extracte vegetale de uz cosmetic

of 40 /40
EXTRACTE VEGETALE DE UZ COSMETIC. 1.1.Tipuri de extracte cu utilizari în cosmetologie. Plantele au fost utilizate în cosmetologie din cele mai vechi timpuri şi de-a lungul anilor,au fost studiate un numar extrem de mare de varietăţi biologice,din care au devenit consacrate un numar relativ mic daca îl raport ăm la numarul uriaş de specii exzistente. Denumirea in limba romina Denumirea in limba latina Denumirea INCI Numar prepara te Gel de Aloe Aloe barbadensis gel Aloe Gel 500 Extract de romanita Anthemis nobilis Chamomile Extract 386 Extract de Aloe Aloe barbadensis extract Aloe Extract 353 Extract de alge Algae Algae Extract 286 Extract de rosmarin Rosmarinus officinalis Rosemary Extract 230 Preparat Aloe Aloe barbadensis Aloe 186 Extract de gălbenele Calendula officinalis Calendula Extract 176 Extract de Panax Ginseng 167

Upload: constantin

Post on 12-Jan-2016

51 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

EXTRACTE VEGETALE DE UZ COSMETIC.

1.1.Tipuri de extracte cu utilizari în cosmetologie.Plantele au fost utilizate în cosmetologie din cele mai vechi timpuri şi de-a lungul anilor,au fost studiate un numar extrem de mare de varietăţi biologice,din care au devenit consacrate un numar relativ mic daca îl raportăm la numarul uriaş de specii exzistente.

Denumirea in limba romina

Denumirea in limba latina

Denumirea INCI Numar preparate

Gel de Aloe Aloe barbadensis gel

Aloe Gel 500

Extract de romanita Anthemis nobilis Chamomile Extract

386

Extract de Aloe Aloe barbadensis extract

Aloe Extract 353

Extract de alge Algae Algae Extract 286Extract de rosmarin Rosmarinus

officinalisRosemary Extract 230

Preparat Aloe Aloe barbadensis Aloe 186

Extract de gălbenele Calendula officinalis

Calendula Extract 176

Extract de Ginseng Panax ginseng Ginseng Extract 167Extract de Coada calului

Equisetum arvense Horsetail Extract 145

Extract de castraveţi Cucumis sativus Cucumber Extract 122Extract de salvie Salvia officinalis Sage Extract 110Extract de muşeţel Chamomila

recatitaMatricaria Extract 100

Extract de urzică Urtica dioica Nettle Extract 97Extract de arnică Arnica Montana Arnica Extract 95Extract de tei Tila cordata Linden Extract 94

Tabelul 1.1.Principalele extracte de plante folosite în preparatele cosmetice.

Page 2: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Cu exceptia celor care reprezintă baza uleiurilor volatile (efect principal odorant),plantele prezintă urmatoarele tipuri de actiuni:

a) calmantă;b) decongestionantă;c) contra roselii difuze ;d) relaxantă;e) antiinflamatoare;f) tonică venoasă (ameliorarea circulatiei periferice);g) hidratantă;h) emolientă;i) astringentă;j) stimulantă;k) tonifiantă;l) accelerator de reînoire celulară;m) restructurantă;n) revitalizantă;o) protectoare antioxidantă;p) de subţiere;q) rubefiantă(revulsivă,congestivă,de înroşire);r) răcoritoare(de reîmprospătare);s) antiseptică;t) antitartru;u) bactericidă;v) fungicidă;w) de spumare(curăţare);x) de colorare;y) de limpezire.

Extractele de plante sunt foarte diversificate,atit ca numar de plante,cît şi ca sortimente livrate de producatori.Astfel sunt citate cca 200 plante ale caror extracte sunt utilizate în SUA în produsele cosmetice.Se poate observa faptul că numai pentru Aloe sunt citate un total de 1054 utilizari,dar sub forma unor tipuri diferite de preparate (gel extract preparat din frunze (aloe) sau pudră de aloe). Solvenţii de extracţie uzuali sunt:apa,alcoolul,butilenglicolul,etoxidiglicolul,propilenglicolul,glicerina,uleiurile minerale şi diferite uleiuri vegetale.In functie de procedeul ales există mai multe tipuri de extracte.

1.1.1.EXRACTELE APOASE.

Page 3: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Extractele apoase reprezintă preparatele în care apa distilată este solventul pentru principiile active din plante hidrosolubile.Din păcate,acestea sunt foarte sensibile fiind supuse cu usurintă infecţiilor bacteriene sau fungice sau degradarii in timp,ceea ce face necesară protejarea cu ajutorul unor agenti de conservare.Pe de altă parte,extractele apoase prezintă o buna compatibilitate cu diferitele forme cosmetice şi pot fi introduse în formulări prin procedee de microemulsionare.Principalele tipuri de extracte apoase sunt infuzia şi decoctul. INFUZIA. Infuzia se obţine prin menţinerea plantei în contact cu apa fierbinte o perioadă determinată de timp (15-30 minute).Procedeul se recomandă,de regula,în cazul organelor de plante la care pereţii celulari sunt mai subţiri (flori,frunze,părţile aeriene ale plantei).

DECOCTUL. Este o soluţie extractivă obtinută prin fierberea materialului vegetal o perioada determinata de timp (20-30 minute).Se filtrează fierbinte.Decocţia se utilizează in general pentru acele parti ale plantei care au membrane prin care difuzia are loc cu mai multă dificultate sau care au îngroşări secundare ale pereţilor celulozici,cum ar fi radăcinile şi cojile,dar se aplic şi la alte parţi ale plantei,atunci cînd extracţia prin infuzare este prea lentă. 1.1.2.EXRACTELE ALCOOLICE. Extractele alcoolice sunt de regulă de tip hidroalcoolic şi conţin cantităţi de apa prestabilite,in funcţie de natura principiilor active ce urmează a fi extrase.In cazuri specifice,extracţia se poate face chiar cu alcool anhidru,atunci cînd preparatul cosmetic utilizează această formă (aerosoli).Utilizarea extractelor alcolice în formulări cosmetice este limitată de incompatibilitatea emulsiilor cu alcoolul.Utilizind,însa,un emulgator adecvat,care poate functiona in mediu alcoolic,se pot folosi extractele hidroalcoolice pîna la aproximativ 40% conţinut în alcool.Formulatorul trebuie sa aibă,de asemenea,în vedere faptul că alcoolul are un efect antispumant.Produsul obtinut prin extracţie cu alcool ,sau soluţie hidroalcoolică,se numeşte tinctură.

Page 4: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

EXTRACTELE GLICOLICE SI HIDROGLICOLICE. Extractele hidrosolubile de acest tip utilizează propilen glicolul,butilen glicolul sau glicerina şi se remarcă printr-o compatibilitate deosebit de bună cu majoritatea bazelor cosmetice,cu excepţia şampoanelor la care pot modifica capacitatea de spumare.Trebuie remarcat faptul că aceste extracte pot acţiona şi ca modificatori de vîscozitate,proprietate care trebuie avută în vedere de formulatori.

1.1.3.EXRACTELE ULEIOASE.

Procedeul are o utilizare relativ limitată.Extracţia în grăsimi şi uleiuri la cald poartă denumirea de maceraţie,dar termenul se foloseşte şi pentru extracte în alţi solventi,atît la cald,cît şi la rece.Întrucit extractul în grăsimi şi uleiuri contine compuşi nesaturaţi este necesară protejarea acestuia cu agenţi antioxidanţi.Încorporarea în baze cosmetice emulsionate nu pune nici un fel de probleme.

1.1.4.MACERATUL.

Maceratul este o soluţie obţinută prin extracţia materialului vegetal marunţit cu solvent (apa,alcool,oţet,ulei,vin) la rece sau la cald. In Tabelul1.2. sunt incluse informatii referitoare la o serie de extracte de plante de uz cosmetic.

Denumirea latină Denumirea în limba romînă

Proprietăti

Agrimonia eupatoria Turita mare l,m,k,iAloe ferox Aloe,Sabur l,m,iVeronica officinalis Ventrila,Stratorica k,iPimpinella anisum Anason t,dPyrus malus Mar t,k,dArnica montana Arnica t,l,m,i,dArctostaphylos uva-ursi Strugurii ursului l,m,iVaccinium myrtillus Afin t,k,iBetula alba Mesteacan t,l,m,k,iArticum majus Brusture t,k,iRuscus aculeatus Ghimpe k,iCalendula officinalis Galbenele,Filimica t,l,m,k,dCapsicum frutescens Ardei K

Page 5: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Daucus carota sativa Morcov l,m,k,dTussilago farfara Podbal i,h,dUrtica dioica Urzica mare k,iCentaurea cyanus Albastrele k,i,dNasturtium officinalis Nasturel,Creson t,kCucumis sativus Castravete i,h,dSambuscus nigra Soc k,h,dEucalyptus globulus Eucalipt t,l,m,k,iAllium sativum Usturoi t,kGentiana lutea Ghintura galbena l,m,k,i,dGinkgo biloba Ginco,Arborele

pagodelorl,m,k

Panax ginseng Ginseng KCitrus grandis Grapefruit t,k,iHarpagophytum procumbensCrataegus oxyacantha Paducel,Gherghinar i,dLawsonia inermis t,k,iHibiscus sabdariffa Hibiscus t,k,i,hLonicera caprifolium Caprifoi t,iHumulus lupulus Hamei t,k,i,dAesculus hippocastanum

Caston porcesc k,i

Cochlearia armoracia Hrean t,kEquisetum arvense Coada calului,Feriga l,m,k,iCentella asiatica l,mHedera helix Iedera KJasminum officinalis IasomnieJuniperus communis Ienupar TLavandula angustifolia Levantica t,l,m,k,dCitrus medica limonum Lamii t,k,iGlycyrhiza glabra Lemn dulce t,l,m,k,dTilia tomentosa Tei argintiu h,dNelumbium speciosum Lotus k,iLitium candidum Crin alb t,l,m,h,dMalva sylvestris Nalba i,h,dAlthea officinalis Nalba mare i,h,dMatricaria chamomilla Musetel t,dAlchillea millefolium Coada soricelului l,m,k,i

Page 6: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Commiphora myrrha t,l,m,i,dMyrthus communis Mirt t,k,iTropaeolum majus Condurasi KAvena sativa Ovaz h,dAllium cepa Ceapa t,k,dCarica papaya Papaia t,l,mPassiflora incarna Floarea pasiuniiPrunus persica Piersic KPaeonia albiflora Bujor t,k,iMentha piperita Menta,Izma buna t,k,i,hPinus sylvestri Pin t,kQuillaia saponaria KCinchona calisaya t,k,iVitis vinifera Vita de vie,Struguri

rosiit,k,i,d

Papaver rhoeas Mac rosu,Mac de cimp h,dAnthemis nobilis Romanita t,l,m,k,dRosa centifolia Trandafir k,i,dRosmarinus officinalis Rosmarin t,kSalvia officinalis Salvie de gradina t,k,i,hSaponaria officinalis Sapunarita,Odogaci KFucus vesiculosus Fucus t,k,h,dHypericum perforatum Sunatoare,Pojarnita l,m,iHelianthus annuus Floarea soarelui DMelilotus officinalis Sulfina galbena l,m,i,h,dCamellia sinensis Camelie k,i,h,dThymus vulgaris Cimbur de cultura t,l,mSolonum lycopersicum Roaie,Tomata ISpiraea ulmaria Cretusca l,m,k,i,dJuglans regia Nuc t,k,I,dViola tricolor Trei frati patati t,l,m,h,dRosa canina Maces l,m,k,iHamemelis virginiana Hamamelis l,m,k,i,dLamium album Urzica alba (moarta) k,iSalix alba Salcie l,m,k,iSaccharomyces cerevisiae

Drojdia de bere T

Tabelul 1.2.Extracte de plante de uz cosmetic.

Page 7: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

2.2.PRINCIPALELE PLANTE CU UTILIZĂRI ÎN COSMETOLOGIE.

În continuare sunt discutate principalele plante incluse in preparatele cosmetice şi efectele acestora.

2.2.1.ALOE (a,e,g,h,j,l,x).

Exista,în principal,două varietăţi (Aloe vera webb si Aloe ferox Mill).Sucul extras din frunze contine 95% apa,la un pH=4-5 şi este instabil la lumină.Dupa extragere,gelul este prelucrat pentru a elimina fibrele şi pulpa,dupa care este pasteurizat şi conservat,pentru a i se menţine eficacitatea.Variantele de produse pe bază de Aloe au numeroase aplicaţii,fiind preferate într-un numar foarte mare de formulări.Exista mai multe preparate din Aloe,care au fost evidenţiate mai sus.Gelul se concentrează prin evaporare la temperatura scazuta.Prin uscarea criogenica,gelul este mai uşor de manipulat şi transportat.Exista de asemenea,procedee de eliminare a corpurilor colorate,ceea ce diminueaza şi mirosul specific.In compoziţia gelului au fost identificaţi peste 200 de produsi biologic activi.Dintre aceştia,polizaharidele reprezintă o parte importantă (in special glicozidele),dar plantă este foarte bogată în derivaţi antrachinonici (barbaloina,de exemplu,este o glucozidă).Printre alţi componenţi se numară aminoacizi,enzime,glicoproteine,vitamine si minerale.

In vederea menţionării pe etichetă a faptului că o formulă conţine Aloe se recomandă o concentraţie minima de 10%. Diferitele aplicaţii ale gelului de Aloe includ:

Produsele de cosmetică decorativă (Mascara,conturul ochilor)-hidratează,modifica vîscozitatea,dă consistentă preparatului;

Creme de fată hidratante,care se adresează în special tenurilor sensibile,uscate;

Loţiuni pentru mîini şi pentru corp; Preparate pentru ras:favorizează alunecarea lamei,diminuarea

tăieturilor şi vindecarea rapidă a acestora; Formule de depilare;în care reduce iritaţiile; Produse de protecţie antisolară;unde acţionează ca hidratant al

pielii uscate,expuse la soare;

Page 8: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Produse de curăţire;contribuie la menţinerea echilibrului hidric al pielii;

Produse pentru demachiere;se utilizează,fie ca ingredient de bază,fie ca aditiv,tot În scopul hidratării.

Geluri de fixare si prelucrare a părului;hidratează,dă consistenţă şi stralucire părului;

Soluţii pentru permanent;reduce actiunea iritantă a acestora faţă de piele;

Produse anti acnee;aditiv care diminuează acţiunea de uscare excesivă datorată activilor din compoziţia preparatelor (produsele anti acne nu sunt produse cosmetice propriu-zise,ci intră în categoria produselor parafarmaceutice).

Diferite preparate parafarmaceutice (ingredient de bază in preparatele contra arsurilor,vindecarea rănilor şi atenuarea durerilor).

De dată recentă,sunt comercializate preparatele pe bază de gel de Aloe,combinate cu polimetacrilat de gliceril şi mici cantităti de propilenglicol,în care se poate introduce şi β –caroten (provitamina A ).Acestea au avantajul de a se menţine un timp mai îndelungat pe piele sau păr,în timp ce prezenţa provitaninei A este benefică pentru menţinerea sănătaţii celulelor epiteliale şi tesuturilor.De menţionat că variantele comerciale de extracte în solvent folosesc un amestec de ulei mineral şi ulei de cocos sau ulei de soia,dar la cerere pot fi livrate şi extracte în alte uleiuri. Pudrele de Aloe se pot introduce,de asemeneaca aditivi,în preparate alimentare şi băuturi răcoritoare..2.2.2.Muşeţel (a,b,e,f,h,k,l,o,s). Există două variante de Muşeţel,muşeţelul comun (Matricaria Chamumila) şi muşeţelul roman (Anthemis nobilis),care se situează,împreună,pe o poziţie preferenţiala în evidenţa extractelor de plante,imediat dupa Aloe (486 de preparate).De la ambele variante,care cresc şi în ţara noastră,se recoltează florile,fara codiţe dupa ce se usucă roua. Uleiul volatil obţinut din muşeţelul comun,prin antrenare cu vapori de apă,este un lichid vîscos de culoare albastră,cu miros caracteristic,aromat,usor dulceag şi fructat.În compozitia sa intră:

cantităti mici de hidrocarburi monoterpenice (α-si β-pinen,limonen,γ-terpinen,ρ-cimen,etc);

Page 9: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Mono terpenoide:linalool,β-terpineol,(+)camfor,metil cavicol,eugenol,metileugenol;

Sesquiterpenoide:farnesen (10-20%),cadinen,α-cubeben,α-bisabolol si oxizii acestora (pina la 50%);chamazulena,

acizi fenolici,cumarine,flavonoide (apigenina,luteolina.)

(-) α-bisabololul natural este un alcool sescviterpenic nesaturat,optic activ,obtinut prin extracţie din materialul natural.Este principalul constituient al muşeţelului şi are acţiune antiinflamatorie şi antiflogistică.(Produsul racemic +/-este obtinut prin sinteză).Ambele variante de α-bisabolol sunt folosite în special datorită acţiunii antiinflamatoare demonstrată,în special în tratarea eritemelor UV. α-Bisabololul este un lichid limpede,incolor sau pal gălbui,cu miros uşor floral,dulceag.Este solubil în etanol şi izopropanol şi în uleiuri şi grăsimi naturale,minerale sau sintetice.Este insolubil în apă şi glicerină,dar poate fi solubilizat prin adăugarea unor agenţi de solubilizare.Este recomandat pentru profilaxia şi îngrijirea pielii sensibile,în special la copii şi bebeluşi,în preparate pre şi dupa ras,pastelor de dinti,cremelor şi spumelor de ras şi produselor de ondulare permanentă. Infuzia de muşeţel folosită la clătirea părului sau introdusă în produse pentru îngrijirea părului conferă acestuia strălucire.Ambele variante de muşetel sunt introduse în formulări cosmetice care includ creme,şampoane,spume de baie,produse pentru colorarea parului,măsti cosmetice.Uleiul de muşeţel se mai utilizează drept aromatizant alimentar,într-o serie de băuturi spirtoase (lighior,vermut) în concentraţii de 2.10 ³־ %. 2.2.3.Laminaria (g,o p,s) Laminaria reprezintă o serie de alge.Speciile utilizate:Laminaria digitata,Laminaria saccharina,Laminaria cloustonii (Fam.Phaeophyceae).Aceste alge au o compoziţie chimica caracterizată prin:

conţinut ridicat de elemente minerale(15%),în special iod(1% din greutatea plantei uscate),sub forma de iodura sau ca mono-sau diiodtirozina,fier(0.6%),calciu(4%),magneziu(2.5%);

continut principal de glucide(50-65%) între care manitol si polizaharide condensate;

prezenţa unor vitamine şi provitamine,cum ar fi niacina (40-60µg/g de produs uscat) riboflavina,vitamina D carotenoide .

Polizaharidele prezenta conferă proprieăţi stabilizatoare,emulsionante,şi efecte de modificare a vîscozitatii (agenţi

Page 10: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

de îngrosare).Capacitatea de reţinere a apei este mare,de unde proprietăţi hidratante ale extractelor de laminaria,ceea ce le recomandă,de asemenea,pentru includere în preparate cosmetice.Prezenta mineralelor si vitaminelor conferă extractului proprietăţi revitalizante şi detoxifinte.Extractul de laminaria este citat şi pentru actiune de subţiere, hemostatică si antibacteriană.O alta alga (Lithotamnium calcarum) sub forma de extract,este creditată cu acţiune emolientă,hidratantă,reducerea ridurilor,refacerea ţesuturilor.

2.2.4.Galbenele (Calendula) (a,c,e,f,l,s) In compozitia plantei (Calendula officinalis L.-fam.Compositae) intră cca 27 de carotenoide diferite,β-caroten,alcool triterpenici,steroli,flavonoide (Narcissin,Rutin,Quercetina),saponozide (Izorhamnetin-3-glucozida),acid clorogenic,polizaharide,acid salicilic si saponine triterpenice (calendulozide). Florile de galbinele ca şi cele de muşeţel,sunt folosite în medicina traditională romînească sub diferite forme (infuzie,decoct,tinctură, macerat,pomade,paste).Extractele de galbenale sunt folosite în produsele cosmetice, articole de toaleta şi preparate parafarmaceutice, datorită efectelor calmante, vasoprotectoare (ameliorează circulaţia periferică,diminuează roşeaţa),antiseptice,cicatrizante şi decongestionante.Extractele în butilen glicol şi glicerină (soluţii apoase) se utilizează în concentraţii cuprinse intre 2 si 7% în preparate cosmetice de tip dupa plajă,produse care se adresează pielii iritate şi crăpate.Proprietăţile fizice caracteristice (valorile de referinţă) ale unui extract în butilen glicol şi glicerină sunt / lit.comerciala,laboratoarele Phybiotex /: Aspect-solutie limpede; Culoare-maronie Miros-caracteristic Densitate (20ºC)-1,158 pH (solutie 10%)-5,56 Indice de refracţie (25ºC)-1,444 Total germeni-<100CFU/g.

2.2.5.Ginseng (a,f,k,n) Exista 2 variante cea provenită din Asia (Panax Ginseng) şi din America (Panax quinquefolium L).În compoziţia extractelor din radăcinile de Ginseng au fost identificate:saponine triterpenice (13 serii de

Page 11: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

ginsenoside), amidon (10-30%), vitamine din grupa B (B1,B2,B12,nicotinamida,acid pantotenic) si numeroase elemente minerale).Extractele de Ginseng sunt folosite pentru proprietăţile lor camlmante,revitalizante,stimulante,tonifiante.O fişa de specificaţie pentru extractul glycolic (extracţie blîndă,la temperatura camerei,cu soluţie de 1,3-butilen glicol 30% în greutate),indică: Aspect galben închis Miros specific Solubilitate miscibil cu apa şi solubil în soluţie alcoolică apoasă pH (la temperatura de 20ºC,soluţie diluată de 10 ori) 4-6 Densitate (d20) 1,000-1,030 Agent de conservare lipsă Total germeni max.100 cfu/ml Metale grele sub 10 ppm. Arsenic sub. 2ppm. Doze recomandate –Produse pentru îngrijirea pielii (preparate normale 1-2%,în preparate cu rol functional 2-3%). Produse pentru ingrijirea parului (sampoane,agenti de cletire,peste 1%).Extractele de ginseng sunt folosite şi în scopuri medicinale,datorită efectelor antidiabetice,antitumorale şi de îmbunătăţire a circulaţiei sîngelui.

2.2.6.Coada calului (a,e,l,m,s,w) Coada calului (Equisetum arvense L) este o plantă cunoscută,care creşte la marginea apelor,în lunci.Se utilizează tulpinile (Herba Equiseti) recoltate în perioada iulie-septembrie.A fost utilizată constant în medicina populară.Din pacate,la noi nu s-au făcut încă studii sistematice asupra acestei plante.Extractele de Coada Calului au o pondere destul de mare în preparatele cosmetice. Extractelor de coada calului li se atribuie proprietatea de a intîrzia imbătrinirea pielii,de a avea acţiune remineralizantă.Sunt folosite,de asemenea,ca preparate active împotriva mătreţii,acneii.În medicină sunt folosite pentru tratarea eczemelor,ca antiseptic şi hemostatic în plăgi.

2.2.7.Castravetele (a,e,g,i,w) Castravetele (Cucumis sativus L,fam.Cucurbitaceae) este cultivat ca legumă.În scopuri cosmetice sau dermatologice se folosesc fructele proaspete,verzi sau ajunse la maturitate (galbene).Este folosit de multă

Page 12: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

vreme în medicina populară romînească şi în preparate cosmetice sub formă de suc,lapte de castraveti în diferite variante,loţiune pentru ten gras,loţiune pentru ten uscat,alte variante de loţiuni pentru ten scat sau normal,măşti cosmetice,unguente şi chiar natur,sub formă de felii tăiate şi aplicate pe pielea iritată,pe pielea arsă de soare.Castravetele proaspăt reduce durerea,calmează ţesuturile iritate,favorizează vindecarea.Aplicat frecvent pe mîini sau ten,determină hidratarea,catifelarea şi tonificarea pielii. În coaja castravetelui au fost identificate saponine toxice,de aceea coaja trebuie eliminată înainte de folosire.

2.2.8.Salvia (e,i,j,k,l,m,s) Din frunzele de salvie (Salvia officinalis L.,fam.Lamiaceae) şi inflorescenţele cu frunze,recoltate înainte de începerea înfloririi,in intervalul iunie-septembrie,se obţin diferite preparate utilizate sub formă de tincturi,infuzie,decoct,oţet de toaletă,apă de toaletă.Extractele de salvie sunt utilizate,de asemenea,pentru scopuri medicinale.În general,la obţinerea şi manipularea preparatelor de salvie nu trebuie folosite vase de metal,ci numai de sticla,portelan,ceramică,plastic sau lemn.

2.2.9.Urzica (h,i,l,m,q,s,x) Urzica (Urtica dioica L.fam.Urticaceae) este o planta foarte cumoscută în ţara noastră.Frunzele de urzică contin o cantitate mare de clorofila,carotenoide,flavonozide,provitamina A (β-caroten),vitaminele B12,C si K.Frunzele de urzică reprezintă o sursă de carotenoide care se extrag în solvenţi (eter de petrol,metanol anhidru).În procedeul tehnologic,clorofila şi carotenoidele sunt extrase împreună,fiind separate apoi prin procedee de extracţie selective si fractionare.Clorofila astfel obţinută este utilizată în preparate cosmetice,paste de dinţi,produse deodorante.Extractele de urzică în diferiţi solvenţi se folosesc în şampoane şi alte preparate pentru îngrijirea părului,cum ar fi soluţiile de clătire.În medicina populară,urzica are multiple întrebuinţări.

2.2.10.Rosmarin (c,e,j,k,l,m,s) Rosmarinul (Rosemarinum officinalis L) este sursa primara de acid ursolic care se obtine în stare pură prin extracţie cu etanol,urmata de recristalizări repatate.Acidul ursolic este considerat un agent antiinflamator foarte puternic,prezentînd şi avantajul unei toleranţe excelente şi absenţei toxicităţii.Se recomandă folosirea acidului ursolic,în

Page 13: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

concentraţii optime de 1,5%,în preparate adresate pielii sensibile,pentru tratarea roşeţii difuze şi în produse de plajă.Extractele de Rosemarin sunt semnalate în literatură ca avînd efecte tonice,stimulate de creşterea a părului,cicatrizarea rănilor şi repelent pentru insecte.

2.2.11.Arborele de ceai (Tea Tree) Deşi obţinut prin antrenarea cu vapori,uleiul esenţial provenit din frunzele arbustului Melaleuca alternifolia (Tea Tree),nu este utilizat în industria produselor cosmetice pentru calităţile sale odorante ci pentru alte proprietăţi functionale,în special pentru activitatea sa antibacterială cu spectru larg.Principalul producator este compania australiană Main Camp Tee Tree Oil. Uleiul din arboreal de ceai este un amestec complex în care predomină mono sisesquiterpenele.Pentru uleiul Australian de puritate farmaceutică,recomandat şi pentru aplicaţiile cosmetice,compoziţia chimică este prezentata în Tabelul 1.3.

COMPONENTUL MINIMUM % MAXIMUM %Terpinolen 1,5 5,01,8-Cineol 3,0 7,0α-Terpinen 5,0 13,0γ-Terpinen 10,0 28,0ρ-Cimen 0,5 12,0Terpinen-4-ol 37,0 40,0α-Terpineol 1,5 8,0Limonen 0,5 4,0Sabinen urme 3,5Aromadendren urme 7,0δ-Cadinen urme 8,0Globulol urme 3,0Viridiflorol urme 1,5α-Pinen urme 6,0

Tabelul 1.3.Principalii componenţi din uleiul esential din arborele de ceai.

Pentru acest produs fişa de specificaţie include: Aspectul:Licid clar

Culoarea:Incolor pîna la galben pai

Page 14: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Mirosul:Specific Densitatea relativă:d20=0,885-0,906 Indice de refracţie:1,475-1,4820 Rotaţia optică:+5 la +15º

Miscibilitatea cu etanol 85%:Soluţie clară cu 1 volum ulei esenţial şi 2 volume etanol 85.La alegerea uleiului esenţial pentru formulare trebuie să se aibă în vedere varianta cu conţinutul care interesează formulatorul.Astfel,la fabricarea preparatelor terapeutice,continutul de terpinen -4-ol trebuie sa fie cuprins intre 37 şi 45%.Daca proprietătile de solvent şi penetraţie dermică sunt importante,uleiul trebuie să conţină 3-7% din 1,8-cineol în timp ce aplicaţiile ce vizează îngrijirea pielii conţinutul de p_cimen trebuie să fie cuprins între 1 si 6 %. Uleiul esenţial din arborele de ceai este antiseptic,analgezic local blînd,solvent foarte bun ,are o aromă pecifică moderată,un spectru antibacterial larg şi un preţ rezonabil,nu pătează şi este sigur din punct de vedere ecologic. Producătorii livrează şi o variantă solubilă în apă,care conţine:ulei de ricin etoxilat,propilen glicol,alcool etilic si apă.Acest produs prezintă,conform fişei de specificaţie,urmatoerele avantaje pentru formulatorii de produse cosmetice:

este uşor dispersabil; nu necesită preamestecare sau presolubilizare; poate fi introdus direct în şampoane,agenti de condiţionare,creme sau

loţiuni; îşi menţine claritatea în apă; poate fi uşor gelifiat cu ajutorul gumelor sau a altor modificatori de

vîscozitate furnizînd un agent antimicrobian natural foarte bun. Produsul poate fi utilizat în preparate antibacteriene,antifungice,dezinfectante,antiseptice,produse cosmetice şi de ingrijire,articole de toaletă,produse de menaj,de prim ajutor şi in farmacia veterinară. Pentru produsele cosmetice,concentraţia minimă a uleiului de ceai necesară pentru a furniza activitate antimicrobiană este de 0,5-2 %.Concentraţiile mai ridicate (5-10%) vizeză obţinerea formulelor pentru tratamentul infecţiilor bacteriene sau fungice. Stabilitatea uleiului este bună,cu condiţia că depozitarea sa se faca în condiţii adecvate.Există,însa,posibilitatea apariţiei unor reacţii de degradare,care vizează,fie adiţia apei la legatură dublă de la C4,cu formare de terpinen-4-ol,sau oxidarea scheletului de p-metan la analogul benzenic,p-cimen.

Page 15: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Uleiul esential de ceai are afinitate pentru materialele plastice olefinice,ceea ce impune utilizarea pentru ambalaje a sticlelor de PET,sticlă colorată sau polimeri fluoruraţi (HDPE).

2.2.12.Henna (Lawsonia alba) Planta este asociată cu vopsirea părului,deoarece furnizează o nuanţă castanie roşcată foarte frumoasă şi stralucitoare.Studiile de literatură citează,însă,folosirea plantei ca accelerator de creştere a părului,iar in Egiptul Antic ca tratament pentru căderea părului.

3.3.Procedee de obţinere a extractelor uleioase.

3.3.1.Procedeul de macerare.Prin procedeul de macerare este posibilă,de asemenea,extragerea materialelor liposolubile din seminţe de plante,deficil de obţinut prin procedee de presare (Tabelul 1.4.) utilizind ca solvent natural uleiurile vegetale.Extractele astfel obţinute sunt înglobate în preparate cosmetice si farmaceutice,datorită principiilor active şi nu caracterului odorant.

Tabelul 1.4.Exemple de extracte obţinute prin macerareSolventul Materia prima Proprietătile

extractului/utilizăriUlei de alune Germeni de griu Extract bogat în

tocoferolUlei de migdale dulci Germeni de griu Extract bogat in

tocoferolUlei de floarea soarelui Radacini de morcov Extract bogat in β–

caroten.Recomandat pentru preparate antisolare şi pentru piele uscată si delicată

Ulei de floarea soarelui Germeni de griu Extract bogat în acid linoleic si tecoferol

Ulei de alune Frunze de maslin Actiune hipoglicemiantă şi hipotensivă datorată frunzelor de măslin.Conţine hidroxitirosol-agent

Page 16: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

antioxidantUlei de seminţe de struguri

Frunze de ceai verde Conţine polifenoli (agenti antioxidanţi naturali) şi acid linoleic

.

Lipsite de apă,extractele uleioase sunt mai putin sensibile la atacurile microbiene şi fungice.Dacă totusi,înglobează microglobulele de apă,este necesară introducerea unor agenţi de conservare. Incorporarea acestor extracte în formele emulsionate nu ridică probleme.Se preteaza cel mai bine la prepararea microemulsiilor.

3.3.2.Procedeul prin presare. Cerinţa din ce în ce mai mare pentru materiile prime naturale,dar nu de natura animală,a readus în actualitate uleiurile vegetale,cu atît mai mult,cu cît progresele ştiinţei au permis cunoaşterea mai bună a modului de acţiune a principiilor active din acestea.În continuare,sunt prezenatate o serie de uleiuri obţinute prin presare. 3.3.2.1.Uleiul de sîmburi de caise. Cultivat în China cu 2000 ani i.e.n,caisul a fost adus din Europa,probabil pe “drumul matăsii”,ajungînd întîi în Persia,iar de aici în Grecia,Italia,în bazinul Mediteranei.În prezent este cultivat pe suprafeţe mari şi în California,Africa de Sud,Australia.Fructele,delicate,cu aromă placută se consumă proaspete,uscate,confiate sau sub forma de alte preparate (sucuri,gemuri,dulceata). Uleiul de sîmburi de caise se obţine prin presarea hidraulică a sîmburilor,dupa care este prelucrat prin rafinare,albire şi dezodorizare.Uleiul are o culoare galben-pal ,este limpede şi nu lasă senzaţia de onctuozitate.Are cel mai scăzut conţinut de acizi graşi saturaţi din toate trigliceridele uleiurilor vegetale.(Tabelul 1.5.)

NR.C/DUBLE LEG DENUMIRE CONTINUT % C16 Acid Palmitic 3-6 % C16/1 Acid Palmitoleic 0,5-1 C18 Acid Stearic 0,5-1,5

Page 17: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

C18/1 Acid Oleic 58-74 C18/2 Acid Linoleic n-6 20-34 C20/1 Acid Gadoleic 0-1 Tabelul 1.5.Compoziţia în acizi graşi a uleiului de sîmburi de caise.

Utilizari: Datorită conţinutului scăzut de acizi graşi saturaţi,uleiul are o bună stabilitate la rece şi permite menţinerea claritătii produselor în care este înglobat,chiar la temperatură scazută (uleiuri de baie,de ex.).Are acţiune regenerativă şi tonifiantă asupra pieli,este un emolient util,cu bune proprietăţi ocluzive si de “alunecare”.Acţionează ca agent de hidratare în sensul prevenirii pierderii de apă din epidermă.

3.3.2.2.Uleiul de avocado (Persea Americana). Arborele de avocado,ale carui fructe,de culoare verde închis seamăna cu perele,a fost descoperit în America de Sud unde creştea în zone mlăştinoase.Cultivarea sa s-a extins apoi şi în prezent există plantaţii în multe ţări tropicale,în special pentru fructele care,în stare proaspată,sunt considerate o delicatesă. Uleiul de avocado se obţine din pulpa fructului,prin presare hidraulică,urmată de cenrtifugare,cînd rezultă un produs ceros,vîscos,de culoare verde închis.Dupa rafinare,uleiul rezultă ca un lichid galben pal,cu o nuană de verde şi un miros verde uşor picant. Principalii constituienţi,acizi graşi,sunt prezentaţi în Tabelul 1.6.

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIRE CONTINUT % C16 Acid Palmitic 10-20 C16/1 Acid Palmitoleic 6-7,5 C18 Acid Stearic 0-1 C18/1 Acid Oleic 60-70 C18/2 Acid Linoleic n-6 10-15 C18/3 Acid Gadoleic 0,5-1,5

Tabelul 1.6.Conţinutul de acizi graşi in uleiul de avocado.

Indice de iod=80-95 Observaţie:Acizii graşi esenţiali sunt acizi graşi polinesaturaţi,pe care organismul uman nu-i poate sintetiza,dar de care are neaparată

Page 18: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

nevoie,deoarece intră în componenţa lipidelor membranare.Au un rol fundamental în reacţiile inflamatorii şi de imunizare şi în reglarea permeabilităţii celulare.Acizii sunt clasificaţi în funcţie de locul primei duble legături;la al treilea atom de carbon pentru Omega 3 şi la al şaselea atom de carbon pentru Omega 6: Acizi Omega 3 (ω3 n-3) Acid α–linolenic (C18/3) Acid stearidonic (C20/4) Acid Eicosapentanoic (EPA) (C20/5); Acid Decohaxaenoic (DHA) (C22/6) Acizi Omega 6 (ω6 n-6) Acid Linoleic (C18/2); Acid γ–linolenic (C18/3); Acid arahidonic (C20/4) Utilizări: Testele clinice au indicat că uleiul de avocado este mai uşor absorbit de piele decit alte uleiuri cosmetice cunoscute.Se presupune că aceasta se datoreşte conţinutului în acid palmitoleic,mai rar întîlnit în compoziţia uleiurilor vegetale şi procentului ridicat de materii nesaponificabile care,de regulă,îmbunătăţesc gradul de penetrabilitate.Uleiul este compatibil cu aproape toate tipurile de piel;e (cu exceptia celor foarte sensibile),se pare a avea o acţiune regenerativă şi este privit ca unul dintre cele mai eficace uleiuri de uz cosmetic. 3.3.2.3.Ulei de ricin (Ricinus communis). Ricinul este o plantă provenită din estul Africii,dar care se cultivă în prezent pe scară largă în ţările tropicale şi subtropicale,cu cantitaţi de precipitaţii mai reduse.Face parte din primele şase plante de uz industrial.Ţările mari producătoare sunt:India,Brazilia şi China.Uleiul se obţine prin presarea la rece a seminţelor şi filtrare,cînd rezultă un lichid galben pai,ce poate fi utilizat,ca atare,în scopuri farmaceutice şi cosmetice,dar,dupa necesităţi poate fi decolorat pentru a corespunde standartelor ridicate din aceste domenii.În acest caz,este un ulei limpede,aproape incolor,cu miros slab,dar caracteristic,destul de vîscos.Este singurul ulei trigliceridic cu un conţinut de pina la 90 % acid ricinoleic (Tabelul 1.7.),ceea ce îi conferă proprietatea de a fi solubil în alcool.Din punct de vedere al stabilitaţii este de patru ori mai stabil ca uleiul de măsline,următorul pe lista stabilităţii uleiurilor vegetale.

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIREA CONTINUT % C 16 Acid palmitic 1-1,5 C18 Acid stearic 0,5-1,5

Page 19: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

C18/1 Acid oleic 2-4,5 C18/1 Acid ricinoleic 86-91 C18/2 Linoleic n-6 4-5,5 C18/3 Linoleic n-3 0,2-0,7 C20 Acid arahidic 0-0,5 Tabelul 1.7.Continutul de acizi grasi al uleiul de ricin.

Indice de iod=80-90 Utilizări: În ultimii ani,uleiul de ricin a fost “redescoperit ” de către industria cosmetică.Se pare că depăşeşte ca performanţă majoritatea produselor uleioase utilizate.Valoarea puctului de picuraere este destul de mica,vîscozitatea mare,nu are culoare şi rezista la oxidare.Nu manifestă acţiune iritantă şi nici de sensibilizare,este noncomedogenic si hidratant. Formează filme cu uşurinţă.Datorită proprietăţii de “udare” a pigmenţilor este înglobat în rujuri,lacuri de unghii,farduri.Face parte din compoziţii de formulare pentru crème,lotiuni şi preparate tip “baton” (“stick”).Datorită solubilitaţii în alcool poate fi încorporat în brillantine şi săpunuri transparente. Principalul dezavantaj este mirosul său caracteristic,care ,însa,poate fi mascat prin folosirea unui parfum coresdpunzător.

3.3.2.4.Uleiul de sîmburi de struguri (Vitis vinifera). Deşi viţa de vie este cultivată de mii de ani,extracţia industrială a uleiului din seminţele de struguri este un proces de dată relativ recentă,datorită dificultăţilor tehnologice legate de rafinarea uleiului brut.Uleiul de sîmburi de struguri este produs în Franţa şi Italia şi cea mai mare parte a acestuia se foloseşte ca ulei fin pentru salate şi gătit. Se obţine prin presarea sîmburilor de struguri şi rafinare.Este un ulei galben-verzui,practic inodor,cu un conţinut ridicat de acid linoleic (Tabelul 1.8.).

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIREA CONTINUT % C16 Acid palmitic C16/1 Acid palmitoleic 0-1 C18 Acid stearic 3-6 C18/1 Acid oleic 12-25 C18/2 Acid linoleic n-6 60-76

Page 20: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

C18/3 Acid linoleic n-3 0-1 C20 Acid arahidic 0-1 Tabelul 1.8.Conţinutul în acizi graşi al uleiul de sîmburi de struguri.

Indice de iod=130-145 Utilizări: Conţinutul ridicat în acid linoleic,care este unul din acizii graşi esenţiali (“essential fatty acids”-EFA),determină absorbţia rapidă de către piele şi conribuie la reducerea pierderii de apă din epidermă (Trans Epidermal Water Loss-TEWL),ceea ce are ca efect restabilirea elasticităţii pielii.Prin introducerea acizilor esenţiali în stratul cornos,uleiul de sîmburi de struguri are nu numai un effect ocluziv,ci şi unul curativ.

3.3.2.5.Ulei de Borago (Borago officinalis)-Limba mielului. Plantele de borago sunt originale din Asia,da,în prezent,cresc spontan în toate ţările mediteraniene,pîna în Europa centrala şi de nord.Seminţele de borago se obţin din culturi la scara mică în Europa de vest,Canada şi Noua Zeelandă.Deşi planta nu este foarte pretenţioasă,înca nu s-a reuşit deplina ei cultivare.O problemă importantă este fărimiţarea timpurie a seminţelor coapte,ceea ce diminueaza mult randamentul recoltării.Pe de alta parte,culegerea mai devreme a seminţelor are ca efect diminuarea calitaţii uleiului.Frunzele de borago sunt utilizate în salate,drept condimente.In medicina populară,în ţara noastră,partea aeriană a plantei,sau numai florile sau frunzele,în stare proaspată,se utilizează în afecţiunile cutanate (arsuri,abcese,inflamaţii),avînd rol calmant si cicatrizant. Uleiul de borago are o culoare galben intens,alteori galben-verzui,gust şi miros foarte plăcut şi se obţine prin presarea la rece a seminţelor.Uleiul de borago (Borage Oil) conţine o cantitate mare din doi acizi graşi nesaturaţi importanţi (Tabelul 1.9.).

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIREA CONTINUT % C16 Acid palmitic 9-11 C18 Acid stearic 3-5 C18/1 Acid oleic 14-20 C18/2 Acid linoleic n-6 34-43 C18/3 Acid linoleic n-6 18-24 C20/1 Acid Gadoleic 3-5

Page 21: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Tabelul 1.9.Conţinutul în acizi graşi al uleiul de borago (borage oil).

Indice de iod=130-145 Utilizări: Conţinutul ridicat în acizi grasi esenţiali,acid linoleic şi γ–linoleic (GLA),implicaţi în procesele metabolice din corpul uman şi în special în cele din piele,proprietăţile emoliente,acţiunea antialergică si antiîmbătrînire ale uleiului de borago au determinat considerarea acestuia drept un ingredient eficace în special în ceea ce priveşte restabilirea flexibilităţii pielii.

3.3.2.6.Uleiul de Kemiri (Aleurites mollucana). Arborele de lumînări (candle nut tree) este un copac de pădure,originar din Asia de Sud-Est şi Haway.Este cunoscut sub numele de Kukui în Haway,Lumbang în Filipine şi Kemiri în Indonezia.Fructele sale au sîmburii pietroşi,care trebuie încalziţi în foc pentru a putea scoate miezul.Uleiul se obţine prin presare,după uşoara prăjire a miezului.Uleiul obţinut a fost utilizat multă vreme de băştinaşi ca ulei de lampă (de unde denumirea) şi pentru gătit.De asemenea nou nascuţii erau unşi cu acest ulei. Dupa cum se observă în Tabelul 1.10,uleiul de Kemiri conţine cantităţi destul de mari din doi acizi graşi esenţiali (acid linoleic si linolenic).

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIREA CONTINUT % C16 Acid palmitic 6-8 C18 Acid stearic 2-3 C18/1 Acid oleic 17-25 C18/2 Acid linoleic n-6 38-45 C18/3 Acid linoleic n-3 25-30 Tabelul 1.10. Conţinutul în acizi graşi al uleiul de Kimiri.

Indice de iod=155-175 Utilizări: Conţinutul ridicat în acizi graşi esenţiali are ca efect asupra pielii reducerea pierderii de apă transdermică (Trans Epidermal Water Loss-TEWL),ameliorarea elasticităţii pielii şi intensificarea formării metaboliţilor antiinflamatorii.

Page 22: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Uleiul de Kimiri este un ulei de penetraţie excelentă,care se absoarbe repede în piele,lăsînd o senzaţie de catifelare mătăsoasă,ceea ce îl recomandă ca un ingredient activ în formule de emoliere,creme adresate pielii uscate,acnee.Poate fi încorporat în preparate de plajă,loţiuni hidratante şi şampoane de condiţionare,datorită uşurinţei de emulsionare şi faptul că dizolvă cu uşurinăa ingredienţii de protecţie antisolară.Se recomandă ca adjuvant în preparatele farmaceutice de tipul unguent,pentru tratarea afecţiunilor cutanate,răni,arsuri si psoriazis.

3.3.2.6.Uleiul de Jojoba. Este extras prin presare din seminţele de Jojoba (Simmondsia Chinensis).Se prezintă ca un lichid limpede,de culoare galbena-auriu,aproape inodor.Este format,în majoritate,din esteri ceroşi (Tabelul 1.11).

Compozitia esterilor Intervalul %Oleat (18:1) de eicosenil (20:1) 5-6Stearat (18:0) de docosenil (22:1) 3-4Eicosenoat (20:1) de eicosenil (20:1) 24-28Eicosenoat (20:1) de docosenil (20:1)

37-42

Eicosenoat (24:1) de tertacosenil (24:1)

6-7

Docosenoat (22:1) de eicosenil (20:1)

<5

Tabelul 1.11.Compoziţia esterilor în uleiul de Jojoba. Alte proprietăţi fizice,conform datelor de literatură:interval de topire 10-14ºC,indice de refracţie 1,4585-1,4595,greutatea specifică (25ºC) 0,863-0,865,indice de iod 80-85,indice de saponificare (mg.KOH/g) 9095.Uleiul de Jojoba este utilizat ca emolient în preparatele cosmetice sau de îngrijire.

3.3.3.Procedeul prin extracţia cu solvenţi.

3.3.3.1.Uleiul de germeni de grîu (Triticum vulgare Vill,Triticum sativum,Lmk).

Page 23: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Uleiul de germeni de grîu se obţine în general prin extracţie cu solvenţi,mai putin prin presare,cînd randamentul este extrem de mic (mai mic de 0,2 %).Cea mai mare parte a uleiului de germeni de grîu este produsă în Statele Unite,datorită procesării unor cantităţi imense de grîne. Uleiul de germeni de grîu brut este un ulei de culoare roşie–portocalie,cu un miros proaspăt caracteristic.Prin rafinare se obţine un ulei galbui,aproape inodor.Culoarea roşie-portocalie a uleiului se datoreşte prezenţei carotenoidelor,precursori ai vitaminei A.Pe îinga,acizii graşi esenţiali (Tabelul 1.12.),uleiul de germeni de grîu conţine cantităţi apreciabile de vitamina E (2000 ppm tocoferol în uleiul brut,1000 ppm în cel rafinat) şi fitosteroli.

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIREA CONTINUT % C16 Acid palmitic 15-18 C18 Acid stearic 1-2 C18/1 Acid oleic 15-20 C18/2 Acid linoleic n-6 55-60 C18/3 Acid linoleic n-3 5-7 C20/1 Acid gadoleic 1-2

Tabelul 1.12.Conţinutul în acizi graşi al uleiul de germeni de grîu.

Indice de iod=125-140În compoziţia uleiului de germeni de grîu există,de asemenea,toţi aminoacizii esenţiali:isoleucina (1 %),leucina (1,5 %),metionina (0,4 %),fenilalanina (0,8 %),treonina (1,2 %),triptofan (0,2 %),valina (1,4 %).De asemenea,sunt prezentate vitaminele din grupa B (mg/100g produs):B1 (1-1,5),B2 (1-4),PP (5),acid pantotenic (0,5-1),B6 (1-5). Utilizări:Uleiul de germeni de grîu contribuie la protejarea,restructurarea şi ameliorarea gradului de hidratare a pielii uscate ,deteriorate,iritate.Graţie proprietăţilor antioxidante aletocoferolilor,oferă protecţie fată de acţiunea radicalilor liberi,al căror rol în fenomenele de degradare şi inflamare a ţesuturilor este foarte important.Elementele minerale aflate în compoziţia uleiului intervin în stabilizarea membranelor celulare şi contribuie la regenerarea ţesuturilor afectate (cicatrizare).

3.3.3.2.Uleiul de tărîţe de orez (oryza sativa).

Page 24: Extracte Vegetale de Uz Cosmetic

Acest tip de ulei se obţine prin extracţie din cojile maronii ale bobului de orez.Este produs în special în India şi Japonia,unde este apreciat ca un ulei de gătit excelent,foarte stabil.De dată relativ recentă,a devenit un ingredient valoros pentru industria cosmetică.Produsul rafinat este un lichid uleios ,de culoare brun galbuie,fară miros sau gust.Uleiul ramine limpede,chiar la temperaturi scazute.Are un conţinut ridicat de nesaponificabile (3-4 %)si de acizi graşi nesaturaţi (Tabelul 1.13.).

NR.C/DUBLE LEG. DENUMIREA CONTINUT % C16 Acid palmitic 15-17 C18 Acid stearic 0,9-2 C18/1 Acid oleic 39-43 C18/2 Acid linoleic n-6 35-40 C18/3 Acid linoleic n-3 1-2,5 C20 Acid arahidic 0-1 C20/1 Acid gadoleic 0-1 Tabelul 1.13.Conţinutul în acizi graşi al uleiul de tărîţe de orez. Indice de iod=105-115 În compoziţia uleiului se mai găsesc fitosteroli,acid fitic şi tocoferoli (aproximativ 1000ppm).Testele de laborator au indicat faptul că imbunătăţeste circulaţia sangvină periferică,este un bun filtru UV şi reduce efectele arsurilor provocate de soare. Alte uleiuri obţinute prin extracţie includ untul de sîmburi de Mango (Magifera indica) şi de Kiwi (Actinida chinensis) care au proprietăţi emoliente şi pot înlocui emolienţii sintetici.