional şi concesionarea lor la Români şi societăţi ro m ln e jti .

6. îndrum area populaţiunei pe oale de meserii, industrie şi comeroiu, şl preoonisarea sistemului aaooiaţiumilor;

7. Intervenţia statului iadiipen-

Is abilă;

8. Regulamentarea condiţiuailor de înţălegere intre patroni, lucrători şi ucenici. Obligaţiunea pentru patroni de a întrebuinţa în fabrici, usiae, ate­liere, etc , cetăţeni români;

9. Respectarea şi aplicarea ou ri- gurositate a sistemului protecţionist asupra industriei naţionale ;

10. Concordanţa cât mai apropiată între capital, munoă şi profit pe temeiul unor juste apreciaţiunij şi alegerea liaei măsuri comune pentru resplata muncii fiecăruia potrivit cu capaoitatea sa;

11. Sporirea populaţiunii curat ro­mâneşti, cum de pildă ar fi: Legi pen-

| tru înouragiarea calor ca au copii:Supunerea la dare deosebită a oelor

neînsuraţi după împlinirea etăţii d9 27 a n i;

Ocrotirea credinţelor noastre bă­trâneşti ;

în tărirea simţământului naţional în popor;

Buna pază a celor sfinte;Curăţirea moravurilor stricate şi

primejdioase pentru esistenţa noastră naţională.

In scurt, lupta pe toate cărările contra curentului de desnaţionalisare şi de risipire a elementului româneso.

12. înfiinţarea de şooli de meseni şi comerciu, cari se producă buni me­seriaşi, industriaşi şi comercianţi;

13. Strângerea celei mai intime legături între toate stratele sooietăţii şi nimicirea tuturor zăgazurilor, cari la despart astăzi;

14) Emanciparea ţării pe teren eco- nomio şi financiar de sub jugul pieţe­lor şi sindicatelor străine, şi oa urmare stabilirea de raporturi comerciale nu­mai pe temeiu de reciprocitatea

Şi numai o parte din programul aoestd de muncă realisat, şi cei-oe au înfiinţat societatea aceasta pot zice ou drept cuvânt, că mult au contribuit la întărirea morală şi materială a Ţârii-ro- mâneşti.

Oţetul de vin-Din nimic nu se poate face aşa

de uşor oţet ca din vin. In Francia se fabrică oţet de vin în cantităţi mari. La asta ’i-a îndemnat pe oamenii de acolo mai ales împrejurarea, că pentru un oţet curat de vin se capătă preţuri mai bune, decât pentru un vin mai puţin bun. La noi tot cam aşa stă lucrul. In Sibiiu se vinde litra de oţ6t curat de vin cu 40 cr. Şi nu trebue uitat, că pentru venzarea de oţ6t nu se plăteşte darea, care se plăteşte pentru vin.

La fabricarea oţetului acestuia vom folosi acele vinuri, care au început deja se se oţetească, aşa că nu mai sânt bune de beut Tot la fabricarea oţetului s6 folosim şi vinurile, cari au gust de bute sau de mucigăială, precum şi cele-ce au o coloare neplăcută. Vinurile prea acre, precum şi cele din vii atacate de peronosporă, încă se pot folosi pentru fabricarea oţetului. Cele-ce au un gust

Ca se se înavuţească. Atunoi un purdel de-al lui De-al dadii bătrânului, Zicea oătră tatăl seu: >Tată, fă precum zic eu După-ce puii vor creşte, Mari vor fi făr’ de veste, Dui la tîrg şi vinde-’i toţi, Şi dacă capeţi mulţi zloţi Cumpără un mânz frumos Să nu umblăm tot pe jos. Când apoi li-’i cumpăra

.Eu tot oălare-oi umbla*, Atunoi dada mănios Strigă din pat furios »Taoi! că mânzu-’i tinerel Şi daoă te sui pe el,Tu ’i-'i rupe şelelc,Mare obraznioule*.Taci din gură, tot strigând Şi cu picioarele dând, ,El ou al lui frământat Căzu jos, stricând oel pat, înoât omorî cloşca

Pentru-oare se sfădea,Din bietele ouă eară,Se făou mare păpară.

Feneşul-săsesc. Io a c h lm B , P o p ,învăţător.

g l u m e .Spovedania Ţiganului. Un ţigan

se duse la un preot să se spovedească în ajunul Paştelui.

Preotul după ce-’l asoultă, îi dădu să facă 20 de mătănii.

— Dar’ pentru un miel furat oâte mătănii se fac părinte? întrebă ţiganul.

— Cinci mătănii, pe oare ’ţi-le so­cotii că-’mi spuseşi oă neavând miel de Paşte, ai furat unul.

— Lasă aia, părinte, sărut mâna, mai dă-mi 5 pe deasupra, oă am să fur unul la noapte şi după aia mă împao ou Dumnezeu, de-om trăi oa nişte fraţi de mâne încolo.

Pag. 68 F O A I A P O P O R U L U I Nr. &

amar, nu sftnt bune de oţăt, pentru-că amăreala aceasta nu numai că nu se perde, dar’ să arată în oţăt şi mai tare.

Hotărîndu-ne să facem dintr’unvin oţet, trebue să-’l scoatem înainte de toate din pivniţă. Formarea oţătului se întâmplă la suprafaţa vinului cu aju­torul unor foarte mici bureţi (bu reţii oţetului), cari ajung de pe supra­faţa vinului şi ’n aerul din pivniţă şi din acesta pot ajunge în celalalt vin. Lăsarea vinului oţăţit în pivniţă ar ave drept urmare, că s’ar umple toată pivniţa cu bureţii aceştia şi într’o astfel de piv­niţă n’ar mai fi cu putinţă ţinerea vi­nului, căci tot s’ar oţăţî.

Vinul hotărît pentru oţet se scoate dară din pivniţă şi se aduce într’un loc, unde e o căldură potrivită (18— 20 °C), adecă cum e cea din odaea de locuit. Vinul îl putem pune într’un butoiu mai vechiu, în fundul acestui butoiu sfredelim o gaură cam de un centi­metru de largă la o înălţime de 4/5 din fund, umplem butoiul până la acea­stă găurice ’şi-’l lăsăm în pace, cu vrana neastupată. După-cum e de mare butoiul, vinul se preface în 3 —6 săp­tămâni în oţăt, pe care-’l scoatem apoi din vas, lăsând un mic rest pe fundul lui. Dacă punem peste acest rest numai

In stupărie. în cojniţele ou urdi­nişul dedeiupt sufer pe timpul acesta albinele de multe-ori din oausa lipsei de aer, căzend albinele moarte jo i şi astupând găuricea. Stuparul trebue aă cureţe deci adeae-ori urdinişul, acoţând albinele moarte ou un cârlig de drot.

Ştiri economice, comerc. industr. jurid.Dela băncile noastre. * Asocia-

ţiunea de economii şi ajutor« din Ghi- roo. (Anul IV.) Fond de reBervă 1035, depuneri 279.62, câştigul curat 894 co­roane.

>Bocşana«, Bocşa-Montană. Fond de reservă 23.290, depuneri 185.600, câ­ştig curat 12.174 cor.

»Chiorana<, Şomcuta-mare. (An. I,) Depuneri 27.254. câştig curat 2885.67 co­

roane.>EconomuU, Cluj. (Anul XVI.)

Fondul de pensiune 30.284, fondul ge­neral de reservă 93,623.26, fond apeoial de reservă 19,784.65 depunerile 968.344, câştig curat 32 539 cor.

»Grăniţerul< Dobra. Depuneri 97.017, câştig curat 9093 cor.

»Jebeleana*, JebeJ. Fond de reservă 3584, depuneri 18026, venit curat 5937 co­roane.

decât eară vin, acesta se va preface mai curănd în oţăt, fiindcă pe fundul rasului au rămas multe drojdii

SFATURI.Nutreţul tăiat prea scurt nu e po­

trivit la oai pentru-că acesta îl înghit prea iute şinu-’l moaie din destul în gură, unde se începe mistuirea lui. Fiind mai lung in fir, calul e silit sS-’l mestece bine.

*Mteiui«, roiana-aibuului. Depu­neri 24.236, fond de reseryă 2339, câştig curat 7850 oor.

yRacoţana«, Şeioa-mare. (Au. VI.) Reservele 8122, depuneri 25.916, câştig curat 5497 cor.

»Steaua«, Roman-Petre. Reser­vele 10.600, depuneri 47.076, câştig curat 7185 cor.

Răn'le, ce le capătă vacile pe uger, mai alep, când aug -viţeii, so vindecă uşor d&că le spălăm mai ântâiu cu apă călduţă şi apoi Ie ungem cu un ou b ă ­tut yi cu miere. Bun serviciu face şi un amestec de o parte carbol la câte 20 părţ; gliţerină şi unt de lemn, ou care ungem ţîţele.

B u d g e tu l căilor fe ra te rom ânes'a fixat pe 1901/1903:

La venituri . . . , . 57,878. 98 lei La cheltuieli . . . .3 7 039.792 » Venit n e t o ................... 20,768.116 »

Boala de porci a încetat în ho­tarul Braşovului.

Gâşte, de Emden. Ne mai desparte numai o lună şi jumătate de prim ă­vară. Atragem şi ou prilegiul aceasta atenţiunea economilor, cari să ocupă cu cultura galiţelor — şi care econom har­nic nu se ocupă cu ea ? — asupra gâş- •îelor de Emden. Gâscanul de Emden e lung de 110 ora. şi cântăreşte 10—15 shgrame. Gâştele oua într’un an 20—50 ba 70—80 ouă. Ouăle se pot comanda dela direoţia grădinei zoologice din Bu­dapesta şi dela colonia pentru prăsirea galiţelor din Godollo.

Alegerea cartofilor. Gei-oe n ’au ales înoă de cu toamnă cartofii de pua să se grăbească a o face aoum. Una din oausele, că mulţi au o recoltă alabS e şi folosirea cartofilor nedeavoltaţi bine. Cartofii aleşi trebue aşezaţi în- îr'o pivniţă abicită aau în tr’o cămară, ca *ă nu încolţească. Cei mari ae taie în două aşezându-ae jumătatea mai mare *u colţii pe aoânduri, ear’ jum ătatea mai mică foloaindu-se în bucătărie.

N ouă bancă rom ânească. Sub fîrma >Cugierana< institut de credit şi de economii societate pe aoţiune in Cu- gir (Kudzsir, cottul Hunedoarei) a’a fun­dat un nou institut de bani româneso ou capital social de cor. 50.000.— împăr­ţit in 500 acţiuni a cor. 100.— Direc­ţiunea se compune din domnii: Proco- piu Herlea, I. Stefănescu, Constantin Olariu, Petru Stefăneacn, Nioolae Olariu Ioan Baluţiu, George Berian sen., Ioan Herlea lui Nioulae, Demian Bria, Avram Oltean şi Ioan Lupuţ.

Com eroiul Rom âniei în F rancia Consulul general al României a trimis ministerului de eaterne un raport amS- nnnţit asupra oomeroiului pe oare îl face România cu Francia.

Din acel raport ae oonatată oă Ro­mânia, din punotul de vedere al oo- meroiului cu Franoia, ooupă al 36-lea loc printre celelalte atate.

R aport econom ic pe I a n u a r i e In urma timpului cald a’au scos îG- multe ţinuturi vitele la oâmp. Pe a l<*~ ourea a’au mânat vitele in holde, ceea*" ee au ajutat pe cei ou puţin nutreţ. C u toate aoestea într’o mare parte a ţăriE nutreţurile eunt aoumpe şi trebue c ru ­ţat cu paiele şi ou fânul. Starea a8m&~ năturilor de toamnă nu e pretutindene & mulţumitoare, cu toate-că grânele şi s e ­cările stau bine în cele mai multe l o ­curi. Icî-colea au făout strioăciuni v erm ii’ şi şoarecii, în alte locuri gerul, um ezals' prea mare şi rugina. Rapiţa stă b in i­şor, pe alocurea foarte bine.

N oul ta rif de persoane pe calea; fe ra tă Vinţul-de-jos—Turnu-roşu. î n ­cepând cu 1 Februarie are valoare u n nou tarif pe calea ferată Vinţul-de- jos—Turnu-roşu. întreaga linie e îm ­părţită în trei zone pentru oiroulaţia veoină şi 9 zone pentru cea în d ep ăr­tare. Preţurile pentru trenurile de p e r ­soane ai cele ameatecate sunt aoestea r

Chim. Zona cl. I. ol. II. cl. I I I .Circu - laţia

1— 8 I. 0.60 0 30 0 209 - 14 II. 0.80 0.44 0 30

vecină 1 5 - 20 III. 1.— 0.60 0.40© 21— 25 1. 1.50 0.90 0.601■o 26— 30 2. 2.__ 1.20 0.80Q

i* 3 1 - 40 3. 3 . - 1.80 1.10.2 a 41— 55 4. 4.50 2.70 1.70“ >rt 3 O. 5 6 - 70 5. 6.— 3.60 2.20-ou 71— 85 6. 7 50 4.50 2.80O 8 6 - 100 7. 9.— 5.40 3.30

101-- 115 8. 10.50 6.30 3 90116 şi maisus9 12.— 7.20 4.40 o. .

Socotind dela Sibiiu, staţiunile singuratice sunt puae la urm ătoarele zone:

a) Circulaţia vecină : Turnişor, Şelimbfir, Mohu I.; Veştem II.; Tălm a- oiu, Cristian, Orlat III.

b) Circulaţia în depărtare: Cacova, Sebeşul-de sus, Podul-Oltului 1.; Săcel, SSlişte, Avrig, Boiţa, Turnu-roşu 2 ; Galeş, Staţia Turnu-roşu 3; Apoldul- mare, Apoldul-mic, Mercurea 4 ; Mercu- rea-Sărărie, Cunţa, Câlnic 5; Sebeşul- săsesc şi Vinţul-de-jos 6.

F E L U R IM I.Cum dorm oam enii? Cam a treia

parte din vîeaţa noastră întreagă o pe­trecem în pat, de aoeea nu e mirare, oă omul îşi dă silinţă să şi-'l faoă cât mai plăcut. Ţăranul român doarme pe o sal­tea umplută ou paie, cel mai sănătos aşternut, căci se poate schimba cât mai des fără (nioi o oheltueală. în Anglia, America, fi în timpul din urmă şi în Germania, dorm pe aaltele umplute ou păr de oal. în America-centrală şi su­dică dorm în nişte “rooiuri. Japonezii dorm pe rogojini întinse pe pământ şi au drept oăpStâiu o bucată de lemn. Chinezii au nişte paturi ou picioare foarte aourte. Saltelele şi atraiele lor afint din rogojine fine. Iarna ae îmbracă In haine cuptuşite ou vată şi aşa im- brăoaţi ie pun in 'p a t. Numai Negrul din Afrioa poate dormi ori-şi-unde yi ori-şi-oum.

Nr 6

CRONICĂ.Intru mărirea lui Dzeu. In Pui

s ’a făout o colectă pentru proourarea a dou5 rînduri de vestminte liturgice. Au contribuit până acum preotul Booanici 40 cor, primarul com, 6 cor., M. Simi- hai io cor., servitorul preotului 10 cor., Varga I. io oor. Brouc» k A- 5 cor., M artin Silla 10 oor., Moisă Ponea 2 °9r > Ponea P. 2 cor., şi alţi mai mulţi câte o cor.

în Sadu a dăruit evlavioasa creş­tin ă Ana loan Tatu suma de 100 cor. pen tru bis. gr.-cat. de acolo, depunâa- du-86 banii la »Albina* unde au se rg- a iână până câşd se va edifica o bise- Tioă nouă. Comitatul parochial gr.-cat. esprim ă şi pe oalea aoeasta vrednicei femei mulţumită sa.

— Curatorul bisericesc din Ştulea- de Câmpie aduce mulţumită publică dlui Aureliu Rusu, oand. de adv. fiiul On. Domn. Vasiliu Rusu paroch local, care a donat sfintei noastre biserici suma de30 oor., la fondul pentru edificarea unui nou locaş sfânt.

— Credincioşii: Gregoriu Vulpe eu soţia «a Todosie şi ginerele lor Au- gustin Oroian şi soţia sa Maria, au do­nat pentru biserioa din Sarmaşul-mare un rînd de vestminte în preţ de 80 cor., Teodor Sooaoiu şi soţia sa Mariuca Sa- lagean o evangelie ou litare latine în p re ţ de 25 cor,, Oţel Macavei şi soţia sa Fironioa o părecbe mânecari a 5 cor., Is ido r Morariu şi soţia sa Marisoa, o păreche mânecari, brâu şi procoveţe in p re ţ da 10 cor., ear’ Salagian Toader şi soţia sa Marişca a donat la sf. bise* rioă 100 cor..

— Niculiţa Moldovan a dăruit pen­tru sfânta biserică din Şeulia-rom. o p rea frumoasă icoană in preţ de 24 cor., F ap ta aceasta merită atenţiune ou atât mai vîrtos, oăci susnumitul îşi câştigă pânea de toate zilele prin lucrul mânilor şi astfel numai cu mare greutate şi cru- tare a putut ajunge la suma aoeasta de bani. Asemenea Saveta Oltean a dat o acoperitoare de masă.

— Simion Abruzan, năsout în co­m una Iiieni cu soţia sa Maria Neiou născută în Roşţa de Seoaşiu — aflându- se de present în Wbeatland (Amerioa- de-nord) au trimis 25 coroane ou oare sum ă după dorinţa lor s’a -procurat pe team a bisericei din Roşia-de-SSoaşo evangelie ou litere latine legată în piele.

Bunul Dumnezeu sg răsplătească tu tu ro r faptele lor creştineşti.

•S teag u ri de-ale lu i Ştefan Vodă.

B l Dimitrie Sturdza a cetit Vineri, săp­tăm âna treoută, la Academia Română o comunicare a dlui I. Bogdan, decanul

:îaoultăţii de litere şi membru corespon­den t al Academiei, despre douS steaguri ale marelui Voevod Stefan-oel-Mare, care se găsesc la muntele Athos în mă­năstirea Zografos. Unul din aceste steaguri este dela anul 1500, deci oel an ai veohiu steag româneso ounosout până astăzi.

U n binefăcător. în Buooveni, jud. Ilfov, România, s’a înfiinţat o sooietate 'Baiffe*sen\ Având numai un capital de 2000 lei, boerul Barbu Stirbeiu ’i-a dăruit 10.000 lei

♦C ăm ătari. In Teaca s’a făout prin

tribunalul din Cluj timp de două săp- igmâni cercetare contra cămătarilor Rohrlioh şi Soharf. Dovediţi fiind, Rohr- lich a fost oondamnat la un an şi opt luni temniţă şi 1900 cor. pedeapsă, ear' soţul seu la 10 luni temniţă şi aoeeaşi pedeap«ă in bani.

' •

In faţa cu rţii cu ju ra ţi d in Cluj s’a început în 4 Februarie procesul contra locuitorilor din Mărgău Gh. Bradu, Petre Miluţ, Simion Bălaş şi Boou Onuţ, acusaţ', că ar fi plătit pe Pâne Onuţ să atenteze la vieaţa notarului din Mărgău, Siko Kanut. Aoest notar era din oale afară aspru faţă ou poporul, îi pedepsia şi amenda pe oameni de la ejia sufle­tul din oase. Notarul a fost denunţat şi s’a pornit contra lui cercetare d soipli- nară, fără reBultat. Atunci oamenii au trimis o deput tţie la ministrul de interne cerând să-’i soape de acest notar. Toate au fost în zadar. In cele din urmă s ’au făout trei atentate contra vieţii lui. Pâne Onuţ, după-oum singur a m ărturi­sit, a împuşcat asupra notarului în 3 rânduri fără să-’l nimereatoă. El aousă pe susnumiţii patru oameni, oă ei ar fi autorii morali ai atentatelor, oamenii tăgădueso. După 4 zile de pertraotare, toţi aousaţii au fost declaraţi nevinovaţi, neputându-li-se dovedi nimic. Apără­torul lor a fost advocatul român, Dr. Isacu.

*P e n tru cele ce vor se se facă

învăţătoare. Ca întregire ia o notiţă dată de noi în chestia preparandlstelor noastre mai oomunioăm următoarele: Mi­nistrul de culte a trimis tuturor inspec­torilor de şooale o ordinaţiun*’, prin oare opreşte în mod definitiv facerea esamenelor de curburi şi de oualifioa- ţiune la preparandiile pentru candf daţii de învăţători. Totodată a îneunoştiin- ţat şi autorităţile bisericeşti, că nu va permite aoeasta pe viitor nioi în mod es3epţional. — Ordinaţiunea aoeasta va trebui sg grăbeasoă înfiinţarea de p re­parandii române de fete, fie confesio­nale la Blaj şi Sibiiu, fie prin Asooia- ţiune.

*Foam ete în com itatul C iucului.

In cercul Ghergheului din acest comi­tat e foamete. Primpretorul acestui oero a constatat, că 923 de familii cu 3000 membri n'au pâne. Ajutorul singurati­cilor nu e îndestulitor, de aoeea prim­pretorul oere ajutor dela guvern.

*f A lem an Galea. Despre înmor­

mântarea harnioului învăţător Alem an Galea, a cărui moarte am anunţat o în numărul treout, ni-se scriu următoarele : In 6 Februarie n. s’a făout înmormân­tarea mult regretatului clerio absolut şi învăţător Aleman Galea ou o pompă deosebită şi impunătoare. In urma dis- posiţiunilor luate de comitetul paroohial, al cărui notar a fost, şi ale corpului în- vgţătoreso, oare a desvoltat o activitate vrednioă de toată lauda, rămăşiţele pă­mânteşti ale defunctului au fost trans­portate în biserioa cea mare, unde s’a făout ceremonialul funebral, săvîrşit de paroohii locali Em ilian Cioran şi Io sif Goga şi parochul loan Marin din Rîu- sadului. Răspunsurile funebrale le-a dat un cor de pedagogi de pe cursul III. dela seminariul Andreian.La sfirşitul ceremo­nialului părintele Iosif Goga se urcă pe amvon, de unde cu obicinuita-’i voce melodioasă, înoepe să rostească cuvân­tarea funebralâ, prin oare a arătat fru­moasele oalităţi ale răposatului şi per- derea oea mare ce o simte întreaga co­mună în urma morţii acestui tinăr, care a fost unul dintre cei mai talentaţi şi mai activi fii ai acestei comune, desvol- tând muncă rodnică în deours de 14 ani cât a funoţionat ca învăţător. După părintele Goga a urmat un vers ocasio- nal cântat de elevii şcoalei sub condu­cerea învăţătorului Căliman. Sicriul i a ridioat fiind purtat de 8 învăţători, oe erau încinşi eu pantlioi negre, pentru de a fi dus la looul de odihnă. O grupă de domnişoare din comună, oe purtau oununi împreună cu domni incinşi cu pantlioi albe au făout onorurile pe lângă sicriu. La înmormântare a luat parte, pe lângă tot publicul din comună, repre-

F O A I A P O P O R U L U I t-sig. 69

sentanţa oomunală şi comitatul paro­ohial în corpore, ear’ reuniunea pom­pierilor a format spalir. Intre diferitele cununi am observat pe a corpului în- văţătoreso din loc ou inscripţia «Neui­tatului coleg* ; a comitetului paroohial ou insoripţia >Meritatului învăţător* elevilor şooalei cu inscripţia.»Iubitului în­văţător». Am remarcat presenţa stins, domni Dr. Vasile Bologa, prof. eemi-

. narialşi Lazar Tritean.oonroferent şoolar, apoi corpul învăţătoreso dela şcoala din Poplaoa şi cea din Sadu, învăţătorii dela cele 4 şooale elementare din Sibiiu, în­văţători dela şcoalele din Oriat, Mohu eto.

*Alegere de preot. Membrii preoţi

şi mireni ai sinodului protopresbiteral al traotului Merourei sunt oonvooaţi a se întruni în sinodul eleotoral de Joi, 14/27 Februarie a. o. ia 11 ore a. n. în biserioa din opidul Merouria pentru ale­gerea de protopresbiter al traotului numit.

U n su b ju d e rom ân suspendat. Pentru-oe a fost suspendat ? Poate a săvîrşit vre-o neregularitate în ofioiu ? Doamne fereşte? A fost suspendat pen- tru-oă în ziua de Anul-Nou româneso, după amiazi nu s'a dus la oanoelario. Caşul s'a întâmplat în Câmpeni ou dl subjude Chilba, ca e a crezut, că-’i va fi permis şi lui oa creştin şi oa Român se aibă o după amiază 1‘beră, în tr’o săr­bătoare atât de mare. Ţi ai găsit-o î Ju ­decătorul Budovsky, vezend, că di Chilba e absent, a trimes servitorul după dîn- sul. Venind dl Chilba, se zice, oă ar ft zis şefului seu. »Ori cât ar umbla pa­trioţii, pe mine tot nu mă vor maghia- risa. îmi voiu ţine şi de aci înoolo săr­bătorile». Atâta a fost de ajuns. Jude­cătorul ’l-a denunţat oa pe un om pri­mejdios şi nu peste mult a sosit la faţa leoului judecătorul de instruoţie Bor- zsovai din Turda, oare făcând ceroetare ’l a suspendat dela ofioiu.•

O bandă de hoţi a fost descope­rită zilele treoute în comitatul Toronta- lului. După cercetări îndelungate ’i-s 'a descoperit ouibul înUzdin, unde au fost arestaţi 11 iuş>, cărora li-s’au dovedit până aoum 44 de spargeri, la oari au furat obiecte în valoare de câteva mii coroane. Şi pe un tăinuitor al aoestei bande ’l-au prins chiar când voia sg vândă nişte gâşte de furat in Becîche- reoul-mare. «

Petreceri. Tinerii meseriaşi rom. din Orgştie aranjează Sâmbătă în 9/22 Februarie 1902 în sala hotelului «Tran­silvania» in favorul fondului »Seoţiei industriale* o producţiune teatrală. în ­ceputul la 8 ore seara. Preţul locurilor: Looul I. şirul 1, 2 şi 3 câte 2 oor.; şirul4 1 oor. 80 bani; looul II. şirul 1 şi 2 câte 1 oor. 20 bani; şirul 3, 4 şi 5 câte1 oor. Parterre 80 bani. Galeria 5@ bani (pentru dansatori 80 bani). Loja8 cor. Suprasolviri se vor primi ou mulţumită şi se vor cuita publice. După producţiune dans.

— Meseriaşii rom. din Turda aran­jează la 23 Febr. in hotel Central teatru urmat de dans. Se va representa piesa >Idil la ţeară*. Venitul este destinat pentru ajutorarea învăţăceilor de me­serie lipsiţi. Oferte benevole sânt a se adresa dlui Dr. Eugen Pătăoean, advo­cat în Turda.

— Societatea academică soc. - lit. «România Jună*, aranjază la 22 Febr. în >Hotel Continental* o petrecere <ju dans în folosul alumneului sooietăţiL începutul Ia 9 ore seara. Bilet de dame5 oor.; bilet de domni 6 oor.

Coroane eterna Din prilegiul trist al trecerii la cele eterne a mult regre­tatului părinte al meseriaşilor noştri, fost întemeietor al «Reuniunii «odalilor români din Sibiiu«, venerabilul domn Nicolae Crisiea, următorii au contribuit Intru eternisarea memoriei răposatului, la fondul văduvelor ţi orfanilor mese­riaşilor, creat de reuniune şi anume: Familia dlui Ioan Măcelariu (Sângătin) 29 cor.; Dr. George Măcelariu, oand. de advocat (Orăştie) 10 cor.; Dionisie Ro­man, când. de adv. (Mediaş) 1 cor.; Mi- hail Jourca, notar (Răşinari) 1 cor.; Avram Armean 1 cor.; Isidor Grindean, măiestru cismar, Ştefan Duca, Ioan Pinciu, Ioan Mohan, Ioan Spinesn, cu- legători-tipografi, fiecare câte [60 ban i; Victor Tordăşianu, prisidentul reuniunii10 cor.; George Poponea, vicepresident, Ioan Apolzan, notar, câte 2 cor.; Florea Gruciţă, oassar, Ioan Roşea, controlor, îoan Roman, Ioan Bologa, Nicolae ’lşan, membrii în comitet; Nicolae Stoica,4 bi­bliotecar, câte 1 cor.

•Necrolog. Subscrişii cu inima în­

frântă de durere aducem la cunoştinţa rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor noştri trecerea la cele eterne a iubitului nostru fiiu Em ilia», născut şi botezat în Bucureşti în 13 Ian. 1901, răposat în Cincul-mare, locul natal al părinţilor lui în 3 Febr. 1902, împărtăşit fiind cu sf. Taine. Emilian şi EufroBina Mihu, pă­rinţi; Rafira, soră.

*

P ărin ţi bestiali. Gendarmeria din Seghedin a fost încunoştiinţată, că în Stajerdorf (Bănat) chinue nişte părinţi cu cea mai mare cruzime pe o fată a lor de 16 ani. Cercetându-se, gendarmii au aflat după cuptor în casa celor pi- rîţi un sac, în care era vîrîtă biata fată. Aşa era dp «labă, încât nu putea sta pe picioare. Ea e oarbă de amândoi ochii. Părinţii au fost daţi pe mâna judecă­toriei, ear’ fata în îngrijirea unor oameni.

*

M oartă de foame. In săptămâna trecută a murit lângă Allenstein doamna X., lăsând după ea în bani gata trei iute mii de maree. Cercetându-se după sausa mor,ii s a constatat, căja murit de foame. Ea trăia cu 2—3 cartofi şi o schunabrie (hirincă) mai multe zile.

*Alegere de prim ar. Ni-se scriu

următoarele: Luni în 3 Februarie n. a. c. a fost restaurarea primăriei comu­nale din Voila, poate cea din urmă în întreg comitatul Făgăraşului.

De astă-dată, oa nici-odată, prim- pretorul Herszeny a candidat pe toţi petenţii la acel post De altcum aceasta este ţ i unica procedură coreotă şi le­gală, dacă e, ca alegerea să fie >ale- gere* şi nu numai ficţiune. Facă-se aoeasta în tot locul şi la toată ocasiunea, şi atunci se va vede, oă starea admini­strativă bolnăvicioasă de azi nu va fi numai un şir de soandale şi fărădelegi, ca cu primarii impuşi, ci va urma aevea era: legiir dreptului şi dreplăfiil

Poporul îşi cunoaşte mai bine, de­cât puternioii zilei, oamenii sei de ome­nie. Ales a fost ear’ un om de cinste şi cu frica lui Dumnezeu, ca şi aoum 3 ani: economul Iosif Borcea. Vătavul bandei nelegiuirilor de tristă aducere aminte, oare adusese comuna aproape la ruină totală materială şi morală, ’şi-a încercat şi de astădată norocul, dar’ ca odinioară Lucifer, a căzut în adânoimea Iadului!

Un nesocotit netrebnic, păcătos şi el (N.)înoă s’a înjugat la carul nelegiui­tului, dar' au păţit-o rău ambii, că s’au înămolit pe vecie! Dispreţul oamenilor de bine îi petrece peste tot locul. Preo­ţii de data aceasta au fost la culme!

Pr. a.*

Pag. 70 F O A I A P O P O R U L U I

O g lum ă proastă. Văduva Borcze din Kapus, o femeie săracă, avea un singur băiat, care se susţinea pe sine şi pe mumă-sa cu lucrul mânilor. Din oausa purtării lui era iubit de toţi. In tr’o seară venind dela lucru cu mai mulţi tova­răşi a întrat, ceea-ce nu obicînuia, într'o cârc im ă. Soţii lui, ca să-’şi rîdă de el, ’l-au îndemnat să bee mult şi cum nu era învăţat cu beutura s’a îmbătat tun şi a căzut sub masă. Ceialalţi ’l-au luat pe sus şi ’l-au dus acasă. Ajungând acolo ’i-au spus bătrânei lui mame în glumă, că fiiul ei e mort. Auzind ştirea aceasta, biata bătiână a căzut moartă la păment. Dimineaţa, când s’a trezit feciorul şi a s fa t despre moartea ma­mei lui, s ’a suit în podul casei şi s’a spânzurat

*P a tria rch u l de C onstantinopol a

dat o enciclică despre proiectele, ce are de supus sinodului, şi care ar avă de scop strîngerea legăturilor între biseri­cile autoncme ortodoxe şi cea oatolică, precum şi studierea înlocuirei calenda­rului vechiu prin cel nou.

O riginea Saşilor. Până acum se credea, că Saşii ’şi-ar trage originea din Flandra. După cercetările limbistice mai nouă s’a dovedit, că ei sunt din ţinu­tul rîului Mosel, unde Nemţii poartă nu­mele de Franoi.

•Tabac de contrabandă. Un lucru

neplăcut ‘li-s’a întâmplat la doi finanţî, cari căutau după tăbao de contrabandă în casa unui anumit G. Gerbirs din Sada. Acesta, dimpreună cu câţiva ve­cini, au legat pe finBnţi fedeleş, le-au BBtupat gura şi 'i-au încuiat în pivniţă. După aceea a dus tăbacul la alt loo şi finanţilor le-a dat drumul. Gerbics şi to­varăşii lui sunt arestaţi.

•B inefăcătorii am ericani. O foaie

din Nf w-York publică o listă a tuturor darurilor dela 5000 dolari (25000 cor.) în s u p , cari s’au făout in anul 1901 în Statele Unite din America de nord. Lista arată uringa sumă de 107 mii. 370 000 dolari (536 milioane, 850 mii cor ). Milio­narul Oarnegie singur a dat aproape31 mii. dolari. El e unul dintre cei mai sîrguincioşi propovăduitori ai «evange* liei avuţiei», adecă a învăţăturei, că o avere mare e un bun, oare ’H ’a încre­dinţat D-zeu, ca să-’l folosească spre bi­nele omenirii.

*D in statistica lunei D ecem vrie

1901 In luna aceasta s’au născut în Ungaria (fără Croaţia) 55.418 copii vii, 1301 mo? ţi. Suma caşurilor de moarte a fott de 39 813, sporul natural e deci de 15.605. Cele mai multe naşteri au fost dincolo de Tisa, cele mai puţine în Ar­deal. Mortalitate^ a fost mai mare din­colo de Dunăre, mai mică intre Tisa şi Dunăre. Căsătorii s’au încheiat 6254, cele mai multe dincoace de Tisa, cele mai puţine dincolo de Dunăre.

— Paşapoarte s’au dat 5793, din­tre cari 2738 pentru America, 1383 pen­tru România. In Croaţia s’au dat 2663 paşapoarte, dintre oari 1822 pentru Ame­rica.

înşelători. In comuna Chirpăr s’a presentat un înşelător, care îndemna pe ţărani să emigreze la America, unde-’i va conduce el înBUşi şi le va câştiga numai decât lucru. Drept arvună tre­buia să dee fiecare câte 2 coroane. Din comuna aceasta au emigrat mulţi Saşi şi Români şi mai toţi Ţiganii, aşa oă cei rămaşi ’i-au crezut buouros şi pun­gaşul a adunat o sumă frumoasă dela ei. Promisiunea, că va veni să-’i con­ducă la America, nu ’şi-a ţinut-o, aşa că cei înşelaţi aşteaptă şi acum după el.

•

Nr. §•" fi

Legea de v e n a t Un ţăran rîto Ruşciori a adus zilele trecute nişte ie­puri împuşcaţi pentru-oa să-’l vândă in* Sibiiu. El avea şi un certificat d e te primărie, că epurii iflnt împuşcaţi îna­inte de a se Inoepe timpul când e oprit vânatul, cum e acum. Judele pieţii din Sibiiu a cunoscut însă după miros, că epurii sunt mai demult împuşcaţi şi 'i-a? secvestrat, ear pe vânător la dat în ju* deoată.

•Un răspuns. In legătură cu cele

scrise în nr. 4 al >Foii Poporului* pri­mim din Vlaiooveţo scrisoare mai lungă*. în oare cei subscrişi în ea asigură, c& preotul G. Popovici n’a contribuit cu. nimic, nioi cheltueală, nioi osteneală,, pentru ajutorarea corului de acolo- După-cum se scrie, nici de alte lucruri nu se interesează, oi din contră, under numai poate, pune pedeci oelojr-ce mun­cesc pentru binele poporului, în deosebi şi harnicului învăţător de acolo.

*

Pete arse. In comuna Cupinovor s’a întâmplat o mare nenorocire. Mai multe fete erau ocupate cu curăţirea; cânepei în tr’o moară.

Cătră seară au întrat mai mulţi fe­ciori în moară. Cu toată opreliştea, ei au fumat ţigări. Se vede, oă unul din­tre ei ’şi-a aruncat muoul de ţigară în cânepă, căci dintr’odată s’au văzut în- cunjuraţi de flăcări. Flăcăii au alergat iute afară, dar’ dintre fete n’au pu tu t scăpa fără două, celelalte patru arzând scrum. Feciorii au fost arestaţi.•

U n banchet. In Răcaş (Timiş) s’a dat în cinstea pretorului Zimănyi, trans­ferat la Vinga, un banchet în decur­sul ospăţului s’a ivit o ceartă între no­tarul din Budinţ-Ictar şi pretorul trans­ferat, dela ceartă au ajuns la bătae, aşa că ospăţul domneso s’a isprăvit ţigăne­şte. La câteva zile după aceea s’au due­lat şi aşa ’şi-au spălat pălmile de p e obraz.

*Tâlhărie. Poştarul George T r i î

din Şag a fost atacat de doi mişei chiar când plecase cu posta la gară. Strigând tâlharii s’au spăriat si au fugit. Ei n ’a u fost încă prinşi.

F alsificători de bani. In Nagy- Szolîos s’a descoperit o bandă de falsi­ficatori de bani. Intre aceştia se află şi proprietarul Fazekas. Căpetenia b an ­dei, esecutorul Bocikor a soăpat la America.

— In Timişoara circuleasă în tim­pul din urmă o mulţime de fiorini şi coroane false. Poliţiei ’i-a sucoes să prindă doi ţărani, oari împărţiau astfeL de bani. La ei s’au aflat şi formele de ghiP"-

6 lu n i p en tru o oală. Munci­toarea Iu !ka Vanyo din Budapesta fu­rate o oală. Prinsă, a fost condamnată la 6 luni temniţă. Pedeapsa aceasta mare a căpătat o, pentru că înainte ou I9 ani mai fusese odată pedepsită pen­tru un furt mic- *

O m oruri. In lzvin (Bănat) a fost- împuşcat locuitorul Achim Stoioa. Cer-- eetându-se s’a aflat că ucigaşii sunt tatăl şi fiiul celui ucis. Causa acestei crime grozave au fost certe familiare. Uoi- gaşii sunt în temniţă.

— In Rozvalea (Maramurăş) a ucit cu toporul ţăranul Vasile Mârza pe un slab, care umbla la soţia lui. La stri­gătele acesteia au sosit vecini scâţ>ând-o pe nevrednica din şhiarele morţii.

D epositul de m aşin i şi biciclete al lui Gustav Diir din Sibiiu alătură la numărul de astăzi un preţ-ourant, pe care îl recomandăm atenţiunii, cetitori­lor noştri.

Nr. F O A I A P O P O R U L U I Pag. 71

Dela petrecerile noastre. Ia seara 20 Ianuarie a. o. i ’a dat în Biertan

f:° frumoasă produoţiune teatrală-musi- •oală împreunată cu joc.

Îmi era mai mare dragul oând vă- zui după deschiderea cortinei un oor de

lîlăoăi compus din vre o 25 persoane, ale căro r vestminte erau împodobite ou mân­d ru l nostru tricolor.

Produoţiunea s'a înoeput cu fru­m o asa poesie «Coroana Moldovei», oare a fost cântată cu o voce plăoută şi de­lectând inimile tuturor ascultătorilor, tot aS® 2 poesii cari deasemenea ne-au pă- "fruns inimile.

In fruntea acestui cor şi totodată şi instructorul lui a fost harnicul învăţ.

'G avrilă Bozoşan, oare de când funoţio- nează acolo oa învăţător, aproape în îieoare an a delectat publicul, care şi din depărtări mai mari a luat parte, ou astfel de cântări. Deci dar’ şi pe aoeastă oale îl felicitez şi doreso oa oât m ai mulţi colegi să-’l urmeze.

S’au produs bine şid-şoarele: E u ­genia Isailă şi Virginia Florea, apoi ttn ă ru l învăţător gr. or. Constantin Ti- puriţă şi domnii: Alimpiu Avram şi N. Suoiu.

Laudă ’i «e cuvine şi dlui Stuchi- :'ean, oare deşi nu a studiat pe la şsoale m ai înalte, totuşi atât de bine s’a pro­dus încât a stors admiraţia tuturor spectatorilor. După producţiune imediat s’a jucat «Căluşerul» şi »Bătuta« în frunte cu amintitul învăţător Bozoşan cântând şi nişte poesii naţionale. M. 'Tătar, învăţător.

M ulţum ită publică. Subscrisul având în vedere lipsa unui polioandru la biserica dela oare mă susţin, în săr­bătorile de Crăciun, Anul-Nou şi Bobo­tează, însoţit de o trupă de feciori plu- ■gari din oomuna Şimontelnio am visitat m ai multe comune româneşti din ţinu­tu l Bistriţei, unde am representaţ în­aintea credincioşilor români Irodiosul.

In fiecare comună sa făout pe seama poporului oâte o producţie publică în sala şcoalei, resp. în altă sală.^

Cu aoeastă ocasiune pe lângă suc­cesul moral am obţinut şi un venit ma­terial îmbucurător destinat pentru pro­curarea unui polioandru.

îmi ţin de datorinţă a le aduce şi pe această oale cele mai oălduroase mulţumite tuturor acelora, cari au con­tribu it cu binevoitorul sprijin întru ajungerea scopului urmărit.

Din oomuna Şimontelnio au contri­bu it următorii: M. Pasou, paroch 1 oor. 20 bani; D. Pasou, not. 2 oor.; Ş. Jeger- manD, adjunct not. 2 cor.; L Turou 1 cor. 20 bani; Şt. Turcu, T. Peştean, T. Pasou, I. Pasou, cojoc., N. Turcu, T.Co- stin I- Pascu, primar. I Sas, 1. rJuau- *an, Bod Lajos, Raveca Brioiu, preu- teasă văd., I. Câmpean, G. Breşfelean, T.-Sas, I. Lolici Fironel, T. Berlean, câte 1 cor.

Din com. Nuşfalăa: I. Pop, parooh3 cor.; I. Moldovan, înv., M. Bota, G. N ico a ră , câte 1 oor. Dela popor 4 cor. 3 3 bani.

Din com. Berla : V. Naşcu, parooh ■2 cor.; G. Şutău, înv. 1 cor. Dela po­por 2 cor. 50 bani.

Din com. Şoimuş: I- Baciu, par.2 cor.; V. Baciu, înv. 1 oor. Dela po­p o r 2 cor. 70 bani.

Din com. Budacul-român: I. Dum- hrav. paroch, I. Tiniş, înv., câte 2 cor.; t j?eldrihan, I. Macrea, N. Maorea, I. B o tâ r lă , î . Sandu, I. Turou, câte 1 oor. Dela popor 2 cor. 56 bani.

Din com. Ragla: Mărginean, căpi­tan peus. 4 cor.; I. Păcurar, înv. 1 oor.

Din com. Buduş: T. Popovioi, par. o cor.; G. Tiboc, înv, I- Someşan, I. Griga* Morar, câte 1 cor. Dela popor -3 oor. 48 ban i

Din comuna Borgo-Prund: T. Vră­şmaş par., Iul. Suceava par. oâte 4 cor.; Dr. N. Hengănuţ, Viot. Varna not., Eu­genia Greavu, învăţ., I. Cristea oâte 2 cor., E. Molnar, înv., St. Vrăşmaş, Tim. Vrăşmaş, L. Beşa S. Moldovan, câta- 1 oor,; Dala popor 3 cor.

Din oom. Borgo-Joseni: L. Buzdug- par. 4 cor.; S. Pahone, înv. 3 oor.; Bor- bely, Nio. Jagar Bela A. L lagan, D. Şut, câte 1 oor. D3la popor 4 oor.; 50bani. , ^

Din com. Borgo-Rus: Iaoob Biz- dug, parooh 60 bani, I.Buzdug pirooh 40 bani. L. Ursaoe 1 cor. 20 bini, G. Cormoş 1 cor. I. Funogia 1 oor. TothI. 4 oor. P. Rău 5 cor., dela popor 4 cor. 84 bani.

Aceştia sunt număroşii contribui­tori, cărora înoă o dată le mulţămeso poftindu-le oa Dumnezeu să le răsplă­tească. Şimontelnic 25 Ianuarie 1902.

Vasiliu Mieudă, înv.

Din comitate.Congregaţia comitatului Sibiiu .

In 7 Febr. n. s’a ţinut congregaţia estraordinară a comitatului Sibiiu, fiind de faţă mai mulţi membrii români.

La ordinea zilei au fost 93 de pot, dintre oari cele mai de interes au fost următoarele:

La punctul 4, împărţirea în două a cercului pretorial Sibiiu, s’a încins o dis­cuţie mai lungă.

Congregaţia de toamnă a hotărît împărţirea ceroului pretorial central din Sibiiu în două şi sediul preturii nouă să fie tot în Sibiiu.

Paroohul Florian din Raooviţa, oo­muna Raooviţa şi Sebeşul-superior au reourat contra sediului Sibiiu şi preotul Florian a fost propus sediul Tălmaciu, ca centru geografic. Ministrul a dat loo recurselor şi n’a aprobat hotărîrea con­gregaţiei ou sediul preturii a doua în Sibiiu şi provoaoă comitatul a propune un nou sediu. Aoum comisiunea per­manentă vine cu propunerea, oa sediul preturii a doua să fie în Cisnădie, adecă la o margine estremă a oeroului.

La votare propunerea Românilor cade şi se primeşte din partea Saşilor, ou majoritate Cisnădia, oa centru al nouei preturi! O nouă îndelungată dis­cuţie se încinge pentru gruparea oomu- nelor. Românii sunt din nou majorisaţi.

Preotul Florian îminuă recurs.La punctul 33 ou privire la deoi-

siunea comunei Răşinari pentru ajuto­rarea bisericei gr.-or. se deoide, oa re- oursul înaintat să sa partracteze din nou de representanţa comunală în favorul bisericei gr.-or.

Mai departe (la p. 69) se deoide, oa oomuna politică Siimnio să fie îndru­mată a reveni asupra ajutorului, cerut de biserica gr.-oat.; de oare-oe şi cele­lalte biserici sa împărtăşeso de ajutor.

Celelalte puncte s’au primit şi luatla cunoştinţă cu discuţii mai puţine.

ac,

gint) 18.76, lira turcească 21.40, lira en­gleză 23.84; 20 maree germane 23.36; napoleonul 18.98 ; rubla (hârtfe) 2 53; rubla (argint) 2.43 cor.

Mediaş. Grâu hl. 13.50—14, săcară9—9.50, orz 8—8.50, ovăs 5.50—6, oucuruz7.50—8 cor. 9 ouă 40 bani.

Budapesta. Grâu bănăţenesc, 50 chlgr., 9.15-9.50, săoară 760-7.80; orx5.10—6, ovă* 7.35 —7.75, ououruz 5.10—5.60, oinoantin 5.90—6 cor.

Ştiri din piaţă.Sibiiu. Grâu hl. 13-1480, săoară

8—9, orz 7.60—8.20, ovăs 4.80—5.40, cu­curuz 7.80—8.80 cor.; 10 ouă 50—58 b.

Piaţa banilor din Sibiiu. Galbi- nul 11.25; 20 lei (hârtie) 18.92; 20 lei (ar­

POSTÂ REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI.Societăţi pentru grânare, la numeral

treout am publicat un raport, din care puteţi vedea, de unde se capctă statute.

Dlui Pamfiliu P. Pop, Misa lui Dima e prea grea pentru sate. E o liturgia în două vooi a înv-lui N. Stelu din Arad sau cea în 3 vooi a lui I. Vidu din Lugoj. Adreseaiâ-te acolo.

Dlui I. Borca, Trembovla Poesii tradusa nu putem publica.

Dlui V. Lălutiu, Beşimbav. In Dobro- gea sunt mulţi Transilvăneni, cari aşteaptă da ani de zile după păment dela stat şi nu-’l mal capetă. Oa se aibă, cu ce trăi, înohiriază pi- ment dela alţii sau întră slugi. Rămâneţi mai bine acasă.

Dlui Ioan Budac, Lunca-Sprie In afa­ceri de pensiune e valabil art. XLIII din 1891, legea cea nouă de pensiune Comunică-ne, ce voeşti, şi poate că-’ţi putem spune.

Pentru redacţie şi editură responsabil: Viotor LasăJ. Proprietar: Pentru *Tipoprafia«, societate pe

acţiuni: losif Marscball.

Cancelist notarialse caută în cancelaria subsrisului. Se cere cunoaşterea limbei maghiare şi române. Remuneraţiune 20 cor lunar, cnartir, vipt, spălat şi din esecuţii după con­duită. Adresa George Bada, not. cerc, p. u. Koncza, Alsofehermegye. is i - s

A apărut şi se află de vânzare la „Tipografia' soc. pe acţiuni în Sibiiu

Anuarul X.al

Rannianii sodalilor romlni din SiMta“cuprinzând

unele date dela întem eierea ei până 1*31 Decemvrie 1899

publicat doComitetul Reuniunii.

Preţul I coroană, on porto postai I coroană 20 buri-

Luptele Românilor.A r t i c o l i i s t o r i e o - p o l i t i e i

deDoctor Romanus-

Broşura de 120 pag. cuprinzând 16 excelenta articoli asupra mersului istonc noastre politice. O lectură foarte de actMffltate

f*. j* re ţ r e d u s la 60 bani. "USS# Se află de vânzare ia:

Librăria W. Krafft

Pag 72 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 6

Econoamă.Pentru casa unui preot dela ţeară se

caută o femee între 25—35 ani, bună eco­noamă, care se se priceapă în ale bucătăriei, grijei casei, curţii şi grădinei. Se aşteaptă, ca se ştie ceti şi scrie Femei veduve, fără copii, pot să-'şi asigure viitorul, conform purtării, ce j vor avfe. Ofertele, cari se cuprindă condiţiunile I si fotografia persoanei, se se adreseze la admi- | nistraţia acestei foi, de unde le va lua cel j interesat. 40 3—3 *

Pentru fotografii, cari să vor retrimite, sfi asigură completă discreţiune.

Moşie de venzare.9Pe hotarul comunei Bogata-ro-

m ân ă (Olâh-Bogât), comit. Albei-infer. se Tinde din mână liberă o moşie de 200 jngfeie, arătură şi luncă. în legă­tură cuf ea e curte cu casă, şură cu grajduri etc. Comasaţia e în curgere. Cei interesaţi să se adreseze Kelemen G y o rg y n e , torvenybiro ozv. O nagy- sâgânak, Erzsebetvâros. u l - l

Anunţ.Subsemnatul am onoare a face cu­

noscut d-lor preoţi şi curatori bisericeşti şi comercianţi, că aio desi-liis o fabrică de lumini de ceară, aibft şi galbinâ pentru biserici, precum flăcăi cu flori, roate, coardă şi de tot felul, pe cari le pot vinde cu preţurile cele mai mo derate.

Trimit în ori-ce parte a ţerii pa­chete poştale, şi cantităţi mai mari în lăzi pe- calea ferată. Preţcurenturi şi probe se trimit la cerere. 4i 1—3

Cu toată stima N i c o l a e I . M o * » a ,

comuna Poiana Szabenmegye.

O moşiede 60 Jugere cat. arătură şi livadă şi6 jug. cat. pădure cu lemne de foc, care se poate şi tăia, cu curte în sat, case, grajduri, grădină etc. s e V J iid e din mână liberă.

Moşia e situată în hotarul comunei R&veşe}, comit. Ternavei-mici şi e a se comasa chiar în anul acesta. Informa- ţiuni dă Mât6 Jozsef în Szelindek, Szebenmegye. 8 2—3

Franzbranntwein-uliui

cel mai rSspândit şi mai n&escepţionabil mijloc de cură In casă.

Se espedează dela fabrica luiColoxnan B râzay ,

Budapesta, IV., Mmenm-kOrnt nr. 38.

Franzbranntwein-ul e un mijloc de nepreţuit pentru indivizi de constituţie slabă precum şi pentru cei înaintaţi în etate, ajutându*le iute Ia întărirea corpului.

—---- 10 28—52W P1 Feriţi-vfi de imitaţiunl. “ 1

Fiţi cn atenţiune la marca de apărare.

Se eapiti în erl-ce «potecă ţl în oelelalte prăvălii.

G u sta v D iirr,m e e l i a n i c .

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,&fbiiu. P ia ţa -m a re nr*. 19.

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de maşini de cusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat.

Ca specialităţi se recomandă maşinile de cu su t:

« r - Seidel & Naumann, G. M. Pfaff. - mToate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce

fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată dela mine dau 5 am garanţie. [3] 2_

Liste de preţuri se trimit Ia oerere gratis şi franoo.

Descrierea ArdealuluiCine voeşte sS cunoască frumoasa ţeara a A rdea lu lu i , şi ca deosebire Munţii-

Apuseni, patria lui Horia şi I&nom, sâ cetească scrierile lai Silvestra Moldovm anume:

Ţeara-Noastră,descrierea părţilor sudice ale Transilvaniei ş i Valea-JHurfyuiui, apoi

Zarandul şi M unţii-Apuseni,Cn 9 Hurtraţiual şl o şehlţâ.

Descrierile sânt făcute în fel de călătorie, cu datinele şi porturile Românilor şicu multe legende despre dealuri, cetăţi, isvoare ş. a.

Fiecare carte costă 1 fl. (şi 5 cr. porto), în România 3 lei.Toate ziarslo noastre an apreciat In cuvinte elogioase aceste descrieri, unicele ce le avea

deapre Transilvania In limba ronână.„Liga română'*, scrie tntre altele:„P&nă astăzi n’a existat Io lisba roiaână o doscripţie a acestor regiuni atât de interesante din

Mai nulte puncte de vedere. Dl Silvestra Moldovan a r&spona deci prin această pablicaţiune unei trebuinţe ce intr’adevăr se simţi» la noi. Speriat, că pnMicul cetitor va face acestei scrieri primirea aaabilâ pe «are o mărită.

Comando oo sot face ia

Librăria W. Eram.

Din fldimra MmM\ soc. j e ac |ii în S i l iArghir şi Elena, o istorie frumoasă în versuri . . . cor. —.30 Art. de lege XXI. şi XXIII. ex. 1886. Despre instrucţiuni şi

despre procedura disciplinară . .Art. de lege XXII. ex. 1886. Despre comune Aluaşiu Gavrilă, Societăţi de cumpătare, îndreptar pentru

înfiinţarea lor după modelul »Societăţei de cumpătare*Brote Eugen, Ţinerea v i t e l o r ......................................

» » Trifoiul . . . . . . .Costan T., Aur, novelăDuică G. P., Savitri, povestire indică din Mahabarata .EVers Georg, Homo sum, roman tradus de Mugur îndreptar practic în economia rurală de mai mulţi preoţi Leonat şi Dorofata, vorbire de glume în versuri . .Nordau Max, Naţionalitatea, studiu . . . .

» » Reprivire din Paradoxe sociologice .Ordonanţele ministeriale pentru introducerea legii comunale

(Art XXII. din 1886) . .Russu-Şirianu I., Moara din vale, 8 novele .Simtion T., Păcate Domneşti, novelă orig. .Simu R., Monografia comunei Orlat . . . .Celor-ce cumpără un numer mai mare d i tsemplare, cu deoaebire librarilor

şi peste tot vintătorilor, se dă rabatul cuvenit.1^7* S e a flă de v â n z a re In l ib ră r ia W . K ra ff t In S ib iiu . *^P8

Pentru tipar responsabil Iosif Marechail.