exploatare gaze de sist
TRANSCRIPT
27 ianuarie 2012
de Claudia Campeanu
Ai zice ca dupa scandalul cu Ro?ia Montana, cei din guvern s-ar gândi de dou
da unda verde unui model de exploatare a gazelor naturale care s-a dovedit extrem de poluant,
distructiv ?i controversat atât în SUA cât ?i în Europa. Ori avem de-a face cu
toata afacerea e parte dintr-o încrengatura mafiota de ?pagi, bani de media
neoliberale, pe modelul cu care ne-am obi?nuit.
Pe 17 ianuarie 2012, ?eful Agen?iei Na?ionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Patru?i (cu care ne
desigur, în contextul RMGC), a declarat ca România nu va lua exemplul Bulgariei ?i nu va interzice
frac?ionarii hidraulice (hydraulic fracturing sau fracking) pentru extragerea gazelor de ?ist. Dimpotriv
demara anul acesta lucrarile de explorare în Dobrogea. Alte companii, printre care MOL&Expert Petroleum, Avere
Energrz, Universal Premium, au câ?tigat licita?ii de exploatare a altor perimetre (lista la sfâr?itul articolului), iar
sunt valabile 30 de ani ?i pot fi prelungite înca 15. Afirma?iile ?efului ANRM se a?eaza pe urmele discu
americane din toamna trecuta ?i a inten?iei Statelor Unite de a acorda României “consultan?a” în acest domeniu,
probabil la pachet cu consulta?a pentru scutul anti-racheta. Arealele vizate de Chevron sunt a?a zisele perimetre 17, 18
19 (Costine?ti, Vama Veche, Adamclisi), iar ofensiva mediatica (din nou, dupa modelul RMGC) e preg
ianuarie, Chevron a încarcat un clip pe site-ul lor oficial de YouTube, cu ape cristaline, oameni spala
comunita?i prospere ?i tot felul de platitudini despre tehnologii alternative ?i despre nevoi de dezvoltare. S
în urmatoarele luni sa fim plezni?i pâna la incon?tien?a cu astfel de mesaje.
Eu sunt un monstru pentru voi, urzind un dor de vremuri noi. George Bacovia
120Like 7
Frack off, Chevron & CO! Semnat, România. Despre gaze de ?ist ?se pregate?te.
Page 1 of 8
Doar ca scurta amintire, mii de bulgari au protestat în toata ?ara împotriva companiei Chevron ?i a folosirii
tehnologii. Guvernul bulgar a retras licen?a de explorare oferita, iar pe 18 ianuarie Parlamentul a votat
pentru si 6 împotriva interzicerea folosirii tehnologiei de frac?ionare hidraulica pe teritoriul ?arii, inclusiv în zona apelor
teritoriale ale Marii Negre. În plus, au aprobat o amenda de 65 milioane de euro pentru cei care nu ar respecta aceast
hotarâre. Zonele care urmau sa fie exploatate se aflau în nordestul ?arii, în apropiere de Dobrogea.
Tehnologia de extragere a gazelor de ?ist prin frac
este extrem de periculoasa ?i poluanta, cu urmari care
apa, ?i organismele care traiesc în zonele afectate. La
solu?ie care seduce: putem exploata zacaminte enorme de gaze
inaccesibile prin tehnologii conven?ionale. Gazele de care vorbim sunt
captive în roca, însa pot fi “eliberate” prin injectarea sub presiune a
unui amestec de apa, nisip, ?i tot fel de substan?e chimice, care
frac?ioneaza roca. Dupa injectare, se spera ca gazele o vor porni în direc?ia inten?ionata, adica pe ?eava instalat
?i nu aiurea prin fisurile create.
De ce ar trebui sa ne opunem folosirii acestei tehnologii?
Contaminarea solului ?i a apei
Lista completa a substan?elor injectate e greu de ob?inut pentru fiecare caz de exploatare, deoarece e protejat
industrial”, însa pe listele care au devenit publice se afla substan?e cancerigene, unele toxice pentru oameni, altele pentru
organisme acvatice, unele care au efecte asupra reproducerii sau chiar duc la muta?ii genetice. Confrom unui
Tyndall Centre for Climate Change Research, un numar remarcabil de substan?e se afla pe diferite liste ale
(Sistemul European de Informa?ii asupra Substan?elor Chimice) cu substan?e care trebuie reduse sau care sunt
considerate extrem de daunatoare oamenilor ?i mediului: substan?e de toxicitate acuta, substan?e persistente,
bioacumulante ?i toxice (PBTs), etc.
Cert e ca apele injectate fie ies din roca datorita presiunii, fie se infiltreaza în timp ce sunt injectate
apa freatice sau în apele de suprafa?a. Din studiile facute (vezi raportul de mai sus), aceste substan
sa dizolve alte substan?e periculoase (metale grele, substan?e radioactive). În plus, gazele împinse de presiune ajung în
alte par?i decât cele inten?ionate, contaminând apele sau acumulându-se, cu tot pericolul aferent de explozie. SUA, care
ne este tot oferita ca exemplu suprem de reu?ita ?i progres tehnologic ?i social, inclusiv în declara?iile d
Page 2 of 8
plina de astfel de exemple (vezi documentarul Gasland). În Dimock, în nordestul statului Pennsylvania, parte din deja
vestita forma?iune Marcellus, oamenii ?i-au vazut apele contaminate, maro, imposibil de baut ?i chiar de folosit la sp
(oamenii spun ca ame?esc, li se face rau de la substan?ele din apa), animalelor le cade parul, iar substan
apa le distrug ?evile, vasele ?i rufele. Acestea nu sunt incidente izolate ?i nici accidente, ci consecin
în urma exploatarilor de acest gen.
Producerea de cutremure
Amestecul de apa, nisip ?i substan?e injectat în roca produce o presiune care—judecând dupa exemplele deja existente
nu poate fi controlata. Zdrobirea/fisurarea rocii poate duce la cutremure imposibil de prevazut, chiar dac
suprafa?a. De?i minimizate ca pure coinciden?e sau ca lipsite de consecin?e, aceste cutremure au avut loc. În
compania Cuadrilla Resources a oprit temporar explorarea la Preese Hall, lânga Blackpool, în NV Angliei, dup
avut loc doua mici cutremure declan?ate de opera?iunile de frac?ionare. În Oklahoma, unde în mod tipic
cutremure pe an, dupa începerea exploatarii prin frac?ionare, au loc peste 1000. Conform US Army
Geological Survey, frac?ionarea hidraulica poate, într-adevar, sa cauzeze cutremure.
Consumul de apa
Pentru o singura faza de frac?ionare se folosesc între 9000 ?i 29000 de m de apa pe pu? (cu multiple
exploatare). Cantita?ile enorme de apa folosite trebuie luate de undeva (cu presiunile aferente asupra ecosistemului
asupra comunita?ilor din jur), ?i trebuie transportate (în general, nu prin conducte ci prin cisterne speciale).
Distrugerea mediului la suprafa?a
Pe lânga impactul mediat de infiltrarile în apa, ca orice tehnologie de exploatare a unor resurse de subsol,
hidraulica implica o infrastructura extinsa (cu tot felul de rezervoare, sonde, pu?uri, utilaje, camioane, drumuri) care nu
se poate dezvolta, chiar daca inten?ia exista, într-un mod care respecta peisajul ?i mediul înconjura
zone cura?ate de vegeta?ie ?i în general orice via?a, batucite de camioane ?i utilaje de construc?ii, drumuri
Redevente scazute, subven?ii
Fiind o tehnologie noua care necesita o infrastructura extinsa, nu e profitabila fara ajutor din partea statului
consecin?a, din partea popula?iei care ajunge pâna la urma sa fie afectata negativ. Adica, tot noi vom pl
bietele companii sa poata exploata gazul de ?ist. În România, ca ?i în Bulgaria, sus?inatorii tehnologiei
3
Page 3 of 8
care au ob?inut licen?a justifica sprijinul pe care ar trebui sa-l acordam prin sperietoarea Rusia. Gazul de
vindeca, spun ei, de dependen?a energetica pe care o avem sau am putea-o avea fa?a de Rusia. În loc s
sa lucram pentru o lume în care consumam mai pu?in (?tiu, e o utopie), sau macar o lume cu tehnologii nepoluante
produce energie, vom fi foarte curând informa?i ca trebuie sa platim pentru aceasta independen?a prin redeven
la exploatarea de gaz ?i posibil subven?ii care sa stimuleze investi?iile ?i crearea de locuri de munca
Patru?i a declarat ca redeven?ele pentru exploatarea gazelor de ?ist ar trebui sa fie mai mici decât pentru cea
conven?ionala ?i ca România pregate?te o legisla?ie speciala care sa reglementeze acest tip de exploatare.
Daca va e teama de ce se va întâmpla cu Ro?ia Montana, va cer sa va imagina?i o Ro?ia Montana întins
câteva jude?e ale ?arii: Bihor, Constan?a, Tulcea, Arad, Timi?oara. Ape poluate, sol poluat, peisaj distrus, toate pe o
perioada nedeterminata. Substan?ele chimice injectate sunt, în mare parte, ne-biodegradabile, iar transform
subsol datorita fisurarii rocii ?i aglomerarii de gaze pot duce la microcutremure, mi?cari ?i aluneca
nebunia e cu atât mai grava cu cât viitoarele exploatari se afla pe terenuri agricole, în zone în care apa este o resurs
limitata, sau sensibile din punct de vedere ecologic.
Eu zic sa mai privim ?i înspre vecinii no?trii bulgari ?i sa vedem ce fel de colaborari putem construi.
partea lor exista. Clar afecta?i de posibilitatea forarilor din Dobrogea, ei deja au anun?at un protest în fa
României la Sofia pentru joi, 26 ianuarie. Sa ne folosim de impulsul revolu?ionar al ultimelor zile pentru a ne îngriji de
pericolul acesta, ?i sa dedicam ziua de joi unui protest împotriva exploatarii gazelor de ?ist. Asta pentru
Lista cu perimetrele scoase la licita?ie (sursa: Petroleum Services Group)
Companie Perimetru—licen?a acordata
Depresiunea panonica
MOL Hungarian Oil & Gas PLC ?i Expert Petroleum SRL EX – 01 VOIVOZI (BIHOR)
Avere Enegrz Inc EX – 02 TRIA (BIHOR)
Avere Enegrz Inc EX – 03 BAILE FELIX (BIHOR)
Clara Petroleum Ltd EX – 04 TULCA (BIHOR)
Page 4 of 8
MOL Hungarian Oil & Gas PLC ?i Expert Petroleum SRL EX – 05 ADEA (ARAD)
MOL Hungarian Oil & Gas PLC ?i Expert Petroleum SRL EX – 06 CURTICI (ARAD)
Avere Enegrz Inc EX – 07 PERIAM (TIMI?)
Avere Enegrz Inc EX – 08 BILED (TIMI?)
Universal Premium SA EX – 09 PAULIS (TIMI? )
Audax Resources LTD EX – 10 PAR?A (TIMI? )
Universal Premium SA EX – 11 BUZIA? (TIMI?)
Moesia Oil and Gas LTD EX – 12 CRAI (TIMI?)
Dobrogea
Nu s-a acordat licen?a EX – 13 MACIN (TULCEA)
Nu s-a acordat licen?a EX – 14 BABADAG (TULCEA)
Nu s-a acordat licen?a EX – 15 CAPIDAVA (CONSTAN?A)
Nu s-a acordat licen?a EX – 16 EFORIE (CONSTAN?A)
Chevron Romania E&P BV EX – 17 COSTINESTI (CONSTAN?
Chevron Romania E&P BV EX – 18 VAMA VECHE (CONSTAN
Chevron Romania E&P BV EX – 19 ADAMCLISI (CONSTAN?
Offshore
Nu s-a acordat licen?a EX – 20 RAZELM (TULCEA)
Page 5 of 8
Nu s-a acordat licen?a EX – 21 NAVODARI (CONSTAN?A)
Nu s-a acordat licen?a EX – 22 AGIGEA (CONSTAN?A)
Nu s-a acordat licen?a EX – 23 AURORA (CONSTAN?A)
Nu s-a acordat licen?a EX – 24 MANGALIA (CONSTAN?A)
Petro Ventures BV EX – 25 LUCEAFARUL (TULCEA)
Nu s-a acordat licen?a EX – 26 SFANTUL GHEORGHE (TULCEA)
Melrose Resources ?i Petromar Resources EX – 27 MURIDAVA
Melrose Resources ?i Petromar Resources EX – 28 EST COBALCESCU
Lukoil Overseas ?i Vanco International EX – 29 EST RAPSODIA
Lukoil Overseas ?i Vanco International EX – 30 TRIDENT
7 raspunsuri la Frack off, Chevron & CO! Semnat, România. Despre gaze de ni se pregate?te.
Idle (Calin Lucaci) spune: 27 ianuarie 2012 la 10:55
Mul?umesc pentru informa?ii. Voi milita împotriva exploatarilor de acest tip, la fel ca ?i pentru RoÎntîmplarea face sa locuiesc exact într-una din aceste zone.
Raspunde
casandra spune: 27 ianuarie 2012 la 11:03
Chiar nu este de glumit! Am citit un raport foarte serios despre seismele provocate prin utilizarea tehnologiei exploatariihttp://www.cuadrillaresources.com/cms/wp-content/uploads/2011/12/Final_Report_Bowland_Seismicity_02-11-11.pdf
Page 6 of 8
Probabil ca fiind la noi o zona de seismicitate cunoscuta, Chevron s-a gandit ca oricum nu-distrugerile care urmeaza unui sism. Cine va putea distinge intre un seism “natural” si unul provocat de tehnologie? Ce mizerabila lacomie inconstienta au guvernantii nostri!
Raspunde
alex spune: 27 ianuarie 2012 la 11:08
Foarte bun articol. Felicitari!
Raspunde
Iulia Hasdeu spune: 27 ianuarie 2012 la 11:38
chiar ma gandeam de ce oare in Ro. nu s-au vazut inca actiuni Green Peace. Cred ca ar trebui contactati, au o reatea extraordinar de eficace si modalitati de campanie deja rodate. Multumim Claudia pentru
Raspunde
gheorghitazbaganu spune: 27 ianuarie 2012 la 11:48
Ati reusit sa ma speriati. Stiu ca la ANina s-a construit o termocentrala (parasita) care ar fi trebuit sa mearga cu sisturi bituminoase. OAre cum s-au gindit proiectatntii de atunci sa le exploateze?
Raspunde
calin goina spune: 27 ianuarie 2012 la 11:58
Excelent articol, multumesc! Pentru cei care vor sa asculte o extrem de interesanta emisiune despre impactul acestei tehnologii inPennsylvania:
http://www.thisamericanlife.org/radio-archives/episode/440/game-changer
Raspunde
baldovin spune: 27 ianuarie 2012 la 14:12
Sambata 28 ianuarie ora 11 Piata Constitutiei. Anti exploatare resurse naturale in conditii periculoase
Raspunde
Page 7 of 8
CriticAtac este o platforma care militeaza pentru posibilitatea exprimarii libere si în condit ii de egalitate a tuturor vocilor si opiniilor. De aceea, comentariile
injurii, discrimineaza, calomnieaza si care în general deturneaza si obstructioneaza dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi
© 2010-2012 Critic Atac
Aboneaz a-te la newsletter! RSS articole RSS comentarii
Page 8 of 8