expertizele mijloc de proba

5/21/2018 Expertizele Mijloc de Proba

1/63


2/63


3/63


4/63

120 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

puiui la dispozi|ie raportul expertizelor ante-rioare si toate probele de scris (semnaturi) ale

presupusului executant, examinate anterior.La dispozifia expertului trebuie sa se

puna inscrisul care confine textul (menfiunea)supus examinarii sau semnatura si probele descris (semnaturi) prelevate de la presupusiiexecutanfi.

Examinarea scrisului pe baza de fo-tografii se face in cazul in care originalul s-apierdut sau cand mentiunile au fost facute peun obiect sau material neobisnuit (pe pereteleunei case, pe o usa etc.). Daca la dispozifiaexpertului se depun exemplarele unui inscris,executate cu hartie de copiat, xerocopiile saufotografiile acestora, examinarea este maidificila.

Rezolvarea cu succes a problemelorpuse in fafa expertului depinde de calitatea si

de cantitatea probelor de scris de comparable(probelor de semnatura a presupusului exe-cutant).

Scriptele (semnaturile) ce se prezintapentru expertiza, trebuie sa indeplineascaanumite cerinje, din care amintim princi-

palele doua cerinfe:

- la prelevarea probelor de scris(semnaturi), liber, este necesar sa se verificeautenticitatea lor, adica daca intr-adevar elesunt intocmite de persoana in numele careiasunt prezentate;

- toate probele de scris (semnatura)trebuie certificate spre neschimbare de catreanchetatorul penal sau de instanta.

Prezentarea unor scripte necertificateexclude posibilitatea efectuarii expertizei.

9.1.2.1. Importanta i varietatea

materialelor de comparatie

Expertiza criminalistica a scrisului esteuna dintre cele mai raspandite categorii aleexpertizei judiciare, avand drept confinut exa-

minarea manuscriselor in vederea solufionariiproblemei cu privire la executanfii textelorsau a semnaturilor.

Examinarea se face comparand textulsau semnaturile in discutie cu un material

comparativ adecvat, provenit de la persoanelepresupuse a fi executanfii actelor ce seexamineaza.

9.1.2.2. Procurarea materialelor

de comparatie

Procurarea materialului de comparatienu este sarcina experfilor, ci intra in obli-gafiile organelor care solicits expertiza si auobligafia de a verifica daca scriptele decomparafie provin de la persoanele carora lise atribuie, precum si de a le pune in discutiaparfilor.

In urma punerii lor in discufie, seinlatura toate probele de scris asupra caroraparfile nu cad de acord.

Dupa efectuarea acestor investigafii,probele de scris trebuie sa fie nominalizate sivizate de catre organele solicitatoare.

9.1.2.3. Caracteristicile materialelor

de comparatie

Materialul de comparatie trebuie sa fiecat mai amplu atat ca numar de piese, cat si

ca intindere, pentru a cuprinde scrisul sausemnaturile persoanelor respective in cat maimulte variante.

Aceasta se impune deoarece scrisulfiecarei persoane prezinta o serie de mo-dificari si transformari datorita unor cauze(factori) diferite, fenomen care poarta numelede variabilitatea scrisului.

Variabilitatea scrisului poate fi:

a)

temporala (succesiva) cand modifi-carea scrisului are loc in timp, in diferiteetape din viafa persoanelor (varsta, profesie);

b)condifionata - apare in funcfie deanumite cauze (factori) ce acfioneaza izolatsau simultan. Cauzele pot fi:

- obiective (defectuozitatea instrumen-tului de scriere, folosirea unor instrumenteneobisnuite, scrierea pe un suport in miscaresau necorespunzStoare, scrierea in condifii deiluminare insuficiente, in pozifii neobisnuiteetc.);

-subiective, care {in de persoanascriitorului (afecfiuni ale ochilor sau ale


5/63

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor 121

aparatului locomotor, schimbari ale tonusu-lui muscular datorate proceselor de excitablesau inhibiîe din scoarja cerebrala, stari deebrietate, intoxicaîi grave, sub influenza dro-gurilor, sedativelor, tranchilizantelor etc.);

c)modala (intalnita la majoritatea per-soanelor) si se refera la dispozifta scriptoruluide a scrie intr-un fel sau altul (variante alescrisului: tehnic, cu inflorituri, lizibil, ilizibil

prin deghizarea scrisului);d)intrinseca (ce îne de constructia

semnelor grafice) si se refera la faptul caaceleasi semne realizate prin aceleasi miscarinu vor fi identice in doua exerciîi succesive,chiar daca sunt executate distinct si cu atatmai mult daca sunt intercalate intre literediferite.

De aici rezulta cu necesitate a se punela dispoziîa expertului un material cat maibogat i variat.

9.1.2.4. Clasificarea materialelor de

comparatie

Materialul de comparatie ce serves,te laefectuarea expertizelor poate fi incadrat in

trei categorii: probe de scris libere (anterioaresau preexistente), probe intermediare2si pro-be experimentale (executate la cerere).

Probele libere (anterioare sau pre-existente) sunt cele executate de o anumitapersoana anterior cauzei i fara a avea vreolegatura cu imprejurarile acesteia (scrisori,notice, acte juridice, cereri, autobiografii, de-clara{ii, corespondents de serviciu, semnaturipe diferite acte la diverse organe etc.).

Aceste probe au o valoare foarte marein expertiza criminalistica a scrisului pentruurmatoarele considerente:

- ipoteza deghizarii este redusa la minim;

- fund intocmite in condign diferite, elecon|in mai multe variante ale scrisului per-

soanei respective;- scrisul este mai natural, mai apropiatde scrisul obisnuit al scriptorului, nefiind

2Din practica judiciara s-a desprins i aceasta

categoric.

afectat de starea emotiva sau teama, date deexecutarea probelor in faâ instanêlor sauorganelor de ancheta;

- reprezinta o garanîe a autenticitaîisemnaturilor sau a textelor scrise de mana, insituaîile in care actele sunt intocmite in faâunor organe de stat.

In cazul examinarii cifrelor, se vorcauta scripte cu diverse operaîuni materiale,

cu insiruiri de cifre cum apar in diferiteregistre sau in diverse note cu cheltuieligospodaresti.

In cazul expertizarii semnaturilor sevor procura acte care sa conîna mai multevariante ale semnaturilor presupusului autor,inclusiv cele prescurtate (acte de serviciu,condica de prezenâ, la serviciile de starecivila, eliberarea buletinelor de identitate sipasapoartelor, acte notariale etc.).

Probele libere trebuie depuse in ori-ginal. Nu se admit duplicate, fotocopii sauxerox intrucat se limiteaza posibilitateastudierii caracteristicilor scrisului de catreexpert. Fac excepîe actele care sunt supuserestricîei de a fi scoase din institutii sau celeincorporate in mape sau registre cu care se

lucreaza in mod frecvent (registrele de starecivila). Fotocopiile si xerocopiile vor fi cer-tificate.

Condifiile ce trebuie sa le indepli-neasca probele libere:

- sa fie scrise in aceeasi limba cu actele de expertizat;

-

actele sa fie de acelasj tip (de exem-plu, daca se expertizeaza contracte, sa se

procure de preferinâ acte sub semnaturaprivata sau autentice);

- actele ce se examineaza i probelelibere sa fie scrise de preferinâ pe cat posibilin aceeasj perioada de timp sau perioadeapropiate;

- in masura posibilitaîlor sa se procureacte scrise in condign similare, referitor lainstrumentul de scris (stilou, pix, creion etc.)

si suportul de hartie (velina, .semivelina, ziar,carton etc.).

Pentru a garanta autenticitatea proveni-enêi probelor libere, ele trebuie prezentatepresupusului executant pentru ca acesta sa


6/63

122 EXPERTIZELE -MIJLOCDEPROBA INPROCESUL PENAL

confirme ca le-a scris personal, iar in cadruldezbaterilor sa fie puse in discufia partilor,aceasta pentru ca exista riscul ca unele actecare ar trebui intocmite personal, sa poata fiscrise si de alte persoane.

Probele de scris intermediare3 suntmanuscrisele intocmite dupa declanarea li-tigiului sau procesului penal, care pot fi in

legatura cu cauza respectiva (cereri de che-mare in judecata, declaratii, note explicative,dovezi de indeplinire a procedurii, notite cupropuneri de probe etc.) sau nu sunt inlegatura cu cauza, dar nu sunt intocmitepentru expertiza (scrisori adresate rudelor saucunotintelor, notice etc.).

Ele nu au valoarea probelor libere,intrucat la data intocmirii partea putea sa

presupuna ca se va ajunge la efectuareaexpertizei i ca vor putea fi folosite dreptmaterial de comparafie, pentru ca:

- in aceasta situatie, deghizarea scrisului este mai probabila;

-

aceste acte fiind scrise mai citet, lip-sesc tocmai elementele caracteristice scrisuluinatural, spontan, cand autorul are in vedere inmod special lizibilitatea scrisului;

- in cazul in care actele ce se ex-pertizeaza sunt mai vechi, se pot constatadiferenê mai mari sau mai mici in funcfie demodificarea scrisului autorului in decursultimpului.

i in cazul acestor probe, trebuie pre-zentate scriptele presupusului autor si sa fiepuse in discutia partilor.

Probele de scris experimentale (exe-cutate la cerere) sunt cele care se executaspecial pentru efectuarea expertizei.

In cazul in care aceste probe suntsolicitate de organele polifiei sau parchetului,acestea pot fi executate la sediul lor.

In cazul in care sunt solicitate de in-stanfa este bine ca probele sa fie executate incamera de consiliu intrucat solemnitatea e-dintelor de judecata poate crea persoanei ostare emotiva care sa-i afecteze scrisul, iar

3Din practica judiciara s-a desprins $i aceasta

categoric.

din cauza proceselor care sunt pe rol, timpulavut la dispozitie este mult mai redus.

Aceste probe sunt de multe ori insufi-ciente pentru a se ajunge la o concluzie certadeoarece:

-unul din factorii care influenteazascrisul - starea subiectiva a scriptorului inmomentul intocmirii actului cercetat - nupoate fi reprodus in timpul efectuarii experi-mentului;

- in privinta datei intocmirii, probeleexperimentale se pot apropia de actul cercetatnumai in cazul in care acest document a fostscris relativ recent;

- la data luarii acestor probe de scris,persoana este in cunostinâ de cauza cuprivire la efectuarea expertizei si ca atare,

fiind de rea credin{a, isi poate deghiza scrisul.

9.1.2.5. Reguli speciale pentru pregatireamaterialelor de comparatie

in cazul probelor experimentale

-

Li se va cere persoanelor banuite sascrie in primul rand declaratii sau noteexplicative in legatura cu unele imprejurari,

chiar fara legatura cu cauza respectiva, pentruca atentia sa le fie concentrata asupra con-tinutului acestor acte i nu asupra modului derealizare a scrisului.

-

Se va proceda, apoi, la dictarea unuitext pregatit din timp, in care sa figurezecuvinte, menîuni din text, fraze sau chiartextul de examinat in intregime. Aici se voravea in vedere:

-textul sa corespunda din punct devedere al limbii;

-daca textul este executat in actespecifice (foi de operaduni CEC sau docu-mente financiar-contabile) i probele scrisetrebuie prezentate de sub forma unor ase-menea documente, intrucat pentru expertizaprezinta important i dimensiunea, liniatura,

starea suprafejei documentelor;- dictarea se va face calm, cu voce linasi in acelai ritm, fara indicatii cu privire laamplasarea textului, alineate, ortografie sipunctuatie;


7/63

Expertiza criminalistica a scrisului s.i a documentelor 123

- abrevierile, cuvintele straine, expre-siile tehnice, cuvintele necunoscute de scrip-tor nu se dicteaza litera cu litera, ci suntlasate sa fie scrise aa cum dorete s.i cum oface in mod curent;

-daca se constata ca scriptorul vreasa-i modifice scrisul s.i in acest mod in-cetinete sau grabeste ritmul scrisului, acestlucru trebuie impiedicat prin accelerarea sau

incetinirea dictarii;-se va cere persoanei sa execute

scrisul in toate variantele pe care le cunoate,pe diferite file. Daca varianta cautata nuapare in scripte, i se va indica sa o execute(majuscule, sens tehnic, caractere goticeetc.);

-probele sa fie executate pe cat posibilin aceleai conditii in care a fost scris i actulin litigiu (in picioare, ezand, cu foile dehartie aplicate pe perete, cu mana stanga, cusau fara ochelari, cu acelas.i gen de instrument de scris, pe acelai gen de hartii sauformulare) facandu-se mentiunea pe ele(probe) modul in care au fost luate;

-

nu se da actul in litigiu pentru a f icopiat de eel in cauza, deoarece ar avea multe

posibilitati sa-i deghizeze scrisul.

In cazul in care actul litigios confine

cifre, scriptorul va fi pus sa efectueze diferite

operatiuni matematice pentru a i se distrage

atentia de la forma cifrelor, el fiind con-

centrat in efectuarea calculelor.

Daca scrisorile anonime sunt insoti-

te de plicuri, i se va cere persoanei sa

completeze i plicurile, intrucat plasamentul

mentiunilor, marimea literelor i chiar forma

lor pot furniza elemente cu caracter iden-

tificator.

Cand se expertizeaza semnaturi, este

necesar ca acestea sa fie luate in primul rand

de la titulari i apoi de la persoanele banuite.

Ele se executa pe mai multe foi de hartie,

care trebuie luate dupa executarea a 5-7

semnaturi. In cazul semnaturilor ce trebuie safie executate pentru alte persoane, scrip-

torului i se cere sa scrie initial numele i

prenumele titularului i apoi sa execute

propriile-i semnaturi.

9.1.3. Metoda de baza in expertizacriminalistica a scrisului

Metoda de baza folosita de expert, aa

cum am aratat anterior, este cea a com-

paratiei4, precedata de examinarea separata a

scrisului incriminat i a celui de comparatie.

In acest mod se determina caracteristicile

speciale (forma semnelor grafice) din compa-rarea carora rezulta asemanarile i deosebi-

rile. Acestea sunt puse in eviden^a cu ajutorul

,,raportului de expertiza" intocmit de expert,

lucru pe care-1 ilustram in continuare.

In prezent, criminalistica romaneasca

beneficiaza de o tehnologie de inalta per-

formanta (de altfel singura din sud-estul Eu-

ropei) reprezentata prin aparatul VSC 2000

(static de examinare a documentelor, compa-

rator video-spectral 2000).

Aparatul reprezinta o combinatie intre

ingineria digitala i noile aplicatii software

ce permit analiza documentelor in spectrul

vizibil i apropiat de regiunile ultraviolet i

infrarou. Aparatul este echipat cu doua

camere video, una sensibila la infrarou i

cealalta de inalta rezolutie color, care permitcompararea a doua specimene preselectate

prin combinatii de filtre i lumini ce produc

conditii de maxim contrast de imagine.

Aparatul dispune de un microspec-

trometru de la 400-1000 nm ce contine in-

formatii spectrale cantitative ale reflexiei i

luminiscentei cernelurilor i hartiei.

Se pot obtine diagrame spectrale ce

pun in eviden^a adaugiri de texte.

VSC 2000 poate fi utilizat, de aseme-

nea, la relevarea scrisurilor invizibile (v. in

acest sens articolul: ,,Semnatura invizibila"

de Gh. Ene din revista ,,Criminalistica" nr. 5

anul I, noiembrie 1999) i greu lizibile, la

4Referitor la aceasta, de la Ordway Hilton, ne-a

ramas urmatorul pnncipiu: ,,Daca doua scrisuri - dintrecare la unul autorul este cxmoscut, iar la celalalt nu -prezinta in urma examinarii comparative una sau maimulte deosebiri caracteristice sau fundamentale, fara caacestea sa fie explicate in mod logic, scrisurilerespective nu au fost executate de aceeai persoana".


8/63

124 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

relevarea scrisului initial, sters chimic, me-canic sau acoperit cu diverse substance.

Permite stabilirea succesiunii gramelor(semnatura, stampila), adaugiri de text, ana-liza comparative a scrisului (scrisul de mana,masini de scris, scos la imprimanta saureproduse prin metoda xerox) cat si aimpresiunilor papilare.

Al&turi de acest aparat mai mentionamvideomicroscopul de mare putere CVM 2000ce permite mariri de imagini de pana la1000 ori si transfer de imagine in VSC 2000pentru analize.

Intreaga analiza a documentelor sidemonstratia privind o anume lucrare serealizeaza intr-un timp extrem de scurt incomparatie cu eel mai dotat si rapid in lucrari,

laborator clasic.Aceste date, de altfel, au fost pre-

zentate in comunicarea cu titlul: ,,UtilizareaVSC 2000 in examinarea tehnica a docu-mentelor", de V. Bogdan si C. Radu la alV-lea simpozion national de comunicaristiintifice: Criminalistica romdneasca la sfdr-it de secol. Umbre i lumini, care a avut locla Cluj-Napoca in perioada 27-28 mai 1999,

organizat de Societatea Romana de Crimi-nalistica si Criminologie si Universitatea,,Babes-Bolyai" - Facultatea de Drept.

Expunem in continuare o spefa care isipropune sa prezinte pe langa modul deabordare a obiectivelor unei expertize asu-pra unui inscris sub semnatura privata siimportanja VSC 2000 la efectuarea uneiastfel de lucrari:

In vara anului 1993, cetajeanul Radu-Sorin Dragan, de 50 de ani, din orasulBistrifa, incheie un contract de vanzare-cumparare a unui imobil situat in aceeasilocalitate, concitadinului sau Cristian-Con-stantin Duca, valoarea fund stabilita, prinnegocieri, la suma de 30 000 DM.

Cumparatorul ofera la incheierea tran-

zactiei, ca prima transa a pretului stabilit, unautoturism Volkswagen, pe care il evalueazala 4650 DM, restul urmand sa fie achitat innumerar.

Dupa mai multe tergiversari ale res-tituirii datoriei, cele doua parfi incheie la da-

ta de 10 august 1994, un act aditional lacontractul de vanzare-cumparare, in douaexemplare, prin care se certifies faptul capana in acel moment, cumparatorul a platit,iar vanzatorul a primit suma de 550 DM, incontul sumei datorate, document semnat deambele parfi.

In perioada ce a urmat, cumparatorul

refuza sistematic sa mai restituie baniidatorati, sustinand ca s-a achitat de obligajiifafa de vanzator, ceea ce 1-a determinat pe eeldin urma sa se adreseze justitiei pentru re-cuperarea sumei ce i se cuvenea.

Ca proba in aparare, cumparatorul pre-zinta organelor de ancheta exemplarul doi -dactilografiat cu hartie copiativa albastra -al unui act aditional la contractul de vanzare-

cumparare incheiat intre parti, datat tot 10august 1994, prin care se certificapredarea si respectiv primirea sumei de21 000 DM in contul pretului stabilit.

Documentul poarta la pozitiile res-pective semnaturi depuse, de asemenea, cuhartie copiativa albastra. Sub semnatura cum-paratorului apare, in forma latenta, urma unuiscris ce pare a fi o semnatura (fig.9.1).

Vanzatorul Radu-Sorin Dragan contes-ta documentul prezentat, in totalitate, inclusivsemnatura existenta sub numele sau.

In aceasta situatie, organele de anchetase adreseaza expertului grafoscop, caruia iistabileste urmatoarele intrebari:

-

daca cele doua acte aditionale pur-tand aceeasi data au fost dactilografiate cu

aceeasi masina de scris;-

daca aceleasi documente au fost dactilografiate de aceeasi persoana;

-daca semnatura depusa la pozitia:,,Am primit" din cuprinsul actului aditional inreferire la suma de 21 000 DM a fost exe-cutatS de vanzator;

-daca urma latenta de scris de pedocumentul contestat este o semnatura si de

catre cine a fost executata.Prin mijloacele tehnico-criminalistice

clasice, examenul scrisului dactilografiat de-pus pe cele doua acte a condus la concluziautilizarii aceleiasi masini de scris, baza


9/63

constatarii fund: pasul masinii, forma idimensiunile caracterelor, distanâ dintre ran-duri, caracteristicile individuale legate depozitia deplasata a unor caractere fata decelelalte si de linia de baza a scrisului i uzuriale unor caractere, iar suprapunerea cu-vintelor din text intregeste demonstraîileefectuate.

In ceea ce priveste persoana care a

dactilografiat textele celor doua documente,analiza a relevat ca in ambele acte, scriptoruldactilograf, datorita automatismelor formate,executa constant elemente care-1 caracteri-zeaza, parte dintre ele fund: la substantiveleproprii ori la inceput de fraza suprapunecaracterul literei majuscule peste caracterulliterei minuscule; desparîrea in silabe lasfarsit de rand se face incorect (de exemplucuvantul Bistriâ, este desparît ,,Bist" i,,rita"); introducerea de pauze nejustificateintre ultima litera a frazei s.i punct; suprapunesemnul parantezelor peste caracterele cifreloraflate pe aceeasi tasta, respectiv 6 i 7.

Studiul grafic comparativ intre sem-natura contestata si cea recunoscuta devanzator a demonstrat ca, desi la o prima

vedere, ambele semnaturi conîn, in aparenâ,aceleai elemente de constructfe grafica, ceadepusa pe actul adijional in referire la sumade 21 000 DM prezinta o serie de diferen-{e, astfel: nesiguranta executarii traseelor,datorita unor ezitari s.i viteze scazute intrasare, lipsa unor croete ori reintoarceri indebutul sau fmalul unor grafisme, mlocuireabuclelor reale i virtuale cu repasari ale

traseelor, formele rotunjite sunt executateunghiular ori semiunghiular, deplasarea unorcomponente grafice fa$ de anumite repere(incipience, Hnii, intersectii etc.) - (v. fig.9.2,semnatura recunoscuta, i fig.9.3, semnaturacontestata).

Constatarile de mai sus pun, desigur,bazele concluziei ca semnatura de pe actuladitional prezentat de cumparator nu a fost

executata de contestatar, ci de o alta per-soana, dupa model original.

Aa cum aratat in prezentarea spetei,pe actul adiîonal contestat, sub semnaturacumparatorului Cristian-Constantin Duca, se

125

observa urmele unui scris in formalatenta, depus cu hartie copiativa albastra,ce pare a urma traseul unei semnaturi(fig.9.4).

Examinarea cu mijloace optice clasi-ce - lupa, microscop - nu au dat rezultate,fapt pentru care am apelat la dispozitivulultraperformant VSC 2000, de produce bri-tanica, cu ajutorul caruia am reuit aducerea

scrisului in forma vizibila (fig.9.5).Simpla vizualizare a rezultatului ob-

{inut a stabilit ca suntem in prezenâ uneisemnaturi, ale carei elemente grafice consti-tutive sunt asemanatoare celei recunoscute devanzatorul Radu-Sorin Dragan.

Dupa analiza grafica comparative ama-nuntita a semnaturii reactivate optic si a celei

recunoscute de vanzator am concluzionat caambele au fost executate de acesta, insapozi|ia ei nefireasca a necesitat explicareamomentului depunerii. In acest sens, cuacelasj dispozitiv VSC 2000 am realizat osupraproiecjie a celor doua semnaturi, re-zultand nu numai formele grafice identice, cii dimensiunile si pozitia trasaturilor, ceea cedemonstreaza faptul ca semnaturile de pe

actul adi{ional in referire la suma de 550 DMsi eel in referire la suma de 21 000 DM,sub semnatura predatorului (cumparatoru-lui) au fost executate concomitent (v. fig.9.6,unde in prima faza semnaturile sunt uordepozitionate, iar in final suprapunerea estetotala).

Concluzia de mai sus, coroborata cufaptul ca la poziîa unde a semnat predatorul,unde initial a fost dactilografiat ,,Am primit"i apoi anulat cuvantul ,,primit", comple-tandu-se cu cuvantul ,,dat", semnatura pri-mitorului executata de alta persoana i nu inultimul rand, faptul ca primul exemplar alacestui act nu exista, dovedete indubitabil cadocumentul denumit ,Act adifional la con-tractul de vanzare-cumparare", datat 10 au-

gust 1994 si in referire la restituirea sumei de21 000 DM este contrafacut.(Ene Gh. ,,Semnatura invizibila", arti-

col publicat m Criminalistica, revista de in-formare, documentare i opinii, nr. 5 anul I,noiembrie 1999).

Expertiza criminalistica a scrisului i a documentelor


10/63

126 EXPERTIZELE -MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.1. Raport de expertiza criminalistica privind un text anonim

MINISTERUL JUSTITIEILABORATORUL INTERJUDETEANDE EXPERTIZE CRIMINALISTICE

RAPORTOE EXPERTIZA

CRIMINALISTICA

NR...... din .....

"

Dosar nr.166/92 al JUDECATORIEI .......EXPERT: ..

OBIECTUL EXPERTIZE!

Prin Tncheierea de edint3 nr.101 din 15.IV.1992, se dispune efectuarea unei expertizegrafice pentru a se stabili dacS textul Tn litigiu, respectiv anonima intitulata': ,,DomnuleGeorgescu, fntamplator v-am cunoscut TmpreunS cu...", a fost scrisS de numitul PavelConstantin.

OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII

Piesa fn litigiu este reprezentatS de un Tnscris intitulat ,,Domnule Georgescu, Tntampla'torv-am cunoscut TmpreunS cu...", scris cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alba (cu

dimensiunile formatului A4), fiind datatj tn final, (partea inferioara' a colii de hartie, Tn stanga),,21.09.'91" i respectiv ,,Un fotograf (partea inferioara' dreaptS).

Proba de scris reprezinta un text intitulat ,,Declaratie, Subsemnatul Pavel Constantin,domiciliat Tn localitatea...", scrisS cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alb3 (avanddimensiunile formatului A4), fiind datatS Tn final (partea superioara' a textului, Tn stanga),,12.12.'91", iar Tn partea dreaptS fiind aplicata' semna'tura ,,C.Pavel".

-

CONSTATARIANALIZA COMPARATIVA DINTRE PIESA AFLATA IN LITIGIU SI SCRIPTA DE

COMPARATIE, EMANATA DE LA NUMITUL PAVEL CONSTANTIN

Textul piesei Tn litigiu reprezinta' un scris cursiv, cu dimensiunea relativS mijlocie, ceaabsoluta p3trat, continuitatea dimensiunii uor inegaia, cu depasantele superioare i inferioarevariabile, cu raportul dintre majuscule si minuscule normal.

Este un scris dilatat, cu spa^iile dintre litere i cuvinte largi, iar cele dintre randuri normale,cu amplitudine normals.

Constatam c3 este un scris cu mclinatje verticals cu uoare tendinte spre stanga, dar Jnmod constant, cu randurile orizontale, cu finale progresive.

fn privinta arcuirii, observSm c& nazalele sunt mixte (predominand forma Tn ghirlandS sisemiunghiulara').

Este un scris cursiv, combinat, natural, de evolutie superioara.Constatcim o presiune moderate i neuniforma' (cu ductele suitoare subtiri, iar cele

coboratoare normale). Cat privete forma ductelor, evidentjem ductele cilindrice sj cele ascufite.


11/63

Fig.9.1. Documentul de vanzare - cumparare.

Fig.9.2. Semnatura recunoscuta.Fig.9.3. Semnatura contestata.


12/63

Fig.9.4. Semnatura cumparatorului siformele unui scris in forma latenta depuscu hartie copiati va albastra.

Fig.9.5. Examinarea semnaturii cuajutorul dispozitivului VSC 2000.

Fig.9.6. Semnatura predatorului (cumparatorului).


13/63

Expertiza criminalistica a scrisului i a documentelor 127

Este un scris limpede, executat cu vitezS moderate, precis, legat, cu ovale Tnchise (uzi-teazS lacatuirea acestora) si unele deschise. Articulatia se face Tn ghirlanda. tn privinta oranduirii scrisului constatam un ansamblu ordonat, ingrijit, cu o claritate

coplesitoare, Tncadrat sinistromarginat regresiv.La asezarea topograficS a textului Tn pagina evidentiem plasarea datei Tn partea stangS

inferioara a colii de hartie, data fiind formata din cifre arabe, ziua, luna, anul fiind despSrtite prinpuncte. In privinta modului de scriere al anului foloseste apostroful ('91).

Plasarea titlului se face usor in partea stanga, dupa care apiicS virgula.Scrierea Tn partea dreapta, inferioara, a colii de hartie a cuvintelor ,,Un fotograf, si ceva mai

sus, comparativ cu data 21.09.'91, se face Tn acelai mod si la scripta de comparable.Caracteristicile grafice generale pe care le-am descris anterior, le Tntalnim si la scripta de

comparat-ie emanatS de la Pavel Constantin.In continuarea analizei noastre vom descrie comparativ, ilustrat prin fotograme, cele mai

caracteristice elemente grafice, pe care le Tntalnim Tn morfologia unor litere, atat din piesa Tnlitigiu cat si din scripta de comparable emanata de la sus-numitul.

In debut, minuscula ,,a" (fig.9.7) - se remarca prin absenta trasaturii preliminare, prin

punctui de atac plasat Tn stanga la ora 09,00, prin ovalul lacatuit si unghiular la baza si prin

grama a doua distantata, repasata la partea superioarS cu fmalul concav.

/.

Fig.9.7. Minuscula ,,a" (de debut): a) litigiu; b) proba.

In interiorul cuvantului (fig.9.8) aceastS minuscula are caracteristic legStura cu literaanterioara, punctui de atac plasat la ora 11,00 si grama a doua distantata unghiulara la parteasuperioara cu fmalul concav i usor retinut.

Fig.9.8.Minuscula ,^i" (Tn interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.


14/63


In pozitie finala (fig.9.9) - evidentiem legatura cu litera anterioara, punctul incipient plasat ininteriorul ovalului la ora 10 si grama a doua cu debutui separat, iar finalul concav.

/.

Fig.9.9. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba.

In pozitie finala, minuscula ,,a" (fig.9.10) -- are caracteristic legatura cu literaanterioarS, ovalul i grama a doua executate sub aceeas, i grafica ca la minuscula ,,a", iar semnuldiacritic plasat superior fn dreapta, executat fn forma semiovala, cu microcroet fn debut sifinalul uor amplificat.

*,' i-

t r t

f

Fig.9.10. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba.

Depasanta ,,b" (fig.9.11) - se remarcS prin linia de atac prescurtata, cu debutui plasatdeasupra liniei de baza a scrisului, prin bucla reals fntretaiata median, prin partea inferioaraconcavS si prin latul real cu finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.11.Minuscula ,,b" (de final): a) litigiu; b) proba.


15/63


La depasanta ,,d" (fig.9.12) - observSm punctul de atac plasat intern la ora 9,00, ovalulsemiunghiular la baz cu punctul final dirijat i amplificat In stanga, bastonata distantata,buclata real cu finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.12. Minuscula ,,d" (de final): a) litigiu; b) proba.

La abrevierea dv. (fig.9.13) - constatam depasanta ,,d" cu punctul incipient plasat indreapta la ora 03,00, ovalul Tnchis, bastonata buclata real cu ducta coboratoare secants la ovalsi finalul legat de litera urmatoare; minuscula ,,v" are debutul buclat real, partea inferioarSconcavS si finalul Tn forma de lat real sau uor virtual.

Fig.9.13. Minuscula ,,dv" (de final): a) litigiu; b) proba.

La depasanta ,,f" (fig.9.14) - observSm bucla usor deschisS, ducta coboratoare a

partii inferioare uor convex^, ducta suitoare mtreruptei i bara uor concav, cu lat virtual Indebut, iar finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.14. Minuscula ,,f': a) litigiu; b) proba.

.......


16/63


Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,g" (fig.9.15) - se remarcS prin legSturile dintre litere,prin punctui de atac plasat intern la ora 09,00, prin finalul ovalului dirijat Tn stanga si prin grama

a doua executata fn continuarea trSsSturii cu bucla reals TntretaiatS superior partii mediane si

prin finalul tangent la oval. ____________

Fig.9.15. Minuscula ,,g" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

La grupul ,,gesc" (fig.9.16) - constatSm:

- minuscula g" are ovalul executat dupS aceeasj grafica, bucla intretaiata median si finalul

ascendent;

- minuscula ,,e" este redusa la o bucla reala;

- minuscula ,,s" este executatS Tn continuare cu partea inferioara buclata triunghiular si

finalul concav si ascendent;

- minuscula Oc" are debutul ascutit si finalul ascendent legat de litera urmatoare.

b

Fig.9.16. Grupul ,,gesc": a) litigiu; b) proba.

La cuvantul ,,in" (fig.9.17) - constatSm:

- minuscula ?" are linia de atac convexa, cu croset Tn debut, bastonul legat semiunghiularla partea superioarS cu finalul unghiular si semnul diacritic plasat superior Tn partea cu debutul

Tn forma de croset, partea medians convexd si finalul usor ondulat;

- minuscula ,,n" este executata Tn continuare cu gramele repasate la partea superioara si

semiunghiulare la baza, iar finalul ultimei grame usor retinut.


17/63


Fig.9.17. Cuvantul ,,in ": a) litigiu; b) prob&.

La grupul ,in" (fig.9.18) - remarccim minuscula ,,T" cu bastonul liniar sau uor convex sisemnul diacritic plasat superior cu debutui Tn forma de croet, partea mediant i finalul legat dedebutui nazalei ,,n" printr-o trSseitura extracaligraficS convexci; minuscula ,,n" are debutui buclatreal, grama intai semiunghiularS la partea superioara, legatura dintre grame, de asemenea, seface semiunghiular, grama a doua repasatci cu finalul legat de litera urmtoare.

Fig.9.18.Grupul ,,in": a) litigiu; b) proba.

Minuscula ,,m" (fig.9.19) - are caracteristic debutui convex, prima grama semiunghiularSla partea superioarel, gramele a doua si a treia unghiular-repasate, legatura semiunghiularadintre grama intai sj a doua i Tn ghirlanda Tntre gramele a doua si a treia, iar finalul ultimei

grame concav i legat de litera urmatoare; privite Tn ansamblu cele trei grame sunt gladiolate.

Fig.9.19. Minuscula ,jn": a) litigiu; b) proba.

.


18/63

132 EXPERTIZELE - MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn debut, minuscula ,,o" (fig.9.20) - se remarca" prin punctui de atac plasat fn parteastangS, prin ovalul Tntretalat submedian si prin finalul ascendent legat de litera urmatoare.

^

\*=

Fig.9.20. Minuscula ,,o": a) litigiu; b) proba.

In interiorul cuvantului (fig.9.21) - aceasta minuscula are semnificativ legatura cu literaanterioara, punctui de atac plasat intern la ora 10,00 si finalul semiovalului dirijat in dreapta laora 04,00.

ffT

Fig.9.21. Minuscula ,,o" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

Depasanta ,,p" (fig.9.22) - se evidentiaza prin bastonul dedublat la croset in debut si pringrama a doua concava cu lat virtual Tn debut si finalul legat de litera urmStoare.

Fig.9.22. Minuscula ,,p": a) litigiu; b) proba.

Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,r" (fig. 9.23) - se remarca prin legaturile dintre litere(prima legatura se face sub linia de baza) prin trasatura preliminara prelungind, prin latul real si


19/63


plasat superior corpului de liters, prin podis,ul amplificat, liniar si descendent si prin grama a douaconcava.

Fig.9.23. Minuscula,,r": a) litigiu; b) proba.

La grupul ,,re" (fig.9.24) - constatam: legatura cu litera anterioara, minuscula ,,r" cu parteasuperioara sub forma de lat virtual si grama a doua liniara plasata oblic (inclinata mult stanga) sjlegata unghiular cu litera urmatoare; minuscula ,,e" are bucleta reala intretaiata inferior si finalul

mult amplificat pe linia de baza.

Fig.9.24. Grupul ,re": a) litigiu; b) proba.

Cuvantul ,,si" (fig.9.25) - se remarcS prin minuscula " executata in forma convexa cucroset In debut i finalul buclat real, sedila plasata inferior, In dreapta i executatci tn formaunghiularS; minuscula ,,i" este executata Tn continuare cu debutul rontunjit si finalul redus la uncroset, iar semnul diacritic convex, amplificat cu croset in debut.

Fig.9.25. Cuvantul ,,si": a) litigiu; b) proba.


20/63

134 EXPERTIZELE - MJJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

La grupul ,,ti" (fig.9.26) - depasanta t" are trunghiul liniar sau usor convex cu croset indebut, sedila executata sub forma unei trasaturi concave si bara plasata submedian, usorconvexa i descendentS; minuscula ,,i" este executata Tn continuarea barei, fiind redusa la unmicrocroset, iar semnul diacritic prezinta aceeasi grafica ca la grupul ,,si".

Fig.9.26. Grupul ,,{i": a) litigiu; b) proba.

Minuscula ,,z" (fig.9.27) - are caracteristic podisui superior redus la un croset diagonalauor ondulatd, partea inferioara buciata real In dreapta si legate de bard printr-un lat virtual(stanga), finalul barei fiind amplificat ?i legat de litera urmatoare.

Fig.9.27. Minuscula ,^": a) litigiu; b) proba.

La majuscula ,,E" (fig.9.28) - observam o imitare a modelului tipografic cu gramele Tntai si

a patra executate sub forma unei trasturi convexe cu debutul Tn forma de croset si finalul cutampon, grama a doua plasata inferior cu tampon Tn final si grama medians usor ascendentsintersectata de un alt tampon.

Fig.9.28. Majuscula ,E": a) litigiu; b) proba.


21/63


Majuscula ,,l" (fig.9.29) - se evidentiaza prin bastonul usor convex cu croset Tn final si prinsemnul diacritic convex, de asemenea, cu croset Tn debut.

Fig.9.29. Majuscula I": a) litigiu; b) proba.

La majuscula ,,V" (fig.9.30) - observam prima grams liniara, legatura semiunghiularadintre grame si grama a doua convex^ cu finalul buclat real.

Fig.9.30. Majuscula ,,V": a) litigiu; b) proba.

Elemente grafice caracteristice intalnim i la alte litere, dar nu le mai descriem Tntrucatconsideram suficienta analiza de mai sus pentru a formula urmatoarea

CONCLUZIE

Piesa Tn litigiu (fig.9.31) intitulatS Tn introducerea prezentului raport a fast scrisa de numituiPavel Constantin de la care emana scripta de comparatie (fig.9.32).

.


22/63

Fig.9.31. Piesa in litigiu din raportul de expertiza criminalistica.

EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL


23/63

Fig 9 32 Proba de scris apartinand numitului P C din raportul de expertiza criminalistica

Expertiza criminalistica a scrisului yi a documentelor

&sSU>


24/63

138 _____________________EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.2. Raport de expertiza criminalistica privind o semnatura

MINISTERUL JUSTITIEI

LABORATORUL INERJUDETEAN

DE EXPERTIZE CRIMINALISTICEBUCURESTI

RAPORTDE EXPERTIZA

CRIMINALISTICA5

NRdin...... .

Dosar nr ... al JUDECATORIEI.......... EXPERT...

OBIECTUL EXPERTIZE!

Se cere sa se stabilesca daca semnatura de pe ,,actul de schimb", nr.1003 din 30.07.de la pozitia ,,detinator teren" (fig.9.33), apartJne numitului Cernea Ion (fig.9.34).

1997,

Fig.9.33. Semnatura in litigiu.

Fig.9.34. SemnSturi de comparatie.

1A.Fratiia, Gh.Pasescu -Expertiza criminalistica a semnaturii, Editura National, Bucurejti, 1997, pp.200-202.

T


25/63


SCRIPTE DE COMPARATIE

Pentru efectuarea expertizei ne-au fost puse la dispozitie urmatoarele acte purtandsemnatura lui Cemea Ion:

- o copie prin metoda xerox de pe fisa individuate de instructaj pentru normele P.S.I, a sus-

numitului;

- probe de semnatura iuate lui Cernea Ion Tn fata instantei.

CONSTATARI

Semnatura tn litigiu de pe actul supus expertizarii se afia pe prima paginS a acestuia, Tncoltul din dreapta-sus, la rubrica detinator teren si este executatS cu pasta de culoare albastrd.Aceasta este de tip literal, reprezentand initiala numelui si prenumele redate legat, are unaspect spontan si nu prezinta urme ce ar indica o copiere.

Examinarea comparative a semnaturii de pe actul tn litigiu cu cele executate de Cemea Ion

evidentiaza ca, sub aspectul caracteristicilor individualizatoare ale semnelor grafice com-

ponente, semnatura in litigiu se IncadreazS Tn coordonatele semnSturilor obisnuite ale luiCemea Ion.

Spre exemplificare, notam urmatoarele caracteristici grafice.

- executarea semnaturii legata, cu traseu grafic continuu (1);

-trfisatura franta a incipientei semnului grafic reprezentand majuscula ,,C" sub initiala

numelui (2);

- realizarea majusculei ,,CUsub forma unui voal (3);

- continuarea semnaturii cu o bucla ce ar putea reprezenta minuscuia ,,e" (4);

- legStura cu semnul grafic reprezentand majuscula ,,l" caligrafica este facuta printr-otrasStura unghiulara plasatd la nivelul superior al majusculelor (5);

- forma concava a trasaturii superioare a majusculei ,l" caligrafice (6);

- unirea printr-o bucla suprainaltata a celor doua trasaturi ale majusculei caligrafice I" (7);

- convexitatea mai pronuntata a pSr^ii din dreapta a acestei bucle (8);

- dublarea sj supradimensionarea trasSturii verticale a majusculei ,,l" caligrafice (9);

- finalizarea majusculei I" printr-o forma grafica cu aspect concav, ce are punctul incipient

In locul de unire a celor doua trasaturi componente (10);

- parafa semnaturii prezinta o concavitate orientals usor spre stanga (11) si o fmalizarealungita terminata Tn varf de ac (12);

- orientarea ascendenta a semnaturii (13).Asemanarile stabilite demonstreaza identitatea de autor a semndturilor comparate.

de cele de mai sus, formuiam, urmatoarea

CONCLUZIE

Semnatura Tn litigiu de pe actul de schimb nr.1003 din 30.07.1997 de la pozitia detinator

teren a fost executata de numitul Cemea Ion.

Expert,


26/63


9.1.4. Expertiza grafica i grafologia

Se face curent confuzie intre expertiza

grafica si grafologie, desi s-a precizat mca

mai demult deosebirea dintre acesti termeni.

Nu numai ca denumirea de ,,expertiza

grafologica" figureaza in numeroase ordo-

nanfe si incheieri ale instanfelor de cercetare

penala si ale instantelor de judecata, dar raram intalnit o persoana care sa faca distinctia

corecta intre expertiza grafica si grafologie.

Este vorba de studiul scrisului. Dar, eelce se apleaca asupra unei scrieri poate fi

caligraf, expert grafic, grafolog, asa cum, de

exemplu, cine studiaza un corp omenesc poa-

te fi anatomist, pictor, sculptor etc.

Discipline deosebite, atat expertiza gra-fica cat si grafologia, au o parte comuna:

cercetarea caracterelor obiective ale scrisului.

Un scris - ca sa exemplificam - poate fi mai

mare sau mai mic, mai repede sau mai incet,

apasat sau user, legat sau, dimpotriva, cu

litere separate, ordonat sau dezordonat etc.Sunt caractere grafice care-i intereseaza

si pe grafolog si pe expertul grafic. Ele

constituie in munca si a unuia si a altuia un

studiu de mceput absolut necesar.

Dupa efectuarea acestei cercetari de ana-tomic grafica, expertiza grafica si grafologia

isi separa drumurile.

Expertiza grafica, in principal, se preo-

cupa numai de identificarea autorului unui

scris si cu descoperirea falsurilor in scrieri,

recte:

- verificarea faptului daca un text sau osemnatura provine de la scriptorul nomina-

lizat in act;

- identificarea persoanei care a efectuat

un text sau o semnatura care s-au dovedit ca

nu aparjine titularului respectiv (false) sau ca

re provine de la un autor necunoscut (scrisori

anonime, acte pe nume fictive, adaugiri etc.).Grafologia (analiza grafologica) merge

mai departe si anume sa deceleze, dupa scri-

ere, insusirile autorului ei, adica vrea sa afle

legatura dintre scris si personalitate.

Asa meat, ceea ce se solicita in actelenotariale si in mod obisnuit, in justice, este oexpertiza grafica.

In mod special se cere un examen gra-fologie, adica o analiza a psihologiei scrisuluicuiva, pentru a cauta sa se stabileasca struc-ture personalitatii (normale sau anormale),analiza efectuata de catre un grafolog care areo pregatire psihologica.

Asa incat, e locul de a face sa disparaconfuzia dintre expertiza grafica si exame-nul grafologie, asa cum sublinia si la noi prof.H. Stahl.

Sunt doua nofiuni cu totul diferite: ,,Po{ifi grafolog fara a fi expert grafic si sunt ex-perti grafici care se intituleaza ,,grafologi",fara a fi studiat tratatele de grafologie si faraa avea o formatie psihologica", remarca pro-fesorul Stahl.

In continuare, vom detalia cele expuseanterior.

Despre expertiza grafica am vorbit de laTnceputul prezentului capitol si pana aici, deaceea vom trata mai departe problemagrafologiei.

Motto: ,,Condeiul este graiul sufletului".

Cervantes -Don Quijote

Grafologia, studiul scrisului pentru a

determina calitatile autorului lui, a suferit

intr-un timp scurt o mare evolutie, trans-

formandu-se dintr-o simpla distractie de salon

intr-o disciplina cu baze stiin^ifice demon-strate.

Cuvantul ,,grafologie"6 deriva din com-

punerea termenilor grecesti: graphein care fn-

seamna ,,a scrie" si logos care Tnseamna

,,stiin^a". Acest termen a fost intrebuintat

pentru prima oara in 1872 de catre abatele

M/'chon, care 1-a luat ca titJu al lucrarii sale,

Systeme de graphologie. Din acest moment,

6Andrei Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoa^-

terea personalitafii prin scris, Editura Humanitas,Bucurejti, 1996, p. 7.


27/63


el devine un termen general pentru desem-

narea studiului scrisului ca expresie a ca-

racterului i a personalitatii scriptorului. El nu

semnifica nimic altceva decat analiza sau

psihologia scrisului. fnceputurile grafologiei

trebuie cautate in antichitate, cand multf -

fntre care Aristotel, Demetrius din Falera si

mai ales Suetonius - au intrevazut legatura

dintre scriere i caracterul individului.Adevaratul parinte al grafologiei este

abatele J.H. Michon (1801-1881)7 care, cu

un neobinuit dar al observatiei i o munca

perseverenta, publica in 1872 o lucrare intitu-

lata Les mysteres de I'ecriture. Apoi Michon

scrie: Systeme de graphologie. Methods

pratique, unde, printr-o documentare extrem

de bogata stabiles.te primele reguli alegrafologiei. Michon spune: ,,Pentru ca sa

putem avea revelajia unui lucru interior s.i

invizibil printr-un semn exterior vizibil,

trebuie sa existe o legatura intre semn i

lucrul semnificat. Acest raport exista tntre

creier, organ al gandirii si manifestarile

exterioare ale sentimentelor, gesturi, atitudini,

expresia fizionomica sau a limbajului... Ast-

fel, toate semnele grafologice se explica,

comparandu-le cu gesturile naturale ale omu-

lui".

Continuatorul lui Michon, fondatorul

grafologiei moderne in Franca8, a fost J. Cre-

pieux-Jamin, care a supus verificarii cele

stabilite de Michon. El cerceteaza dominan-tele unei scrieri, determinand apte clase:

viteza, presiunea, forma, direcfia, dimensiu-

nea, continuitatea s. i oranduirea.

$coala germanS a dus mai departe cele

initiate de Michon.

Ludwig Klages a dat o deosebita stra-

lucire colii germane, considerand scrierea ca

o imitate, studiind-o fn ritmul, intensitetea,

'8A. Athanasiu, op. cit, pp. 8-9 ?i A. Athanasiu?i colab., Cars de grofologie, Editors. PAN-PUBLI-SHING HOUSE, 1997, pp. 2-3.

direcfia si distributia ei pe hartie. El introduce

principiul expresiei, dupa care orice miscare

exteriorizeaza mobilul sentimentului care se

exprima.

La fel, cehul Saudek pune in valoare tot

complexul scriptic si cauta sa verifice expe-

rimental, cu ajutorul cinematografiei, viteza

scrisului, stabilindu-i o serie de legi.

Max Pulver (Elvetfa) observa in serfsviata psihica contienta, dar scruteaza i ima-

ginile incontientului, adica tendinêle care

influenteaza asupra sentimentelor i asupra

acîunilor noastre.

O contribufie originala aduce i R.Pophal

(Germania), care incearca sa demonstreze ca

simpla cercetare a fiziologiei micarii grafice

ne da posibilitatea cunoaterii expresive ireprezentative a scrisului.

La noi in tara s-au ocupat cu studiul scri-

sului prof. dr. Gheorghe Marinescu, prof. dr.

C.I. Parhon, dr.M. Derevici, Elena Bogdano-

vici, Henri Stahl, Andrei Athanasiu.

Astfel, C.I. Parhon insista asupra necesi-

tatii determinarii caracterelor obiective ale

scriptelor, aratand legatura dintre scriere i

personalitatea somatopsihica. ,,Un raport intre

scriere ?i personalitate e in afara de orice

indoiala. Putem afirma de cele mai multe ori

ca o anumita scriere aparjine unei anumite

persoane, dupa cum putem identifica acea

persoana printre multe altele sau dupa cum o

putem recunoaste pe o fotografie. Faptulacesta este bazat pe principiul corela|iilor.

Scrisul e, in ultima analiza, expresia inre-

gistrata a unor contracî musculare, ele insele

expresia scurgerii in muchi, cu o anumita

intensitate, viteza i ritm, a energiei nervoase.

Acestea toate nu Jin nutnai de activitatea

psihica, de caracterul individului, ci i de cea

somatica, prima frind de altfel, strict condi-|ionata de ultima".

In general, dupa doi ani de studii se-

rioase, un grafolog dotat este capabil de-a


28/63


face, pe o scriere de dificultate mijlocie, oschita justa, in timp ce portretul aprofundat

nu poate fi abordat cu succes decat dupa

cativa ani de experienja.

Informatiile otyinute de un bun grafolog

pot fi juste in 90% din cazuri, astfel meat

marja de eroare este mica pentru o disciplina

care are un domeniu de cercetare atat de

sensibil precum caracterul.Rezultatul unei analize grafologice se

concretizeaza printr-o schita grafologica sou

portret grafologic, prezentate in continuare

ca exemple.

9.1.4.1. Schita grafologica dupagrafismul lui M.N.

9

Impresie generala: eficacitate si vivaci-

tate, intr-un ansamblu rejinut si echilibrat.

Organizarea grafismului: putine forme cu

adevarat personale, dar claritate si structurare.

Armonie: scriere armonioasa, desi o oa-

recare lipsa de usurinta si de sobrietate;grafism omogen.

Formniveau: de evidential bunul mers al

repartifiei (articularea negrelor si albelor), dar

mai multa constrangere decat liberare.

JU dU|,'tL

e..f-

0

.AJU*


29/63

Expertiza, Crlminalistica a scrisului si a

documentelor

143

Raportul de forma-miscare: miscare reti-

nuta care creeaza o forma bine controlatS.

Definite: scriere simplS, clara si prop tionala,

retinutS, cu zona mediana mijlocie 1 putin

inegalS; in ghirlanda, verticals spre usor

redresata, ordonata, aerata spre spatfata, cu bun

contact pe linia care este bine retinuta;

presume nuantatS, fma, cu cateva ascupjm.Analiza trasaturii (Hegar): apasata -curbs -+,

neta -+. rapida -+.

Inegalitati tn conducerea traseului cu c

tendinta de legare, dar opriri, juxtapunen i

particular litere i izolate), finale scurte,

suspendari, o ferm, uneori lacatuit, cateva

combinatii si inlantauri,p tn pensa, bate mai

lungS si cruciata, s ingust si colour cateva

gesturi contrare caligrafiei; accentuare ioasS

si precisa; marginea din stanga mica $1

regulata, marginea din dreapta mare si ine-

gala usorprogresiva-Semnaturaconforma

textul, simpla, farS parafa, in centru si putin

mai departe de text.

activitate regulata, voluntara, motivata prinsimtul datoriei si mandrie personals.

Abordare psihologica, caracterolo-

gica, tipologica

Hipocrate: limfaticul pare temperamer,

de baza, mascat printr-un bilios al compo

tamentului.

Le Senne: criptemotiv-activ-secundar,comportament flegmatic (nonemotiv-activ).

Jung: introvertit; adaptare prin gandire.

Portret

Un spirit clar, pozitiv i bine organizat,

permitand contactul rapid cu problemele si

situatiile, perceperea elementelor importante

Suficienta suplete si nobilitate pentru a nuscapa nimic privirii, criticii sale ascut*

constructive, suficienta fermitate, pentru

gandirea sa sa nu se tndeparteze pe planul

activitatii de o logica viguroasa.

Concret, pragmatic, lucid in alegen

obiectivele sale. Si daca demersul sau raman

prudent, cu tendinta neta de a reflecta mam de

a intreprinde ceva, este pentru ca mandriapersonals si exigenta ii comanda. asemenea,

pentru ca tntelege sa ramana in toate aspectele

obiectiv, sa se distanteze de tendinta initials a

impulsivitatii.

Are un comportament stabil, ce rel atat un

bun echilibru personal, cat si voin^ a arSta

despre sine o imagine de cahlate MultS

fermitate si rigoare morala. Stn vrea si catvaloreaza, Tara ca aceasta sa antreneze din

partea sa o ambitie, si competitivitate

excesiva, se mamfesta d inatural. Totusi

rezervat, gata de a pastr, distantele si de a-si

proteja independenta c reactii puternice dacS

lucrurile nu merg cum ardori si mai ales daca

are impresia ca i dicteaza conduita.

Participand la viata grupului, ramarfoarte selectiv, discret si comunicarea, m

dialog, nu depaseste cadrul profesional ceea

ce priveste activitatea: un ritm ferm si

Sindroame grafice1 Scriere simpla, clara, omogena, I

portionala, ordonata, verticala, cu o buna

tinere a liniei si semnatura conforma: pei

sonalitate autentica, serioasa si echilibrata;

comportare de calitate.

2 In ghirlanda, presiune nuan^ata, mega-

litati ale legaturii si ale marginii din dreapta,dar de asemenea, verticala, retinuta, suspei

data, gesturi inverse, ascutimi, o inch

sensibilitate si emotivitate, dar control accet

tuat in dorinta de independent^.

3 Clara, precisa, aerata, legata spre grv

pata, m ghirlanda cu combinatii, rapida:

expertizele mijloc de proba

Documents