Colecfia ALEPHCoordonator: SANDU FRI]NZA

Editor: MIRCEA PETBANCoperta: CRISTIAN CHE$UT

@ Editura LIMES, 2004Str. Snagov,3/19400420 Cluj-NapocaTel./fax: 02641 544109 ; 07 23 I 194022Email : edituralimes@yahoo.comISBN: 973-7907-58-2

MOSHE HALBERTAL

EZOTERISM $I EXOTERISMRestricliile misterului tn trudilia iuduicd

Editura LIMESCluj-Napoca, 2004

CUPRINS

I.INTRODUCERE.......... ...................9

2. PARADOXUL EZOTERISMULUI:,,$i nici despre Car de unul singur" .......................... 15

3. ASCUNSUL $I SUBLIMULVizirne qi restriclie in Biblie gi ?n literatrua talmudicd ...................22

4. ETICAVIZIUNIIAtitudinea misticismului evreiesc timpuriu cu privire la vederea Carului ............29

5. TAINUIRE $IPUTEREMagie gi ezoterism in literatura hekhalot...... .........41

6. EZOTERISM $r COMENTARIUIbnBna gi exegeza ezotericului ..........49

7. TAINUIRE $IEREZIEAshologia qi misterul Torei ............ ......................... 60

8. DIIBLUL LIMBAJ $I PUBLICUL DIVZAT iN,,GHIDUL n4rACI1nOR".............. .....................66

9. INCALCAREA GRANITELOR EZOTERICULUITlinuire qi dezvdluire in ezoterismul lui Maimonide...........................................78

10. DE LA ORALITATE LA SCRIEREAluzie, dezvdluire gi ortodoxism in Cabala timpurie............. ......... 88

11. CUNOA$TEREA DEZVALUITA $I CUNOA$TEREA TAINUITACabaliqtii din Gerona - Rabbi Azriel qi Rabbi Yaakov bm $eget....... ,.................961 2. TRADITIE, CUNOA$TERE TAINUITA $I EZOTERISMTaind qi sugestie in Cabala lui Nahmanide ............. 104

13. DE LA TRADITIE LA LITE,RAT{-IRA

$emTovlbnGaonqicriticaliteraturiicabalistice..... ................... ll7

14.,,LARGIREA FERESTRELOR COLIVIEI"$muel Ibn Tibon gi sfirqitul epocii ezoterismului........... ,............. 130

15. EZOTERISMUL, PREDICILE $I PROGRAMELE DE STUDruYa'akov Anatoli gi dezviluirea misterului... ........... 140

I 6. AMBIVALENTA MISTERULUIDisputa cu privire la filozofie la inceputul secolului al XIV1ea......................... 146

17. CONCLUZIEEzoterism, nemu$umire gi coexisten{d ................... 163

,,Lucrurile pe care nu le po{i vedea dec6t dac6 te impiedici de ele"Sefer Habahir

l.INTRODUCERE

Ezoterismul presupune congtientizarea existen{ei tdinuitului qi

ascunsului, a cdrui cunoa$tere qi experimentare este de o importan{ddecisivd sau chiar salvatoare; aceastl congtientizare cunoagte otliversitate de exprimiri. Ceea ce au in comun formele variate pe care leia conqtiin{a ezotericului este prezum{ia cd, dincolo de ceea ce este

revelat, se afld un nivel de semnifica{ie autentic, profund qi real.AEadar, invd{dturile ezotedce avanseazd ideea unor stadii diferentiatede alienare fa15 de cognoscibilul existentei, fatd de religia revelatb sau

la{d de percep{ia alteritdtii in raporl cu comportamentul uman. La polulopus concepfiei ezoterice se situeazd gnosticismul, cate consider[liintele umane drept ostatice ale unui demiurg malefic, intrigant; acesta

atribuie cunoaqterea ezotericd a existentei unei divinitSli neintinate qi

strdine universului. Aceastd cunoagtere ii elibereazi pe oameni de

sclavia lor. Trisdtura fundamental[, comund tuturor formelor de

ezoterism, in ciuda diferenlierilor atitudinale la nivelul relaJieirevelat-ascuns vizeazd distanlarea gi alienarea. Exist6 atitudini opuse

ezoterismului alienat, gnostic, care consideri ezotericul nu ca pe unsubstitut al revelatului, ci ca pe un fel de subdiviziune profundd a sa,

care investegte revelatul cu semnificafie. Conform acestor acceptiuni,cognoscibilul existenJei, sfintele scripturi gi uneori qi comportamentuluman constituie structuri simbolice care exprimd aspectul ascuns alacestora.

Ezoterismul se regdseqte in diverse forme de gdndire. Apare incontexte teologice qi magice, in care se face apel la cunoaqterea tainicia divinitdlii qi a universului sau in alte domenii, ca formd de exegezd alucrdrilor canonice ce dezviluie un nivel codificat de semnificaJie.

Ezoterismul cunoa$te o formd seculard, care stA la baza

explica{iilor socio-politice care avanseazd ideea cd nimic nu este aqa

cum pare qi cd societatea este, de fapt, guvemati de organiza\ii secrete

care manevreazd sfori ascunse. in politicd, ezoterismul la nivelmentalitar genereazd un teren fertil pentru o multitudine de teorii ale

conspira{iei, care presupun existenta unor centre ascunse de putere inspatele a ceea ce par a fi acfiuni individuale, necorelate. Conceptiapsihanaliticl, ce sus{ine ci ac{iunile oamenilor sunt determinate de o

parte reprimatd, ascunsd a con$tiinlei, este, de asemenea, o ipostazdcomplexd a concepliei ezoterice.

Complexitatea structuralS a cunoagterii ezoterice permiteincluderea unor tehnici multiple, variate, de accedere la ceea ce esteascuns: adoptarea unui ra{ionament care s[ permiti accesul inprofunzimea structurii metafrzice a fiinJei, prin utilizarea stbriloralternative ale conqtiinJei, pentru a facilita pdtrunderea psihologicd de laalte nivele, folosirea diferitelor tehnici magice, interpretarea viselor invederea revelSrii nivelului reprimat al ego-ului, pentru a impiedicacenztn ar ea internd etc.

Unele teorii asupra universului sau asupra societdtrii nu au nicio legdturd cu revelatul lucrurilor. Spre exemplu, in fizica modernd sepostuleazi existenfa unor particule care nu au fost observate niciodati;apoi, marxismul sus{ine ci dezvoltarea ideologicd qi economici pe careo cunoaqte societatea este determinati de nivelul de dezvoltare amijloacelor de productie. Totuqi, prSpastia uriaqi dintre aceste teorii qiceea ce ni se dezviluie nu este suficientb penhu a le putea considerainv6{[turi ezoterice. in plus, este necesar ca existen{a ezotericului s[ fietdinuitd inten{ionat gi disimulatd (condi}ie care nu este indeplinitd incazul fizicii moderne, de exemplu), sau ca, in esenJd, ezotericul sd fieexprimat doar prin simboluri indirecte. Se poate spune ci ceea cecaracterizeazd,toate formele de ezoterism este metafora ,,cheii". Despreezoterici nu se poate afuma cd infeleg, interpreteazi gi explicl, ci maidegrabl cd deschid, descifreazd, elibereazd gi reveleazdl.

Oricum, acegti factori nu explicl indeajuns ezoterismul.Dincolo de mentalitatea ezotericL. ce postuleazd exisren\a ezotericuluiqi cautd sd il atingS, cunoagterea ezotericd alcdtuiegte un set deinvS{dturi a clror r[spAndire este restric{ionatd. Aceste ingrddiri audrept scop filtrarea atentd a auditoriului, in cazul transmiterii prin viugrai qi stabilirea unor reguli privind copierea qi distribuirea lor qiulterior, tipdrirea cdrfilor. Ca urmare a acestor restriclii, s-au dezvoltatstrategii complexe de codificare, limbaj dual gi scriere, care au facilitattransmiterea informa{iilor secrete alegilor virtuogi, frrd a se opera ofiltrare preliminard in cadrul comunitdlii ascultdtorilor sau cititorilor. inplus, s-a dezvoltat o retea complicatd de tehnici exegetice unice

I ,,Datoritd pdcatului sdu omul nu qtie ce se afl6 in ceruri; cdci dacd nu ar fi fost acesta,ar fi primit cheile qi ar fi aflat cum au fost create cerul gi pdmdntul" (Avot de RabbiNatan, versiunea A, capitolul 39, ediJia Shechter, p. I I 6).

l0

irrrlispensabile pdtrunderii sensului profund al invdtdturilor. Fireqte,

tnrtli{iile strict ezoterice nu au fost puse pe hdrtie deloc. Transmiterea

lrlirr viu grai faciliteazd controlul asupra identitdlii destinatarilor qi

strpravegherea constantd a ceea ce este revelat qi clarificat prinirrtcrmediul conversa{iei. Scrisul, chiar qi in form[ voalat[, este o ldrgireIr l'crestrelor celor mai stricte ingrddiri ale ezoterismului. O persoand

tarc i$i pune pe h0rtie cuvintele incearc[ s[ transceandd prdpistiileslrlliului qi timpului dintre el qi cititorii sdi, care nu sunt interlocutoriisli irnediati. O datd ce cuvintele au fost incredin{ate scrisului, el nu mai

poate sd limiteze accesul la ele, decAt dacd a avut grijd sd scrie intr-or r r irrr i erd v oalatd2 . Midrag trllizeazd distincfia dintre propovdduirea

scrisd qi vorbit[ in contextul polemicii anti-cristice, pentru a explicacxisten{a Legii Orale:

,,Rabbi Yehudah bar $alom spuse: <<Moise a cerut ca MiSna sd

lic clatd omului tn scris, dar Atotputernicul, binecuvdntat fie El, a qtiut

cti oamenii vor traduce Tora Si o vor citi tn greacd Si vor spune 'noi

sttntem poporul lui Israel'. Dumnezeu i'a spus lui Moise: 'voi scrie onture parte din Tora' Si astfel {9} 'vor fi considerali strdini' (Hosea

8; l 2). De ce sd facd Dumnezeu asta? Pentru cd MiSna este misterul luil)umnezeu Si El il divulgdnumai celor indreptdlili, dupd cum std scris(l',salmii 25, I4): 'ecretul lui Dumnezeu este dat celor cu teamd de

lil'r" (Midraq Tanhuma, Vayera 5).

Traducerea Torei Scrise este descrisd in acest pasaj ca un act de

uzurpare a unei relaJii exclusiviste - un fel de furt teologic qi literar

comis de creqtindtate. Evitarea scrierii Miqnei, consideratd ,,misterul htil)umnezeu" asigurd poporului lui Israel exclusivitatea statutului de

popor ales qi confident al lui Dumnezeu. Pe lAngd legdtura pe care

Midraq o stabileqte intre ezoterism qi transmiterea orald, acest pasaj

ilustreazd un alt element important al ezoterismului - legdtura dintreczoterism qi statut. Restric{iile cu privire la rdspdndirea cunoa$terii qi la

relafia dintre cunoaqtere, statut qi putere ii conferd ezoterismului un rolimportant in determinarea stratificdrii sociale3. Ezoterismul este, printre

2 Se poate menJiona faptul cd situaJia este inversi in cazul societ5lilor in care qtiin{a de

cafie reprezintd o raritate. in asemenea societ6{i, precum cea din Mesopotamia, scrisul

reprezintd o garanfie a ezoterismului, in vreme ce transmiterea orald este mai accesibild

publicului larg.3 Expresia midrasicd mystorin (mystetion) este folositd de asemenea cu referire la

poruncile care nu sunt tdinuite, precum circumcizia 9i Pagtele, dar care subliniazd

ll

altele, un mijloc de protec{ie a poziliilor privilegiate ale unui grup insocietate prin restric{ionarea rdspAndirii cunoaqterii care il investegte custatutul sdua.

Aceastb lucrare iqi propune sd cerceteze fenomenul invi{dturiiezoterice in traditia evreiasci in contextul sdu cultural gi social. Analizadiverselor pozilii ale teoriilor ezoterice eweieqti cuprinde majoritateacercetlrilor cantitative gi calitative referitoare la gdndirea medievaldiudaic6. Miqcirile principale ale acestei gdndiri s-au autodefinit dreptesenJa ezotericd a tradi{iei evreieqti qi drept inJelesul siu profund,intern. Cu toate acestea, fenomenul ezoterismului - frrd legdturd cusensul sdu particular - a fost putin discutat. Leo Strauss a realizatmuncd de pionierat prin tratarea ezoterismului ca pe un elementindependent in rela{ia dintre filozofie gi societate5; recent, SarahKlein-Breslavy a analizat sistematic conceptul de ezoterism laMaimonide6. Mai mulli invdfali s-au ocupat de acest concept in tradiJiacabalistd: Gershom Scholem a publicat qi analizat, printre alte texte,importanta epistold a lui Isaac Orbul cu privire la rdspdndirea Cabalei.Yosef Dan a descris qi analizat tradilia ezoteicl la aqchenazi girispdndirea ei de cdtre Rabbi Eliezer din Worms. Moshe Idel aidentificat elemente importante de ezoterism prin analiza opozilieidintre Cabala in general gi cabala lui Nahmanide, pe de o parte qicabaligtii din Gerona, de cealaltd. Yehuda Liebes qi Eliot Wolfson auanalizat doctrina ezotericd in Zohar. in paralel cu discuJia pe margineaacestor studii, md voi axa pe urmdtoarele intrebdri: Care suntmotivatiile interne prin care tradiliile ezoterice iqi justificd propriaexisten!5, in special in lumea evreiascd, in care, in aparen!6,democratizarea cunoagterii a avut o mare important[? in ce fel ,coexistdinvdtiturile ezoterice qi tradilia revelati qi care este relatia dintre

statutul special al Israelului fatd de pdg6ni. Vezi M. BREGMAN, ,,Mishnah asMysterion", articol (ebraici), Ephraim Elimelech Urbach Memorial Volume.4 cel dintei care a remarcat gi a comentat pe larg fenomenul ezoterismului din punct devedere social a fost Georg Simmel. in legdturd cu aceasta, vezi ,,The Socitogt ofGeorg Simme", ed. and tr.K.H.Wolff, New York, 1964. pentru o prezentare ampl6 aideilor lui Simmel, vezi B. NEDELMANN, ,,Geheimhaltung, Verheimlichung,Geheimnis: einige soziologische voruberlegungen", din secrecy&concealment, studiesin the History of Mediterranean&Near Eastern Religions, ed. H.G.Kippenberg&G.Stroumsa, Leiden, 1995,p. l-16.s YeziL. STRAUSS, Persecution and the Art of Writing, Chicago, 1952.6 Vezi KLEIN-BRESLAVY, King solomon and philosophical Ezotericism in theTeachings of Maimonides, Ierusalim, 1977 (ebraicil.

12 l3

diferitele invdtlturi ezoterice care concureazd cu tradilia revelatd? Cum

influen{eaz[ ezoterismul dezvoltarea elitelor, a elitelor de rang secund

Ei a multimilor? Cum se pot dezv[lui invi{iturile ezoterice qi ce se

intdmpld o datd ce aceste invdtdturi au fost revelate? Pornesc de la obazd comund tradiliile ezoterice care pretind cd religia revelatd are o

structurb profundd, care constituie punctul culminant al dramei

religioase?Ezoterismul in traditia evreiasci a apdrut in Evul Mediu.

Principalele curente in g6ndirea iudaicd din aceastd perioadd - filozofia,Cabala, astrologia qi magia - s-au afirmat ca expresii ale tradi{ieiezoterice evreieqti autentice. Cele mai importante lucrdri ale acestei

perioade au fost dedicate explicirii ezotericului in tradi{ia evreiasci; ca

atare, qi ele au fost scrise in manierd ezatericd qi qi-au tdinuit, pdnd

intr-un prrnct, semnifi ca{ia intern6.inflorirea pe care a cunoscut-o ezoterismul in secolul XII nu se

rezumb la o singurd miqcare aparfindnd lumii iudaice. Acesta a apdrut

ca element central in lucrdri de orientare diferitd 9i chiar opusd uneori -in Sefer Habahir, in comentariul lui Rabbi Abraham lbnEzta la Tora qi

in Ghidul rdtdci\ilor al lui Maimonide. Aceastd tendinld a continuatde-a lungul secolului XIII, spre exemplu in scrierile lui Nahmanide.

Oricum, in acest secol qi in special in secolul XIV, restricJiile ezoterice

au inceput sb fie puse la incercare qi incdlcate, pa(ial ca urmare ascrierii zecilor de comentarii asupra aspectelor tainice ale ezotericuluiin secolele XII gi XIII. Ascensiunea ezoterismului in aceste secole este

un fenomen care trebuie explicat. De ce au inflorit invdldturile ezoterice

in aceastd perioadd gi care este mecanismul ce a dus la dezvdluirea lor?

Putem considera, pe bunb dreptate, secolele XII qi XIII drept perioada

ezoterismului qi a dezvdluirii lui. Istoria ezoterismului din aceste secole

reliefeazi tensiunea dintre tdinuire gi revelare inerentd ideii de ezoteric.

Putem postula de la inceput cI declararea existenlei ezotericuluireprezintd inceputul dezvdluirii sale. Un secret pdzit, prin ins69i natura

sa, este unul a cdrui existenld, qi nu doar con{inut, r[mdne necunoscutl

tuturor, mai pulin celor pe care ii priveqte direct. Dar, dupi cum vom

vedea, ezotericii Evului Mediu au considerat ci este important sd

pdzeascd ezotericul gi, in acelaqi timp, sd-i denunfe existen{a. Aqadar, inaceastd perioadd, invd{dtura ezotericd poartd pecetea tensiuniinesolu{ionate dintre tdinuire qi revelare. Acest eseu se va axa pe

ezoterismul secolelor menJionate. Oricum, trebuie si analizdm mai intfli

formele timpurii pe care le cunoaqte ezoterismula$a cum apar acestea in sursele talmudice qi ininceput - in literatura hekhalotT.

in tradi{ia evreiasci,scrierile ezoterice de

7 conceplii de naturd ezotericd se gEsesc in literatura celui de-al doilea templu.Gdndirea medievald nu a fost influenlati de aceste materiale; prin urmare, nu vor faceobiectul discu{iei noastre. Pentru a afla mai multe despre ezoteric in literatura celuide-al doilea templu gi in scrierile Sectei de la Marea Moartd, vezi I. GRI-rNEWALD,From Apocalypticism to Gnosticism, Frankfurt a/l\4 1988, p.53-64. Vezi gi comentariilelui Gershom scHoLEM, Jewish Gnosticism, Merkabah Mysticism and TalmudicTradition, New York, 1960, p.3-4.

I4l5

2. PARADOXUL EZOTERISMULTII:,,$i nici despre Car de unul singur65

Textul clasic care a pus bazele existentei unui tirem de cunoaqtere

rrerevelati in tradilia iudaicd este Miqna, in tratatul Hagiga:

,Jt{u este permis sd se vorbeascd in.folo o trei persoane despre

rclaliile sexuale interzise, nici despre lucrarea Crealiei tn fa\a a doud

l)arsoane, nici despre Car in fa\a unei singure persoqne, deciit dacd este

trn inlelept care sd inleleagd de unul singur". (Mi;na. Hagiga 2:I,traducerea dupd Abraham, p.59).

Miqna, mai mult decAt oricare altd sursd, a conferit autoritate

halakhici prezum{iei de existenld a unei dimensiuni secrete a traditiei. Nu e

cle mirare faptul cd mulli ezoterici qi-au numit invildturile ,,ma'Qseirnerkabah" (,,1ucrarea./vizitxrca Carului"). Analiza Miqnei a determinat o

serie de introspecfii. Sfera de cunoaqtere la care accesul discipolilor este

restriclionat qi interzis este corelatd cu anumite pd(i ale Scripturii.

,,Lucrarea (:viziunea) Carului" qi ,,lucrarea (:povestirea) Creaiiei" se

referd la capitolele introductive din Genez[ qi respectiv Ezekiel, dupd cum

se arat[ intr-un alt fragment din Mignas. Expunerea acestor fragmente inafara unor cercuri inchise, limitate, este interzisd. Migna intetzice

rdspAndirea secretelor care se afld nu la nivelul exegetic profund, ci inanumite textee. La acest nivel, se poate deja conchide cd ideea conform

c[reia intreaga Scripturd are un nivel ezoteric ascuns, care functioneazd'inparalel cu semnifica{ia sa revelatd - idee de mare importan{d in ElulMediu - nu iqi gdseqte corespondent in literatura talmudici. Pe l0ngd

8 Yezi Misna, Megillah 4:10.e Talmudul defineqte ,,lucrarea crea{iei" drept fragmentele din Genezd in care se

relateazd creafia. Pentru o imagine a diverselor dispute referitoare la fragmentele care

sunt definite drept ,,ma'asei breisit" (,,lucrarea crea{iei"), vezi B. LIFSHITZ'

,,Expounding the Work of Creation", Jerusalem Studies in Jewish Thought 3, 4 (1984),

p. 513-524 (ebraicd).